Prim-ministrul interimar Ludovic Orban a precizat că Guvernul ia în calcul elaborarea unui mecanism care să susțină asigurarea finanțării pentru proiectele stabilite între localități românești înfrățite cu localități din Republica Moldova, informează Agerepres.

”Ştim foarte bine care este situaţia în Republica Moldova. Ne interesează într-o măsură foarte mare să putem să susţinem proiectele comunităţilor locale şi administraţiilor locale din Republica Moldova şi aici chiar ne gândim la un instrument care să ajute localităţile din România, care sunt înfrăţite cu localităţi din Basarabia, să poată să aibă finanţările necesare pentru a finanţa acele proiecte care sunt convenite cu primarii din Basarabia”, a precizat premierul Orban.

Declarațiile prim-ministrului Orban au venit după ce un reprezentant al autorităţilor locale din Republica Moldova a cerut ca diversele forme de sprijin financiar să fie alocate prioritar către proiectele autorităţilor locale. ”Am vrea foarte mult să ne ajutaţi. Dar cum? Să nu mai daţi banii guvernelor centrale. Să ne ajutaţi ca tot suportul care vine în Republica Moldova să fie condiţionat prin reforme reale, prin luptă cu adevărat cu corupţia şi prin focusare cât mai mare către autorităţile publice locale”, a precizat acesta.

Huawei reprezintă o cale greșită pentru dezvoltarea 5G și ”contrar marketingului  și a percepţiei publice generale distorsionate, 5G nu este sinonim cu companiile chineze”, companiile americane, europene și sud-coreene conducând ”calea dezvoltării 5G pe piețele din întreaga lume”, a menționat ambasadorul Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman, într-un editorial publicat pe site-ul Ambasadei SUA în România, intitulat ”Să construim un viitor 5G sigur”. 

Diplomatul american a amintit că Huawei a fost pusă sub acuzare, săptămâna trecută, de Departamentul de Justiție al SUA pentru fraude și complot pentru a fura secrete comerciale.

”Huawei, spre deosebire de aceste companii de încredere, a fost pusă sub acuzare, săptămâna trecută, de Departamentul de Justiţie al SUA pentru fraude şi complot pentru a fura secrete comerciale. În cadrul schemei pe care a folosit-o de zeci de ani, Huawei a plătit bonusuri angajaților care au furat informații confidențiale de la concurenţii din Statele Unite.”, a punctat ambasadorul american la București.

Zuckerman a precizat că prezența companiilor chineze în rețelele 5G periclitează securitatea acestora, pentru că, ”spre deosebire de companiile occidentale, firmele de tehnologie din China trebuie să împărtășească informațiile și tehnologia cu autoritățile militare sau de spionaj chineze. Companiile chineze și clienții lor nu sunt niciodată cu adevărat scutite de supravegherea Partidului Comunist Chinez.”

În acest context, Zuckerman a subliniat că ”nu putem avea încredere în aceste firme” și că ”trebuie să ne asigurăm că folosim companii care continuă să dezvolte tehnologii 5G de încredere, cum sunt Ericsson, Nokia, Samsung şi Qualcomm” pentru ”a menține rețelele noastre sigure și pentru a ne păstra valorile democratice. Aceste companii reprezintă o soluţie la ameninţarea provocată de firmele de tehnologie care au legături cu Partidul Comunist Chinez.”

Adrian Zuckerman a amintit și faptul că la 20 august și guvernele României și al SUA, prin ambasadorii Hans Klemm și George Maior, au semnat, în timpul vizitei președintelui Klaus Iohannis la Washington, un memorandum prin care recomandă “o evaluare riguroasă a furnizorilor pentru asigurarea deplină a securităţii implementării tehnologiei 5G”.

”Prezenţa companiilor chineze în reţelele 5G periclitează securitatea acestora. Singura modalitate de a proteja securitatea 5G este să o construim cu companii în care putem avea încredere. Includerea echipamentelor chineze în orice parte a unei rețele 5G creează riscuri inacceptabile pentru securitatea națională, pentru infrastructura critică, confidențialitatea și drepturile omului. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu aliații noștri NATO pentru a construi un viitor digital puternic, sigur și prosper, care să susțină și să ne apere valorile și modul de viață”, a mai menționat ambasadorul Statelor Unite la Bucureși, Adrian Zuckerman.

Editorialul diplomatului american vine în contextul în care Parisul, prin voca ministrului francez al economiei, Bruno Le Maire, a anunțat că nu va exclude Huawei din ”rețeaua 5G din Franța”.

”Dacă Huawei va înainta o ofertă mai bună într-un moment sau altul din punct de vedere tehnic sau al preţului, atunci ar putea avea acces la reţeaua 5G în Franţa”, a indicat acesta.

Totuşi, a adăugat oficialul francez, ”în cazul instalaţiilor critice, al facilităţilor militare, dacă există zone nucleare în apropiere, vom stabili anumite restricţii pentru a ne proteja interesele suverane”.

Anunțul Franței privind accesul limintat al companiei Huawei la construcția rețelelor 5G vine după ce și guvernul britanic a decis la sfârşitul lui ianuarie să accepte o participare limitată a gigantului chinez din domeniul telecomunicaţiilor la reţeaua 5G, apreciind că Huawei prezintă un risc, dar securitatea naţională nu este afectată.

Această hotărâre a atras nemulțumirea Washingtonului, care prin vocea vicepreședintelui american, Mike Pence, și-a arătat ”profunda dezamăgire”, sugerând, în același timp, că această decizie ar putea afecta negocierile cu Statele Unite pentru stabilirea unui acord comercial.

De altfel, Financial Times relata săptămâna trecută că președintele american Donald Trump și-a exprimat ”în termeni furioși” punctul de vedere cu privire la decizia Londrei de a permite implicarea producătorului chinez Huawei în implementarea tehnologiei 5G în Regatul Unit.

În ceea ce privește Germania, aceasta nu a anunțat încă o decizie cu privire la această chestiune, dar cancelarul german Angela Merkel s-a pronunțat în decembrie împotriva excluderii a priori a vreunei societăți anume, promițând în același timp că va face totul pentru a garanta securitatea infrastructurilor de telecomunicații germane.

Banca Europeană de Investiții (BEI) va acorda 14 milioane de euro pentru a finanța îmbunătățirea eficienței energetice a 475 de clădiri din sectorul 4 al municipiului București, informează BEI printr-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

De asemenea, alte 31.3 milioane de euro vor fi alocate pentru a susține retehnologizarea aprofundată din punct de vedere energetic a douăsprezece instituții publice de învățământ, reabilitarea termică a opt clădiri de locuințe și construirea a șapte școli noi cu un consum de energie aproape egal cu zero în sectorul 6 al municipiului București, fiind un proiect suțsinut de Programul de Asistență Europeană pentru Energie Locală (ELENA).

Asistența europeană pentru energie locală (ELENA) este o inițiativă comună a BEI și a Comisiei Europene din cadrul programului Orizont 2020.

ELENA oferă finanțări nerambursabile pentru asistență tehnică în vederea implementării unor programe de eficiență energetică, de energie regenerabilă integrată în clădiri și de transport urban.

Tot joi a fost acordat un împrumut intermediat către ProCredit România de 15 milioane de euro, pentru îmbunătăţirea accesului la finanţare pe termen lung al IMM-urilor, iar 20% din împrumut vizează proiectele legate de schimbările climatice, eficienţă energetică, reducerea emisiilor şi gestionarea deşeurilor.

”Ne bucurăm să începem 2020 cu trei operațiuni noi, după un an 2019 foarte bun pentru Grupul BEI în România”, a declarat vicepreședintele BEI, Andrew McDowell, în cadrul unei conferințe pe tema finanţării investiţiilor, organizată de BEI la Bucureşti.

McDowell face trimitere la faptul că, în 2019, România a primit de la Grupul Băncii Europene de Investiții (Grupul BEI), compus din Banca Europeană de Investiții (BEI) și filiala sa, Fondul European de Investiții (FEI), suma de 865 de milioane de euro sub formă de împrumuturi, garanții, capital de risc și microfinanțare.

Citiți și:

Grupul Băncii Europene de Investiții a acordat României în 2019 un sprijin financiar de 865 de milioane de euro

Din suma totală, finanţările acordate de BEI au însumat 766 milioane euro, iar angajamentele FEI sub formă de capital de risc, garanţii şi microfinanţare au fost în valoare de 416 milioane euro. Practic, finanţările acordate de Grupul BEI în România s-au ridicat la 0,4% din PIB şi au susţinut 10.200 de companii şi aproximativ 107.000 de locuri de muncă.