Connect with us

U.E.

Republica Moldova, Georgia şi Ucraina au semnat acordurile cu UE. Mesajele de la Ceremonia de semnare

Published

on

Andrei LUPU, corespondent special caleaeuropeana.ro la Bruxelles

La data de 27 iunie, în prezența celor 28 de șefi de state sau de guverne ai UE, au fost semnate acordurile de asociere cu Georgia și Republica Moldova și s-a finalizat procesul de semnare cu Ucraina, fiecare asigurând Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător.
Ceremonia de semnareLa semnarea acordurilor de liber schimb Prim ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă, Prim ministrul Georgiei, Irakli Garibashvili, și Președintele Ucrainei, Petro Poroshenko, au declarat că ne aflăm într-un moment istoric ce reprezintă recunoașterea progresului semnificativ făcut în ultimii ani și a puternicei determinări politice de a se apropia de Uniunea Europeană.
Prim ministrul Iurie Leancă a declarat că: „De la independenţa sa, tânărul stat Republica Moldova a cunoscut suişuri şi coborâşuri, speranţe spulberate şi realizări remarcabile. Noi nu negăm realitatea.
Multe probleme mai persistă şi astăzi. Şi nimeni nu ştie mai bine decât mine care sunt provocările cărora trebuie să le facem faţă. Dar lucrurile se schimbă. Ele se schimbă rapid, în special, în direcţia cea bună. Din 2009, de la formarea unei coaliţii de guvernare pro-europene, Republica Moldova a făcut alegerea. O alegere definitivă, de integrare europeană.”
Prim ministrul georgian, Irakli Garibashvili, a subliniat că: „procesul de integrare al Georgiei este ireversibil și semnarea Acordului de Asociere reprezintă planul de europenizare al țării noastre, accesul produselor și serviciilor noastre pe cea mai mare piață din lume, piața unică europeană. Vom îmbunătăți mediul de afaceri și investiții în Georgia, care va duce la creștere economică și crearea locurilor de muncă, se va îmbunatăți competitivitatea și exportul. Parlamentul georgian va ratifica rapid Acordul de Asociere semnat astăzi pentru a putea începe procesul de reforma.”
“Cred că această zi este cea mai importantă zi după ziua în care Ucraina și-a dobândit independența. Sunt absolut sigur că Acordul de Asocierea al Ucrainei cu Uniunea Europeană nu este finalul procesului de șapte ani, ci începutul procesului de modernazare al țării” a declarat Președintele Ucrainei, Petro Poroshenko.
Cu acestă ocazie José Manuel Barroso a declarat că: „Aceasta este întra-devăr o zi istorică: pentru cele trei state, pentru Uniunea Europeană și pentru întreaga Europă”.
Subliniind importanța semnării Acordurilor de Asociere acesta a arătat că: „este o recunoaștere a progresului semnificativ făcut în ultimii ani și a puternicei determinări politice de a se apropia de Uniunea Europeană.
Pentru Uniunea Europeană, acesta este un angajament solemn de a sprijini Georgia, Republica Moldova și Ucraina, în fiecare etapă a procesului de tranziție către o democrație stabilă și prosperă.
Aceste Acorduri de Asociere sunt rezultatul logic și firesc al unui proces început în urmă cu mai bine de 20 de ani, când aceste țări au devenit state independente și suverane.
Aceste acorduri sunt, de asemenea, un punct de reper în politica noastră privind Parteneriatul Estic, care a stabilit obiectivul de a realiza o asociere politică și o integrare economică cu partenerii noștri”

Cristian Bușoi

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită ca planul de redresare a UE să se bazeze pe cercetare și industrie: Trebuie să ne creștem capacitatea de rezistență la crize

Published

on

©️ Cristian Bușoi/ Facebook

Președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European, Cristian Bușoi, a afirmat vineri că va susține planul de relansare economică propus de Comisia Europeană și a precizat că acesta trebuie să aibă în centrul său inovarea, cercetarea, digitalizarea și industria

“Vedem cu toții ce a însemnat criza COVID- 19, care încă nu s-a sfârșit, dar și ce înseamnă poluarea și emisiile toxice de carbon. Tocmai de aceea, trebuie să ne creștem capacitatea de rezistență la astfel de crize. Trebuie să reducem cât mai mult poluarea, pentru a avea o planetă mai sănătoasă și mai curată, iar acest lucru poate fi realizat cu ușurință dacă acordăm atenția necesară procesului de digitalizare. Transformarea noastră industrială trebuie să fie fezabilă pentru toate sectoarele. Planul de redresare propus de Comisia Europeană nu trebuie să lase în urmă regiuni care astăzi se bazează pe energia produsă de cărbune sau pe industria grea”, a spus Bușoi, citat de Parlamentul European într-un comunicat.

 

Bușoi a salutat și propunerea de majorare a alocării bugetare pentru programul de cercetare Orizont Europa.

De asemenea, eurodeputatul român a subliniat că implementarea planului de redresare nu trebuie să pună presiune în plus pe industrie, IMM-uri și pe consumatori. Referindu-se la domeniul energiei, Cristian Bușoi a precizat că va urmări ca executivul european să respecte întru totul principiul “unul din, unul din afară” pentru a evita prea multe reglementări noi și a nu crea presiuni majore asupra industriei sau IMM-urilor.

“România rămâne liderul țărilor UE din centrul și estul Europei în privința promovării energiilor regenerabile, fapt reconfirmat recent de analiza publicată de cea mai mare firmă de consultanță din lume, Deloitte”, a mai adăugat el.

Șefa executivului european, Ursula von der Leyen, a propus, în plenul Parlamentului European, un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euroComisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

În planul de 750 de miliarde de euro, Comisia Europeană a cuprins o propunere de consolidare a Fondului pentru o tranziție justă cu până la 40 de miliarde de euro, pentru a sprijini statele membre în accelerarea tranziției către o neutralitate climatică.

De asemenea, planul prevede suplimentarea cu 94,4 miliarde de euro a programului Orizont Europa, care va fi consolidat pentru a finanța cercetarea vitală în domeniul sănătății, al rezilienței și al tranziției către o societate digitală și verde.

Continue Reading

S&D

PES salută planul de redresare al Comisiei Europene: Este o recunoaștere și o victorie pentru eforturile și implicarea familiei social-democrate pentru a construi un viitor verde, social, digital, cu respect pentru egalitatea de gen și durabil

Published

on

© pes.eu

Partidul Socialiștilor Europeni salută planul de redresare pentru viitoarea generație al Comisiei Europene, pe care îl consideră o recunoaștere și o victorie pentru eforturile și implicarea familiei social-democrate pentru a construi un viitor verde, social, digital, cu respect pentru egalitatea de gen și durabil, se arată într-un comunicat.

COVID19 a avut un impact puternic asupra vieții fiecărui european. Pe lângă sute de mii de vieți secerate de pandemie, economia europeană a fost grav afectată de restricțiile impuse în lupta împotriva virusului. Încă de la începutul crizei, PES a pledat pentru un plan de recuperare puternic, cu instrumente financiare puternice pentru a proteja cetățenii și a pune din nou UE pe picioare.

Astfel, președinția PES salută planul UE pentru următoarea generație, de 750 de miliarde de euro, prezentat de Comisie, din care 500 de miliarde de euro vor fi acordate în subvenții prin programe UE și 250 de miliarde de euro în împrumuturi. Acesta consolidează bugetul UE pe termen lung prin creșterea puterii totale de finanțare a UE la 1,85 trilioane de euro, printr-o finanțare mai durabilă a bugetului UE cu resurse noi proprii.

Planul Comisiei este o inițiativă importantă și la timp pentru a sprijini fără întârziere țările, regiunile, orașele și sectoarele care au fost cele mai afectate, inclusiv o dimensiune internațională puternică. Vrem să subliniem angajamentul și munca grea a comisarilor noștri PES pentru realizarea planului respectiv, precum și rezoluția importantă adoptată de Parlamentul European pentru care Grupul S&D a jucat un rol fundamental. Familia PES s-a mobilizat rapid, liderii noștri, prim-miniștri, miniștri, funcționari regionali, primari, comisari, parlamentari, partide membre și organizații membre afiliate, pentru a combate diferitele consecințe ale virusului. PES a coordonat reacția familiei noastre politice la această criză fără precedent care a lovit toate statele membre, în special prin strategia PES de a limita și de a ne recupera din criza COVID-19. Planul propus de Comisia Europeană este o recunoaștere și o victorie pentru eforturile și implicarea familiei noastre politice”, transmite președinția socialiștilor europeni. 

Totodată, explică că PES a solicitat o mobilizare ambițioasă pentru un fond de recuperare al UE, echipat pentru a face față crizei, pentru a-i sprijini pe cei mai afectați (femei, tineri, seniori, etc.) și pentru a construi un viitor verde, social, digital, cu respect pentru egalitatea de gen și durabil pentru economiile și societățile Europei. Mai mult, a solicitat ca Pilonul Social, Pactul Ecologic European, o revizuire socială a semestrului european și Strategia UE pentru Egalitate de Gen să rămână cadrul pentru acțiunea noastră colectivă și să formeze un viitor corect al societăților noastre europene. Nu în ultimul rând, a insistat asupra faptului că apărarea statului de drept, democrația și egalitatea nu sunt negociabile.


Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat, la 27 mai, în fața Legislativului European, un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual, de 1.100 de miliarde de euro, și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică sub forma unui fond de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonul resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

Această finanțare suplimentară va fi canalizată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058.

 

Continue Reading

U.E.

Membrii PPE din CoR salută instrumentul de recuperare propus de Comisia Europeană. Emil Boc: Este o realizare grozavă. Trebuie să folosim banii pentru investiții și crearea de locuri de muncă

Published

on

© Emil Boc/Facebook

Membrii PPE din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR) au salutat instrumentul de recuperare propus de Comisia Europeană în cadrul primei reuniuni online a Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE (COTER). Dezbaterile s-au concentrat pe COVID19 și noul cadru financiar multianual (CFM), potrivit unui comunicat.

Reuniunea a avut loc a doua zi după ce Comisia Europeană a propus crearea unui nou instrument de recuperare, Next Generation EU, de 750 de miliarde de euro, precum și consolidări vizate la bugetul UE pe termen lung pentru 2021-2027, care vor aduce „puterea de foc” financiară totală a bugetul UE la 1,85 miliarde de euro.

Ivan Žagar, primarul municipiului Slovenska Bistrica și vicepreședinte al Comisiei COTER a spus că trebuie abordate disparitățile teritoriale și inegalitățile sociale:

„Trebuie să ne asigurăm că niciun cetățean și nicio regiune nu este lăsată în urmă. În această privință, este esențial să ajungem la un acord cu privire la CFM cât mai curând posibil. “

Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca, a salutat propunerea Comisiei, pe care o descrie ca fiind o realizare grozavă:

„Trebuie să folosim banii în cel mai eficient mod, în investiții și în crearea de locuri de muncă. Acest lucru este crucial pentru a transforma în realitate visul nostru ca nimeni să nu fie este obligat să părăsească regiunea din care provine”. Coordonatorul COTER al PPE-CoR a adăugat că UE trebuie să fie pregătită pentru provocările viitoare, cum ar fi un al doilea val Covid-19. În acest sens, el a sugerat să se păstreze flexibilitatea pentru fondurile UE și să se facă eforturi pentru o mai bună guvernare pe mai multe niveluri.

La ședința Comisiei a intervenit, de asemenea, Marc Lemaître, directorul general pentru politici regionale și urbane, care a declarat:

„Trebuie să readucem încrederea în Europa! Noua propunere de ieri privind CFM este un pas foarte bun în această direcție. ” El a adăugat că acum mai mult decât oricând nevoile și provocările sunt diferite și trebuie să surprindem gravitatea crizei economice și sociale cu care se confruntă regiunile noastre. De aceea, vom păstra deplina flexibilitate pentru fondurile de coeziune pentru a putea fi implementate rapid în orașele și regiunile unde este necesar.

Nikola Dobroslavić, președintele județului Dubrovnik-Neretva, a declarat că propunerea privind noul CFM și Planul de recuperare pentru UE demonstrează solidaritatea și consolidează Uniunea pentru viitor. Raportorul CoR pentru CFM a adăugat: „Propunerea va fi de mare folos pentru economia UE, pentru statele membre, regiuni și orașe. Pentru autoritățile locale și regionale (ADR), este important ca în propunere să fie îmbunătățite politica de coeziune, dezvoltarea rurală și resursele proprii.”

Michael Schneider, secretar de stat, reprezentant al landului Saxonia-Anhalt în guvernul federal german, a declarat că politica de coeziune are nevoie de finanțare adecvată și că ratele de cofinanțare ale UE ar trebui să fie sporite pentru a permite regiunilor să investească într-o recuperare durabilă care să creeze locuri de muncă și creștere.

Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a prezentat, la 27 mai, în fața Legislativului European, un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual, de 1.100 de miliarde de euro, și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică sub forma unui fond de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei coronavirusului. Ursula von der Leyen a subliniat că aceste 1.850 miliarde de euro se adaugă planurilor de redresare financiară deja adoptate, referindu-se la pachetul celor trei plase de siguranță de 540 de miliarde de euro, ridicând valoarea totală a efortului financiar european la 2.400 de miliarde de euro.

Conform unui comunicat al Comisiei Europene, cei 750 de miliarde de euro vor fi strânși prin ridicarea temporară a plafonul resurselor proprii la 2,00% din venitul național brut al UE, permițând Comisiei să își folosească ratingul de credit puternic pentru a împrumuta 750 de miliarde de euro pe piețele financiare. Potrivit lui von der Leyen, 500 de miliarde de euro vor fi acordate statelor membre sub formă de subvenții, iar 250 de miliarde sub formă de împrumut.

Această finanțare suplimentară va fi canalizată prin programele UE și rambursată pe o perioadă lungă de timp în bugetele viitoare ale UE – nu înainte de 2028 și nu după 2058.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending