Connect with us

CONSILIUL DE SECURITATE

Responsabilități majore pentru Germania: Berlinul a preluat conducerea Forței NATO de reacție rapidă și a devenit membru al Consiliului de Securitate al ONU

Published

on

Germania preia la 1 ianuarie 2019 două mandate de maximă importanță și responsabilitate politică internațională și euro-atlantică. Ministerul Apărării de la Berlin a preluat marți conducerea Forței NATO de reacție rapidă, în timp ce începând cu aceeași și Germania deține un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU pentru o perioadă de doi ani, pe parcursul anilor 2019-2020.

În ceea ce privește dimensiunea NATO, agenția de presă DPA precizează că Ministerul Apărării de la Berlin, prin A 9-a Brigadă blindată de demonstraţie din oraşul Munster, statul Saxonia Inferioară (nord), va conduce forţele terestre ale aşa-numitului “vârf de lance” al Alianței Nord-Atlantice pentru anul 2019 constau din aproximativ 8.000 de soldaţi.

Sursă foto: militaryphotos.org

Armata germană furnizează în jur de 4.000 dintre ei, în plus faţă de aproximativ 1.000 de angajaţi în alte domenii organizaţionale, iar alţi soldaţi sunt furnizaţi de aliaţi precum Franţa, Olanda şi Norvegia, scrie Agerpres.

Germania, o contribuție majoră la Forța de reacție rapidă a NATO

Reamintim că la summitul NATO din Țara Galilor în 2014, liderii țărilor aliate au aprobat un Plan de Reacție Rapidă (Readiness Action Plan — RAP) ce cuprinde măsuri de sporire a capacității de mobilizare a resurselor militare în eventualitatea unei situații de criză, decizie luată în contextul implicațiilor strategice ale acțiunilor Rusiei în Ucraina și al amenințărilor provenite din Orientul Mijlociu. Astfel, “Vârful de lance” al NATO, denumit oficial Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (Very High Readiness Joint Task Force – VJTF), a fost înfiinţat în urma crizei din Ucraina şi a devenit de atunci un element al strategiei de descurajare împotriva Rusiei.

Caracteristica specială a acestei forţe este gradul înalt de pregătire. De exemplu, forţele avansate trebuie să poată fi desfăşurate în maximum 72 de ore, în timp ce pentru altele perioada este de cinci până la şapte zile. Pentru soldaţi aceasta înseamnă că trebuie să fie pregătiţi permanent şi ei nu se pot îndepărta de locaţia sarcinilor lor.

Pentru extinderea nivelului ridicat de pregătire, soldaţii din VJTF provin în fiecare an din diferite ţări. Italia a contribuit cu cea mai mare parte în 2018, iar în 2020 este rândul Poloniei. În 2015, Germania a fost instrumentală în crearea VJTF. De altfel, implicarea Berlinului într-o astfel de dimensiune specifică reprezintă un argument pe care Germania îl utilizează constant în discuțiile privind creșterea ponderii până la 2% din PIB pentru bugetul alocat Apărării, o doleanță majoră a administrației americane și o temă care a determinat ca cel mai recent summit NATO – din iulie 2018 de la Bruxelles – să provoace tensiuni între cele două țări.

Germania devine membru al Consiliului de Securitate al ONU, pledând pentru un loc permanent comun pentru Europa

Totodată, de la 1 ianuarie 2019, Germania deține un loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU. 

Germania are planuri mari pentru următorii doi ani în cadrul instituției onusiune, arată o analiză Deutsche Welle.

Ministrul federal de externe, Heiko Maas, vrea să se implice în consolidarea multilateralismului care a avut de suferit de pe urma politicii administrației Trump marcată de deviza “America First”. 

FOTO: United Nations

În plus, Germania va mai susține consolidarea ONU, dar și a rolului Europei în diversele foruri ale organizației. În următorii doi ani, Germania va insista asupra înfințării unui loc permanent comun pentru Europa în Consiliul Permanent de Securitate al ONU. După Brexit, doar Franța va mai reprezenta UE în Consiliul de Securitate.

Această propunere însă, formulată în urmă cu câteva luni de ministrul german de Finanțe, a fost respinsă de Franța, care a insistat să arate că ”în exprimarea poziţiilor noastre naţionale, ţinem seama de toate poziţiile europene” și că Parisul pledează pentru o reformă a Consiliului de Securitate al ONU, ce prevede obţinerea de mandate permanente de către Germania, India, Brazilia şi ”două ţări africane”.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL DE SECURITATE

Franța și Germania anunță că doresc o ”alianță pentru multilateralism”: Dorim să ne asigurăm că ONU rămâne și pe viitor instituția pivot pentru pace și securitate

Published

on

Franța și Germania, state care vor co-prezida Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, au anunțat marți dorința lor de a crea o ”Alianță pentru multilateralism”, ca o contrapondere față de tentativele de a rupe această bază a ordinii internaționale care a guvernat lumea de la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, anunță AFP, citat de Agerpres.

