Connect with us

SCHENGEN

Reportaj Euronews: România, poarta imigranţilor spre Europa

Published

on

ro-ueRomânia tinde să devină o noua poartă spre Europa pentru imigranţii care fug din Orientul Mijlociu, în căutarea unei vieţi mai bune. Este concluzia unui reportaj realizat de postul Euronews, citat de Digi24.ro.

Ambarcaţiuni de dimensiuni mici din Turcia vin pline cu refugiaţi care speră că vor lua viaţa de la capăt în Europa de vest. „Nimeni nu poate intra pe teritoriul Uniunii Europene nedetectat pentru că avem un echipament foarte bun şi eficient. Cu acesta putem detecta nave mai mici de 20 de metri şi de la o distanţă de 12 mile marine”, a spus Madalina Zamfir, ofiţer Paza de coastă. Jurnaliştii de la Euronews scriu că deşi nu face parte din zona Schengen, România a demonstrat că vrea să asigure securitatea frontierei exterioare a Europei şi supraveghează îndeaproape ţărmul Mării Negre. 

„Pentru mine şi pentru colegii mei este frustrant. Noi facem o treabă bună acolo, la frontieră. Şi mulţi bani au fost investiţi pentru a asigura frontierele extrene ale Uniunii Europene: banii contribuabililor europeni şi români”, a spus Liviu-Marius Galoş, adjunct al inspectoratului general al Poliţiei române de frontieră.  

La un nivel tehnic, România este pregătită să se alăture zonei Schengen, dar Franţa, Germania şi Olanda se opun şi invocă nivelul ridicat al corupţiei. Jurnaliştii Euronews susţin însă că magistraţii români duc o luptă acerbă împotriva corupţiei, pentru a-i convinge pe europeni că România se schimbă.

 

 

.

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis, la primirea Premiului Carol cel Mare: Finalizarea procesului de aderare a României la Schengen trebuie să fie un obiectiv al Uniunii Europene

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Aachen – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Președintele Klaus Iohannis a declarat sâmbătă, la Aachen, în cadrul ceremoniei în care a devenit primul om politic român laureat cu Premiul Carol cel Mare pentru unitatea Europei, că finalizarea integrării României în spațiul de liberă circulație Schengen ar trebui să fie un obiectiv pentru Uniunea Europeană, şi nu doar pentru România.

Abia al șaselea lider politic din Europa Centrală și de Est care este distins cu acest premiu, Klaus Iohannis a expus viziunea României, pledând pentru consolidarea Pieței Unice, aderarea României la spațiul Schengen și consolidarea rezilienței Uniunii Europene.

“În interiorul Uniunii, Piața Unică europeană constituie liantul dintre statele membre, chintesența proiectului european și cel mai palpabil beneficiu pentru cetățenii europeni. Avem datoria de a ne asigura că, prin toate acțiunile noastre – individuale sau comune, asigurăm prezervarea acestui ”bun comun” care este Piața Unică și cele patru libertăți fundamentale ale acesteia, a căror importanță a fost pe deplin reliefată de criza sanitară”, a mai spus președintele.

 

În opinia sa, pentru a atinge acest obiectiv al consolidării Pieței Unice, avem nevoie de un spațiu de liberă circulație deplin funcțional și eficient, insistând pentru aderarea României la spațiul Schengen.

“Pentru ca Spațiul Schengen să devină deplin funcțional și eficient este necesar ca toate statele membre care sunt pregătite să fie parte integrantă din acesta. România este unul dintre statele membre care acționează, deja de peste 10 ani, ca membru de facto al Schengen. Finalizarea acestui proces constituie nu doar un obiectiv al României, ci ar trebui să reprezinte un obiectiv al Uniunii Europene“, a subliniat el.

Președintele Klaus Iohannis a fost laureat sâmbătă, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus președintele Klaus Iohannis, care a devenit sâmbătă, la Aachen, primul lider român laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

Comitetul director al Premiului Carol cel Mare a decis, la 14 decembrie 2019, să acorde președintelui Klaus Iohannis premiul pentru anul 2020 ca recunoaștere a meritelor în ceea ce privește “conducerea României pe o traiectorie pro-europeană, bazată pe valorile statului de drept”, pentru “eforturile depuse pentru consolidarea Uniunii Europene și a statelor membre”, precum și pentru “promovarea echității, a protecției minorităților și a diversității culturale și pentru rolul său de creator de punți de legătură între societățile din vestul și estul Europei”.

