Connect with us

INTERNAȚIONAL

Reprezentantul Permanent al României la ONU a pledat în Consiliul de Securitate pentru o evaluare aprofundată a impactului schimbărilor climatice asupra păcii şi securităţii internaţionale

Published

on

Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga, a susținut vineri, 25 ianuarie 2019, o intervenție în Consiliul de Securitate, în cadrul dezbaterii deschise pe tema “Menținerea păcii și securității internaţionale: evaluarea impactului dezastrelor naturale provocate de schimbările climatice, asupra păcii și securității internaționale”, potrivit unui comunicat primit de CaleaEuropeană.ro

Reuniunea a fost prezidată de către ministrul afacerilor externe al Republicii Dominicane, țară ce deține președinția Consiliului de Securitate ONU in luna ianuarie 2019. Au mai fost prezenți miniștrii de externe din Germania, Belgia, Indonezia, Ungaria, Kuweit, Guatemala, Filipine, Haiti, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice al Canadei, ministrul de stat pentru Commonwealth din Marea Britanie, ministrul Economiei, Serviciilor Publice, Comunicării şi Schimbărilor Climatice din Fiji, miniştri de stat din Somalia, Nicaragua şi secretari de stat din Polonia şi Maldive.

În intervenţia sa, ambasadorul României a evocat consecințele pe care schimbările climatice le pot avea asupra păcii şi securităţii internaţionale, subliniind că, deşi acestea nu reprezintă cauze imediate ale declanşării conflictelor, ele se profilează drept crize ce pot genera, în timp, același grad de amenințare la adresa păcii ca și conflictele.

Exprimând îngrijorarea față de efectele pe care schimbările climatice le au asupra unor regiuni vulnerabile precum Sahel (Africa), Asia Centrală, Orientul Mijlociu, zona Caraibilor sau insulele din Pacific, a subliniat că pentru statele mici insulare această problemă a devenit una existențială, datorită creșterii nivelului oceanului și al uraganelor tot mai frecvente, care provoacă dezastre naturale majore:

„Schimbările climatice au un impact direct asupra numărului persoanelor strămutate, insecurității alimentare, lipsei apei, secetei sau creșterii nivelului mărilor și oceanelor. Ele pot astfel afecta stabilitatea regională, prin generarea de tensiuni politice și diplomatice între state vecine, confruntări interne între fermieri și crescători de vite, dar și mari strămutări de populație dintr-o zonă în alta. Conform unui raport recent al Băcii Mondiale, se estimează că, până în anul 2050, 140 milioane persoane vor migra pentru a evita impactul catastrofelor climatice”.

Vorbind despre importanța prevenției şi a dezvoltării rezilienței, ca soluţii concrete în faţa  unor astfel de amenințări, a dat ca exemplu evenimentul Consolidarea pregătirii împotriva dezastrelor naturale”, organizat de către Misiunea Permanentă a României la ONU, la începutul lunii decembrie 2018, cu participarea secretarului de stat în MAI, domnul Raed Arafat.

Ambasadorul Ion Jinga a reiterat angajamentul țării noastre în favoarea promovării cadrului legal internațional dezvoltat sub egida Organizației Națiunilor Unite – Agenda 2030 pentru Dezvoltare Sustenabilă, Acordul de la Paris şi Convenţia Cadru a ONU privind Schimbările Climatice (UNFCCC) – documente ce fac din schimbările climatice o prioritate pentru organizaţie. A evocat, în context, participarea României la reuniunea COP24 (UNFCCC) de la Katowice (Polonia) și semnarea cu acest prilej a Declarației Ministeriale privind Pădurile și Clima, respectiv a Declarației Silezia privind Solidaritatea şi Tranziția Justă.

Prezentând importanţa acordată de România soluționării crizelor umanitare și contracarării efectelor acestora asupra securității internaționale, a arătat că:

În cadrul participării României la Misiunea ONU de Stabilizare din Haiti, s-a putut constata că principala cauză a crizei umanitare a fost generată de schimbările climatice. România a stat alături de prietenii săi din regiunea Caraibilor, oferind sprijin financiar pentru statele Dominica, Antigua și Barbuda, Saint Kitts și Nevis, imediat după devastatoarele uragane Irma și Maria”.

Remarcând, totodată, natura multidimensională a cauzelor insecurității din regiunea Sahel, constatată în mod direct cu ocazia celor două vizite de lucru pe care le-a efectuat în zonă în anul 2018, diplomatul român a subliniat că, în calitate de Preşedinte al Comisiei pentru Consolidarea Păcii (Peacebuilding Commission – PBC), România a avut iniţiativa de a propune ca temă pentru reuniunea comună PBC-ECOSOC Conexiunile dintre schimbările climatice şi consolidarea şi permanentizarea păcii în regiunea Sahel”. Subiectul, care a fost acceptat prin consens de către statele membre ale ECOSOC şi PBC, a fost discutat în cadrul reuniunii comune a celor două organisme ale ONU, la 13 noiembrie 2018. De asemenea, parte a angajamentului de promovare a păcii şi dezvoltării durabile printr-o abordare inclusivă, România a aderat, recent, la Grupul Prietenilor Climei şi Securităţii, înființat recent la ONU, New York.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Nicolae Ciucă, despre procedura aderării Ucrainei la NATO: Trebuie făcută în logica în care s-a procedat pentru celelalte state

Published

on

© President of Ukraine Official Website

România a susținut încă de la început eforturile Ucrainei, iar în acest moment concentrarea este pe acordarea de sprijin, astfel încât țara vecină să reziste la “efortul de război” pe care îl face, a subliniat premierul Nicolae Ciucă, la Palatul Parlamentului. În privința procedurilor legate de aderarea la NATO în regim accelerat solicitată vineri de Kiev, Ciucă a opinat că acestea trebuie făcute în logica în care s-au făcut pentru celelalte state, informează Știrile TVR.

“România a susținut încă de la început toate eforturile și demersurile pe care le-a făcut Ucraina”, a ținut să precizeze premierul Nicolae Ciucă luni după-amiază, la Palatul Parlamentului.

“În acest moment, cred că este foarte important să ne concentrăm pe ceea ce trebuie făcut astfel încât Ucraina să beneficieze de sprijin și să fie în măsură să reziste la efortul de război pe care îl face”, a adăugat el.

“Celelalte chestiuni procedurale legate de aderarea la Alianța Nord-Atlantică sunt consumatoare de timp și cred că trebuie făcute în logica în care s-au făcut pentru celelalte state”, a subliniat șeful executivului.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate și publicând o fotografie în care ține documentul semnat, într-o reacție fermă la decizia Rusiei și a lui Vladimir Putin, care a semnat alipirea ilegală la Rusia a patru regiuni ocupate militar parțial în Ucraina, în cea mai mare anexare teritorială din Europa de la Hitler încoace.

Însă, anunţul lui Zelenski a fost primit cu prudenţă la Washington şi la sediul NATO din Bruxelles. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a denunţat anexarea ”ilegală şi ilegitimă” de către Rusia a patru regiuni din Ucraina, a avertizat Moscova să nu folosească arme nucleare în acest conflict, însă a manifestat reticență cu privire la “aderarea accelerată” a Ucrainei, în timp ce a promis că Alianța va sprijini în continuare Ucraina, fără să se implice în conflict.

În același timp, miniștrii de externe din țările baltice, au transmis că susțin aderarea accelerată a Ucrainei la NATO, iar președintele Klaus Iohannis și președinții statelor membre ale NATO din Europa Centrală și de Est au adoptat o declarație comună în care afirmă că nu vor recunoaște încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene și în care reafirmă susținerea cu fermitate a deciziei summitului NATO de la București din 2008 cu privire la viitoarea aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică.

Aderarea Ucrainei la NATO a fost dintotdeauna un subiect sensibil în relațiile dintre Moscova și Occident, mărturie stând summitul NATO de la București din 2008, când SUA au dorit să acorde Ucrainei statutul de țară candidată NATO, însă Franța și Germania s-au opus, acela fiind primul și ultimul summit NATO la care Vladimir Putin a participat, Rusia fiind considerată un potențial partener. În schimb, în declarația finală a summitului NATO de la București au fost recunoscute aspirațiile euro-atlantice al Ucrainei.

În paragraful 23 al Declarației Summitului de la București din 2008, NATO a salutat “aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei și Georgiei de a deveni membre ale NATO. Am convenit astăzi că aceste țări vor deveni membre ale NATO”, a precizat că următorul pas pentru Ucraina și Georgia este obținerea planului de acțiune pentru aderare (Membership Action Plan), iar liderii euro-atlantici de la acea vreme au transmis că “miniștrii de externe au autoritatea de a lua o decizie cu privire la planurile de acțiune pentru aderare ale Ucrainei și Georgiei”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premierul Nobel pentru medicină din acest an a fost câștigat de geneticianul suedez Svante Pääbo pentru ”descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruți și evoluția umană”

Published

on

© Nobel Prize / Facebook

Geneticianul suedez Svante Pääbo a fost desemnat luni laureatul Premierului Nobel pentru fiziologie sau medicină pentru ”descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruți și evoluția umană”.

Potrivit unui comunicat al Academiei Regale Suedeze de Științe, prin cercetările sale de pionierat, Svante Pääbo a realizat ceva aparent imposibil: a secvențiat genomul de Neanderthal, o rudă dispărută a oamenilor din zilele noastre.

De asemenea, a făcut o descoperire senzațională a unui hominid necunoscut până în prezent, Denisova. Mai mult, Pääbo a descoperit că a avut loc un transfer de gene de la acești hominizi dispăruți la Homo sapiens în urma migrației din Africa, în urmă cu aproximativ 70.000 de ani.

Acest transfer străvechi de gene către oamenii din zilele noastre are relevanță fiziologică în prezent, afectând, de exemplu, modul în care sistemul nostru imunitar reacționează la infecții.

Cercetările fundamentale ale lui Pääbo au dat naștere unei discipline științifice complet noi: paleogenetica. Prin dezvăluirea diferențelor genetice care îi deosebesc pe toți oamenii din zilele noastre de hominizii dispăruți, descoperirile sale oferă baza pentru explorarea a ceea ce ne face să fim unici.

Anul trecut, Premierul Nobel pentru medicină a fost acordat cercetătorilor americani David Julius şi Ardem Patapoutian pentru descoperirea receptorilor de temperatură şi de atingere”.

Fiecare premiu Nobel este însoţit de un cec în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (900.000 de dolari americani), potrivit Agerpres.

Premiul Nobel pentru Medicină dă startul în mod tradiţional seriei de anunţuri anuale ale celor mai prestigioase premii din lume, la începutul lunii octombrie.

Marţi şi miercuri vor fi anunţate premiile Nobel pentru fizică, respectiv chimie, în timp ce joi şi vineri, vor fi anunţaţi câştigătorii distincţiilor pentru literatură, respectiv pace.

Ultimul premiu, cel pentru economie, va fi anunţat săptămâna viitoare, luni, acesta nefiind însă bazat pe ultima dorinţă a celui care a iniţiat aceste premii, magnatul industrial suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei.

Premiile vor fi decernate la 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea lui Alfred Nobel.

Continue Reading

RUSIA

Ambasadorul Germaniei la București: Rusia reprezintă tot ceea ce noi, europenii, disprețuim, și anume agresiunea și intimidarea. Suntem uniți, spre disperarea lui Putin

Published

on

© Ambasada Germaniei la București

Lecția pe care europenii trebuie să o învețe după peste trei decenii de ani de la reunificarea pașnică a Germaniei este că nu putem avea încredere în Rusia, o lecție care trebuie învățată “pe calea ce grea”, întrucât Moscova nu este un furnizor de energie de încredere și nu este un actor politic de încredere, a declarat ambasadorul Germaniei la București, Peer Gebauer, într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia aniversării a 32 de ani de la reunificarea Germaniei și a celor 30 de ani de la semnarea Tratatului de cooperare prietenească și parteneriat în Europa dintre Germania și România, marcate anul acesta în contextul războiului rus împotriva Ucrainei, la granițele UE și NATO.

Ambasadorul Germaniei în România a vorbit în acest interviu despre lecțiile învățate și cele mai puțin învățate la Berlin și în capitalele europene cu privire la Rusia, despre intensificarea cooperării dintre Germania și România pe plan economic, cultural și în sfera politicii de securitate, despre dreptul fiecărui stat UE de a-și stabili propriul mix energetic, dar și despre importanța extinderii UE pentru a nu lăsa un vid în marea familie politică europeană pe care alții să îl umple.

O lecție pe care trebuie să o învățăm cu toții pe calea cea mai grea în acest moment este că nu poți avea încredere în Rusia. Nu este un furnizor de energie de încredere și nu este un actor politic de încredere. Dimpotrivă, Rusia reprezintă în aceste zile tot ceea ce noi disprețuim, încălcarea regulilor internaționale, agresiunea, încercarea de a intimida partenerii mai slabi sau presupuși mai slabi. Desigur, Ucraina se dovedește a fi de fapt mult mai puternică decât spera Rusia. Așadar, acestea sunt lecții pe care trebuie să le învățăm. Dar, din nou, principala lecție a ultimilor 30 de ani este că împreună suntem mai puternici și cred că asta este ceea ce arătăm acum”, a spus ambasadorul german.

El a asigurat că statele membre ale Uniunii Europene rămân unite și puternice în răspunsul lor împotriva războiului cauzat de Rusia, spre “disperarea lui Putin”.

“Rămân foarte optimist că Uniunea Europeană nu va eșua și nu se va destrăma. Vom rămâne împreună. Și există un motiv simplu pentru asta. Cred că toată lumea poate vedea că nu poți avea încredere în Rusia. O țară care nu numai că merge mai departe cu această agresiune brutală împotriva unuia dintre vecinii săi, dar care răspândește știri false și pretexte, o țară care amenință în mod deschis lumea cu utilizarea armelor nucleare. Cred că o astfel de țară, Rusia, nu poate fi percepută în niciun fel ca un partener sau ca un partener pe care să îl accepți cumva. Suntem uniți în Europa în ceea ce privește răspunsul nostru. Am fost foarte puternici și uniți în răspunsul nostru, spre disperarea lui Putin, dacă îmi permiteți să spun așa. El a crezut că unitatea europeană pur și simplu nu va exista, că vom discuta doar. Dimpotrivă, este adevărat. Am fost foarte puternici în răspunsul nostru unitar atunci când vine vorba de sancțiuni, atunci când vine vorba de sprijinirea deplină a Ucrainei, de asemenea, cu arme și, desigur, financiar și cu ajutor umanitar. Așadar, această unitate a fost esențială în trecut și va continua”, a mai punctat Peer Gebauer.

Continue Reading

Facebook

NATO56 mins ago

Nicolae Ciucă, despre procedura aderării Ucrainei la NATO: Trebuie făcută în logica în care s-a procedat pentru celelalte state

Daniel Buda1 hour ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: Programul de încurajare a consumului de fructe, legume și lapte în școli reprezintă o investiție în sănătatea generațiilor viitoare

U.E.2 hours ago

Polonia transmite Germaniei o notă diplomatică pentru negocieri privind reparațiile de război: Varșovia evaluează pagubele la 1.300 de miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ursula von der Leyen a discutat cu premierul Norvegiei despre ”acțiunile inacceptabile de sabotaj” asupra gazoductelor Nord Stream: Energia la prețuri accesibile reprezintă interesul nostru comun

INTERNAȚIONAL3 hours ago

Premierul Nobel pentru medicină din acest an a fost câștigat de geneticianul suedez Svante Pääbo pentru ”descoperirile sale privind genomul hominizilor dispăruți și evoluția umană”

ROMÂNIA4 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă: Ne dorim ca universitățile să valorifice oportunitățile generate de noua Strategie europeană pentru universități

RUSIA5 hours ago

Ambasadorul Germaniei la București: Rusia reprezintă tot ceea ce noi, europenii, disprețuim, și anume agresiunea și intimidarea. Suntem uniți, spre disperarea lui Putin

U.E.5 hours ago

Raport al Agenției Internaționale a Energiei: Europa se confruntă cu ”un risc fără precedent” în aprovizionarea cu gaze

BUSINESS5 hours ago

Ambasadorul Germaniei: Nu există vizite la firme germane în care să nu mi se spună că lucrurile ar merge mai bine dacă România ar fi în Schengen. Ele nu vin aici pentru a face un “euro rapid”, ci pentru a rămâne și a investi în oameni

ROMÂNIA6 hours ago

Deschiderea anului universitar. Klaus Iohannis: O Românie educată va trebui să fie o Românie corectă, fără nicio excepție

INTERVIURI7 hours ago

VIDEO INTERVIU Ambasadorul Germaniei: România se află la “linia de sosire” privind aderarea la Schengen; Lecția care trebuie învățată pe calea cea grea este că nu putem avea încredere în Rusia

NATO3 days ago

Mircea Geoană: Nu avem informaţii care să indice o schimbare a posturii nucleare a Rusiei, dar NATO este angajată deplin în apărarea aliaților, inclusiv a României

INTERNAȚIONAL3 days ago

Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la NATO după ce Putin a proclamat anexarea ilegală de către Rusia a patru regiuni ucrainene

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

R. Moldova contează pe sprijinul UE pentru a accelera ”modernizarea sectorului de securitate și apărare”. Maia Sandu: O urgență, având în vedere creșterea riscurilor în regiune

JUSTIȚIE6 days ago

Klaus Iohannis: DNA, un model la nivel european, a contribuit decisiv ca România să fie un pol de stabilitate și un partener strategic pentru partenerii din NATO și UE

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO1 week ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.1 week ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

Team2Share

Trending