”În faţa riscurilor de deconstrucţie a edificiului nostru multilateral”, trebuie ”un mesaj de susţinere a Naţiunilor Unite şi acţiunii multilaterale”, a explicat şeful diplomaţiei franceze, Jean-Yves Le Drian, în cursul unei conferinţe de presă organizate în comun la New York cu omologul său german, Heiko Maas.

”Dorim să ne asigurăm că ONU rămâne și pe viitor instituția pivot pentru pace și securitate”, a subliniat ministrul german de Externe. ”Dorim, de asemenea, să ne opunem erodării structurilor de dezarmare”, a completat Maas.

Ministrul german de Externe a ținut să facă trimitere la decizia președintelui american, Donald Trump, de a retrage Statele Unite din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF), hotărâre care a provocat o reacție similară din partea Rusiei.

Deși s-a arătat sceptic cu privire la posiblitatea salvării acestui acord strategic pe care SUA și Rusia l-au semnar în 1987, Maas a cerut membrilor Consiliului de Securitate al ONU să dezvolte un dialog cu alte puteri nucleare, precum China și Coreea de Nord.

”Războiul rece sa încheiat, Pactul de la Varșovia nu mai există și nu mai există un zid în Germania. Prin urmare, nu putem rezolva problemele cu care ne confruntăm astăzi cu răspunsurile din secolul trecut”, a spus Maas, potrivit Deutsche Welle.

Potrivit unor surse diplomatice, Canada şi Japonia figurează, de asemenea, printre ţările cele mai interesate de această iniţiativă care va fi lansată în cursul unei reuniuni ministeriale în septembrie la New York. Alte ţări i s-ar putea alătura, cu condiţia de a nu crea un front deschis anti-Donald Trump.

Va fi un ”grup neoficial, de impulsionare”, ”o reţea de state care împărtăşesc acelaşi obiectiv”. ”Nu un nou club închis şi îndreptat împotriva unui stat”, au dat asigurări Parisul şi Berlinul care lasă Washingtonului uşa deschisă.

Continue Reading

CONSILIUL DE SECURITATE

Germania preia astăzi președinția Consiliului de Securitate al ONU, ca parte a unei președinții coordonate cu Franța

Published

on

Germania preia luni, 1 aprilie, președinția rotativă a Consiliului de Securitate al ONU, informează Agerpres.

Ministrul de externe german Heiko Maas este aşteptat la New York, pentru a prelua preşedinţia de la omologul său francez Jean-Yves Le Drian.

Cele două ţări europene vecine îşi exercită în martie şi aprilie preşedinţiile coordonate, cu o agendă de lucru organizată în comun. Germania a preluat din aprilie postul de preşedinte al Consiliului de Securitate format din 15 membri, după ce Franţa a deţinut acest post în martie.

Ce înseamnă o președinție coordonată?

Atât Germania, cât și Franța, sunt membre ale Consiliului de Securitate al ONU.

Franța deține un loc permanent, ceea ce înseamnă că aceasta își exercită mandatul în cel mai înalt organism al Națiunilor Unite pe o durată neîntreruptă.

Germania deține un loc de membru nepermanent, cu un mandat limitat, din 2019-2020.

Ca simbol al cooperării lor strânse, consfințită prin Tratatul de la Aachen, cele două state au decis ca aceasta să îmbrace și forma unei ”președiții duale”, Franța descriind-o drept un ”acord de înfrățire”. Parisul a predat Berlinului la finalul lunii martie președinția Consiliului de Securitate al ONU, dar în practică aceste modificări nu își vor face simțită prezența, având în vedere că ambele state vor continua să ocupe împreună locul de la prezidiu, anunță Deutsche Welle. 

Care este agenda?

Tema centrală a agendei binomului franco-german este prevenirea crizelor din Africa. Cele două state doresc un sprijin continuu pentru minisiunea Națiunilor Unite din Mali, o strânsă colaborare privind pacea și securitatea în Burkina Faso. Miniștrii celor două țări vor, de asemenea, să faciliteze activitatea voluntarilor umanitari din întreaba lume, asigurându-se că sunt mai bine echipați și protejați.

Se așteaptă ca ministrul german de Externe, Heiko Maas, să prezinte o inițiativă în acest sens la New York.

Un alt accent al președinției lor va fi dat de combaterea comerțului cu arme de calibru mic în Balcani. Parisul și Berlinul doresc o cooperare mai bună cu atoritățile de reglementare din acest domeniu. Germania, în consultare cu Franța, dorește, de asemenea, să recruteze mai multe femei care să participe activa la viața politică, militând, de asemenea, pentru stoparea violențelor sexuale în conflicte. Dezarmarea reprezintă o altă problemă importantă.

În luna aprilie, Germania va prezida o reuniune a Consiliului de Securitate privind neproliferarea și dezarmarea nucleară, eveniment care survine după ce Statele Unite și Rusia au decis să se retragă din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare (INF).

Va obține Germania un loc permanent în Consiliul de Securitate?

Germania a organizat o campanie pentru a obține un loc permanent în Consiliul de Securitate încă de la reunificarea statului, în 1990.

Recent, în Tratul de la Achen, Parisul și Berlinul și-au fixat drept ținte reformarea Organizației Națiunilor Unite și obținerea unui loc permanent pentru Germania în Consiliul de Securitate.

Berlinul invocă numeroase argumente: este al patrulea cel mai mare contributor la bugetul ONU, cel mai important furnizor de trupe în cadrul Națiunilor Unite și are un rol activ în domenii cheie promovate de ONU precum politica în domeniul climei, drepturile omului sau dezarmarea.

Germania nu este singurul stat care dorește o reformare a Națiunilor Unite și depune eforturi în acest sens.

Brazilia, Japonia și India se află și ele implicate în această bătălie, luptându-se pentru locuri în Consiliul de Securitate al ONU.

Continue Reading

CONSILIUL DE SECURITATE

Intervenția Reprezentantului Permanent al României la ONU în dezbaterea Consiliului de Securitate privind securitatea în Africa: Este timpul să înlocuim pentru totdeauna paradigma diamantelor însângerate, cu cea a diamantelor în slujba păcii

Published

on

Security Council meeting on Protection of civilians in armed conflict. Letter dated 9 May 2018 from the Permanent Representative of Poland to the United Nations addressed to the Secretary-General (S/2018/444) Report of the Secretary-General on the protection of civilians in armed conflict (S/2018/462). Romania

Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga, a susținut miercuri, 27 februarie 2019, o intervenție în Consiliul de Securitate, în cadrul dezbaterii deschise pe tema „Să facem armele să tacă în Africa: Cooperarea ONU cu organizațiile regionale”. Reuniunea a fost prezidată de către ministrul afacerilor externe al Guineei Ecuatoriale, țară ce deține președinția Consiliului de Securitate ONU în luna  februarie 2019, se arată într-un comunicat remis Calea Europeană.ro. 

În intervenţia sa, ambasadorul României a evocat importanţa colaborării ONU – Uniunea  Africană şi a interacţiunii în formatul ONU – Uniunea Africană – Uniunea Europeană, ca elemente esenţiale pentru securitatea internaţională şi dezvoltarea durabilă în Africa. A punctat că România a fost unul dintre co-sponsorii rezoluţiei „Încetarea conflictelor armate în Africa: Cooperarea între ONU şi organizaţiile regionale”, adoptată în dimineața aceleiași zile.

Arătând că România încurajează o abordare axată pe principiul „soluţii africane la probleme africane”, a amintit că, pe durata preşedinţiei României la Comisia pentru Consolidarea Păcii (Peacebuilding Commission – PBC), în anul 2018, a fost instituţionalizată practica organizării unei întâlniri anuale între PBC și Consiliul pentru Pace și Securitate al Uniunii Africane.

Subliniind importanța pe care țara noastră o acordă prevenirii conflictelor, medierii, consolidării păcii şi reconstrucției post-conflict, diplomatul român a arătat că:

„Vizitele pe care le-am efectuat, în calitate de Președinte al PBC, în Africa de Vest și regiunea Sahel, precum și interacțiunea cu autorități naționale şi regionale din Africa, au avut drept scop identificarea modalităților de cooperare în domeniul finanțării consolidării păcii în țările africane și a coordonării acțiunii internaționale în sprijinul acestora”.

Menționând că obiectivul de încetare a conflictelor armate în Africa poate fi atins doar prin  construirea unor parteneriate între statele africane și comunitatea internațională, ambasadorul Ion Jinga a exprimat speranța că, la 1 martie 2019, Adunarea Generală a ONU va adopta prin consens rezoluția pe tema „Rolul diamantelor în alimentarea conflictelor: întreruperea legăturii dintre tranzacțiile ilicite de diamante brute și conflictele armate”, în susținerea căreia România va interveni atât în calitate națională, cât și ca Președinte al Consiliului Uniunii Europene.

,,Cred cu tărie că este timpul să înlocuim pentru totdeauna paradigma diamantelor însângerate, cu cea a diamantelor în slujba păcii”, a spus Reprezentantul Permanent al României la ONU. Acesta a precizat și că, în prezent: „România participă la șase misiuni și operațiuni ale ONU în Africa, pe toate palierele principale ale securității, în Republica Centrafricană, Mali, Republica Democratică Congo, Darfur, Sudanul de Sud și Libia. De asemenea, România este singurul stat membru care contribuie cu echipe de protecție apropiată la misiunile coordonate de Departamentul de Siguranță și Securitate al ONU. Începând cu 15 octombrie 2019, România va contribui la misiunea ONU de menținere a păcii în Mali cu patru elicoptere PUMA și 120 de soldați”.

Menționând că țara noastră candidează pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate, pentru perioada 2020-2021, Ion Jinga a amintit că prima rezoluție ONU privind cooperarea cu organizațiile regionale (Rezoluția 1631) a fost adoptată în anul 2005, în timpul Președinției României la Consiliul de Securitate.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending