Connect with us

U.E.

”Renașterea europeană” – Scrisoarea lui Emmanuel Macron pentru 500 de milioane de europeni: ”Ține de voi să decideți dacă Europa va fi mai mult decât un episod în istorie”

Published

on

© La Sorbonne/ Flickr

Aflat într-un con de umbră politic și într-un vizibil declin de popularitate, președintele Franței Emmanuel Macron s-a adresat luni cetățenilor europeni, într-o scrisoare publicată în limbile franceză și engleză în care a făcut apel la ”renașterea europeană” cu aproximativ 80 de zile înainte de alegerile pentru Parlamentul European și cu aproape trei săptămâni înainte de preconizata, dar improbabila retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană. Textul președintelui francez a fost publicat și pe pagina președinției franceze în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene.

Cunoscut pentru discursurile sale pline de grandoare politică și fervoare creativă – de la Atena la Sorbonna și până la decernarea premiului ”Carol cel Mare” la Aachen – liderul de la Elysee le solicită cetățenilor ”să nu lase naționaliștii să exploateze furia publică”.

Vreau un proiect ambițios care le permite oamenilor să preia controlul înapoi”, scrie Macron pentru Le Parisien și The Guardian, într-un editorial în care face referire la apărarea libertății, la protejarea Europei și la refacerea spiritului progresului.

Președintele francez, cel care a lansat în trecut ideea convențiilor cetățenești, cere organizarea, până la finalul acestui an, a unei ”Conferințe pentru Europa” care să propună ”schimbările necesare pentru proiectul nostru politic, care pot însemna chiar și amendarea tratatelor UE”.

”Această conferință va trebui să se implice în dezbateri cu cetățenii și să îi asculte pe reprezentanții mediilor academic, de business și sindicale, precum și liderii religioși și spirituali. Aceasta va defini o foaie de parcurs pentru UE care va transpune aceste priorități-cheie în acțiuni concrete. Va exista dezacord, dar este mai bine să avem o Europă statică sau o Europă care avansează, uneori la viteze diferite și care este deschisă tuturor? În această Europă, oamenii vor lua cu adevărat controlul asupra viitorului lor”, scrie Macron.

Recunoscut și pentru propunerile sale anterioare – între care Inițiativa de Intervenție Europeană în materie de apărare sau un buget pentru zona euro și chiar înființarea poziției de ministru de finanțe european – , președintele francez propune, și în acest context, înființarea a trei noi Consilii europene și a unei noi bănci europene, vizând tematici cruciale pentru viitorul Europei.

”Vom avea nevoie de o forță de frontieră comună și de un birou european pentru azil, de obligații stricte de control și de solidaritate europeană, la care fiecare țară va contribui sub autoritatea unui Consiliu european pentru securitate internă. (…) Aceleași standarde ar trebui să se aplice și în domeniul apărării. (…) Un tratat privind apărarea și securitatea ar trebui să definească obligațiile noastre fundamentale în asociere cu NATO și aliații noștri europeni: creșterea cheltuielilor pentru apărare, o clauză de apărare reciprocă cu adevărat operațională și un Consiliu european de securitate, cu Regatul Unit membru, pentru a pregăti deciziile noastre colective. (…) Revenirea pe drumul cel bun înseamnă, de asemenea, a fi vârf de lance în privința cauzei pentru mediu. (…) UE trebuie să-și stabilească obiectivul – zero emisii de dioxid de carbon până în 2050 și reducerea la jumătate a pesticidelor până în 2025 – și să își adapteze politicile în consecință cu măsuri precum o Bancă europeană pentru climă pentru finanțarea tranziției ecologice. (…) Progresul și libertatea sunt legate de ideea de a putea trăi din munca cuiva: Europa trebuie să privească înainte pentru a crea locuri de muncă. Din acest motiv, nu este nevoie doar de reglementarea giganților digitali (…) dar și de finanțarea inovării prin acordarea noului Consiliu european pentru Inovare a unui buget pe picior de egalitate cu Statele Unite, în scopul de a determina noi descoperiri tehnologice, cum ar fi inteligența artificială”, scrie Emmanuel Macron.

