Terorismul continuă să reprezinte o amenințare serioasă, iar atacurile de tip jihadist sunt cea mai proeminentă amenințare din UE, se evidențiază într-un raport al Europol, consultat de caleaeuropeana.ro, care arată, că în 2022, blocul european a înregistrat 28 de atacuri finalizate, eșuate sau dejucate. 16 dintre atacuri au fost finalizate, iar patru persoane și-au pierdut viața în mod tragic, două în urma unor atacuri jihadiste și două în urma unui atac terorist de dreapta.

Datele arată că numărul atacurilor teroriste în UE aproape s-a dublat într-un an, în 2021 înregistrându-se doar 15 atacuri față de 28, anul următor. În total, în perioada 2010-2022, atacurile teroriste pe teritoriul UE au făcut 528 de victime.

Raportul, care prezintă situația amenințărilor teroriste și a trendurilor din această arie, relevă că dintre cele 380 de persoane arestate de statele membre ale UE în 2022 pentru infracțiuni legate de terorism, 266 au fost efectuate pentru infracțiuni jihadiste. Acest fenomen este alimentat și de luptătorii teroriști străini care călătoresc spre și dinspre zonele de conflict. 

În general, cea mai frecventă infracțiune care a dus la arestare – dintre cele raportate – a fost apartenența la un grup terorist, urmată de planificarea sau pregătirea unui atac. Alți suspecți au fost acuzați de finanțare a terorismului, recrutare și incitare la terorism.

Antisemitismul, componentă puternică a terorismului jihadist

Trendul s-a menținut constant în 2022, în anul anterior fiind arestate 388 de persoane pentru infracțiuni legate de terorism, mai mult de două treimi dintre ele (260) fiind motivate de ideologia jihadistă.

Potrivit unui raport din iulie 2022 al Rețelei privind Conștientizarea Radicalizării (RAN), atacurile teroriste de tip jihadist au o componentă puternică antisemită. În cadrul extremismului islamist, evreii sunt văzuți ca dușmani ai Islamului. Caracteristicile antisemite generale sunt legate de retorica extremistă islamistă: evreii ca fiind personajele negative care distrug ordinea socială armonioasă, tradițională (de exemplu, punând în pericol ordinea morală preconizată de islamism); evreii ca dușman global al tuturor popoarelor și religiilor; evreii ca fiind puternici, care complotează pentru a domina lumea (de exemplu, pentru a distruge islamul); războiul dintre musulmani și evrei este adesea menționat, musulmani care vor cuceri Ierusalimul etc.

De asemenea, o parte specifică a narațiunii folosite de extremiștii islamiști este „inversarea Holocaustului”: Israelul le face palestinienilor ceea ce Holocaustul le-a făcut evreilor. Acest lucru a avut un impact larg asupra ideologiilor și acțiunilor unor grupuri precum Al Qaeda, Al Shabaab și ISIS. Este de așteptat ca componenta antisemită să se accentueze în lumina conflictului exploziv dintre Israel și Hamas, determinat de atacurile teroriste lansate asupra populației israeliene pe 7 octombrie, anul acesta, și amenințarea iminentă a unei incursiuni armate în Fâșia Gaza, populată de palestineni.

Antisemitismul în ideologiile și narațiunile extremiste de sorginte politică

Extrema-dreaptă violentă

Antisemitismul este deosebit de omniprezent în ideologiile de extremă dreapta, constituind adesea elementul central al sistemului de credințe și fiind numitorul comun al grupărilor, amintește raportul RAN. Mișcările neonaziste și de supremație a albilor folosesc și adoptă în mod persistent tropi vechi de secole ai dominației și controlului pentru a defăima comunitățile evreiești și a le descrie ca fiind o amenințare la adresa hegemoniei albe și a culturii europene.

În forma sa cea mai populară și mai răspândită, evreii sunt învinuiți pentru tentativa de „extincție” a rasei albe. Potrivit acestei narațiuni, „afluxul” de populații non-albe, integrarea rasială și scăderea ratelor de fertilitate sunt proiectate în mod deliberat de evrei cu unicul scop de a elimina rasa albă. Aceste narațiuni în jurul evreilor care orchestrează genocidul albilor au inspirat numeroase acuzații de violență, inclusiv împușcăturile din sinagoga din Halle din 2019.

Extrema-stângă violentă

În mod tradițional, antisemitismul este asociat mai mult cu extremismul de dreapta și cu jihadismul decât cu extremismul de stânga. Spre deosebire de narațiunile de extremă dreapta care îi prezintă pe evrei ca o amenințare la adresa identității naționale și rasiale a Occidentului, antisemitismul în cadrul extremei stângi tinde să fie mai mult împletit cu lupta împotriva capitalismului. Exploatând conspirațiile legate de controlul și dominația piețelor financiare, evreii sunt descriși ca fiind opresorul capitalist suprem. Acest cadru antisemit de extremă-stânga postulează că “pentru a elibera oamenii de capitalism, trebuie să-i eliberezi de mâna evreiască din spatele capitalismului”.

Combaterea antisemitismului online

Lumea online și cea offline sunt profund interconectate în societatea modernă și nu pot fi considerate separate una de cealaltă. Toate perspectivele antisemitismului discutate mai sus sunt, de asemenea, prezente online, fie că este vorba de mediile (sociale) principale sau de platforme marginale. Cu toate acestea, experții europeni care stau la baza raportului antemenționat subliniază că este important să abordăm modul în care antisemitismul poate fi contestat online. În timp ce ura evidentă și apelurile la violență sunt supuse unui control mai atent, în mediul online au luat amploare modalități mai subtile de comunicare a ideilor antisemite. Actorii extremiști au dezvoltat un limbaj codificat, adesea înțeles doar de cei din interior, pentru a evita detectarea. Cu toate acestea, mesajele antagoniste sunt comunicate nu numai prin text, ci și prin simboluri și imagini. În special, meme-urile de pe internet au devenit vehicule populare pentru mesajele antisemite. Prezentarea meme-urilor insidioase drept „umor” grosolan și partajarea lor sub pretextul că o fac în mod ironic a permis actorilor extremiști să comunice idei pline de ură unui public mai larg și să normalizeze ura.

Recomandări privind combaterea antisemitismului în general

Aceiași experți fac câteva recomandări generale cu privire la abordarea antisemitismului în UE:

• Adoptarea unei definiții de lucru clare pentru recunoașterea antisemitismului. Definiția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), utilizată în strategia UE, poate fi un bun punct de plecare pentru a fi utilizată ca definiție standardizată. Acest lucru poate ajuta poliția, de exemplu, care poate înregistra cazuri de conținut antisemit folosind această definiție, în locul unei categorii mai largi, cum ar fi „discursul instigator la ură”.
• Este nevoie de o abordare holistică, care să includă mai multe agenții. Pentru a facilita acest lucru, următoarele aspecte sunt importante: cooperarea la nivel local, național, european și internațional; abilitarea societății civile; promovarea oportunităților de colaborare viitoare între profesioniștii din domeniul prevenirii și combaterii extremismului violent și ONG-urile evreiești; facilitarea dialogului între diferite generații și diferite organizații.
• Este important să se construiască o cultură care să promoveze implicarea civică. Persoanele care întâlnesc conținut antisemit, dar care nu sunt afectate de acesta, rămân adesea nepăsătoare. Modalitățile de raportare a conținutului antisemit ar trebui să fie să fie vizibile și accesibile. Mai mult, utilizatorii ar trebui să fie încurajați să raporteze conținutul antisemit. Platformele de social media ar putea juca un rol în acest sens, de exemplu, facilitând și încurajând modalitățile de raportare a cazurilor de antisemitism pe platforma lor.
• Promovarea educației mediatice în cadrul educației informale (deoarece, adesea, aceasta nu face încă parte din programul de învățământ formal).
• Conștientizarea antisemitismului în diferite limbi și în diferite tipuri de mass-media. Moderarea și eliminarea conținutului care incită la ură (antisemit) de pe platforme se face în cea mai mare parte în limba engleză. Diferitele limbi primesc adesea mai puțină atenție și, prin urmare, mai puțină moderare. De asemenea, platformele care funcționează numai în alte limbi decât engleza pot fi ușor trecute cu vederea. Este necesar să se depășească aceste bariere lingvistice și să se abordeze antisemitismul într-un sens mai larg în diferite tipuri de media (sociale) din întreaga UE – nu numai pe marile platforme și nu numai în limba engleză.
  o Mass-media (socială) este o parte a problemei, dar poate fi și o parte a soluției. Colaborarea dintre mass-media, practicieni și factorii de decizie politică poate fi o abordare fructuoasă pentru a aborda antisemitismul.

În cele din urmă, au fost prezentate și câteva recomandări la nivelul politicilor UE:

• UE ar putea avea un rol mai activ în: oferirea de bune practici, stabilirea agendei și creșterea gradului de conștientizare cu privire la antisemitism.
• Să faciliteze acordarea unei mai mari atenții antisemitismului în cadrul educației publice formale. Ar putea exista un program privind educația despre Holocaust, dar și despre viața evreilor în trecut și în prezent, pentru a crește gradul de conștientizare.
• Este nevoie, de asemenea, de o formare în domeniul educației mediatice în cadrul educației formale (nu doar în ceea ce privește antisemitismul, ci și în ceea ce privește narațiunile conspiraționiste, știrile false și dezinformarea în general).
• Este nevoie de un teren juridic clar pentru a aborda conținutul antisemit. Posibilitățile și limitele justiției ar trebui să fie clare pentru a facilita posibilitățile de eliminare, combatere sau urmărire penală. UE ar putea juca un rol central în acest sens.