Klaus Iohannis se alătură unei galerii importante de lideri precum cancelarul german Angela Merkel, fostul președinte al Comisiei Europene și premier al Luxemburgului Jean-Claude Juncker sau Papa Francisc.

Distincția este acordată șefului statului pentru contribuția sa la unitatea europeană, el călcând astfel pe urmele unor mari lideri din Europa și transatlantici care au intrat în posesia medaliei simbolice ce poartă chipul împăratului Carol cel Mare, întemeietorul Imperiului Carolingian, primul împărat recunoscut în Europa de Vest după căderea Imperiului Roman de Apus, care a domnit și a fost înmormântat la Aachen și care este considerat “Pater Europae” – Părintele Europei.

Pe lista laureaților se află părinții fondatori ai Comunității Europene, arhitecții Uniunii Europene moderne și reprezentanții mișcărilor democratice din Europa Centrală și de Est. Premiul inaugural a fost acordat în 1950 lui Richard de Coudenhove-Kalergi, iar până în 1960 a fost decernat celor mai importanți fondatori ai UE – Alcide de Gasperi, Jean Monnet, Konrad Adenauer, Winston Churchill, Paul Henri Spaak, Robert Schuman – și aliatului american – fostul secretar de stat George Marshall, inițiatorul planului american de reconstrucție a Europei Occidentale postbelice.

Între laureații premiului se numără și importanți lideri care au marcat finalul secolului trecut, precum fostul președinte al SUA Bill Clinton, fostul premier britanic Tony Blair, fostul cancelar german Helmut Kohl, care a primit premiul împreună cu fostul președinte francez Francois Mitterand.

Ultimii doi laureați au fost președintele Franței, Emmanuel Macron, în 2018, și secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres, în 2019.

Continue Reading

ROMÂNIA

România solicită viitoarei președinții franceze a Consiliului UE o “perspectivă clară” de aderare la spaţiul Schengen

Published

on

© Guvernul României

Aşteptarea României este să aibă o “perspectivă clară” de aderare la spaţiul Schengen, a transmis, marţi, secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Iulia Matei, într-o declaraţie de presă comună cu omologul francez, Clement Beaune, a cărui țară va prelua la 1 ianuarie 2022, pentru șase luni, președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

“Am discutat, desigur, despre Schengen şi aderarea României la spaţiul Schengen. Am retransmis aşteptarea României ca o decizie favorabilă privind aderarea la spaţiul Schengen să fie luată cât mai curând, având în vedere că România îndeplineşte toate criteriile de aderare, iar criza pandemică ne-a arătat cât este de important să avem un spaţiu Schengen eficient, care să nu mai menţină fragmentări şi care să valorizeze contribuţia reală a statelor care participă de facto printr-o serie de mecanisme care ţin de angrenajul cooperării la nivel european din perspectiva Afacerilor Interne, precum România”, a afirmat Matei, după întrevederea cu Beaune, informează Agerpres.

Secretarul de stat francez pentru afaceri europene efectuează marți o vizită la București, unde a avut discuții cu șeful diplomației române, Bogdan Aurescu, consultări cu omologul român Iulia Matei și a participat la o dezbatere cu tinerii francofoni din România despre viitorul Europei organizată în comun de MAE român și Ambasada Franței în România.

La rândul său, oficialul francez a vorbit despre importanţa ca fiecare ţară din acest spaţiu să îl consolideze.

“Vom lucra într-un spirit al securităţii frontierelor, vorbim despre Schengen şi ştiu cât de important este acest subiect pentru România, dar ne dorim să construim împreună, pentru că lărgirea spaţiului Schengen nu înseamnă fragilizarea acestuia, ci fiecare ţară care intră în spaţiul Schengen nu face altceva decât să consolideze, să întărească acest spaţiu şi securitatea sa”, a arătat Clement Beaune, potrivit traducerii oficiale.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. De-a lungul vremii, state precum Olanda, Franța sau Finlanda și-au exprimat rezerve cu privire la aderarea României la Schengen, invocând lipsa progreselor în lupta împotriva corupției și a monitorizării din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European a adoptat cu o largă majoritate raportul prin care cere “integrarea deplină a României și Bulgariei în spațiul Schengen”

Published

on

© European Parliament

Parlamentul European a adoptat joi, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care susține, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Parlamentul sprijină integrarea deplină a Bulgariei și României în spațiul Schengen; Croația îndeplinește, de asemenea, criteriile de aderare”, arată sursa citată.

Observând că unele controale la frontierele interne au fost instituite din 2015, eurodeputații afirmă că astfel de verificări nu mai îndeplinesc criteriile proporționalității și necesității și, prin urmare, sunt ilegale. Dacă este necesar, Comisia ar trebui, de asemenea, să inițieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.

Eurodeputații sunt preocupați de informațiile primite privind returnările efectuate de Frontex la frontierele externe ale spațiului Schengen. Aceștia solicită mai multă transparență în ceea ce privește activitățile agenției, în special cele care au loc pe mare, precum și îndeplinirea obligațiilor sale de raportare. Parlamentul subliniază că sprijinirea persoanelor aflate în pericol pe mare este o obligație legală și solicită ca agenția de frontieră să angajeze persoane însărcinate cu monitorizarea drepturilor fundamentale, în conformitate cu regulamentul său.

Integrarea noilor state membre

Raportul solicită, de asemenea, integrarea deplină a Bulgariei și a României în zona de liberă circulație, observând că ambele țări au îndeplinit cerințele pentru aderarea la spațiul Schengen.

Croația a îndeplinit, de asemenea, cerințele, astfel cum a remarcat Comisia în timpul vizitei sale în această țară din noiembrie 2020.

În cele din urmă, eurodeputații salută dezvoltarea sistemelor informatice (cum ar fi Sistemul de informații privind vizele și Sistemul de intrare/ieșire) în domeniile gestionării frontierelor și vizelor, și solicită ca aceste proiecte să fie finalizate fără întârziere.

Privind în perspectivă, Parlamentul subliniază că este necesară o reformă a Codului frontierelor Schengen pentru a aborda situația actuală a spațiului de călătorie fără frontiere.

Deși controalele la frontieră rămân o prerogativă a statelor membre, noile mecanisme de salvgardare ar putea asigura retragerea controalelor atunci când acestea nu mai reprezintă un răspuns proporțional.

Votul privind raportul anual de funcționare a spațiului Schengen a urmat unei dezbateri care a avut loc marți în plenul PE de la Strasbourg, cadru în care comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat marți, în Parlamentul European, că este necesară reconstrucția spațiului Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele interne introduse în timpul pandemiei și “întregirea” acestuia prin aderarea Croației, Bulgariei și României.

Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Citiți și România și Bulgaria mai fac un pas spre Schengen: Din iulie, țările vor primi acces pasiv la Sistemul de Informații privind Vizele

România şi Bulgaria au depus o cerere comună de aderare la spaţiul Schengen încă din ianuarie 2008, iar Parlamentul European a dat deja în 2011 undă verde pentru aderarea celor două state membre la Spaţiul Schengen, poziție reafirmată de-a lungul vremii de mai multe ori până la cel mai înalt nivel, atât în ceea ce privește Comisia Europeană, cât și legislativul european, care a mai votat o astfel de rezoluție și în 2018.

Aderarea lor a fost însă blocată ani de zile în special de Franţa, Germania şi Olanda, din cauza neîncrederii în progresele realizate în combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate. 

În februarie, premierul Florin Cîţu spunea că  România ar putea adera la spaţiul Schengen în acest an, dacă va avea un raport MCV favorabil.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Alin Mituța11 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța cere Comisiei Europene să modifice legislația în privința etichetării mierii pentru a preveni frauda cu “miere” îndoită cu siropuri

Cristian Bușoi14 hours ago

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului de Luptă împotriva Cancerului din PE, pledează pentru oncologie personalizată: Suntem datori să le oferim pacienților o viață lungă și îngrijire de calitate

ENGLISH14 hours ago

MEP Vasile Blaga: The European Social Security Passport, a first step in protecting the rights of Romanian workers in the EU

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană intensifică sprijinul acordat sectorului cultural prin intermediul unui ghid online privind finanțarea UE

NATO14 hours ago

Desfășurare de forțe în spațiul aerian al României începând cu 1 decembrie: SUA trimit elicoptere de luptă la Baza Mihail Kogălniceanu pentru a proteja flancul estic al NATO

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI15 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Pașaportul European de Securitate Socială, un prim pas în protejarea drepturilor muncitorilor români în UE

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a 7,4 miliarde de euro din PNRR, pe lângă prefinanțarea de 5,1 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Comisia Europeană sprijină formarea unei „redacții europene de știri” care va reuni 16 agenții de presă

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană lansează un instrument digital prin care statele UE își pot monitoriza reziliența socială, economică, ecologică, digitală și geopolitică

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.16 hours ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI19 hours ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA2 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța5 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ5 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

Team2Share

Trending