În mod inedit, atât în versiunea în limba franceză, cât și în cea în limba engleză, președintele francez își încheie pledoaria, convins fiind că Marea Britanie își va găsi locul în această Europă pe care el o proiectează.

Impasul Brexit este o lecție pentru noi toți. Trebuie să scăpăm de această capcană și să aducem însemnate viitoarelor alegerilor și proiectului nostru. Ține de voi să decideți dacă Europa și valorile progresului pe care ea le întruchipează trebuie să fie mai mult decât un episod care trece în istorie. Aceasta este alegerea pe care v-o propun: împreună să trasăm calea Renașterii europene”, a conchis Macron.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

COMISIA EUROPEANA

Belgia l-a propus pe ministrul de externe Didier Reynders pentru poziția de comisar european

Published

on

© Didier Reynders/ Twitter

Belgia devine cel de-al 25-lea stat membru al Uniunii Europene care a trimis Ursulei von der Leyen, președintele ales al Comisiei Europene, propunerea sa de comisar, Didier Reynders, ministrul belgian de externe și viceprim-ministru, a declarat un purtător de cuvânt al prim-ministrului belgian Charles Michel, informează Politico Europe.

Reynders este privit ca o alegere logică din mai multe motive.

Întrucât ultimii doi comisari europeni, Karel De Gucht și Marianne Thyssen, au fost flamanzi, unii spun că acum este timpul pentru unul francofon.

Liberal francofon care face parte din Mișcarea Reformistă, partidul premierului demisionar Charles Michel, Reynders este unul dintre cei mai pregătiți politicieni ai țării, cu o experinență de 20 de ani în guvernul belgian, potrivit EUObserver.

În guvernul demisionar, care încă se află la conducere după alegerile regionale din mai ca urmare a faptului că partidele nu au demarat încă negocierile în vederea formării unei coaliții de guvernare, Didier Reynders a deținut atât funcția de viceprim-ministru, cât și pe cea de ministru de externe.

Reynders, în vârstă de 61 de ani, s-a ocupat în ultimele opt luni și de portofoliul apărării după ce coaliția de guvernare a colapsat. Acesta a fost ministru de finanțe între 1999 și 2011.

Didier Reynders, care a mai fost nominalizat pentru postrul de comisar european în 2014, a pierdut la finalul lunii iunie cursa pentru funcția de secretar general al Consiliului Europei în favoarea ministrului de externe croat, Marija Pejčinović-Burić.

În situația în care candidatura sa va fi acceptată de președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și de Parlamentul European, Mișcării Reformiste, membră a celui de-l treilea grup politic din Legislativul european, Renew Europe, îi vor reveni două poziții europene.

Amintim că Charles Michel a fost ales președintele al Consiliului Europan la începutul lunii iulie, post ale cărui atribuții le va prelua la 1 decembrie.

Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen, solicitându-le șefilor de stat sau de guvern din Uniunea Europeană să propună câte doi candidați, un bărbat și o femeie, pentru pozițiile de comisar.

Până în prezent și-au mai nominalizat propunerile de comisar următoarele țări: Croația (Dubravka Šuica), Austria (Johannes Hahn – un nou mandat), Bulgaria (Mariya Gabriel – un nou mandat), Cehia (Vera Jourova – un nou mandat), Cipru (Stella Kyriakides), Estonia (Kadri Simson), Ungaria (László Trócsányi), Finlanda (Jutta Urpilainen), Grecia (Margaritis Schinas), Irlanda (Phil Hogan – un nou mandat), Letonia (Valdis Dombrovskis – un nou mandat), Lituania (Virginijus Sinkevičius), Luxemburg (Nicolas Schmit), Malta (Helena Dalli), Polonia (Krzysztof Szczerski), Portugalia (Elisa Ferreira sau Pedro Marques), România (Dan Nica sau Rovana Plumb), Slovacia (Maros Sefcovic – un nou mandat), Slovenia (Janez Lenarcic) și Suedia (Ylva Johansson).

Continue Reading

U.E.

