Connect with us

U.E.

Reprezentanța Comisiei Europene în România a calificat drept ”fake news” afirmația potrivit căreia executivul european ar fi alocat Franței 300 de miliarde de euro în lupta cu COVID-19, iar României un miliard de euro

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Reprezentanța Comisiei Europene în România a calificat drept ”fake news” afirmația potrivit căreia executivul european ar fi alocat Franței 300 de miliarde de euro în lupta cu COVID-19, iar României un miliard de euro, arătând că în cazul Franței e vorba despre un ajutor acordat economiei chiar de statul francez și doar aprobat de Bruxelles.

Comisia Europeană a aprobat sâmbătă sâmbătă trei scheme de ajutor de stat ale Franţei pentru a atenua impactul economic al pandemiei de coronavirus (COVID-19), prin care se vor aloca 300 de miliarde de euro (323 miliarde de dolari) companiilor care se confruntă cu dificultăţi, potrivit AFP și Reuters, citate de Agerpres.

De asemenea, Comisia Europeană a aprobat și o schemă de garanţii de stat a Danemarcei pentru IMM-urile afectate de pandemie, în valoare de aproximativ un miliard de coroane daneze (130 milioane de euro). Schema este în concordanţă cu legislaţia UE privind ajutoarele de stat.

Amintim că la 16 martie, președintele Franței Emmnuel Macron anunța că Guvernul de la Paris va înființa un fond național de suveranitate și va garanta împrumutiri de 300 de miliarde de euro pentru companiile care afectate de pandemia de coronavirus.

Ajutoarele de stat acordate de statele membre trebuie aprobate de Comisia Europeană. 

Comisia Europeană a anunțat un cadru temporar prin care permite statelor membre să utilizeze toată flexibilitatea prevăzută de normele privind ajutoarele de stat pentru a sprijini economia în contextul epidemiei de COVID-19.

Potrivit prevederilor acestui cadru temporar, statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanțări de până la 800 000 euro unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de lichiditate ale acesteia.

Ulterior, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri seară că Uniunea Europeană suspendă temporar prevederile Pactului de Stabilitate și Creștere și regulile bugetare care le impuneau statelor membre să nu depășească un deficit bugetar de 3% din PIB.

”Am promis că vom face orice pentru a sprijini companiile și cetățenii europeni în această criză și astăzi pot să spun că am livrat. Ieri am pus în practică cea mai flexibilă schemă de ajutor de stat pentru a ajuta oamenii și companiile. Guvernele pot da acum bani pentru multe companii care sunt lovite de acest șoc, hoteluri, restaurante, companii de transport sau firme mici care riscă să se închidă. fără sprijin. Astăzi, iar asta nu s-a mai făcut niciodată, activăm clauza de relaxare a regulilor bugetare. Asta înseamnă că guvernele naționale pot pompa în economie atât de mulți bani cât este nevoie. Relaxăm regulile bugetare pentru a le permite să facă acest lucru”, a spus von der Leyen într-o postare video pe contul său de Twitter, făcând astfel un anunț fără precedent în istoria Uniunii Europene.

În ce privește România, Comisia Europeană a anunțat vineri că va direcționa peste un miliard de euro pentru combaterea efectelor coronavirusului. Din această sumă, 483 de milioane de euro vor fi alocate prin renunțarea în acest an la obligația de a solicita României rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale, iar 637 de milioane de euro prin virarea avansului aferent fondurilor structurale pentru anul 2020 în cursul lunilor martie și aprilie.

Comisia Europeană a lansat săptămâna trecută un pachet financiar de 37 de miliarde de euro pentru statele membre în vederea limitării impactulului pademiei de coronavirus asupra economiei, dar și activarea unei clauze care să permită statelor membre să depășească deficitul bugetar 

Ambasadorii statelor membre ale Uniunii au dat deja undă verde propunerii Comisiei Europene de a pune la dispoziția statelor membre ale UE finanțarea mai sus precizată ce provine din fondurile de coeziune pentru a aborda consecințele crizei coronavirusului.

Pentru ca propunerea Comisiei Europeenă să fi adoptată, aceasta are nevoie și de avizul pozitiv din partea Parlamentului European. 

Astfel, Parlamentul European se va reuni joi, 26 martie, la Bruxelles, în sesiune plenară extraordinară, de doar o zi, pentru pentru a aproba prin vot măsurile propuse de Comisia Europeană în contextul crizei coronavirusului. 

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Donald Tusk consideră că ”războiul nu mai este un concept din trecut”: Invazia rusă în Ucraina anunță o nouă eră în Europa

Published

on

© Platforma Obywatelska/ Twitter

Invazia în Ucraina, declanșată de Rusia în februarie 2022, anunță o nouă eră în Europa, o perioadă caracterizată de ostilitate, apreciază premierul polonez Donald Tusk, potrivit DPA, citat de Agerpres.

”Ştiu că sună devastator, în special pentru generaţia mai tânără, dar trebuie să ne obişnuim cu faptul că a început o nouă eră: era pre-război. Nu exagerez; acest lucru devine tot mai clar în fiecare zi”, a precizat prim-ministrul pentru cotidianul Die Welt și media partenere europene.

Acesta a ținut să puncteze că nu vrea să sperie pe nimeni, dar ” războiul nu mai este un concept din trecut”, ci este unul ”real și a început cu peste doi ani în urmă”.

Donald Tusk se îngrijorează cel mai mult că, în prezent, orice scenariu este posibil. ”Nu am întâlnit o situaţie ca aceasta din 1945”. În acel an, Al Doilea Război Mondial s-a încheiat prin capitularea Germaniei hitleriste.

El a salutat faptul ceea ce a descris a fi o revoluție în mentalitatea europeană, descrisă prin faptul că nimeni nu mai pune sub semnul întrebării nevoia de apărare comună, dând drept exemplu ”concurența” din Germania, dintre Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Partidul Social-Democrat (SPD).

Acest apel la evaluare obiectivă a realității curente vine să-l dubleze pe cel pe care Donald Tusk l-a lansat la începutul acestei luni, la București, cu ocazia desfășurării Congresului PPE, familia politică europeană din care acesta face parte.

Citiți și: Avertismentul lui Donald Tusk la Congresul PPE de la București: Vremurile de liniște fericită s-au terminat. Trăim într-o epocă pre-război, dar nu avem motive să capitulăm în fața răului

”Vremurile de liniște fericită s-au terminat. Epoca postbelică a dispărut. Trăim în vremuri noi, într-o epocă de dinaintea războiului. De fapt, pentru unii dintre frații noștri, nu mai este nici măcar o epocă de pre-război, este un război în toată regula, în forma sa cea mai crudă”, spunea la acel moment premierul polonez, fără a omite să evidențieze nevoia de a continua lupta în fața răului.

Și pentru că această luptă se duce și pe teren, nu doar prin mesaje de la pupitru, Comisia Europeană a lansat tot la începutul acestei luni prima strategie industrială de apărare și un nou program pentru industria de apărare pentru a spori gradul de pregătire și securitatea Europei, într-o schimbare de paradigmă.

Așadar, Uniunea Europeană este hotărâtă să își sporească capabilitățile și gradul general de pregătire pentru apărare, pentru a fi pe măsura nevoilor și a nivelului său de ambiție în contextul amenințărilor și al provocărilor de securitate în creștere.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Siegfried Mureșan (PNL, PPE): Sprijinim tranziția verde, dar nu ideologic împotriva agriculturii, ci împreună cu fermierii. Am votat ca din 2027 subvenția pentru fermierii români să ajungă la media UE

Published

on

© European Union 2023 - Source : EP

Agricultura este, în prezent, mai importantă ca oricând, subliniază europarlamentarul Siegfried Mureșan, precizând că grupul PPE din Parlamentul European și Partidul Național susțin tranziția verde, însă nu “într-un mod ideologic, nu împotriva industriei, nu împotriva agriculturii, ci împreună cu aceștia”.

Într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro, vicepreședintele grupului PPE și al Partidului Popular European a răspuns criticilor din partea celorlalte familii politice privind angajamentul forțelor de centru-dreapta față de politicile de mediu și tranziția către neutralitate climatică.

