Connect with us

INTERNAȚIONAL

Reprezentantul Permanent al României la ONU a făcut apel la depunerea unor eforturi consolidate pentru asigurarea eficienței și legitimității Curții Penale Internaționale, vulnerabilizată în decursul anilor

Published

on

Reprezentantul Permanent al României la ONU, Ambasadorul Ion I. Jinga, a subliniat rolul esențial al cooperării dintre state și Curtea Penală Internațională în facilitarea exercitării mandatului instituției de a combate impunitatea în raport cu cele mai grave crime care șochează comunitatea internațională, în cadrul dezbaterii Raportului Curții Penale Internaționale în Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, desfășurate la 4 noiembrie 2019, potrivit unui comunicat de presă remis caleaeuropeana.ro.

Ion Jinga a exprimat angajamentul constant al României pentru apărarea exercitării funcțiilor Curții Penale Internaționale în mod imparțial și independent, pentru promovarea mandatului şi activităților Curții și pentru încurajarea unei acceptări cât mai extinse a Statutului de la Roma, mai precizează comunicatul. 

De asemenea, reprezentantul Permanent a amintit progresele semnificative realizate in domeniul justiției penale internaționale de la înființarea Curții pentru reconciliere si recunoașterea publică a suferinței indurate de victimele atrocităților.

Totodată, a invocat existența unei discrepanțe între așteptările existente la momentul creării Curții și anumite rezultate ale instituției, care a condus la vulnerabilizarea instituției față de atacuri și a făcut apel la depunerea unor eforturi consolidate pentru asigurarea eficienței și legitimității Curții. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Toate privirile lumii îndreptate spre Davos: Cea de-a 50-a reuniune a Forumului Economic Mondial începe marți sub riscurile dominante ale crizei climatice

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

Cea de-a 50-a ediție a prestigiosului Forum Economic Mondial de la Davos, o reuniune anuală a elitelor politice și de afaceri globale și care anul acesta stă sub schimbărilor climatice și turbulențelor mondiale, începe marți în faimoasa stațiune din Alpii elvețieni. Aproximativ 3.000 de participanţi din 117 ţări participă la cea de-a 50-a reuniune anuală, printre aceştia numărându-se preşedintele american Donald Trump, cancelarul german Angela Merkel, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, precum și pe tânăra activistă de mediu Greta Thunberg, dar și peste 120 de tineri lideri din societatea civilă – membri ai comunităţilor Global Shapers, Young Global Leaders şi Social Entrepreneur.

Reuniunea din 2020 a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum) se desfășoară sub tema principală intitulată ”Părțile implicate pentru o lume coezivă şi durabilă” (Stakeholders for a Cohesive and Sustainable World). În egală măsură, reuniunea se va concentra pe manifestul Forumului Economic Mondial – Davos Manifesto 2020 – publicat la 2 decembrie 2019, care se bazează pe Manifestul Davos din 1973 şi evidenţiază viziunea asupra unui capitalism care ia în considerare o taxare echitabilă, toleranţă zero pentru corupţie şi respectarea drepturilor omului, notează Agerpres.

„Afacerile trebuie să îmbrăţişeze acum pe deplin capitalismul părţilor implicate, care nu înseamnă numai maximizarea profiturilor, dar şi folosirea capacităţilor şi resurselor lor în cooperare cu guvernele şi societatea civilă pentru a aborda problemele-cheie ale deceniului. Trebuie să contribuie activ la o lume mai coezivă şi mai durabilă”, a evidenţiat fondatorul şi preşedintele executiv al Forumului, Klaus Schwab.

Temele majore care domină în mod tradițional Forumul de la Davos – evoluțiile comerțului și economiei globale, a patra revoluție industrială și influența companiilor tehnologice, viitorul multilateralismului și al globalizării, precum și ordinea geopolitică a lumii – ar putea fi eclipsate în acest an de criza climatică. Pentru prima dată, anul acesta, Raportul anual al Forumului Economic Mondial plasează criza ecologică în top cinci riscuri cu un impact major asupra lumii în deceniul următor.

Raportul WEF, prezentat de Børge Brende, președintele Forumului, avertizează că refluxul abordării multilaterale în gestiunea crizelor la nivel mondial precum exemplul crizei financiare din 2008 face mai dificilă abordarea riscurilor globale actuale.

Premieră: Cele mai mari cinci riscuri la nivel global legate exclusiv de criza climatică

Potrivit raportului, citat de The Guardian, cele mai mari cinci riscuri la nivel global și cu impact major asupra lumii în următorii zece ani sunt:

– Evenimente meteorologice extreme cu pagube majore asupra proprietăților, infrastructurii și pierderi de vieți umane;

– Eșecul atenuării schimbărilor climatice și adaptarea guvernelor și întreprinderilor;

– Daune și catastrofe provocate de om, inclusiv criminalitatea mediului, precum deversările de petrol și contaminarea radioactivă;

– Pierderile majore de biodiversitate și prăbușirea ecosistemului cu consecințe ireversibile pentru mediu, ceea ce duce la resurse puternic epuizate atât pentru omenire, cât și pentru industrii.

– Dezastre naturale majore, precum cutremure, tsunami, erupții vulcanice și furtuni geomagnetice.

Preocuparea majoră pentru efectele schimbărilor climatice va înregistra și un moment interesant. Potrivit Politico Davos Playbook, în cea de-a doua zi a Forumului, miercuri, vor fi servite mese fără produse preparate cu proveniență din carne.

Davosul, teren de interacțiune tensionată între Donald Trump și Greta Thunberg

În acest sens, Forumul de la Davos riscă să reflecte multiplele fracturi globale, având în vedere prezența președintelui american Donald Trump, aflat în plină procedură de destituire și un negaționist al schimbărilor climatice, și a activistei suedeze de mediu Greta Thunberg, care tocmai a împlinit 17 ani, şi care revine la Davos pentru al doilea an consecutiv pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la urgenţa schimbărilor climatice.

Cei doi sunt recunoscuți pentru cele câteva schimburi de replici tensionate avute pe Twitter, dar și pentru privirea furioasă pe care Thunberg i-a aruncat-o lui Trump la Adunarea Generală a ONU de la New York, de anul trecut.

Absent în 2019, Donald Trump a participat pentru singura dată la Forumul de la Davos în ianuarie 2018, atunci când a criticat puternic aranjamentele comerciale și economice în care SUA au fost implicate și care, în opinia liderului american, nu au adus beneficii Statelor Unite.

În 2020, Trump participă după ce a încheiat săptămâna trecută prim acord comercial între SUA și China, care prevede eliminarea unor tarife şi creşterea achiziţiilor chineze de bunuri şi servicii americane, detensionând conflictul din ultimele 18 luni dintre cele mai mari două economii ale lumii. Înțelegerea americano-chineză a fost salutată la nivel mondial, inclusiv de directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, care a opinat că acest acord detensionează situația comercială globală.

Cine sunt principalii participanți? Dar marii absenți?

Financial Times notează că dintre liderii lumii, alături de Donald Trump, care este așteptat să vină cu un ton mai puțin strident după recenta înțelegere comercială cu China, vor mai fi prezenți cancelarul german Angela Merkel, sau prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez. Printre marii absenți se numără președintele francez Emmanuel Macron, premierul Canadei Justin Trudeau sau premierul britanic Boris Johnson.

Potrivit BBC, printre numele politice importante care vor fi prezente se află și Sanna Marina, prim-ministrul Finlandei, care, la 34 ani, este cea mai tânără femeie prim-ministru din lume.

Uniunea Europeană va fi reprezentată de preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în condițiile în care noul executiv european a utilizat deja primele sale două luni de mandat pentru a conferi conținut politic ambiției de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în anul 2050, prin lansarea Pactului Ecologic European, dar și a Mecanismului pentru o tranziție echitabilă, acesta din urmă fiind menit să sprijine regiunile europene în tranziția industriilor carbonifere către o economie verde.

Scurt istoric al Forumului Economic Mondial de la Davos

Întâlnirea anuală pe bază de invitaţie de la sfârşitul lunii ianuarie reprezintă evenimentul de referinţă al fundaţiei elveţiene Forumul Economic Mondial (WEF). Prima reuniune a avut loc în 1971, sub numele Forumul European de Management (European Management Forum).

Iniţial, profesorul Klaus Schwab a orientat întâlnirile pe modalităţile în care companiile europene ar fi putut să se adapteze practicilor de management americane, informează Știrile Pro TV, citând Agerpres.

A dezvoltat şi a promovat, de asemenea, abordarea managementului „părţilor implicate” (stakeholder), care baza succesul corporaţiilor pe managementul care ia în considerare toate interesele: nu numai ale acţionarilor, clienţilor şi beneficiarilor, ci şi ale angajaţilor şi comunităţilor în cadrul cărora operează, inclusiv ale guvernelor.

Viziunea profesorului Klaus Schwab pentru ce avea să devină Forumul Economic Mondial s-a dezvoltat odată cu marcarea unor momente-cheie. Evenimentele din 1973 – colapsul sistemului monetar de la Bretton Woods şi Războiul Arabo-Israelian – au determinat expansiunea temelor abordate de la management la probleme economice şi sociale. Liderii politici au fost invitaţi pentru prima dată la Davos în ianuarie 1974.

În 2015, Forumul a fost recunoscut oficial ca organizaţie internaţională.

Toate dezbaterile plenare din reuniunea anuală sunt difuzate pe YouTube.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Directorul general al Google crede cu tărie că inteligența artificială trebuie reglementată pentru a nu fi utilizată în scopuri periculoase

Published

on

© Google.com

Sundar Pichai, directorul general al companiei Alphabet, compania mamă care deține Google, a cerut reglementarea inteligenței artificiale (AI) din cauza distrugerilor pe care ar putea să le provoace dacă va rămâne nesupravegheată, relatează Press Association, preluat de Agerpres

Potrivit unui articol de opinie pentru Financial Times, CEO-ul Google consideră că „inteligența artificială trebuie reglementată” deoarece companiile nu pot construi doar tehnologie „pe care să o lase apoi la îndemâna forțelor de pe piață pentru a face ce doresc cu ea”. „Ne revine implicit nouă sarcina de a ne asigura că acea tehnologie este utilizată pentru a face bine şi este disponibilă pentru toţi”, a precizat acesta. 

„Nu există nicio îndoială în mintea mea că inteligența artificială trebuie reglementată. Este prea importantă să nu. Singura întrebare este cum să facem asta”, a scris Pichai.

Subliniind că „istoria este plină de exemple despre modul în care virtuțiile tehnologiei nu sunt garantate”, directorul general al companiei face referire, printre altele, la modul în care motorul cu combustie internă a extins atât călătoriile, cât și numărul accidentelor sau, mai recent, felul în care internetul facilitează dezinformarea sau pune în pericol siguranța publică prin chestiuni precum „deepfake” şi „utilizările infame ale recunoaşterii faciale”.

În ceea ce privește realizarea acestui lucru, Pichai consideră ca puncte de plecare și orientări regulamentele companiei Google în domeniul AI, publicate chiar de el, și Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) al UE, însă atrage atenția că „modul în care companiile se vor alinia la nivel internațional va fi vital pentru ca viitoarele standarde globale să funcţioneze”. „Pentru a ajunge acolo, avem nevoie de un acord în privinţa valorilor principale”, a adăugat el. 

Continue Reading

NEWS

Premierul Ludovic Orban anunță consulări publice pe tema Pactului Ecologic European: Vom analiza consecințele asupra României, obiectivele asumate și poziția României

Published

on

Premierul Ludovic Orban a anunțat că va organiza o serie de consultări cu mediul de afaceri și sindicate în legătură cu obiectivele Pactului Ecologic European și consecințele acestuia asupra României.

”Am discutat despre organizarea unei serii de consultare publică a mediului de afaceri, a organizațiilor profesionale, a sindicatelor referitor la ceea ce se numește Green Deal (n.r. Pactul Ecologic European), posibilele consecințe asupra României, obiectivelor asumate în Green Deal și de asemenea stabilirea poziției României în toate regulamentele care vor fi dezbătute în Parlamentul European pentru a asigura atingerea obiectivelor în cadrul Green Deal. Continuă consultarea societății. Continuă consultarea societății privitor la viitorul exercițiul financiar multianual, bugetul UE în perioada 2021-2027”, a declarat Ludovic Orban după ședința Partidului Național Liberal.

Potrivit unor surse europene, România ar urma să fie cea de-a treia țară din Uniunea Europeană, după Polonia și Germania, care va beneficia de cea mai mare finanțare pentru susținerea zonelor monoindustriale care vor fi afectate de planurile europene privind tranziția echitabilă către o economie neutră din punct de vedere climatic.

Astfel, fondurile destinate României se ridică la suma de 757 de milioane de euro, defalcate pe șapte ani, și vor fi cuprinse în anvelopa bugetară a Fondului pentru o tranziție echitabilă.

Polonia va primi cea mai mare finanțare (2 miliarde de euro), urmată de Germania, cu 877 de milioane de euro, cu regiuni industriale bazate pe cărbune.

Potrivit unor estimări preliminare realizare de Bloomberg, Polonia va beneficia de investiții estimate la 27.3 de miliarde de euro în urma acestor alocări de fonduri europene. Aceasta este urmată de Germania, cu investiții de 13.4 miliarde de euro, pe locul trei clasându-se România, cu investiții potențiale ce se ridică la 10.2 miliarde de euro.

La 11 decembrie 2019, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat o inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea. Acest pact prezintă investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile și explică modul în care se va asigura o tranziție justă și favorabilă incluziunii.

Prin rezoluția adoptată de Parlamentul European la 15 ianuarie 2020 cu 482 de voturi pentru, 136 împotrivă și 95 de abțineri, europarlamentarii și-au exprimat susținerea pentru ”un plan ambițios de investiții durabile pentru a contribui la reducerea deficitului de investiții”, solicitând, în același timp, un mecanism pentru tranziție echitabilă finanțat în mod corespunzător.

Pactul Ecologic European va fi pus în aplicare printr-un plan de investiții, care va mobiliza fonduri UE și va crea un cadru favorabil care să faciliteze și să stimuleze investițiile publice și private necesare pentru tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, verde, competitivă și incluzivă. Venind în completarea altor inițiative anunțate în cadrul Pactului ecologic, planul se bazează pe trei dimensiuni:

Finanțare: mobilizarea, în următorul deceniu, a unui cuantum de minimum o mie de miliarde de euro reprezentând investiții durabile. Cea mai mare proporție de până acum de cheltuieli din bugetul UE pentru acțiuni climatice și de mediu va face posibilă atragerea de fonduri private, un rol-cheie urmând a fi jucat de Banca Europeană de Investiții.

Facilitare: oferirea de stimulente pentru deblocarea și redirecționarea investițiilor publice și private. UE va furniza investitorilor instrumente, plasând resursele financiare durabile în centrul sistemului financiar, și va facilita realizarea de investiții durabile de către autoritățile publice, încurajând „înverzirea” bugetului și achizițiile publice ecologice și concepând modalități de a facilita procedurile de aprobare a ajutoarelor de stat destinate regiunilor vizate de tranziția justă.

Sprijin practic: Comisia va acorda sprijin autorităților publice și promotorilor proiectelor pentru planificarea, conceperea și executarea de proiecte sustenabile.

Mecanismul pentru o tranziție justă este un instrument-cheie creat pentru a se asigura că tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic are loc în mod echitabil și că nimeni nu este lăsat în urmă. Deși toate regiunile vor avea nevoie de finanțare, iar Planul de investiții pentru Pactul ecologic european o va furniza, mecanismul asigură un sprijin țintit care să ajute la mobilizarea unui cuantum de cel puțin 100 de miliarde de euro în perioada 2021-2027 în cele mai afectate regiuni, în scopul de a se atenua impactul socioeconomic al tranziției. Mecanismul va crea investițiile necesare pentru a ajuta lucrătorii și comunitățile care se bazează pe lanțul valoric al combustibililor fosili. Mecanismul va suplimenta contribuția substanțială de la bugetul UE prin intermediul tuturor instrumentelor care sunt relevante în mod direct pentru tranziție.

Mecanismul pentru o tranziție justă va consta în trei surse principale de finanțare: 1. un fond pentru o tranziție justă, care va primi fonduri noi din partea UE în cuantum de 7,5 miliarde de euro, 2. o schemă specifică pentru o tranziție justă în cadrul InvestEU, pentru mobilizarea de investiții în cuantum de până la 45 de miliarde de euro, 3. un mecanism de împrumut pentru sectorul public, în colaborare cu Banca Europeană de Investiții, cu garanții de la bugetul UE, pentru mobilizarea unor investiții de 25-30 de miliarde de euro.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending