Connect with us

INTERNAȚIONAL

Reporteri fără Frontiere: 80 de jurnaliști uciși în 2018 în întreaga lume

Published

on

Numărul violențelor împotriva jurnaliștilor a crescut în anul 2018, după o perioadă de trei ani în care s-a înregistrat o scădere, 80 de jurnaliști fiind uciși în lume, potrivit bilanțului anual al organizației Reporteri fără Frontiere (RSF), dat publicității marți.

Foto: Reporteri fara Frontiere

Anul trecut, 65 de persoane și-au pierdut viata pentru că și-au făcut meseria de informare.

63 de victime din acest an au fost jurnaliști profesioniști, reprezentând o creștere de 15%, 13 au fost jurnaliști nonprofesioniști, un numir aproape dublu, comparativ cu anul trecut, și patru au fost colaboratori ai diverselor media.

În total, peste 700 de jurnalişti profesionişti au fost ucişi în ultimii 10 ani, conform RSF.

Mai mult de jumătate dintre jurnaliştii ucişi în 2018 ”au fost în mod intenţionat luaţi ca ţintă şi asasinaţi”, cum s-a întâmplat cu editorialistul saudit Jamal Khashoggi, asasinat la Consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul la 2 octombrie, şi cu jurnalistul slovac Jan Kuciak, ucis la 21 februarie.

”Ura împotriva jurnaliştilor proferată, chiar revendicată, de lideri politici, religioşi sau <<oameni de afaceri>> fără scrupule are consecinţe dramatice pe teren şi se traduce printr-o înmulţire îngrijorătoare a neregulilor faţă de jurnalişti”, spune Christophe Deloire, secretar general al RSF.

”Răspândite de reţelele de socializare, care au în acest sens o mare responsabilitate, aceste sentimente de ură legitimează violenţele şi slăbesc, câte puţin în fiecare zi, jurnalismul şi, odată cu el, democraţia”, şi-a exprimat el îngrijorarea, într-un comunicat.

2018, anul în care mai mulți jurnaliști au fost arestați sau sunt ținuți ostatici

Afganistanul a fost în 2018 ţara unde au fost ucişi cei mai mulţi jurnalişti, 15, detronând Siria, care ocupa acest loc din 2012 şi care rămâne a doua cea mai periculoasă ţară, cu 11 jurnalişti ucişi.

Un alt fapt notabil pentru RSF este că aproape jumătate dintre jurnaliştii ucişi au fost omorâţi în ţări în care nu este război, precum Mexic (nouă jurnalişti asasinaţi; a treia cea mai periculoasă ţară), India (şase morţi) şi SUA (şase morţi). SUA au intrat în acest palmares sumbru după atacul sângeros asupra redacţiei Capital Gazette.

Numărul jurnaliştilor închişi este de asemenea în creştere, subliniază RSF: 348 comparativ cu 326 în 2017 (+7%), o creştere care îi vizează în special pe jurnaliştii nonprofesionişti.

Iran, Arabia Saudită, Egipt, Turcia și China, statele în care ocupă primele locuri ale ”topului negru”

Mai mult de jumătate dintre jurnaliștii din întreaga lume care sunt închiși se află în cinci țări:  Iran, Arabia Saudită, Egipt și Turcia și China, ultima fiind cea mai mare închisoare pentru jurnalişti din lume, cu 60 de jurnalişti în detenţie, trei sferturi fiind nonprofesionişti.

Citiți și: 

Raport al organizației ”Reporteri fără Frontiere” 2018. Ostilitatea față de jurnaliști amenință democrațiile. În România există îngrijorări privind cenzura politică

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova: Premierul Maia Sandu a prezentat ambasadorilor UE acreditați la Chișinău prioritățile actualei guvernări

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Prim-ministrul Maia Sandu împreună cu noul Cabinet de miniștri au avut astăzi o întrevedere cu ambasadorii Uniunii Europene acreditați în Republica Moldova, se arată într-un comunicat al Guvernului Republicii Moldova.

În cadrul întrevederii, premierul  a dat asigurări reprezentanților misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău că agenda de reforme va continua să fie implementată într-un ritm sporit, menționând prioritățile actualei guvernări pe termen scurt. „Ne-am propus să combatem corupția, să restabilim credibilitatea în instituțiile statului, să rectificăm bugetul, să întreprindem acțiuni cu caracter social, menite sa sporească nivelul de protecție socială și alte domenii importante”, a declarat Maia Sandu. Totodată, Prim-ministrul a subliniat și prioritățile pe termen lung a guvernării care țin de reformele instituționale.

Șefa Executivului a mai vorbit despre îmbunătățirea condițiilor de activitate a întreprinzătorilor, eliminarea abuzurilor asupra oamenilor de afaceri cu venituri mici rămânând o direcție în care se va lucra intens.

Miniștrii Guvernului Sandu s-au expus asupra provocărilor cu care se confruntă astăzi. Printre acestea se numără lipsa specialiștilor în diverse domenii, precum educație și sănătate, în special din cauza emigrării acestora peste hotarele țării.

Reprezentanții misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău au salutat hotărârea și determinarea cu care Executivul s-a angajat să pună în aplicare reformele și au declarat ca vor continua să sprijine țara noastră. „Suntem aici să vă susținem în acțiunile pe care le întreprindeți. Ne dorim să vedem Republica Moldova o țară dezvoltată, iar cetățenii să aibă un viitor mai bun”, a subliniat Ambasadorul Uniunii Europene în țara noastră, Peter Michalko.

Citiți și: Maia Sandu, către Angela Merkel: Sprijinul Germaniei pentru calea europeană a Republicii Moldova a fost constant și ferm

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

De la Washington, ministrul maghiar de externe spune că depinde de SUA și de aliații europeni ca Ungaria să importe gaz din România

Published

on

Ungaria consideră relaţiile transatlantice drept prioritate şi salută îmbunătăţirea acestora, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto în cadrul unei conferinţe asupra relaţiilor SUA-Europa Centrală şi a securităţii energetice a regiunii, desfăşurată miercuri la Washington DC, informează agenţia MTI.

În discursul său, șeful diplomației maghiare s-a referit și la relațiile dintre Statele Unite şi ţările din Europa Centrală, precum și la securitatea energetică a regiunii, reluând în acest caz discuțiile cu privire la importul de gaze din România.

În urmă cu nişte ani, am înţeles că regiunea noastră nu se află în atenţia politicii externe americane. Suntem bucuroşi că Europa Centrală este considerată (acum) o zonă strategică“, a spus el, potrivit Agerpres.

În ceea ce priveşte securitatea energetică a regiunii, Szijjarto a declarat că actualele realităţi ce ţin de infrastructură obligă Ungaria să cumpere gaz doar de la Rusia.

Depinde de SUA şi de aliaţii lor europeni sa facă posibil ca Ungaria să importe gaz provenit dintr-o zonă gazieră offshore a României, în condiţiile în care Ungaria a făcut toate demersurile de infrastructură necesare pentru astfel de transporturi”, a subliniat şeful diplomaţiei ungare.

Afirmațiile lui Szijjarto vin în urma unor speculații cu privire la potențiala retragere a companiei americane Exxon Mobil din procesul de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră.

Totodată, în urmă cu două luni, premierul Viktor Orban a discutat la Washington cu președintele Donald Trump problema gazelor din Marea Neagră, precizând că diversificarea este plauzibilă în cazul în care cooperarea dintre SUA şi România are loc rapid

Amintim că înaltul demnitar maghiar i-a solicitat secretarului de Stat american, Mike Pompeo, cu ocazia vizitei pe care acesta a întreprins-o la mijlocul lunii februarie la Budapesta, să îndemne ExxonMobil să ia o decizie finală de investiţii în cel mai scurt timp posibil pentru a extrage gaze naturale în Marea Neagră, ceea ce ar permite Ungariei să îşi diversifice sursele de aprovizionare cu gaze naturale.

Solicitările sale veneau după ce, la începutul lunii februarie, atât ministrul ungar Peter Szijjarto, cât și vicepremierul român Ana Birchall, s-au întâlnit la Washington cu secretarul american al Energiei Rick Perry.

În timp ce Szijjarto a menționat interesul strategic pentru ca parteneriatul ExxonMobil-OMV să funcționeze, Birchall a punctat angajamentul ferm al Guvernului României pentru asigurarea unui mediu investiţional transparent şi atractiv pentru companiile care investesc în domeniul energetic, prin proiecte de diversificare a surselor şi rutelor de transport al energiei.

Reamintim totodată că, în apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

Continue Reading

NEWS

Premieră în lumea muzeală din Europa: Muzeul Antipa, primul beneficiar al uneia dintre cele mai inovatoare tehnologii japoneze anticutremur

Published

on

© Muzeul Antipa- Instagram
În contextul în care ”piesă de valoare științifică mondială” și ”exponatul de excepție din patrimoniul cultural al României” din muzeul Antipa nu ar mai putea „supraviețui’’ unui alt cutremur de magnitudinea celui din 4 martie 1977, va beneficia de un sistem de izolare seismică din Japonia, care va fi instalat în premieră în România și în Europa pentru unul dintre cele mai prețioase specimene din patrimoniul național, scheletul de Deinotherium gigantissimum, uriașul de peste 4 m înălțime și aproape tot atât lungime care poate fi admirat încă de la intrarea în holul central al muzeului, se arată în comunicatul oficial al muzeului.

Aproape 9 luni de muncă laborioasă și anevoioasă au fost necesare pentru ca actualul schelet de Deinotherium gigantissimum să fie restaurat după dezastrul pe care l-a suferit pe 4 martie 1977: ”Această comoară a Muzeului Antipa, o piesă de valoare științifică mondială și un exponat de excepție din patrimoniul cultural al României nu ar mai putea „supraviețui’’ unui alt cutremur de asemenea magnitudine.”

„Importantele pagube produse în colecții după cele două cutremure majore din 1940 și 1977 au determinat Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” să acționeze pro-activ, prin aducerea și implementarea tehnologiei japoneze „μ-Solator”, ceea ce permite protejarea specimenelor prețioase și pieselor de patrimoniu din România împotriva unui posibil cutremur major în București. Acesta este un proiect pilot la nivel european, astfel încât tehnologia inovatoare să poată fi vazută sau/și testată de oricine dorește implementarea unei soluții similare. Proiectul a fost posibil și prin implicarea MOL România, sponsor principal al Muzeului Antipa”, a declarat dr. Luis Ovidiu Popa, directorul Muzeului Antipa.

Marți,  23 iulie 2019, de la ora 11.00, va avea loc o demonstrație publică a modului în care funcționează μ-Solator! Dispozitivul va fi testat în prezența Ministrului Culturii și Identității Naționale, Valeriu-Daniel Breaz, a dr. Luis Ovidiu Popa, Directorul Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a oficialilor de la  Ambasada Japoniei în România, Takanori Sato, președintele Ideal Brain Co. Ltd., doctor în Inginerie și Arhitect.

Această tehnologie dezvoltată de Ideal Brain Co a primit Gold Award la Good Design Award, 2016, și se bazează pe un principiu nou și inovator, care implică două plăci extrem de subțiri, de doar 3 mm fiecare. În momentul unui cutremur cu o magnitudine mai mare de 4, sistemul se activează și izolează în mod complet obiectul de mișcarea solului.

Aceasta este cea mai subțire tehnologie antiseism disponibilă în lume, care protejează colecții de artă, obiecte de patrimoniu naționale, servere și spații de stocare a datelor în Japonia și America, și a trecut proba a două cutremure majore în Japonia, iar aceasta este prima ei instalare în Europa.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending