Connect with us

U.E.

Republica Moldova, Georgia şi Ucraina au semnat acordurile cu UE. Mesajele de la Ceremonia de semnare

Published

on

Andrei LUPU, corespondent special caleaeuropeana.ro la Bruxelles

La data de 27 iunie, în prezența celor 28 de șefi de state sau de guverne ai UE, au fost semnate acordurile de asociere cu Georgia și Republica Moldova și s-a finalizat procesul de semnare cu Ucraina, fiecare asigurând Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.
Ceremonia de semnareLa semnarea acordurilor de liber schimb Prim ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă, Prim ministrul Georgiei, Irakli Garibashvili, și Președintele Ucrainei, Petro Poroshenko, au declarat că ne aflăm într-un moment istoric ce reprezintă recunoașterea progresului semnificativ făcut în ultimii ani și a puternicei determinări politice de a se apropia de Uniunea Europeană.
Prim ministrul Iurie Leancă a declarat că: „De la independenţa sa, tânărul stat Republica Moldova a cunoscut suişuri şi coborâşuri, speranţe spulberate şi realizări remarcabile. Noi nu negăm realitatea.
Multe probleme mai persistă şi astăzi. Şi nimeni nu ştie mai bine decât mine care sunt provocările cărora trebuie să le facem faţă. Dar lucrurile se schimbă. Ele se schimbă rapid, în special, în direcţia cea bună. Din 2009, de la formarea unei coaliţii de guvernare pro-europene, Republica Moldova a făcut alegerea. O alegere definitivă, de integrare europeană.”
Prim ministrul georgian, Irakli Garibashvili, a subliniat că: „procesul de integrare al Georgiei este ireversibil și semnarea Acordului de Asociere reprezintă planul de europenizare al țării noastre, accesul produselor și serviciilor noastre pe cea mai mare piață din lume, piața unică europeană. Vom îmbunătăți mediul de afaceri și investiții în Georgia, care va duce la creștere economică și crearea locurilor de muncă, se va îmbunatăți competitivitatea și exportul. Parlamentul georgian va ratifica rapid Acordul de Asociere semnat astăzi pentru a putea începe procesul de reforma.”
“Cred că această zi este cea mai importantă zi după ziua în care Ucraina și-a dobândit independența. Sunt absolut sigur că Acordul de Asocierea al Ucrainei cu Uniunea Europeană nu este finalul procesului de șapte ani, ci începutul procesului de modernazare al țării” a declarat Președintele Ucrainei, Petro Poroshenko.
Cu acestă ocazie José Manuel Barroso a declarat că: „Aceasta este întra-devăr o zi istorică: pentru cele trei state, pentru Uniunea Europeană și pentru întreaga Europă”.
Subliniind importanța semnării Acordurilor de Asociere acesta a arătat că: „este o recunoaștere a progresului semnificativ făcut în ultimii ani și a puternicei determinări politice de a se apropia de Uniunea Europeană.
Pentru Uniunea Europeană, acesta este un angajament solemn de a sprijini Georgia, Republica Moldova și Ucraina, în fiecare etapă a procesului de tranziție către o democrație stabilă și prosperă.
Aceste Acorduri de Asociere sunt rezultatul logic și firesc al unui proces început în urmă cu mai bine de 20 de ani, când aceste țări au devenit state independente și suverane.
Aceste acorduri sunt, de asemenea, un punct de reper în politica noastră privind Parteneriatul Estic, care a stabilit obiectivul de a realiza o asociere politică și o integrare economică cu partenerii noștri”

ROMÂNIA

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș: ”Cu aproximativ 2.500 de contracte semnate într-un singur an, România urcă pe locul 3 în topul european al numărului de contracte cu finanțare europeană semnate”

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Cu aproximativ 2.500 de contracte semnate într-un singur an, în valoare de circa 10 miliarde de euro, România urcă pe locul 3 în topul european al numărului de contracte cu finanțare europeană semnate, a precizat ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș într-un mesaj pe Facebook, citând o statistică a Comisiei Europene.

”O creștere spectaculoasă și o contractare așteptată de 109% față de bugetul alocat, care va aduce după sine inevitabil și creșterea gradului de absorbție. Cifrele arată că se poate și că <<revoluția fondurilor europene>> a început, România fiind deja angajată pe drumul ireversibil al dezvoltării cu fonduri europene”, a menționat Marcel Boloș.

Potrivit celor mai recente date furnizate de Comisia Europeană, României i-au fost alocate din fondurile structurale şi de investiţii europene în perioada 2014-2020 36.7 miliarde de euro, defalcate după cum urmează: Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) – 13.444.996.696, Fondul social european (FSE) – 5.439.187.838, Fondul de coeziune (FC) – 7.688.231.740, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) – 9.644.334.933, Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime (FEPAM) – 223.826.462, Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (YEI) – 328.905. 184.

În ceea ce privește implementarea financiară a acestor fonduri europene, din suma planificată de 36.769.482.853 de euro, România a contractat 40.053.853.856.754 de euro și a cheltuit 40% din cuantumul total alocat pentru perioda 2014-2020, adică 14.674.413.246 de euro, poziționându-se astfel pe locul trei în clasamentul european, după Irlanda și Finlanda.

Referitor la sursa de finanțare, adică plățile efectuale la nivel european, din sumă cheltuită de peste 14.6 miliarde de euro menționată mai sus, 1.179.506.930 (4%) reprezintă pefinanțarea inițială, bugetarea anuală se ridică la suma de 1.112.289.403 (4%), în vreme ce plățile intermediare (parțiale) totalizează 12.217.759.153 (40%).

 

În următorul exercițiu financiar România va beneficia de o alocare de aproximativ 80 de miliarde de euro din planul financiar european de peste 1.8 trilioane de euro convenit de șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre, format dintr-un fond de redresare numit Next Generation EU în valoare de 750 de miliarde de euro și dintr-un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027, a cărui valoare se ridică la suma de 1.074 miliarde de euro.

Aceaste 80 de miliarde de euro alocate țării noaste sunt distribuite pe doi piloni:

I. Aproximativ 33 de miliarde de euro (prețuri curente) provin din fondul de redresare Next Generation EU, împărțite astfel: 30 de miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, 1.4 pentru programul React-EU, 650 de milioane de euro prin Fondul pentru Dezvoltare Rurală și 1 miliard prin Fondrul pentru tranziție justă.

II. 46,3 miliarde de euro alocate României prin Cadrul financiar Multianual 2021-2027, defalcate după cum urmează: 26,8 miliarde de euro pentru Politica de coeziune, care va contribui, între altele, la crerea de locuri de muncă, sporirea competitivității întreprinderilor, creșterea economică, îmbunătățirea infrastructurii de transport, 18,6 miliarde de euro pentru Politica Agricolă Comună (PAC), 160 milioane de euro pentru Politica pentru pescuit și 760 milioane de euro pentru Fondul pentru tranziție justă, instrument ce finanțează teritoriile care se confruntă cu provocări socio-economice majore aferente procesului de tranziție către o economie a Uniunii neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Continue Reading

U.E.

Condiționalitatea privind statul de drept: Premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a confirmat Angelei Merkel că va continua să blocheze bugetul multianual al UE dacă ”nu găsim o soluţie bună pentru UE în ansamblu”

Published

on

©www.premier.gov.pl

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, i-a confirmat vineri cancelarului german Angela Merkel, aflată la cârma Consiliului Uniunii Europene, că Varșovia este pregătită să blocheze bugetul multianual al UE ca urmare a mecanismului prin care fondurile europene sunt condiționate de respectarea statului de drept.

”Am reafirmat hotărârea noastră de a ne opune noului buget dacă nu găsim o soluţie care este bună pentru UE în ansamblu, nu doar pentru unele dintre membrele ei”, a scris Morawiecki pe pagina sa de Facebook, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

”I-am spus astăzi cancelarului (german) că Polonia doreşte mai multe eforturi pentru a se găsi cât mai repede posibil o soluţie care să garanteze dreptul tuturor statelor membre şi să respecte procedurile din tratate”, a adăugat şeful executivului polonez.

Această discuție cu cancelarul german Angela Merkel are loc în contextul în care, cu o zi în urmă, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, alături de omologul ungar, Viktor Orban, au anunțat că vor bloca în continuare bugetul multianual al Uniunii Europene în cazul în care mecanismul privind condiționarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept este menținut și au opinat că introducerea unei astfel de condiționalități se poate face doar prin modificarea tratatelor UE în urma unei conferințe interguvernamentale.

Mecanismul prin care accesul la fondurile europene este condiționat de respectarea statului de drept are implicații directe asupra Varșoviei și Budapestei, capitalele singurelor state împotriva cărora a fost activa Articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a deciziilor adoptate de cele două administrații ce au intrat în conflict cu princiiple democratice și statul de drept, piloni pe care s-a construit ”visul european” numit Uniunea Europeană.

”Obiectivul nostru este să prevenim un mecanism care nu va consolida, ci va submina statul de drept în interiorul UE prin degradarea lui la un instrument politic. Condiţionalitatea propusă eludează Tratatul UE, foloseşte definiţii vagi şi termeni ambigui, fără criterii clare asupra justificării sancţiunilor şi nu cuprinde garanţii procedurale concrete”, au explicat cei doi lideri în declarația comună emisă în urma unei întrevedere desfășurate la Budapesta.

Într-o intervenție în plenul reunit al Parlamentului European, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat Budapestei și Varșoviei invitația de a se adresa Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a-și exprima îndoielile cu privire la acest mecanism de condiționare a fodurilor europene.

”Oricine are încă îndoieli are o cale clară. Ei se pot adresa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene pentru a cere să se pronunţe asupra noii reglementări. Acesta este locul unde în general sunt soluţionate divergenţele de opinii cu privire la texte legislative, şi nu pe seama milioanelor de cetăţeni europeni care aşteaptă urgent ajutorul nostru”, a menționat Ursula von der Leyen.

În timpul unei reuniuni a reprezentanților permanenți ai statelor UE care a avut loc la mijlocul lunii noiembrie, Ungaria și Polonia au blocat prin veto bugetul multianual al Uniunii Europene și planul de relansare economică, ambele însumând 1,82 trilioane de euro, punând în practică amenințări exprimate și în trecut.

În încercarea de a atenționa Budapesta și Varșovia că acțiunile lor au consecințe, președinția germană a Consiliului Uniunii Europene, prin ministrul pentru Europa, Michael Roth, a precizat în cadrul unei videoconferințe cu omologii săi din UE că țările membre care resping mecanismul statului de drept trebuie să fie conștienți că cetățenii lor vor trebui să plătească un preț pentru această poziție.

Primarii Budapestei și Varșoviei, Rafał Trzaskowski, respectiv Gergely Karácsony,  au criticat în termeni duri această poziție a Poloniei și Ungariei, anifestându-și astfel revolta la adresa celor două guverne.

De altfel, cei doi primari, alături de omologii lor din Praga și Bratislava, au încheiat la 17 decembrie 2019 un ”pact al orașelor libere” pentru a face față populiștilor aflați la conducere în statele respective și pentru a relansa legăturile cu Uniunea Europeană, facilitând astfel accesul comunităților pe care le conduc la fondurile europene.

Amintim că președinția germană a Consiliului Uniunii Europene și Parlamentul European au ajuns la 5 noiembrie la un acord provizoriu cu privire la noul regim general de condiționare a fondurilor europene de respectarea valorilor europene fundamentale, precum libertatea, democrația, egalitatea și respectarea drepturilor omului și a celor ale minorităților.

Acest regim de condiționalitate face parte din pachetul de măsuri legate de Cadrul Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 și de planul de relansare a economiei Europei.

Prin acesta, Uniunea Europeană se asigură că bugetul UE va fi protejat în momentul în care constată că încălcările principiilor statului de drept într-un anumit stat membru afectează sau prezintă un risc substanțial de a afecta buna gestiune financiară a bugetului UE sau protejarea intereselor financiare ale UE într-o manieră suficient de directă.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu: Trebuie să le garantăm cetățenilor europeni accesul egal la medicamente, altfel toate obiectivele din domeniul sănătății vor rămâne doar pe hârtie

Published

on

© European Parliament

Avem obligația să le garantăm cetățenilor accesul egal la medicamente, care trebuie să aibă un preț accesibil, a transmis europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) în cadrul unei intervenții în sensiunea plenară a Parlamentului European, reunit în format online în perioada 23-26 noiembrie.

”Medicamentele trebuie să aibă un preț accesibil tuturor, să nu lipsească din farmacii, să nu trebuiască să înlocuim medicamentele noi și mai eficiente cu cele vechi, din cauza prețurilor prohibitive sau să aflăm că pentru bolile rare nu există medicamente doar pentru că prin natura lor nu sunt profitabile pentru companiile farmaceutice”, a precizat acesta, salutând în același timp noua strategie farmaceutică a Comisiei Europene, demers care va da ”aplicabilitate celorlalte programe din sănătate, precum EU pentru Sănătate sau viitorul Plan european pentru combaterea cancerului”.

”Ambele sunt programe ambițioase, cu obiective salutare. Însă, dacă nu reușim să le asigurăm oamenilor un drept esențial cum este accesul la medicamentele de care au nevoie, atunci toate aceste obiective vor rămâne pe hârtie”, a atras atenția Marinescu.

Din punctul său de vedere, noua strategie farmaceutică trebuie să garanteze ”accesul egal la medicamente, preț accesibil al medicamentelor inovative, disponibilitatea acestora în toate statele membre, medicamente accesibile pentru bolile rare, transparența costurilor de dezvoltare a unui nou medicament, independența farmaceutică a UE prin relocarea producerii substanțelor de bază, chiar dacă costurile companiilor farmaceutice cu forța de muncă vor crește”.

”În abordarea noii strategii farmaceutice trebuie să încetăm să mai privim medicamentele ca bunuri comerciale și să le considerăm bunuri existențiale”, a conchis europarlamentarul român.

Comisia Europeană a prezentat la 25 noiembrie o Strategie farmaceutică pentru Europa vizând asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente inovatoare și accesibile financiar, precum și sprijinirea competitivității, a capacității de inovare și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE.

Strategia farmaceutică pentru Europa are patru obiective principale:

– Asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente accesibile financiar și abordarea nevoilor medicale nesatisfăcute (de exemplu, în domeniul rezistenței la antimicrobiene, al cancerului, al bolilor rare);

– Sprijinirea competitivității, a inovării și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE și crearea unor medicamente de înaltă calitate, sigure, eficace și mai ecologice;

– Îmbunătățirea mecanismelor de pregătire și răspuns la crize și abordarea securității aprovizionării;

– Asigurarea unei voci puternice a UE pe plan mondial, prin promovarea unui nivel înalt al standardelor în materie de calitate, eficacitate și siguranță.

Strategia prezintă acțiuni concrete pentru a asigura existența, disponibilitatea și accesibilitatea financiară a medicamentelor. Ea susține lanțuri de aprovizionare diversificate și sigure, asigurând o autonomie strategică deschisă a UE pe plan mondial, și promovează produse farmaceutice sustenabile din punct de vedere ecologic.

Strategia va asigura, de asemenea, faptul că politica farmaceutică a UE continuă să servească sănătății publice într-un mediu în continuă schimbare, caracterizat de transformări științifice și comerciale. Ea va susține inovațiile centrate pe pacienți și va permite adaptarea la schimbările digitale și tehnologice.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

ROMÂNIA9 hours ago

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș: ”Cu aproximativ 2.500 de contracte semnate într-un singur an, România urcă pe locul 3 în topul european al numărului de contracte cu finanțare europeană semnate”

EDITORIALE10 hours ago

Speranță și deznădejde

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Premierul Scoției Nicola Sturgeon declară că ”nu a fost niciodată atât de sigură” că va obține independența față de Marea Britanie: Poporul scoţian are dreptul de a-şi alege viitorul

ROMÂNIA12 hours ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA14 hours ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA15 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu a discutat la telefon cu directorul general al U.S. International Development Finance Corporation despre finanțarea unor proiecte strategice de interes major pentru România

U.E.16 hours ago

Condiționalitatea privind statul de drept: Premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a confirmat Angelei Merkel că va continua să blocheze bugetul multianual al UE dacă ”nu găsim o soluţie bună pentru UE în ansamblu”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI18 hours ago

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu: Trebuie să le garantăm cetățenilor europeni accesul egal la medicamente, altfel toate obiectivele din domeniul sănătății vor rămâne doar pe hârtie

Corina Crețu18 hours ago

Planul Național de Redresare și Reziliență. Eurodeputatul Corina Crețu: Trebuie să fie unul realmente inovator. Acesta conține, de fapt, investiții la care România s-a angajat deja de foarte mult timp

INTERNAȚIONAL1 day ago

Nu ratați EuropeTalks 2020, cel mai mare eveniment de dialog pe teme europene de anul acesta. Înscrieți-vă până pe 30 noiembrie!

ROMÂNIA12 hours ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA14 hours ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE4 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș4 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.7 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu7 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA7 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending