Connect with us

U.E.

Rețeaua privind Conștientizarea Radicalizării în UE subliniază componenta puternic antisemită a terorismului islamic. Recomandări privind combaterea extremismului de sorginte religioasă și politică

Published

on

© European Union, 2019/ Source: EC - Audiovisual Service

Terorismul continuă să reprezinte o amenințare serioasă, iar atacurile de tip jihadist sunt cea mai proeminentă amenințare din UE, se evidențiază într-un raport al Europol, consultat de caleaeuropeana.ro, care arată, că în 2022, blocul european a înregistrat 28 de atacuri finalizate, eșuate sau dejucate. 16 dintre atacuri au fost finalizate, iar patru persoane și-au pierdut viața în mod tragic, două în urma unor atacuri jihadiste și două în urma unui atac terorist de dreapta.

Datele arată că numărul atacurilor teroriste în UE aproape s-a dublat într-un an, în 2021 înregistrându-se doar 15 atacuri față de 28, anul următor. În total, în perioada 2010-2022, atacurile teroriste pe teritoriul UE au făcut 528 de victime.

Raportul, care prezintă situația amenințărilor teroriste și a trendurilor din această arie, relevă că dintre cele 380 de persoane arestate de statele membre ale UE în 2022 pentru infracțiuni legate de terorism, 266 au fost efectuate pentru infracțiuni jihadiste. Acest fenomen este alimentat și de luptătorii teroriști străini care călătoresc spre și dinspre zonele de conflict. 

În general, cea mai frecventă infracțiune care a dus la arestare – dintre cele raportate – a fost apartenența la un grup terorist, urmată de planificarea sau pregătirea unui atac. Alți suspecți au fost acuzați de finanțare a terorismului, recrutare și incitare la terorism.

Antisemitismul, componentă puternică a terorismului jihadist

Trendul s-a menținut constant în 2022, în anul anterior fiind arestate 388 de persoane pentru infracțiuni legate de terorism, mai mult de două treimi dintre ele (260) fiind motivate de ideologia jihadistă.

Potrivit unui raport din iulie 2022 al Rețelei privind Conștientizarea Radicalizării (RAN), atacurile teroriste de tip jihadist au o componentă puternică antisemită. În cadrul extremismului islamist, evreii sunt văzuți ca dușmani ai Islamului. Caracteristicile antisemite generale sunt legate de retorica extremistă islamistă: evreii ca fiind personajele negative care distrug ordinea socială armonioasă, tradițională (de exemplu, punând în pericol ordinea morală preconizată de islamism); evreii ca dușman global al tuturor popoarelor și religiilor; evreii ca fiind puternici, care complotează pentru a domina lumea (de exemplu, pentru a distruge islamul); războiul dintre musulmani și evrei este adesea menționat, musulmani care vor cuceri Ierusalimul etc.

De asemenea, o parte specifică a narațiunii folosite de extremiștii islamiști este „inversarea Holocaustului”: Israelul le face palestinienilor ceea ce Holocaustul le-a făcut evreilor. Acest lucru a avut un impact larg asupra ideologiilor și acțiunilor unor grupuri precum Al Qaeda, Al Shabaab și ISIS. Este de așteptat ca componenta antisemită să se accentueze în lumina conflictului exploziv dintre Israel și Hamas, determinat de atacurile teroriste lansate asupra populației israeliene pe 7 octombrie, anul acesta, și amenințarea iminentă a unei incursiuni armate în Fâșia Gaza, populată de palestineni.

Antisemitismul în ideologiile și narațiunile extremiste de sorginte politică

Extrema-dreaptă violentă

Antisemitismul este deosebit de omniprezent în ideologiile de extremă dreapta, constituind adesea elementul central al sistemului de credințe și fiind numitorul comun al grupărilor, amintește raportul RAN. Mișcările neonaziste și de supremație a albilor folosesc și adoptă în mod persistent tropi vechi de secole ai dominației și controlului pentru a defăima comunitățile evreiești și a le descrie ca fiind o amenințare la adresa hegemoniei albe și a culturii europene.

