Preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a insistat miercuri, într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă, pentru retragerea trupelor ruse din Transnistria şi evacuarea muniţiilor ruseşti din Cobasna, pronunţându-se totodată pentru o nouă abordare a formatului de negocieri “5+2” în problema reglementării diferendului transnistrean, relatează portalul Deschide.md și Agerpres.
Maia Sandu a subliniat că problema transnistreană trebuie să fie rezolvată în mod paşnic, prin respectarea integrităţii teritoriale şi în condiţiile unui stat funcţional: “Orice soluţie trebuie să se bazeze pe funcţionalitatea statului Republicii Moldova”.
Referitor la retragerea trupelor ruse din stânga Nistrului, Maia Sandu a menţionat că în perioada mandatului predecesorului ei în funcţie, Igor Dodon, “nu s-a prea afirmat poziţia oficială a Republicii Moldova, potrivit căreia trupele ruse trebuie retrase de pe teritoriul statului”.
“Probabil, cei de la Moscova au uitat care este poziţia oficială a Republicii Moldova. Am auzit care este poziţia Rusiei, aceasta, din păcate, nu s-a schimbat. Pe lângă asta, mai avem problema armamentului din Cobasna care reprezintă un pericol şi sper că o să putem ajunge la o înţelegere destul de repede, aşa încât să putem lichida destul de repede acel armament şi să nu existe acel pericol pentru localităţile din jur, pentru că pericolul este foarte mare”, a spus ea.
Poziția Maiei Sandu vine după ce NATO a solicitat, din nou, Rusiei să-și retragă trupele din Transnistria, susținând integritatea teritorială a Republicii Moldova. În declarația finală a summitului aliat de la Bruxelles din 14 iunie se menționează că NATO ”reiterează sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor lor recunoscute la nivel internațional. În conformitate cu angajamentele sale internaționale, cerem Rusiei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări fără acordul lor”.
De asemenea, în ce privește Republica Moldova, este precizat și sprijinul Alianței pentru reformele democratice de la Chișinău.
“Ne-am angajat să sprijinim reformele democratice din Republica Moldova și să oferim asistență prin intermediul Inițiativei noastre de consolidare a capacităților de apărare și a capacităților de securitate conexe”, au transmis cei 30 de lideri ai NATO la paragraful 14 al comunicatului final.
În ceea ce priveşte formatul de negocieri “5+2”, Maia Sandu a menţionat că este nevoie de o “abordare nouă”.
“Să nu ne preocupăm doar de rezolvarea anumitor probleme ad-hoc. Este nevoie de un plan clar referitor la reintegrarea ţării, cu un obiectiv foarte clar. Paşii mici nu au reprezentat nişte paşi care duc spre reintegrare… Noi avem nevoie de o strategie care să fie împărtăşită la nivel de societate în ceea ce priveşte procesul de reintegrare şi etapele acestui proces”, a apreciat Maia Sandu.
“Obiectivul final trebuie să fie foarte clar – reîntregirea ţării şi crearea condiţiilor egale pentru toţi cetăţenii Republicii Moldova”, a adăugat ea, după ce a efectuat zilele trecută o vizită în Polonia, țară care va prelua în 2022 președinția Organizației de Securitate și Cooperare în Europa.
Formatul 5+2, cunoscut și sub numele de discuții 5+2, negocieri 5+2 și procesul 5+2, este o platformă diplomatică de negociere menită să găsească o soluție la conflictul transnistrean între Moldova și statul nerecunoscut Transnistria. Aceasta este compusă din ultimele două, care sunt desemnate drept “părți la conflict”, și Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), “mediatori” ai negocierilor. Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite acționează în calitate de “observatori”.
Formatul 5+2 a început în 2005, dar, din cauza notificării trimise de Ucraina către Misiunea Uniunii Europene de asistență la frontieră pentru Moldova și Ucraina (EUBAM) cu privire la volumul mare de contrabandă transnistreană pe teritoriul ucrainean. Transnistria și Rusia au suspendat negocierile oficiale în 2006, acestea fiind reluate oficial abia în 2012.