“Partidul Național Liberal și toate partidele pro-europene de centru dreapta din Uniunea Europeană, grupate în Partidul Popular European, dorim un mediu curat, dorim reducerea poluării, dorim emisiile de dioxid de carbon, dorim combaterea schimbărilor de climă. Dorim să facem această tranziție pe bază de cercetare, inovare, investiții, creând locuri de muncă în domenii noi, de viitor. Dorim să facem această tranziție ajutând economia, ajutând industria, nu afectând-o”, a explicat Siegfried Mureșan.

La rândul său, eurodeputatul PPE a criticat abordările ideologice ale celorlalte grupuri politice.

“Există politicieni extremiști, ideologici de stânga extremă, chiar și fundamentaliști verzi care spun că dacă industria europeană nu se adaptează, atunci să moară. Noi spunem că vrem să apărăm zecile de milioane de locuri de muncă din industria din România și Uniunea Europeană”, a spus el.

Potrivit lui Mureșan, nu trebuie luată nicio decizie privind sectorul agriculturii care are un impact asupra fermierilor fără ca fermierii să fie ascultați, fără a exista studii de impact și fără ca impactul asupra fermierilor să fie cunoscut.

“Dacă impactul este negativ, dacă există costuri, atunci să știm cum sunt ajutați fermierii. Susținem această tranziție, însă nu într-un mod ideologic, nu împotriva industriei, nu împotriva agriculturii, ci împreună cu aceștia. Agricultura este astăzi mai importantă decât oricând“, a afirmat europarlamentarul PNL și PPE.

În egală măsură, referindu-se la sprijinul acordat fermierilor în contextul protestelor agricole la nivel național și european, Siegfried Mureșan a evidențiat impactul pozitiv al apartenenței României la Uniunea Europeană din perspectiva agriculturii. Astfel, de când a aderat la UE, România a primit 40 de miliarde de euro fonduri europene nerambursabile pentru agricultură.

“În această perioadă, valoarea producției agricole a României s-a dublat de la 10 miliarde de euro pe an la 20 de miliarde de euro pe an. Agricultura României este mai mare, nu este mai mică decât a fost la momentul aderării“, a spus el.

În același timp, europarlamentarul liberal a amintit că Parlamentul European a votat o creștere graduală a subvenției la hectar pentru fermierii din România, astfel încât să ajungă până în anul 2027 la nivelul subvenției medii de la nivelul Uniunii Europene.

Alte măsuri menționate de Siegfried Mureșan vizează reducerea birocrației, limitarea accesului produselor din Ucraina și Republica Moldova în cazul în care perturbă piața europeană și eliminarea propunerii de reducerii a pesticidelor, astfel încât “să fie reduse cele dăunătoare și păstrate cele sănătoase”.

“A spune Comisiei Europene stop când afectează fermierii este un lucru pe care noi, PPE ca familie politică, îl facem. Partidul Național Liberal a fost întotdeauna în cadrul familiei politice, în cadrul PPE, un puternic apărător al agriculturii, al fermierilor (…) În ultimii cinci ani, la nivel european, Partidul Popular European a fost singura familie politică care a apărat cu adevărat fermierii”, a conchis vicepreședintele grupului PPE din Parlamentul European.

Continue Reading

U.E.

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

Published

on

© Denys Shmyhal/ X

Președintele polonez Donald Tusk l-a primit joi la Varșovia pe  omologul său ucrainean Denys Shmyhal pentru a purta, printre altele, mult așteptatele discuții destinate să reducă fricțiunile generate de importurile agricole ucrainene și de blocajele de la graniță ale fermierilor polonezi nemulțumiți, relatează AFP, citat de The Guardian.

”Nu va exista o Europă sigură fără o Ucraină liberă”, a menționat Tusk într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twitter, la începutul discuțiilor.

AFP precizează că Ucraina a cerut în repetate rânduri vecinului său din UE să atenueze blocajele privind transportul transfrontalier, avertizând că întârzierile declanșate ar putea împiedica livrările de arme către țară.