În forma sa cea mai populară și mai răspândită, evreii sunt învinuiți pentru tentativa de „extincție” a rasei albe. Potrivit acestei narațiuni, „afluxul” de populații non-albe, integrarea rasială și scăderea ratelor de fertilitate sunt proiectate în mod deliberat de evrei cu unicul scop de a elimina rasa albă. Aceste narațiuni în jurul evreilor care orchestrează genocidul albilor au inspirat numeroase acuzații de violență, inclusiv împușcăturile din sinagoga din Halle din 2019.

Extrema-stângă violentă

În mod tradițional, antisemitismul este asociat mai mult cu extremismul de dreapta și cu jihadismul decât cu extremismul de stânga. Spre deosebire de narațiunile de extremă dreapta care îi prezintă pe evrei ca o amenințare la adresa identității naționale și rasiale a Occidentului, antisemitismul în cadrul extremei stângi tinde să fie mai mult împletit cu lupta împotriva capitalismului. Exploatând conspirațiile legate de controlul și dominația piețelor financiare, evreii sunt descriși ca fiind opresorul capitalist suprem. Acest cadru antisemit de extremă-stânga postulează că “pentru a elibera oamenii de capitalism, trebuie să-i eliberezi de mâna evreiască din spatele capitalismului”.

Combaterea antisemitismului online

Lumea online și cea offline sunt profund interconectate în societatea modernă și nu pot fi considerate separate una de cealaltă. Toate perspectivele antisemitismului discutate mai sus sunt, de asemenea, prezente online, fie că este vorba de mediile (sociale) principale sau de platforme marginale. Cu toate acestea, experții europeni care stau la baza raportului antemenționat subliniază că este important să abordăm modul în care antisemitismul poate fi contestat online. În timp ce ura evidentă și apelurile la violență sunt supuse unui control mai atent, în mediul online au luat amploare modalități mai subtile de comunicare a ideilor antisemite. Actorii extremiști au dezvoltat un limbaj codificat, adesea înțeles doar de cei din interior, pentru a evita detectarea. Cu toate acestea, mesajele antagoniste sunt comunicate nu numai prin text, ci și prin simboluri și imagini. În special, meme-urile de pe internet au devenit vehicule populare pentru mesajele antisemite. Prezentarea meme-urilor insidioase drept „umor” grosolan și partajarea lor sub pretextul că o fac în mod ironic a permis actorilor extremiști să comunice idei pline de ură unui public mai larg și să normalizeze ura.

Recomandări privind combaterea antisemitismului în general

Aceiași experți fac câteva recomandări generale cu privire la abordarea antisemitismului în UE:

  • Adoptarea unei definiții de lucru clare pentru recunoașterea antisemitismului. Definiția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), utilizată în strategia UE, poate fi un bun punct de plecare pentru a fi utilizată ca definiție standardizată. Acest lucru poate ajuta poliția, de exemplu, care poate înregistra cazuri de conținut antisemit folosind această definiție, în locul unei categorii mai largi, cum ar fi „discursul instigator la ură”.
  • Este nevoie de o abordare holistică, care să includă mai multe agenții. Pentru a facilita acest lucru, următoarele aspecte sunt importante: cooperarea la nivel local, național, european și internațional; abilitarea societății civile; promovarea oportunităților de colaborare viitoare între profesioniștii din domeniul prevenirii și combaterii extremismului violent și ONG-urile evreiești; facilitarea dialogului între diferite generații și diferite organizații.
  • Este important să se construiască o cultură care să promoveze implicarea civică. Persoanele care întâlnesc conținut antisemit, dar care nu sunt afectate de acesta, rămân adesea nepăsătoare. Modalitățile de raportare a conținutului antisemit ar trebui să fie să fie vizibile și accesibile. Mai mult, utilizatorii ar trebui să fie încurajați să raporteze conținutul antisemit. Platformele de social media ar putea juca un rol în acest sens, de exemplu, facilitând și încurajând modalitățile de raportare a cazurilor de antisemitism pe platforma lor.
  • Promovarea educației mediatice în cadrul educației informale (deoarece, adesea, aceasta nu face încă parte din programul de învățământ formal).
  • Conștientizarea antisemitismului în diferite limbi și în diferite tipuri de mass-media. Moderarea și eliminarea conținutului care incită la ură (antisemit) de pe platforme se face în cea mai mare parte în limba engleză. Diferitele limbi primesc adesea mai puțină atenție și, prin urmare, mai puțină moderare. De asemenea, platformele care funcționează numai în alte limbi decât engleza pot fi ușor trecute cu vederea. Este necesar să se depășească aceste bariere lingvistice și să se abordeze antisemitismul într-un sens mai larg în diferite tipuri de media (sociale) din întreaga UE – nu numai pe marile platforme și nu numai în limba engleză.
    o Mass-media (socială) este o parte a problemei, dar poate fi și o parte a soluției. Colaborarea dintre mass-media, practicieni și factorii de decizie politică poate fi o abordare fructuoasă pentru a aborda antisemitismul.

În cele din urmă, au fost prezentate și câteva recomandări la nivelul politicilor UE:

  • UE ar putea avea un rol mai activ în: oferirea de bune practici, stabilirea agendei și creșterea gradului de conștientizare cu privire la antisemitism.
  • Să faciliteze acordarea unei mai mari atenții antisemitismului în cadrul educației publice formale. Ar putea exista un program privind educația despre Holocaust, dar și despre viața evreilor în trecut și în prezent, pentru a crește gradul de conștientizare.
  • Este nevoie, de asemenea, de o formare în domeniul educației mediatice în cadrul educației formale (nu doar în ceea ce privește antisemitismul, ci și în ceea ce privește narațiunile conspiraționiste, știrile false și dezinformarea în general).
  • Este nevoie de un teren juridic clar pentru a aborda conținutul antisemit. Posibilitățile și limitele justiției ar trebui să fie clare pentru a facilita posibilitățile de eliminare, combatere sau urmărire penală. UE ar putea juca un rol central în acest sens.

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Bugetul UE pentru 2025. Parlamentul Eropean și Consiliul UE continuă negocierile pentru un acord final

Published

on

© Calea Europeana - Zaim Diana

Consiliul UE se va reuni vineri pentru a pregăti cea de a doua reuniune a Comitetului de conciliere, cu scopul de a ajunge la un acord cu Parlamentul European privind bugetul anual al UE pentru 2025, informează un comunicat oficial. 

Reuniunea Comitetului de conciliere cu Parlamentul European va începe la ora 11.00. După reuniunea comitetului de conciliere, Consiliul își va relua sesiunea. Acesta va aproba un acord sau, în lipsa unui acord cu Parlamentul European, va decide cu privire la etapele următoare.

Procedura de conciliere a început la 29 octombrie 2024 și se va încheia luni, 18 noiembrie 2024. În cazul în care cele două ramuri ale autorității bugetare nu reușesc până atunci să ajungă la un acord privind bugetul pentru anul viitor, procesul bugetar va fi reluat.

Parlamentul European dorește ca bugetul anual al UE, de circa 200 de miliarde de euro, să cuprindă următoarele priorități:

  • o creștere cu 110 milioane de euro pentru programele din domeniul sănătății. ”Pandemia COVID-19 s-a încheiat, dar nu putem ignora lecțiile învățate. Putem face mai mult și mai bine împreună în domeniul sănătății. Planul de combatere a cancerului, precum și prevenția bolilor cardiovasculare, îmbunătățirea sănătății mintale sau ajutorarea pacienților care suferă de boli rare și a copiilor care au nevoie de îngrijire medicală sunt doar câteva dintre lucrurile pentru care putem face mai mult împreună”, consideră negociatorul-șef pentru bugetul UE.
  • respingerea tăierilor propuse de Consiliu și o suplimentare cu 70 de milioane de euro a programelor de tineret și educație. Victor Negrescu a amintit la acest punct de dificultățile de a accesa programul Erasmus, ”accesat mai mult de elite, deoarece a devenit imposibil pentru studenții și profesioniștii noștri să aibă acces la mobilități odată cu creșterea costurilor de trai”
  • 42 de milioane în plus pentru a proteja cetățenii UE împotriva efectelor dezastrelor naturale, inclusiv inundațiile recente care au afectat Europa Centrală și de Est. Eurodeputatul a evidențiat nevoia de surse de finanțare noi, punctând atitudinea pro-activă a Parlamentului European de a identifica sume suplimentare din fondurile existente
  • 96 de milioane de euro suplimentare pentru fermieri și agricultură. ”Trebuie să ne asigurăm că cetățenii noștri au acces la alimente de calitate, în timp ce fermierii noștri sunt plătiți corect pentru munca lor. Zonele rurale, izolate și montane au nevoie de o atenție deosebită din partea Uniunii Europene. De exemplu, în frumosul meu județ Alba din România, chiar în Munții Apuseni, oamenii încă se așteaptă ca Europa să facă mai multe pentru ei”, a subliniat Negrescu.
  • 35 de milioane de euro pentru protecția frontierelor și sprijin pentru solicitanții de azil, inclusiv pentru a finaliza integrarea deplină în spațiul Schengen a României și Bulgariei
  • acordarea de sprijin pentru infrastructura de transport și energie prin creșterea fondurilor pentru Mecanismul pentru Interconectarea Europei sau suplimentarea fondurilor pentru a proteja natura și biodiversitatea și a sprijini lupta împotriva schimbărilor climatice
  • totodată, Parlamentul European vine cu un mesaj puternic atunci când vine vorba de o acțiune mai eficientă și mai puternică a Uniunii Europene în confruntarea cu cartelurile de droguri, combaterea corupției, asigurarea sănătății mintale sau în dezvoltarea capacităților noastre militare și de apărare.

    Citiți și: Raportul privind bugetul UE pentru 2025 întocmit de Victor Negrescu a fost aprobat de Parlamentul European. Eurodeputatul poate demara negocierile finale cu reprezentanții Consiliului și Comisiei

Continue Reading

U.E.

La o lună de la alegerile legislative din Lituania, populiștii se alătură coaliției de guvernare. SUA critică alianța

Published

on

© Lithuanian Ministry of Foreign Affairs/ Flickr

La o lună de la alegerile legislative în Lituania, s-a format o nouă coaliție care îi reunește inclusiv pe populiști. Astfel, trei partide politice, inclusiv mişcarea populistă Nemunas Dawn, au ajuns la un acord sâmbătă pentru a forma o coaliţie de guvernare,  informează AFP și Agerpres.

Social-democraţii au fost marii câștigători, învingându-i pe conservatorii aflaţi la putere, dar fără a reuşi să adune suficient sprijin pentru a forma o majoritate capabilă să guverneze.

Acordul, care urmează să fie oficializat luni, prevede ca social-democratul Gintautas Paluckas, fost viceprimar al oraşului Vilnius, să devină prim-ministru.

Citiți și: Alegeri legislative în Lituania. Locuitorii statului baltic sunt aștepați la urne în cadrul primului tur

Acordul de coaliţie a fost deja aspru criticat în străinătate.

Senatorul american Ben Cardin, preşedintele Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului, a declarat că participarea Nemunas Dawn la guvernare „subminează valorile esenţiale care unesc naţiunile noastre”.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Victor Negrescu, întâlnire cu CEO-ul Raiffeisen din România: Continuăm demersurile pentru aderarea completă a României la spațiul Schengen

Published

on

© Victor Negrescu - Facebook

Europarlamentarul Victor Negrescu anunță că demersurile pentru aderarea completă a României la spațiul Schengen continuă. 

