Republica Moldova a solicitat ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat, potrivit Financial Times, citat de Digi24.

Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România.

Aprovizionarea cu gaz a Moldovei a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

„Preţurile nu sunt justificate şi nu sunt realiste pentru Moldova”, a declarat vicepremierul Republicii Moldova, Andrei Spinu.

Spinu a spus că Moldova negociază cu Gazprom un nou contract, dar explorează şi „modalităţi alternative de furnizare a gazului” din România, Ucraina şi alte ţări ale UE.

Situaţia tensionată cu Gazprom este pusă de oficialii de la Chişinău pe seama aproprierii de UE: „Cea mai plauzibilă explicaţie pentru acţiunea lor este că Republica Moldova are un preşedinte şi un guvern pro-UE, iar Rusia se foloseşte de această situaţie pentru a face presiuni asupra ţării”.

Oficialii guvernului moldovenesc sunt în discuţii cu UE pentru un acord de urgenţă pentru transportarea de gaz din România. Totuşi, situaţia delicată din Moldova vine într-un moment în care şi ţara noastră înregistrează preţuri record pentru gaze şi energia electrică.

Într-o scrisoare transmisă Comisiei Europene, direcționată către vicepreședintele executiv Margarethe Vestager și comisarul pentru energie Kadri Simson, europarlamentarii susțin că există suspiciuni serioase că Gazprom ar fi răspunzătoare pentru creșterea record a prețurilor și chiar enumeră câteva acțiuni care ar fi avut drept consecință scumpirile.

Lucrările la acest controversat gazoduct au fost finalizate la 10 septembrie, iar Gazprom intenționează să înceapă livrările de gaze naturale prin Nord Stream 2 luna aceasta.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu a avut marți, la București, o întrevedere cu omologul său din Republica Moldova, Nicu Popescu, cu care a discutat despre cele mai importante dosare ale cooperării bilaterale dintre România și R. Moldova.

Șeful diplomației de la Chișinău s-a aflat la București după o vizită pe care a efectuat-o la Bruxelles, unde a avut mai multe întrevederi cu oficiali europeni, inclusiv cu comisarul pentru vecinătate, Oliver Varhelyi.

Potrivit lui Bogdan Aurescu, pe agenda discuțiilor cu ministrul de externe al Republicii Moldova s-au aflat teme precum “susținerea reformelor, pregătirea foii de parcurs referitoare la domeniile de cooperare bilaterală, noul acord de asistență nerambursabilă, acordurile pentru podurile peste Prut, interconectările energetice și roaming-ul”.

Discuție f bună la #Bucuresti cu @nicupopescu pe dosare imp.ale coop.bilaterale: susținerea reformelor,pregătirea Foii de parcurs ref. domeniile de coop.,a noului Acord de asist.nerambursabilă,a Acordurilor pt.podurile peste Prut,interconectarile energetice,roamingul&multe altele pic.twitter.com/hH56zF00gt

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) October 12, 2021

În cadrul discuțiilor, cei doi miniștri au analizat pe larg stadiul și perspectivele proiectelor și dosarelor de interes strategic de pe agenda bilaterală, inclusiv ale proiectelor de interconectare în domeniul energiei și ale celor privind infrastructura de transport, informează și MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În context, ambii demnitari au salutat finalizarea recentă a ultimelor lucrări la gazoductul Iași – Chișinău și au discutat despre interconectările în domeniul electricității, proiecte strategice importante care vor permite României și R. Moldova să avanseze pe linia consolidării cooperării în domeniul asigurării securității energetice.

Au fost discutate, de asemenea, stadiul Foii de parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România – Republica Moldova, document în curs de actualizare de către ambele părți, precum și perspectivele încheierii unui nou Acord privind asistența nerambursabilă pentru Republica Moldova, care să înlocuiască și să preia funcțiile Acordului bilateral semnat în 2010 și ieșit din vigoare în primăvara acestui an. De asemenea, cei doi miniștri au discutat despre acordurile bilaterale privind construcția sau reabilitarea podurilor de peste Prut de la Galați-Giurgiulești și Ungheni-Ungheni, care trebuie finalizate cât mai curând, despre măsurile necesare pentru eliminarea tarifelor de roaming dintre cele două țări, despre sprijinul României pentru reforma justiției și eficientizarea luptei împotriva corupției în Republica Moldova, precum și despre aprofundarea cooperării dintre UE și Republica Moldova.

Cei doi demnitari au agreat acțiuni comune pentru aprofundarea cooperării și consolidarea suplimentară a dialogului bilateral, inclusiv în ceea ce privește sprijinul oferit de România pentru avansarea proceselor de reformă și a parcursului european al Republicii Moldova, mai ales prin schimb de experiență și transfer de expertiză în diferite domenii, conform solicitărilor autorităților de la Chișinău.

Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat susținerea fermă a României pentru agenda de reforme a R. Moldova și pentru parcursul său european, țara noastră sprijinind în mod constant dezvoltarea și modernizarea Republicii Moldova prin acțiuni în beneficiul direct al cetățenilor acesteia.

De asemenea, ministrul Bogdan Aurescu a exprimat încă o dată deschiderea părții române de a sprijini avansarea proiectelor bilaterale de natură să producă rezultate concrete și solide, cu impact pozitiv la nivelul populației, venind astfel în sprijinul priorităților în materie de reforme ale autorităților din Republica Moldova și în întâmpinarea necesităților de modernizare și relansare economică.

Discuția dintre cei doi miniștrii de externe urmează vizitei pe care Nicu Popescu a efectuat-o în luna septembrie la București, cu prilejul reuniunii diplomației române. Atunci, șefii celor două diplomații de pe o parte și alte a Prutului au discutat despre finalizarea noului acord de asistență nerambursabilă.

