Prezent la dezbaterea ”Criza refugiaților din perspectivă europeană și națională”, organizată de Biroul de Informare al Parlamentului European din România, europarlamentarul PPE, Cristian Preda, a arătat că în România se dezvoltă o energie puternică cu conotații negative privind criza refugiaților.

”Pasiunea ideologică pusă în discuție în România prin chestiunea migranților este la cote foarte înalte. S-a născut un discurs radical, iar 13% din cetățenii români se simt amenințați de refugiați, conform unui chestionar al Asociației Pro Democrația”, a declarat Preda.

”Sunt un susținător ferm al poziției adoptate de Consiliul European privind criza refugiaților. Acordul UE-Turcia este ultima piesă din intervenția europeană privind criza refugiaților. Lucrurile merg bine, iar cifrele prezentate de premierul turc sunt elocvente. Există date publice în care ne arată cu numărul refugiaților care vin spre UE se diminuează sub 100 de persoane/ zi. Introducerea unei scheme 1 contra 1 va bloca acțiunea rețelelor de traficanți. O persoană care știe că poate ajunge în condiții egale în UE, nu va mai plăti ca să ajungă în Europa”, a ținut să sublinieze eurodeputatul român, membru în Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European.

Cristian Preda a specificat faptul că acordul UE-Turcia a fost negociat între trei prim-miniștrii care fac parte din trei familii politice europene: Partidul Popular European, Alianță Liberalilor și Democraților în Europa și Alianța Conservatorilor și Reformiștilor Europeni. ”Premierii care au negociat acest acord sunt din trei familii politice: cancelarul german, Angela Merkel (PPE), premierul Olandei, țară ce deține președinția Consiliului UE, Mark Rutte (ALDE) și Ahmet Davutoglu, premierul Turciei, care face parte din familia politică a premierului britanic, David Cameron și a ultra-naționaliștilor polonezi”.

Arătând eficiența de până acum a acordului UE-Turcia încheiat la 18 martie 2016, Preda a remarcat că până în prezent ”78 de sirieni au fost deja trimiși în trei din statele membre UE – Germania, Olanda și Finlanda, în baza acordului UE-Turcia. Ankara se dovedește un partener foarte serios, chiar dacă pentru a încuraja Turcia să se implice serios, trebuie deschis un capitol de negociere până la 31 iulie și liberalizarea vizelor pentru cetățenii turci”.

”Un exemplu de contra-eficiență în situația refugiaților și a fluxurilor migratorii, este schema relocării. Până acum, statele membre au pregătit 7015 locuri de primire din cele 160.000 persoane relocate. Problema este în statele membre și nu în Uniunea Europeană”.

”Comisia Europeană a transmis recent o comunicare PE și Consiliului pentru revizuirea Acordului de la Dublin. Acest regulament prevede ca orice cetățean care intră în UE poate cere azil exclusiv în țara unde ajunge. Comisia Europeană propune două variante: un mecanism de corecție a reglamentului Dublin sau un sistem bazat pe o cheie distribuție”, a mai declarat eurodeputatul.

Mecanismul de corecție păstrează prevederea potrivit căreia cetățenii din afara Uniunii Europene care vin pe teritoriul statelor membre trebuie să ceară azil în țara în care ajunge, însă dacă există presiunea unui fluxi migratoriu ridicat, atunci ar urma să intre în vigoare un mecanism de relocare. Cea de-a doua variantă – un nou sistem bazat pe o cheie de distribuție – prevede faptul că  solicitantul de azil nu mai este obligat să ceară azil în țara unde ajunge și urmează să aibă loc o redistribuire, în funcție de anumite criterii: dimensiunea statului membru, climatul economic și capacitatea de absorbție a acestora, a punctat Cristian Preda, în baza unui document public furnizat de Comisia Europeană.

”De asemenea, se vorbește despre posibilitatea unei Agenții Europene pentru Azil. Cu toate acestea, discuția despre refugiați și migranți arată, repet, probleme ale statelor membre și nu ale Uniunii ca atare. Câteva efecte deja se observă: ultra-naționaliștii au câștigat alegerile din Polonia iar la alegerile din Spania forțele eurosceptice au obținut procente însemnate”, a mai declarat europarlamentarul PPE.

”Mai nou, asistăm la o cuplare a grupurilor de centru-stânga cu cele de extremă-stânga, pentru că Syriza își negociază intrarea în familia socialiștilor europeni, iar am câteva zile am avut referendumul din Olanda privind ratificarea Acordului de Asociere UE-Ucraina, pe care populația nu l-a agreat, ca urmare a unei campanii intense a europopuliștilor”, a evocat Cristian Preda riscurile prezentate de situația refugiaților.

.

Grupul Socialiștilor și democraților europeni (S&D) din Parlamentul European a cerut astăzi, adoptarea unor politici europene de toleranță zero față de exploatarea angajaților.

Un raport alarmant al Agenției pentru drepturi fundamentale (FRA) relevă faptul că există cazuri de exploatare severă a angajaților în mai multe domenii precum agricultura, industria hotelieră, construcții sau producție.

”Doamna Jutta Steinruck, coordonatoarea S&D din Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, a exprimat azi, în numele nostru, șocul, până la urmă, pe care l-am avut toți după citirea raportului FRA. Exploatarea angajaților, credem noi, nu își are locul în Europa și, de altfel, nicăieri în lume! 

Doamna Steinruck a subliniat faptul că grupul nostru cere adoptarea unor politici europene de toleranță zero față de orice forme de exploatare a angajaților. Aceste politici pot să includă și măsuri precum sancționarea companiilor care se fac vinovate de astfel de abuzuri. De asemenea, propunem publicarea acestor cazuri, astfel încât partenerii sau consumatorii să fie informați cu privire la modul în care anumite companii își tratează angajații.

Până acum, aceste companii nu riscau nimic și își puteau de multe ori exploata angajații, fără ca acest fapt să fie știut. Chiar și angajații victime ale unor astfel de situații nu își cunosc de multe ori drepturile, sau trăiesc cu frica de a-și pierde sursa de venit, de multe ori una foarte mică.

Vestea bună este că în acest moment socialiștii europeni negociază și promovează implementarea unei platforme europene care să contribuie eficient și decisiv la combaterea oricăror forme de exploatare a angajaților”, a declarat europarlamentarul PSD Emilian Pavel.

.

.

Miniştrii de Externe şi cei ai Apărării din statele membre UE au aprobat, luni seară, planurile privind o nouă operaţiune pentru contracararea traficului de imigranţi pe Marea Mediterană.

Europarlamentarul Ramona Mănescu (PNL, PPE), membru în Comisia pentru Afaceri Externe a Parlamentului European și-a exprimat susținerea față de această măsură.

”Salut decizia miniștrilor privind contracararea traficului ilegal de persoane și fac un apel pentru aplicarea cât mai rapidă a măsurilor. Nu trebuie să așteptăm ca alte vieți omenești să fie pierdute în drumul lor spre Europa” a declarat europarlamentarul pentru caleaeuropeana.ro.

În opinia eurodeputatului, trebuie să existe o abordare comună între Uniunea Europeană și țările de tranzit ale migrației.

”Este necesară o bună colaborare între statele UE și țările terțe mediteraneene pentru a stopa tragediile produse de traficul de persoane și pentru a combate eficient fenomenul periculos al migrației”, a conchis eurodeputatul.

Documentul adoptat de cei 28 de miniștri de externe, după o reuniune cu omologii lor din domeniul apărării, prezintă mai multe etape de desfășurare a misiunii, astfel încât să existe garanția că operațiunile forțelor navale europene vor respecta dreptul internațional.

Potrivit textului adoptat, aceste forțe vor putea lansa din iunie, fără undă verde din partea ONU, ”detectarea și supravegherea filierelor de imigrație prin culegere de informații și patrule în largul mării”.

În schimb, orice operațiune în forță va trebui să aștepte adoptarea unei rezoluții a ONU.

Dacă ONU va fi de acord, europenii vor putea să oprească, să percheziționeze și să captureze navele suspecte, dar și să le oblige să-și schimbe cursul spre largul mării sau spre apele teritoriale libiene

UE speră de asemenea să obțină acordul prealabil al autorităților din Libia, țară aflată în haos politic și de securitate, devenită principala platformă de imigrație către coastele sudice ale Europei.

Aproximativ 51.000 de imigranţi au ajuns în Europa traversând Marea Mediterană anul acesta, dintre care 30.500 prin Italia. Circa 1.800 de imigranţi s-au înecat în încercarea de a ajunge în spaţiul Uniunii Europene.

.

.