Connect with us

S&D

Rețeaua financiară și economică PES: Impozitarea echitabilă și guvernanța economică sunt esențiale pentru o redresare reală a Uniunii Europene

Published

on

© PES/Facebook

O reevaluare aprofundată a fiscalității și guvernanței economice europene este esențială pentru recuperarea UE de la consecințele economice și sociale devastatoare ale pandemiei COVID-19, a declarat miercuri, 27 ianuarie,  Rețeaua financiară și economică PES.

Eurodeputații, parlamentarii și reprezentanții ONG-urilor s-au reunit printr-o videoconferință pentru a discuta despre echitate fiscală.

În acest sens, președintele rețelei financiare și economice PES și președintele FEPS, Maria Joao Rodrigues , a declarat:

„Europa are nevoie urgentă de sisteme de impozitare ambițioase și creative care să consolideze statele noastre sociale, astfel încât să poată satisface nevoile cetățenilor acum și în viitor. Inegalitățile sociale sunt deja prea mari, proiecțiile economice sunt cumplite, cetățenii se tem mai mult ca niciodată pentru viitorul lor. Este datoria noastră ca familie politică să îi apărăm și să ne asigurăm că speranța și încrederea lor în societate sunt restabilite”.

Aceasta a subliniat faptul că sunt extrem de necesare noi abordări: „Politicile trebuie să fie din ce în ce mai rapide cu privire la tranzițiile prin care trece planeta și societatea noastră, iar echitatea și egalitatea trebuie să devină fundamentul tuturor sistemelor fiscale naționale. COVID-19 a supus bugetele naționale sub stres. Impozitarea nu este răspunsul redresării, dar poate fi baza pentru o recuperare durabilă bazată pe societăți echitabile și reciproce”.

În ceea ce privește guvernanța economicăMaria Joao Rodrigues a adăugat: „Pentru a înflori economia trebuie să avem o guvernanță economică corectă, nu austeritate. Nu vorbim despre rescrierea regulilor fiscale, ci ne concentrăm pe consolidarea acestora, astfel încât acestea să reflecte circumstanțele economice pe termen scurt și lung, tendințele monetare și nevoile societății. Ca întotdeauna, investițiile au un rol esențial, dar pentru a profita la maximum, investițiile trebuie să fie asociate cu o politică fiscală și socială îndrăzneață pentru a asigura durabilitatea, egalitatea și bunăstarea tuturor”.

Maria Joao Rodrigues i-a mulțumit președintelui Grupului PSE din Comitetul Regiunilor, Christophe Rouillon, pentru munca depusă de PSE „ pentru ca a evidențiat necesitatea unei guvernări economice corecte în acest moment vital”.

Aceasta a adus mulțumiri și europarlamentarului S&D Margarida Marques „pentru că ne-a împărtășit gândurile și ideile cu privire la revizuirea regulilor fiscale și lucrările sale viitoare asupra dosarului”.

În timp ce vaccinul COVID-19 a adus speranță, revenirea la viața pre-pandemie nu înseamnă o revenire imediată la afaceri. Va fi un proces care va dura. Efectele catastrofale ale virusului subliniază de ce un stat al bunăstării care funcționează bine – finanțat de un sistem fiscal just – este atât de important. Socialiștii și democrații europeni sunt de părere că toată lumea trebuie să plătească partea lor echitabilă.

La nivelul UE, comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, continuă să facă eforturi pentru o impozitare digitală echitabilă și pentru acțiuni puternice împotriva planificării fiscale agresive, iar vicepreședintele executiv al Comisiei, Frans Timmermans, a sprijinit impozitele pe poluare ca modalitate de a ne îndeplini obiectivele ecologice.

Rețeaua a discutat, de asemenea, despre guvernanța economică a Europei și politicile pentru o redresare durabilă. În timp ce blocajele persistă, povara financiară asupra economiei reale, IMM-urilor și cetățenilor se intensifică. Rețeaua a reiterat necesitatea de a acorda prioritate investițiilor, obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă și de a pune pe primul loc nevoile celor mai afectați. În preznet, PSE consolidează  poziția socialiștilor și a familiei democratice într-o broșură despre justiția fiscală care va fi publicată în cursul acestui an.

Corina Crețu

Corina Crețu: Ca europarlamentar, voi lupta pentru condiții cât mai bune în educație. Viitorul României trebuie să beneficieze de tot ce are nevoie

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu susține că educația trebuie să devină cu adevărat o prioritate în România, mai ales când pandemia a accentuat și mai tare decalajele privind accesul la educație.

„După o perioada atât de grea pentru copiii și tinerii României cred ca s-ar impune nu un armistițiu, ci un pact national pentru ca Educația trebuie să devină, cu adevărat, o prioritate. Avem o datorie față de copii și față de viitorul lor. Ca europarlamentar, voi lupta pentru condiții cât mai bune în educație, care să ofere garanția faptului că viitorul României beneficiază de tot ce are nevoie pentru a se dezvolta la potențialul său maxim”, a transmis Corina Crețu într-un mesaj pe pagina de Facebook.


 Studiile arată ca aproape jumătate din copiii din mediul rural nu au putut partida la cursuri in timpul pandemiei, doar unul din 5 profesori au beneficiat de pregătire pentru predarea on-line și exista o opacitate totala in ceea ce privește modul in care s-au cheltuit fondurile europene generoase, alocate încă de anul trecut pentru achiziționarea de laptopuri, tablete și alte echipamente tehnice care sa faciliteze scoala on-line.

În perioada stării de urgență, în România doar 59% din elevii din mediul rural au participat la ore online. Și 9 din 10 școli de la țară nu au laptopuri sau tablete care să permită învățarea la distanță.

„Orice copil sau tânăr care nu beneficiază de toate posibilitățile de dezvoltare reprezintă o șansă irosită. Iar actuala pandemie a complicat și mai mult lucrurile”, a conchis Corina Crețu în mesajul său.

Citiți și: Corina Crețu, apel la conducerea țării să aloce educației 6% din PIB: Pandemia a accentuat decalajul educațional în UE

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu cere prioritizarea investițiilor în energie prin PNRR: Orice investiție amânată înseamnă creșterea substanțială a costurilor pentru cetățeni

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Crețu, membru al Comisiei pentru control bugetar din PE, critică din nou faptul că autoritățile din România nu au făcut cunoscut ce conținut are Planul Național de Redresare și a pledat pentru prioritizarea investițiilor în domeniul energiei.

Crețu a făcut aceste precizări după ce Comisia Europeană a informat Comisia pentru Control Bugetar a Parlamentului European asupra faptului că 16 țări au început deja sa implementeze proiectele lor de țară prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

“Din păcate, în ceea ce privește România, nu știm nici la această oră ce conține, în detaliu, PNRR-ul”, a scris ea, pe Facebook.

Ca Raportor de Opinie din partea Comisiei pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI) pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență, europarlamentarul a reamintit utilitatea acestor fonduri în relansarea economică de care va fi nevoie ca urmare a pandemiei.

Ea a insistat astfel pentru prioritizarea investițiilor în domeniul energiei.

“A trecut un an de când m-am alăturat apelului a zeci de asociații profesionale și patronale din țară, care au lansat un apel către Guvernul României – căruia i se solicita să aloce, prin PNRR, minimum 4 miliarde € pentru eficiența energetică a clădirilor. (…) Fiecare Stat Membru a trebuit să își prioritizeze investițiile din acești bani. Iar energia este un sector în care orice investiție amânată înseamnă creșterea substanțială a costurilor pentru cetățeni”, a mai afirmat Crețu, citând ca exemplu situația prețurilor la energie din acest moment.

Corina Crețu a mai amintit că, în calitate de comisar european pentru politică regională, sute de milioane de euro pentru România în domeniul eficienței energetice, pentru reabilitarea și retehnologizarea sistemelor de termoficare, iar efectele acestor investiții au fost vizibile pe mai multe planuri: social, economic, protecția mediului.

“Mai mult, ca semnatară a apelului lansat de la nivelul Parlamentului European privind un Acord european pentru locuințe – care să asigure accesul la locuințe adecvate – cred că cele 4 miliarde de euro ar putea răspunde și acestui deziderat. Reiterez că, din punctul meu de vedere, a locui decent trebuie să fie un drept al fiecărui cetățean european. Eficientizarea termică a locuințelor ar contribui esențial la creșterea calității vieții a tuturor celor care locuiesc, învață și muncesc în România”, a conchis europarlamentarul român.

Semnalul său de alarmă vine în contextul în care Consiliul UE va aproba pe 28 octombrie planul național de redresare și reziliență al României de 29,2 miliarde de euro prin care Bucureștiul va putea accesa o prefinanțare de 3,6 miliarde de euro.

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

Continue Reading

S&D

România nu are niciun plan pentru cheltuirea avansului din PNRR, avertizează Victor Negrescu, fost ministru al afacerilor europene

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

România nu are în prezent niciun plan pentru cheltuirea prefinanțării care îi revine prin planul național de redresare și reziliență (PNRR) și nici nu a demarat procedurile de implementare la nivel de instituții, avertizează fostul ministru al afacerilor europene Victor Negrescu, actualmente eurodeputat. Acesta mai punctează că vina aparține guvernanților concentrați pe întreținerea unei crize politice „fără soluții”.

 

16 state europene utilizează deja fondurile din planurile de redresare, iar șansele României să dispună de vreun euro în acest an scad vertiginos confirmând ceea ce am spus încă de acum câteva luni. Vinovați pentru acest lucru sunt cei care au condus România în ultimul an, cei care nu au fost capabili să depună și să negocieze PNRR la timp și cei care au aruncat țara noastră într-o criză fără soluții. Problema pornește de la faptul că cei care conduc România nu au fost în stare să prezinte nici până astăzi un plan privind cheltuirea avansului, să amendeze mecanismul de implementare al PNRR așa cum a fost cerut de Comisia Europeană și partenerii sociali sau să demareze procedurile la nivel de instituții. Cu sau fără guvern, alte state au mișcat lucrurile. Ultima dovadă este Cehia care, în ciuda faptului că au trecut prin alegeri și că actualul executiv urmează a fi schimbat, au primit prima tranșă de 950 de milioane de euro. Doar la noi nu se poate”, avertizează fostul ministru al afacerilor europene, într-o postare pe Facebook.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Ca parte a procedurii, Consiliul Uniunii Europene, care reunește statele membre, are la dispoziție patru săptămâni pentru a adopta propunerea Comisiei. Aprobarea planului de către Consiliu, așteptată la 28 octombrie, ar permite plata a 3,6 de miliarde de euro către România sub formă de pre-finanțare. Această sumă reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Până în acest moment, Executivul European a primit 26 de planuri de redresare și de reziliență, dintre care a aprobat 22, după cum urmează: Portugalia, Spania, Grecia, Danemarca, Luxemburg,  Austria, Slovacia, Letonia, Germania, Italia, Belgia, Franța, Slovenia, Lituania, Cipru, Croația, Irlanda, Cehia, Malta, România, Finlanda și Estonia.

Comisia va continua să colaboreze cu autoritățile olandeze pentru a le ajuta să elaboreze un plan de înaltă calitate, Olanda fiind singurul stat membru care nu și-a depus încă PNRR.

Deciziile Consiliului privind planurile (CID) pentru Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania au fost adoptate în cadrul Consiliului Ecofin din 13 iulieCID-urile pentru Croația, Cipru, Lituania și Slovenia au fost adoptate la 28 iulie, pentru Cehia și Irlanda, la 6 septembrie, iar pentru Malta la 6 octombrie

Până la 28 septembrie, următoarele țări au primit prefinanțarea solicitată: Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Spania, Portugalia, Cipru, Slovenia, Austria, Cehia, Croația și Slovacia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.8 hours ago

Olaf Scholz promite că guvernul său va face o ”reorganizare industrială rapidă” pentru ca Germania să nu aibă ”probleme de aprovizionare cu energie”

Dragoș Pîslaru9 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Ursula von der Leyen: UE acordă un sprijin de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Bloomberg: Lumea cumpără cantități record de grâu european. România devansează Rusia pe piața din Egipt

Daniel Buda10 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Statele membre trebuie să vină cu mecanisme de sprijin pentru a proteja femeile care activează în agricultură, acestea fiind indispensabile pentru dezvoltarea mediului rural

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Klaus Iohannis a reiterat, în cadrul vizitei de stat din Egipt, sprijinul României pentru consolidarea dialogului dintre Uniunea Europeană și Republica Arabă Egipt

U.E.10 hours ago

Eurobarometru: 53% dintre români, cel mai mare procent din UE, cred că “virusurile au fost produse în laboratoarele guvernamentale pentru a ne controla libertatea”

ROMÂNIA11 hours ago

Virgil Popescu: Prețul gazelor naturale a fost plafonat la 0,37 lei KWh și la 1 leu KWh la energie electrică. Românii nu vor plăti iarna aceasta mai mult decât în decembrie 2020

U.E.11 hours ago

Eurostat: 41% dintre deșeurile din plastic au fost reciclate în 2019 în UE. România, peste media europeană, cu un nivel de reciclare de 43%

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Exporturile UE au crescut în 2020 cu 5,4 mld. euro datorită unei implementări și aplicări mai stricte a acordurilor comerciale și a normelor globale

Dragoș Pîslaru9 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

Daniel Buda17 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL2 days ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA2 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA2 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO6 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ7 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu7 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi7 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Team2Share

Trending