România va sprijini cu prioritate proiectele de interconectare cu Republica Moldova, un nou acord de asistență nerambursabilă între București și Chișinău, reforma justiției și avansarea luptei anti-corupție, a afirmat ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, după convorbirile bilaterale din 7 septembrie. În completare, ministrul Popescu a vorbit despre proiectele de interconectare dintre România și Republica Moldova, subliniind că orice interconectare cu Uniunea Europeană înseamnă interconectare cu România.

Ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova a efectuat atunci prima sa vizită externă de la preluarea titulaturii de șef al diplomației de peste Prut.

Potrivit unui comunicat al MAE român remis în urma întâlnirii, “au fost convenite acțiuni pentru a sprijini punerea în aplicare a reformelor de către noul Executiv de la Chișinău, implementarea accelerată a proiectelor bilaterale prioritare și mecanisme de identificare de noi proiecte și programe, inclusiv pe baza priorităților și necesităților concrete ale Guvernului Republicii Moldova”.

“Au fost discutate perspectivele convenirii unui nou Acord substanțial de asistență nerambursabilă, care să îndeplinească funcțiile Acordului privind asistența nerambursabilă de 100 milioane euro, semnat în 2010 și ieșit din vigoare, în pofida eforturilor depuse de partea română, la 28 martie 2021. Totodată, cei doi miniștri ai afacerilor externe au convenit etapele de urmat în vederea actualizării Foii de Parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România – Republica Moldova, document strategic care va ghida cooperarea bilaterală viitoare. Cei doi miniștri au agreat necesitatea continuării în ritm accelerat a proiectelor strategice de interconectare, inclusiv a celor din domeniul energiei și al transporturilor, mai ales construcția și reabilitarea podurilor de peste Prut, precum și continuarea și multiplicarea programelor de asistență, în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova”, a mai arătat sursa citată.

Ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu, a efectuat luni o vizită la Bruxelles în cadrul căreia a avut o seri de întrevederi cu oficiali europeni ce au vizat  intensificarea cooperării cu Uniunea Europeană.

”Mesajele transmise de partenerii europeni au relevat întreaga lor deschidere pentru a sprijini țara noastră în realizarea reformelor. Este important să valorificăm această deschidere, inclusiv prin mobilizarea exemplară a tuturor instituțiilor vizate or, realizarea angajamentelor asumate în raport cu UE coincide cu mandatul primit de Guvern de la cetățeni, ceea ce nu poate decât facilita parcursul nostru european”, a precizat Nicu Popescu, care a avut o întâlnire cu Oliver Varhelyi, comisar european pentru vecinătate și extindere, potrivit unui comunicat al MAEIE.

Cei doi au discutat despre pregătirea pentru reuniunea Consiliului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană planificată pentru 28 octombrie curent, în cadrul căreia se vor evidenția acțiunile prioritare care urmează să fie realizate de Republica Moldova în vederea atingerii obiectivelor trasate pentru implementarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

În egală măsură, ministrul moldovean de externe a avut un schimb de opinii și cu Katarína Mathernová, director general adjunct al Directoratului Vecinătate și Negocieri privind extinderea din cadrul Comisiei Europene și cu Michael Siebert, director pentru Rusia, Parteneriatul estic, Asia Centrală, cooperare regională și OSCE, Serviciul European de Acțiune Externă.

Modalitatea optimă de valorificare a Planului de recuperare economică și perspectivele de lansare a dialogurilor tematice la nivel înalt a reprezentat una dintre temele abordate. De asemenea, oficialul a avut o întrevedere cu Fernando Andresen Guimaraes, consilier diplomatic al președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Totodată, în cadrul discuțiilor au fost abordate subiecte ce vizează posibilitățile de accesare a asistenței macro-financiare, situația în sfera energetică și alte teme de actualitate de pe agenda internă și externă a Republicii Moldova.

Temele discutate de Nicu Popescu cu oficialii europeni au fost abordate și de premierul Natalia Gavrilița cu prilejul primei sale vizite la Bruxelles pentru ”impulsionarea relațiilor între Republica Moldova și UE”.

”După ani de eșecuri și evoluții îngrijorătoare în democrația noastră, în sistemul nostru de justiție și după mai multe valuri devastatoare de corupție, țara mea are acum o oportunitate unică de a se reconstrui și de a se curăța. Aceasta este o mare șansă pentru cetățenii Republicii Moldova, iar UE este partenerul nostru esențial în calea noastră spre redresare”, a menționat atunci Gavrilița.

De altfel, în timp ce aceasta se afla la Bruxelles, Uniunea Europeană a plătit un grant de 36,4 milioane de euro pentru Republica Moldova, pentru a continua să sprijine lupta împotriva COVID-19 și reforma poliției, după ce, anterior, președintele Maia Sandu anunțase că banii urmează să fie virați în bugetul de stat. 

Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției.

Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.

De asemenea, să nu uităm că în luna noiembrie a anului trecut, Comisia Europeană, în numele UE, a acordat Republicii Moldova 50 milioane de euro, prima tranșă a împrumutului de 100 milioane euro pentru consolidarea economiei post-pandemie.

Cea de-a doua tranșă a fost deblocată la 8 octombrie ca urmare a ”progreselor remarcabile” în domeniul politicilor publice.

Condițiile de politică pentru programul de asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro se referă la consolidarea managementului finanțelor publice, a bunei guvernări și a luptei împotriva corupției, precum și la îmbunătățirea mediului de afaceri.