Cetățenii Republicii Moldova au ales calea europeană. După numărarea tuturor voturilor exprimate la referendumul republican constituțional privind integrarea europeană, 50,39% dintre cetățenii prezenți la urne au votat pentru modificarea Constituției și înscrierea integrării europene ca obiectiv strategic în legea fundamentală a țării, în timp ce la primul tur al scrutinului prezidențial, cetățenii au decis că președinta în funcție, Maia Sandu, și candidatul socialist pro-rus, Alexandr Stoianoglo, se vor confrunta în turul al doilea al scrutinului prezidențial, programat pe data de 3 noiembrie. Într-o reacție la rezultatul votului, Comisia Europeană a declarat luni că votul la referendumul din Republica Moldova privind integrarea europeană a țării și alegerile prezidențiale au fost marcate de “interferența și intimidarea fără precedent” din partea Rusiei.
După contabilizarea rezultatelor, tabăra pro-UE și pentru modificarea Constituției a avut 11.602 de voturi în plus față de cei care au votat negativ.
Astfel, 50,39% dintre cetățeni au votat “Da” (750.238 de voturi), iar 49.55% au votat “Nu” (738.636).
Au fost numărate procesele verbale din cele 2.219 de secții, conform datelor comunicate de Comisia Electorală Centrală din Republica Moldova.
În privința votului privind alegerea președintelui, actuala deținătoare a funcției Maia Sandu (42,45%) și candidatul Alexandr Stoianoglo (25,98%) s-au calificat în turul al doilea de scrutin și se vor confrunta pe 3 noiembrie.
Într-un briefing de presă susținut luni, președinta Maia Sandu le-a mulțumit cetățenilor Republicii Moldova pentru că datorită lor a fost salvată democrația și cursul spre progres ale Republicii Moldova. Având în vedere rezultatul strâns al votului la referendumul pentru integrarea europeană, Maia Sandu a subliniat că “va trebui să învățăm lecția”.
“Poporul moldovean a votat…Vă mulțumesc. Determinant a fost fiecare vot. Ieri și azi s-a demonstrat că sintagma: fiecare vot contează nu sunt vorbe goale. Le sunt recunoscătoare. Diaspora a arătat că rămâne conectată la țară, indiferent la câte mii de km distanță și-au făcut a doua casă. Datorită vouă, Moldova din nou și-a salvat democrația și cursul spre progres. Datorită vouă, am câștigat prima bătălie într-o luptă grea de care atârnă soarta noastră. Ce s-a întâmplat ieri e un atentat asupra democrației, asupra aspirației poporului nostru de a fi parte a păcii. Bandiții care vor cu orice preț să revină la putere, dar moldovenii s-au unit și au rămas drepți. Va trebui să tragem linia, să învățăm lecția. Acum unicul mod în care ne putem apăra democrația e votul. Acesta e apelul meu către toți cetățenii. Doar prin vot putem preveni un dezastru. Vă sunt recunoscătoare că ieri v-ați spus cuvântul. Avem datoria să organizăm încă o mobilizare”, a spus ea.
Cetățenii de peste Prut au fost chemați duminică la vot pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, dar și pentru un referendum istoric în care să-și exprime opțiunea pentru modificarea Constituției în vederea integrării țării în UE. Cu o prezență la urne de 49,8%, plebiscitul a fost validat, depășind pragul de validare de 33%.
Alegătorii au răspuns la întrebarea: “Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”. Referendumul are ca scop declararea prin Constituție a faptului că integrarea în UE este “obiectivul strategic” al țării și că identitatea poporului moldovean este “europeană”.
Odată ce majoritatea cetățenilor ar vota “da” la referendum preambulul Constituției va fi completat cu două alineate noi în care va fi scris că identitatea poporului Republicii Moldova este europeană, iar integrarea în Uniunea Europeană este obiectivul strategic al țării. Totodată, Constituția va fi completată și cu un nou titlu, numit integrarea în Uniunea Europeană.
Republica Moldova a solicitat aderarea la UE în luna martie 2022 și i s-a acordat statutul de candidat la UE în iunie 2022. În decembrie 2023, liderii UE au decis să deschidă negocierile de aderare, tratative care au debutat în iunie 2024.
În perioada premergătoare scrutinului prezidențial și plebiscitului republican, Uniunea Europeană a întreprins o serie de acțiuni menite să sprijine Republica Moldova în campania de contracarare a ingerințelor electorale și tacticilor hibride ale Federației Ruse în a preveni racordarea țării pe traiectoria europeană.
Consiliul Uniunii Europene a adoptat pe 14 octombrie, în debutul săptămânii care s-a încheiat cu primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și cu referendumul constituțional pentru aderarea la UE, măsuri restrictive împotriva a cinci persoane și a unei entități responsabile de acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Printre cei vizați sunt bașcanul Găgăuziei, alte patru persoane și o entitate cu sediul în Rusia. Anterior, Parlamentul European a votat o rezoluție politică cu privire la Republica Moldova în care eurodeputații au transmis un avertisment puternic împotriva încercărilor constante ale Rusiei de a deraia traiectoria europeană a Republicii Moldova prin ingerințe electorale ale Moscovei. De asemenea, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a efectuat pe 10 octombrie o vizită la Chișinău, unde a anunțat un plan de creștere și reformă de 1,8 miliarde de euro destinat Republicii Moldova pentru perioada 2025-2027. Nu în ultimul rând, pe 17 octombrie, cu trei zile înainte de votul din Republica Moldova, liderii celor 27 de state membre ale UE, în frunte cu președintele Klaus Iohannis, au subliniat sprijinul lor ferm și al întregii Uniuni Europene pentru Republica Moldova și pentru procesul său de aderare. Reuniți în cadrul Consiliului European de toamnă, șefii de stat sau de guvern au discutat, la solicitarea României și a președintelui Klaus Iohannis, situația din Republica Moldova în contextul ingerințelor electorale ale Rusiei în raport cu alegerile prezidențiale de duminică și a referendumului constituțional pentru aderarea țării la Uniunea Europeană.