”Am organizat o nouă rundă de consultări interguvernamentale Ucraina-Polonia. Au fost discutate domenii de cooperare, situația de la frontieră și comerțul în sectorul agricol. Ne așteptăm ca Polonia să ofere răspunsuri concrete la măsurile pe care le-am prezentat, la interdicția de tranzit și de export a Comisiei Europene privind mărfurile din Rusia și Belarus și să convenim asupra controalelor comune la punctele de control”, a menționat Shmyhal pe aceeași rețea de socializare.

Amintim că Uniunea Europeană a propus taxe crescute asupra importurilor de cereale din Rusia și Belarus, punând în practică, chiar dacă într-o formă diluată, o solicitare formulată de Polonia, Cehia și țările baltice, care cereau un embargo asupra acestui tip de produse exportate de Moscova și Minsk

Revenind la Polonia și Ucraina, până în prezent au avut loc discuții doar la nivel de reprezentanți din structuri inferioare ale guvernelor, fără a se înregistra prea multe semne de progres.

Sectorul agricol ucrainean a fost paralizat de invazia Rusiei, care a fost declanșată în februarie 2022, multe dintre rutele de export prin Marea Neagră fiind blocate, probleme la care se adaugă faptul că o mare parte din terenurile agricole ucrainene nu au mai putut fi folosite ca urmare a conflictului.

Ucraina are nevoie să își exporte produsele agricole către piețe mondiale, având în vedere că acest sector este o principală sursă la bugetul de stat, puternic încercat de război.

Conform premierului polonez citat de Reuters,  cele două părți ”sunt aproape de o soluție” care ar urma să vizeze ”volumul de produse care pot intra în Polonia”, odată ce cele două țări vor fi stabilit detaliile. ”Suntem aproape de a ne asigura că tranzitul nu perturbă piața poloneză”, a spus Tusk.  

Nu doar Polonia este cea cu care Ucraina va trebui să discute despre tranzitul produselor agricole, dacă ne raportăm la recentele declarații susținute de ministrul francez al Agriculturii, care a anunțat că mai multe țări s-au alăturat solicitării sale la adresa UE de a impune restricții mai mari a importurile de produse alimentare din Ucraina, motivând că dorește să protejeze echilibrul pe piețele agricole europene.

UE a convenit să prelungească cu încă un an, până la 5 iunie 2025, suspendarea taxelor de import și contingentele la exporturile ucrainene către Uniunea Europeană.

De asemenea, a fost adăugată o nouă măsură de salvgardare automată pentru anumite produse sensibile, cum ar fi păsările de curte, ouăle, zahărul, ovăzul, porumbul, grișul și mierea.

Ministrul francez al Agriculturii consideră că și grâul care provine din Ucraina ar trebui să fie inclus pe această listă a insistat că pragul de la care vor fi introduse taxe vamale ar trebui să fie media din 2021-2023. Asta ar însemna includerea anului de dinainte de invazia rusească, când exporturile ucrainene spre UE au fost limitate de tarife vamale şi cote.

Se pare că poziția lui Fesneau este sprijinită și de ministrul ungar al Agriculturii, Istvan Nagy, care a condiționat prelungirea suspendării tarifelor pentru produsele ucrainene doar dacă vor fi impuse limite de cotă la grâu.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
INTERNAȚIONAL29 mins ago

Volodimir Zelenski îi cere președintelui Camerei Reprezentanților să ”adopte rapid” ajutorul militar american ”vital” pentru Ucraina

U.E.58 mins ago

Donald Tusk consideră că ”războiul nu mai este un concept din trecut”: Invazia rusă în Ucraina anunță o nouă eră în Europa

NATO1 hour ago

Două decenii de la cel mai mare val de extindere din istoria NATO. Klaus Iohannis: Aderarea la Alianță a marcat reintegrarea României în familia transatlantică

NATO2 hours ago

Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate

NATO2 hours ago

Nicolae Ciucă: Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile

NATO2 hours ago

Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea la NATO: Apartenența României la Alianță asigură românilor stabilitatea și siguranța pentru dezvoltarea țării

NATO2 hours ago

Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată

NATO3 hours ago

O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Siegfried Mureșan (PNL, PPE): Sprijinim tranziția verde, dar nu ideologic împotriva agriculturii, ci împreună cu fermierii. Am votat ca din 2027 subvenția pentru fermierii români să ajungă la media UE

U.E.17 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA20 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending