Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) a prezentat în cadrul Comisiei pentru transport și turism din Parlamentul European, al cărei membru este, situația finanțărilor europene pentru proiectele de transport și turism, dar a agențiilor UE de transport  din 2021, dosar pentru care a fost responsabil în calitate de raportor pentru aviz. 

”Am prezentat în cadrul Comisiei TRAN situația finanțărilor europene pe proiectele de transport și infrastructură, dar și a Agențiilor de transport: Agenția Uniunii Europene pentru Căi Ferate, Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă, Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și respectiv a întreprinderile comune în domeniul transporturilor: întreprinderea comună pentru o aviație curată, întreprinderea comună <<Proiectul de cercetare privind ATM în contextul Cerului Unic European>>, întreprinderea comună pentru căile ferate ale Europei. În total au fost șapte rapoarte de gestiune pentru care am fost raportor principal, toate fiind adoptate în unanimitate în cadrul Comisiei TRAN”, a precizat eurodeputatul într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Acesta a detaliat că, ”în raportul de gestiune dedicat Comisiei Europene, am menționat despre adoptarea târzie a MFF (cadrului financiar multianual) care a amânat punerea în aplicare a programelor în regim de gestiune partajată până în 2022, astfel încât părți din bugetul 2021 au fost reportate în anii următori și riscă să fie afectate prin rate ridicate ale inflației”.

În egală măsură, Gheorghe Falcă a ”salutat propunerea Comisiei privind Finanțarea revizuirii rețelei TEN-T și extinderea conexiunii către vecinătatea estică, pentru a asigura conectivitatea regiunilor ultra periferice, țărilor și regiunilor afectate de războiul de agresiune al Rusiei, cum ar fi Ucraina sau Moldova, precum și revizuirea priorităților statelor membre estice în ceea ce privește conexiunile transfrontaliere care lipsesc”.

În acest context, eurodeputatul a solicitat Comisiei Europene ”să facă toate demersurile pentru a nu amâna și mai mult acceptarea României și Bulgariei în spațiul Schengen pentru a asigura o conexiune de transport fără întreruperi către Est”.

”În întocmirea rapoartelor de gestiune pentru agențiile pentru transporturi, întreprinderile comune și pentru Comisia Europeană am verificat cheltuielile și ceea ce au realizat și am încercat să reflectez prioritățile PPE precum Cerul Unic European, piața combustibililor sustenabili pentru aviație (SAF), desfășurarea sistemului de management a traficului feroviar european în cazul agențiilor și mobilitatea militară sau TEN-T pentru Comisia Europeană”, a conchis Gheorghe Falcă.

Eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) sprijină consolidarea modului de aplicare a principiului ”plată egală pentru muncă egală sau de valoare egală” la nivelul statelor membre UE.

”Astăzi, în Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL) din Parlamentul European, am votat pentru întărirea modurilor de aplicare, la nivelul Statelor Membre UE, ale principiului plată egală pentru muncă egală, sau de valoare egală. Am făcut cu această ocazie, și salut faptul că acest text a trecut la vot în Comisie cu o largă majoritate, un pas important pentru a asigura egalitatea dintre femei și bărbați la locul de muncă, în spiritul principiului enunțat. Și nu trebuie uitat, apropo de valoarea egală a muncii, faptul că, în multe țări și în multe societăți europene, munca neplătită a femeilor, mai ales acasă, în familie, pentru familie, nu este cuantificată”, a precizat Falcă într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citând un Eurostat, ”în medie, o femeie din România petrece peste cinci ore pe zi muncind în propria gospodărie și având grijă de familie. Asta înseamnă 35 de ore pe săptămână, 140 de ore pe lună. Este printre cele mai mari valori din UE. Când vine vorba de îngrijirea copiilor, a bătrânilor sau a persoanelor cu dizabilități din familie, 46% dintre românce alocă pentru asta măcar o oră pe zi”, a completat eurodeputatul.

După această etapă, urmează procedurile parlamentare specifice și sper ca în cel mai scurt timp posibil să venim în plenul Parlamentului European cu o propunere de Directivă care să cuprindă măsuri clare atât pentru a asigura transparența la nivel de salarizare dar și mecanismele de aplicare.

Legislația UE în acest domeniu urmărește să amelioreze condițiile de viață și de muncă ale tuturor lucrătorilor din UE, precum și să promoveze progresul economic și social. În acest scop, ea stabilește cerințe minime pentru caracterul adecvat al salariilor minime prevăzute de legislația națională și/sau de acordurile colective și ameliorează accesul efectiv al lucrătorilor la protecția salariului minim.

Noua directivă ar trebui să se aplice tuturor lucrătorilor din UE care au un contract de muncă sau raporturi de muncă. Țările UE în care salariul minim este deja protejat exclusiv prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă aceste norme și nici să facă acordurile respective universal aplicabile.

România urmează să primească 1,39 miliarde de euro din Planul REPowerEU, care a fost aprobat de Comisia pentru bugete și Comisia pentru afaceri economice și monetare din Parlamentul European, a anunțat eurodeputatul Gheorghe Falcă (PNL, PPE) într-un comunicat remisa CaleaEuropeană.ro.  

Fondurile vor fi folosite pentru investiții în eficiența energetică și îmbunătățirea infrastructurii energetice.

Planul urmează să fie implementat ”de către statele UE prin introducerea unui nou capitol în Planurile Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR). Astfel, partea de granturi din Mecanismul UE de Redresare și Reziliență (MRR) va fi majorată cu 20 miliarde de euro. Prin acest mecanism, România va avea acces la încă 1,39 de miliarde de euro, în plus față de suma de 29,2 miliarde de euro, obținută prin PNRR. De asemenea, este prevăzută finanțarea retroactivă a investițiilor din domeniul energetic începând cu februarie 2022, când Rusia a atacat Ucraina. Țările care vor dori să investească și mai mult în proiecte energetice vor putea utiliza și fondurile rămase neutilizate din Mecanismul de Redresare și Reziliență, aproximativ 200 miliarde de euro”, a detaliat eurodeputatul.

Falcă a completat că, prin acest plan, sunt permise finanțările pentru creșterea producției de energie regenerabilă, investiții în sectorul gazelor naturale, eficiența energetică, dar și finanțare pentru sprijinul pentru gospodăriilor, IMM-urilor și microîntreprinderilor vulnerabile.

”În grupul PPE, am reușit să introducem în posibilitățile de finanțare și sectorul energiei nucleare, un sector care se va dezvolta semnificativ în țară noastră până în 2030. Planul REPowerEU urmează să fie pe ordinea de zi a plenului Parlamentului European în luna februarie”, a mai spus europarlamentarul.

Printre obiectivele-cheie ale REPowerEU se vor număra îmbunătățirea rezilienței, a securității și a durabilității sistemului energetic al Uniunii prin reducerea necesară a dependenței de combustibilii fosili și diversificarea aprovizionării cu energie la nivelul Uniunii, inclusiv prin creșterea gradului de utilizare a surselor regenerabile, sporirea eficienței energetice și creșterea capacității de stocare a energiei.

Capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare și reziliență (PNRR) ale statelor membre trebuie să prezinte reformele și investițiile noi, inițiate începând cu 1 februarie 2022, și/sau partea extinsă a reformelor și a investițiilor incluse în PNRR deja adoptate, cu jaloanele și țintele lor corespunzătoare.