„Continuăm demersurile pentru aderarea completă a României la spațiul Schengen. Marea reușită din ultima perioadă a fost că am adus alături de noi mediul de afaceri austriac prezent în țara noastră”, a anunțat deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

De asemenea, acesta a reamintit că organizat în ultimele luni întâlniri cu reprezentanți ai mai multor companii şi a discutat despre beneficiile Schengen și îmbunătățirea relațiilor dintre România și Austria: „Îi mulțumesc CEO-ului Raiffeisen din România, Zdenek Romanek, pentru bunele discuții purtate săptămâna aceasta la Bruxelles. Și nu este singurul reprezentant al unei companii care ne susține.”

„Mereu am abordat aceste negocieri de aderare la zona de liberă circulație cu atenție și seriozitate atât la nivelul discuțiilor informale, cât și a celor publice. Sunt mulți care au sprijinit și susțin România în acest proces de aderare la spațiul Schengen și care merită să fie menționați”, a conchis Victor Negrescu în mesajul său. 

   Citiți și: România „a intrat în linie dreaptă” privind aderarea completă la Schengen. Victor Negrescu prezintă trei scenarii de lucru după discuția cu comisarul desemnat al Austriei

 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

POLITICĂ59 mins ago

Nicolae Ciucă: Onorez faptele de vitejie ale camarazilor mei. Prin curajul şi comportamentul lor ireproşabil în misiuni, au făcut ca Armata României să fie respectată şi apreciată peste tot în lume

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Washington Post: Trump a vorbit cu Putin la telefon, sfătuindu-l să nu escaladeze conflictul din Ucraina și amintindu-i de prezența militară a SUA în Europa

POLITICĂ1 hour ago

Sondaj CIRA la comanda EvZ: Nicolae Ciucă în turul doi. Bătălia finală se va da între candidații PNL și PSD (P)

EDITORIALE3 hours ago

Iulian Chifu: Planurile de pace Trump pentru Ucraina – bătălia consilierilor pentru soluția acceptabilă

POLITICĂ16 hours ago

Renumitul neurochirurg Leon Dănăilă îi îndeamnă pe români să îl voteze președinte pe Nicolae Ciucă (P)

U.E.19 hours ago

Bugetul UE pentru 2025. Parlamentul Eropean și Consiliul UE continuă negocierile pentru un acord final

U.E.21 hours ago

La o lună de la alegerile legislative din Lituania, populiștii se alătură coaliției de guvernare. SUA critică alianța

PARLAMENTUL EUROPEAN23 hours ago

Eurodeputatul Victor Negrescu, întâlnire cu CEO-ul Raiffeisen din România: Continuăm demersurile pentru aderarea completă a României la spațiul Schengen

U.E.23 hours ago

Josep Borrell, mesaj din cea de-a cincea vizită la Kiev: Ucraina nu are nevoie de aplauze. În război ai nevoie de muniție 

U.E.2 days ago

Consiliul a prelungit cu doi ani mandatul misiunii de asistență militară a UE în sprijinul Ucrainei, cu un buget de peste 400 mil. euro

INTERNAȚIONAL4 days ago

Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”

ROMÂNIA6 days ago

INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative

ROMÂNIA6 days ago

Iulius Firczak, deputat în cadrul Comisiei pentru buget: Trebuie să învățăm cum să atragem capital privat în cercetarea medicală. Este un joc pe care SUA și China l-au învățat deja

ROMÂNIA6 days ago

Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac

ROMÂNIA7 days ago

Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE

ROMÂNIA7 days ago

Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români

PARLAMENTUL EUROPEAN7 days ago

Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale

ROMÂNIA7 days ago

Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră

ROMÂNIA7 days ago

Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE7 days ago

Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne

Advertisement

Trending