Premierul italian Giuseppe Conte semnalează la summitul G7 pericolele protecționismului şi a cerut SUA să nu pună în aplicare ameninţarea de a impune tarife asupra autoturismelor germane

Published

on

© Giuseppe Conte/ Twitter

Premierul italian demisionar Giuseppe Conte a avertizat duminică, în cadrul summitul G7, din orașul francez Biarritz, cu privire la pericolulu protecționismului și a solicitat Statelor Unite să nu aplice amenințarea de a impune tarife la autoturismele germane, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Această măsură ar avea un impact puternic asupra sistemului italian, având în vedere modul în care industria noastră auto este integrată cu cea Germaniei”, a spus Conte liderilor G7, potrivit unui oficial italian prezent la discuţii.

La reuniunea la nivel înalt a G7 (format din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi Statele Unite), care se încheie luni, mai iau parte cancelarul german Angela Merkel, premierul britanic Boris Johnson, preşedintele american Donald Trump, premierul canadian Justin Trudeau şi premierul nipon Shinzo Abe.

În calitate de observator, Uniunea Europeană este reprezentată de preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, care anul acesta, participă singur la reuniunea celor mai industrializate state ale lumii.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, care trebuia să-l însoțească, se recuperează în urma unei operții de extirpare a vezicii biliare.

Continue Reading

U.E.

Germania, Spania și Regatul Unit se distanțează de poziția Franței privind blocarea acordului comercial UE-Mercosur. Acestea resping un blocaj al ratificării acordului care va crea una dintre cele mai extinse zone de comerț liber de pe mapamond

Published

on

Spania ”nu împărtășește poziția de blocare a acordului” comercial de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, exprimată vineri de președintele francez, Emmanuel Macron împotriva Braziliei, a precizat sâmbătă președinția guvernului spaniol într-un comunicat citat de AFP, citat de Agerpres.

”Spania a fost în fruntea ultimului efort de a semna acordul UE-Mercosur care va deschide oportunităţi enorme pentru cele două blocuri regionale”, a indicat Madridul, respingând un ”blocaj al ratificării” controversatului tratat de liber schimb.

”Pentru Spania, obiectivul de combatere a schimbărilor climatice este un obiectiv prioritar, dar considerăm că, prin aplicarea clauzelor de mediu ale acordului, putem avansa şi nu prin propunerea unei blocări a ratificării sale care ar izola ţările Mercosur”, potrivit guvernului spaniol.

Vineri, un purtător de cuvânt al guvernului german a estimat deja că opoziţia faţă de un acord între UE şi Mercosur ”nu este răspunsul potrivit” la incendiile din pădurea amazoniană din Brazilia.

Germaniei i s-a alăturat și Regatul Unit care, prin vocea premierului britanic, Boris Johnson, a criticat decizia liderului francez de a bloca acest acord care va crea una dintre cele mai extinse zone de comerț liber de pe mapamond, informează Reuters.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat vineri, în ajunul deschiderii summitului G7 de la Biarritz, că se va opune tratatului de liber schimb UE-Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay), după ce l-a acuzat în prealabil pe omologul său brazilian Jair Bolsanaro că a ”mințit” cu privire la angajamentele asumate în favoarea mediului.

”Ţinând cont de atitudinea Braziliei din ultimele săptămâni, preşedintele Republicii nu poate decât să constate că preşedintele Bolsonaro l-a minţit la summitul (G20) de la Osaka”, afirmă Palatul Elysée, apreciind că ”preşedintele Bolsonaro a decis să nu-şi respecte angajamentele climatice şi să nu se angajeze în materie de biodiversitate”.

”În aceste condiţii, Franţa se opune acordului Mercosur în situaţia actuală”, afirmă Administrația Prezidențială franceză.

Incendiile de pădure care se propagă rapid în Amazonia sunt pe care să devină subiect diplomatic major.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cărui țară deține președinția rotativă a G7, a spus joi că numărul record de incendii din Pădurea Amazoniană reprezintă o ”criză internațională”, care trebuie să fie printre principalele subiecte abordate în cadrul summitului primelor șapte economii mondiale, ce va avea loc în perioada 24-26 august în orașul francez Biarritz.

”Casa noastră arde. La propriu. Pădurea Amazoniană, plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre, ard”, a scris Emmanuel Macron pe Twitter.

Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită ”plămânul Lumii”. Conform WWF, dacă va fi distrusă irevocabil, ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la schimbarea majoră a climei globale.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending