U.E.
Rețeaua privind Conștientizarea Radicalizării în UE subliniază componenta puternic antisemită a terorismului islamic. Recomandări privind combaterea extremismului de sorginte religioasă și politică
Published
1 year agoon
Terorismul continuă să reprezinte o amenințare serioasă, iar atacurile de tip jihadist sunt cea mai proeminentă amenințare din UE, se evidențiază într-un raport al Europol, consultat de caleaeuropeana.ro, care arată, că în 2022, blocul european a înregistrat 28 de atacuri finalizate, eșuate sau dejucate. 16 dintre atacuri au fost finalizate, iar patru persoane și-au pierdut viața în mod tragic, două în urma unor atacuri jihadiste și două în urma unui atac terorist de dreapta.
Datele arată că numărul atacurilor teroriste în UE aproape s-a dublat într-un an, în 2021 înregistrându-se doar 15 atacuri față de 28, anul următor. În total, în perioada 2010-2022, atacurile teroriste pe teritoriul UE au făcut 528 de victime.
Raportul, care prezintă situația amenințărilor teroriste și a trendurilor din această arie, relevă că dintre cele 380 de persoane arestate de statele membre ale UE în 2022 pentru infracțiuni legate de terorism, 266 au fost efectuate pentru infracțiuni jihadiste. Acest fenomen este alimentat și de luptătorii teroriști străini care călătoresc spre și dinspre zonele de conflict.
În general, cea mai frecventă infracțiune care a dus la arestare – dintre cele raportate – a fost apartenența la un grup terorist, urmată de planificarea sau pregătirea unui atac. Alți suspecți au fost acuzați de finanțare a terorismului, recrutare și incitare la terorism.
Antisemitismul, componentă puternică a terorismului jihadist
Trendul s-a menținut constant în 2022, în anul anterior fiind arestate 388 de persoane pentru infracțiuni legate de terorism, mai mult de două treimi dintre ele (260) fiind motivate de ideologia jihadistă.
Potrivit unui raport din iulie 2022 al Rețelei privind Conștientizarea Radicalizării (RAN), atacurile teroriste de tip jihadist au o componentă puternică antisemită. În cadrul extremismului islamist, evreii sunt văzuți ca dușmani ai Islamului. Caracteristicile antisemite generale sunt legate de retorica extremistă islamistă: evreii ca fiind personajele negative care distrug ordinea socială armonioasă, tradițională (de exemplu, punând în pericol ordinea morală preconizată de islamism); evreii ca dușman global al tuturor popoarelor și religiilor; evreii ca fiind puternici, care complotează pentru a domina lumea (de exemplu, pentru a distruge islamul); războiul dintre musulmani și evrei este adesea menționat, musulmani care vor cuceri Ierusalimul etc.
De asemenea, o parte specifică a narațiunii folosite de extremiștii islamiști este „inversarea Holocaustului”: Israelul le face palestinienilor ceea ce Holocaustul le-a făcut evreilor. Acest lucru a avut un impact larg asupra ideologiilor și acțiunilor unor grupuri precum Al Qaeda, Al Shabaab și ISIS. Este de așteptat ca componenta antisemită să se accentueze în lumina conflictului exploziv dintre Israel și Hamas, determinat de atacurile teroriste lansate asupra populației israeliene pe 7 octombrie, anul acesta, și amenințarea iminentă a unei incursiuni armate în Fâșia Gaza, populată de palestineni.
Antisemitismul în ideologiile și narațiunile extremiste de sorginte politică
Extrema-dreaptă violentă
Antisemitismul este deosebit de omniprezent în ideologiile de extremă dreapta, constituind adesea elementul central al sistemului de credințe și fiind numitorul comun al grupărilor, amintește raportul RAN. Mișcările neonaziste și de supremație a albilor folosesc și adoptă în mod persistent tropi vechi de secole ai dominației și controlului pentru a defăima comunitățile evreiești și a le descrie ca fiind o amenințare la adresa hegemoniei albe și a culturii europene.
În forma sa cea mai populară și mai răspândită, evreii sunt învinuiți pentru tentativa de „extincție” a rasei albe. Potrivit acestei narațiuni, „afluxul” de populații non-albe, integrarea rasială și scăderea ratelor de fertilitate sunt proiectate în mod deliberat de evrei cu unicul scop de a elimina rasa albă. Aceste narațiuni în jurul evreilor care orchestrează genocidul albilor au inspirat numeroase acuzații de violență, inclusiv împușcăturile din sinagoga din Halle din 2019.
Extrema-stângă violentă
În mod tradițional, antisemitismul este asociat mai mult cu extremismul de dreapta și cu jihadismul decât cu extremismul de stânga. Spre deosebire de narațiunile de extremă dreapta care îi prezintă pe evrei ca o amenințare la adresa identității naționale și rasiale a Occidentului, antisemitismul în cadrul extremei stângi tinde să fie mai mult împletit cu lupta împotriva capitalismului. Exploatând conspirațiile legate de controlul și dominația piețelor financiare, evreii sunt descriși ca fiind opresorul capitalist suprem. Acest cadru antisemit de extremă-stânga postulează că “pentru a elibera oamenii de capitalism, trebuie să-i eliberezi de mâna evreiască din spatele capitalismului”.
Combaterea antisemitismului online
Lumea online și cea offline sunt profund interconectate în societatea modernă și nu pot fi considerate separate una de cealaltă. Toate perspectivele antisemitismului discutate mai sus sunt, de asemenea, prezente online, fie că este vorba de mediile (sociale) principale sau de platforme marginale. Cu toate acestea, experții europeni care stau la baza raportului antemenționat subliniază că este important să abordăm modul în care antisemitismul poate fi contestat online. În timp ce ura evidentă și apelurile la violență sunt supuse unui control mai atent, în mediul online au luat amploare modalități mai subtile de comunicare a ideilor antisemite. Actorii extremiști au dezvoltat un limbaj codificat, adesea înțeles doar de cei din interior, pentru a evita detectarea. Cu toate acestea, mesajele antagoniste sunt comunicate nu numai prin text, ci și prin simboluri și imagini. În special, meme-urile de pe internet au devenit vehicule populare pentru mesajele antisemite. Prezentarea meme-urilor insidioase drept „umor” grosolan și partajarea lor sub pretextul că o fac în mod ironic a permis actorilor extremiști să comunice idei pline de ură unui public mai larg și să normalizeze ura.
Recomandări privind combaterea antisemitismului în general
Aceiași experți fac câteva recomandări generale cu privire la abordarea antisemitismului în UE:
- Adoptarea unei definiții de lucru clare pentru recunoașterea antisemitismului. Definiția Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), utilizată în strategia UE, poate fi un bun punct de plecare pentru a fi utilizată ca definiție standardizată. Acest lucru poate ajuta poliția, de exemplu, care poate înregistra cazuri de conținut antisemit folosind această definiție, în locul unei categorii mai largi, cum ar fi „discursul instigator la ură”.
- Este nevoie de o abordare holistică, care să includă mai multe agenții. Pentru a facilita acest lucru, următoarele aspecte sunt importante: cooperarea la nivel local, național, european și internațional; abilitarea societății civile; promovarea oportunităților de colaborare viitoare între profesioniștii din domeniul prevenirii și combaterii extremismului violent și ONG-urile evreiești; facilitarea dialogului între diferite generații și diferite organizații.
- Este important să se construiască o cultură care să promoveze implicarea civică. Persoanele care întâlnesc conținut antisemit, dar care nu sunt afectate de acesta, rămân adesea nepăsătoare. Modalitățile de raportare a conținutului antisemit ar trebui să fie să fie vizibile și accesibile. Mai mult, utilizatorii ar trebui să fie încurajați să raporteze conținutul antisemit. Platformele de social media ar putea juca un rol în acest sens, de exemplu, facilitând și încurajând modalitățile de raportare a cazurilor de antisemitism pe platforma lor.
- Promovarea educației mediatice în cadrul educației informale (deoarece, adesea, aceasta nu face încă parte din programul de învățământ formal).
- Conștientizarea antisemitismului în diferite limbi și în diferite tipuri de mass-media. Moderarea și eliminarea conținutului care incită la ură (antisemit) de pe platforme se face în cea mai mare parte în limba engleză. Diferitele limbi primesc adesea mai puțină atenție și, prin urmare, mai puțină moderare. De asemenea, platformele care funcționează numai în alte limbi decât engleza pot fi ușor trecute cu vederea. Este necesar să se depășească aceste bariere lingvistice și să se abordeze antisemitismul într-un sens mai larg în diferite tipuri de media (sociale) din întreaga UE – nu numai pe marile platforme și nu numai în limba engleză.
o Mass-media (socială) este o parte a problemei, dar poate fi și o parte a soluției. Colaborarea dintre mass-media, practicieni și factorii de decizie politică poate fi o abordare fructuoasă pentru a aborda antisemitismul.
În cele din urmă, au fost prezentate și câteva recomandări la nivelul politicilor UE:
- UE ar putea avea un rol mai activ în: oferirea de bune practici, stabilirea agendei și creșterea gradului de conștientizare cu privire la antisemitism.
- Să faciliteze acordarea unei mai mari atenții antisemitismului în cadrul educației publice formale. Ar putea exista un program privind educația despre Holocaust, dar și despre viața evreilor în trecut și în prezent, pentru a crește gradul de conștientizare.
- Este nevoie, de asemenea, de o formare în domeniul educației mediatice în cadrul educației formale (nu doar în ceea ce privește antisemitismul, ci și în ceea ce privește narațiunile conspiraționiste, știrile false și dezinformarea în general).
- Este nevoie de un teren juridic clar pentru a aborda conținutul antisemit. Posibilitățile și limitele justiției ar trebui să fie clare pentru a facilita posibilitățile de eliminare, combatere sau urmărire penală. UE ar putea juca un rol central în acest sens.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.
You may like
Josep Borrell efectuează ultima vizită la Kiev în calitate de șef al diplomației UE: Sprijinul pentru Ucraina, prioritatea mea personală în timpul mandatului
Mizele României, în Declarația de la Budapesta privind competitivitatea UE. Klaus Iohannis: Dezvoltarea potențialului pieței unice este motorul coeziunii și competitivității europene
UE „condamnă cu fermitate atacurile josnice” din Amsterdam împotriva cetățenilor israelieni: „Suntem hotărâți să combatem toate formele de ură”
Președinta PE îndeamnă la „acțiuni clare” pentru creșterea competitivității și independenței UE în contextul schimbărilor de la Casa Albă
Viktor Orban consideră că „Europa nu poate finanța de una singură” războiul din Ucraina: „Politicile lui Trump vor aduce o schimbare în lume, iar noi, europenii, va trebui să reacționăm”
Klaus Iohannis le-a cerut omologilor din UE refacerea încrederii într-un proiect de succes al UE: Aderarea României la Schengen este un angajament ferm față de proiectul european
U.E.
Bugetul UE pentru 2025. Parlamentul Eropean și Consiliul UE continuă negocierile pentru un acord final
Published
19 hours agoon
November 10, 2024By
REDACTIAConsiliul UE se va reuni vineri pentru a pregăti cea de a doua reuniune a Comitetului de conciliere, cu scopul de a ajunge la un acord cu Parlamentul European privind bugetul anual al UE pentru 2025, informează un comunicat oficial.
Reuniunea Comitetului de conciliere cu Parlamentul European va începe la ora 11.00. După reuniunea comitetului de conciliere, Consiliul își va relua sesiunea. Acesta va aproba un acord sau, în lipsa unui acord cu Parlamentul European, va decide cu privire la etapele următoare.
Procedura de conciliere a început la 29 octombrie 2024 și se va încheia luni, 18 noiembrie 2024. În cazul în care cele două ramuri ale autorității bugetare nu reușesc până atunci să ajungă la un acord privind bugetul pentru anul viitor, procesul bugetar va fi reluat.
Parlamentul European dorește ca bugetul anual al UE, de circa 200 de miliarde de euro, să cuprindă următoarele priorități:
- o creștere cu 110 milioane de euro pentru programele din domeniul sănătății. ”Pandemia COVID-19 s-a încheiat, dar nu putem ignora lecțiile învățate. Putem face mai mult și mai bine împreună în domeniul sănătății. Planul de combatere a cancerului, precum și prevenția bolilor cardiovasculare, îmbunătățirea sănătății mintale sau ajutorarea pacienților care suferă de boli rare și a copiilor care au nevoie de îngrijire medicală sunt doar câteva dintre lucrurile pentru care putem face mai mult împreună”, consideră negociatorul-șef pentru bugetul UE.
- respingerea tăierilor propuse de Consiliu și o suplimentare cu 70 de milioane de euro a programelor de tineret și educație. Victor Negrescu a amintit la acest punct de dificultățile de a accesa programul Erasmus, ”accesat mai mult de elite, deoarece a devenit imposibil pentru studenții și profesioniștii noștri să aibă acces la mobilități odată cu creșterea costurilor de trai”
- 42 de milioane în plus pentru a proteja cetățenii UE împotriva efectelor dezastrelor naturale, inclusiv inundațiile recente care au afectat Europa Centrală și de Est. Eurodeputatul a evidențiat nevoia de surse de finanțare noi, punctând atitudinea pro-activă a Parlamentului European de a identifica sume suplimentare din fondurile existente
- 96 de milioane de euro suplimentare pentru fermieri și agricultură. ”Trebuie să ne asigurăm că cetățenii noștri au acces la alimente de calitate, în timp ce fermierii noștri sunt plătiți corect pentru munca lor. Zonele rurale, izolate și montane au nevoie de o atenție deosebită din partea Uniunii Europene. De exemplu, în frumosul meu județ Alba din România, chiar în Munții Apuseni, oamenii încă se așteaptă ca Europa să facă mai multe pentru ei”, a subliniat Negrescu.
- 35 de milioane de euro pentru protecția frontierelor și sprijin pentru solicitanții de azil, inclusiv pentru a finaliza integrarea deplină în spațiul Schengen a României și Bulgariei
- acordarea de sprijin pentru infrastructura de transport și energie prin creșterea fondurilor pentru Mecanismul pentru Interconectarea Europei sau suplimentarea fondurilor pentru a proteja natura și biodiversitatea și a sprijini lupta împotriva schimbărilor climatice
- totodată, Parlamentul European vine cu un mesaj puternic atunci când vine vorba de o acțiune mai eficientă și mai puternică a Uniunii Europene în confruntarea cu cartelurile de droguri, combaterea corupției, asigurarea sănătății mintale sau în dezvoltarea capacităților noastre militare și de apărare.
U.E.
La o lună de la alegerile legislative din Lituania, populiștii se alătură coaliției de guvernare. SUA critică alianța
Published
21 hours agoon
November 10, 2024By
REDACTIALa o lună de la alegerile legislative în Lituania, s-a format o nouă coaliție care îi reunește inclusiv pe populiști. Astfel, trei partide politice, inclusiv mişcarea populistă Nemunas Dawn, au ajuns la un acord sâmbătă pentru a forma o coaliţie de guvernare, informează AFP și Agerpres.
Social-democraţii au fost marii câștigători, învingându-i pe conservatorii aflaţi la putere, dar fără a reuşi să adune suficient sprijin pentru a forma o majoritate capabilă să guverneze.
Acordul, care urmează să fie oficializat luni, prevede ca social-democratul Gintautas Paluckas, fost viceprimar al oraşului Vilnius, să devină prim-ministru.
Acordul de coaliţie a fost deja aspru criticat în străinătate.
Senatorul american Ben Cardin, preşedintele Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului, a declarat că participarea Nemunas Dawn la guvernare „subminează valorile esenţiale care unesc naţiunile noastre”.
PARLAMENTUL EUROPEAN
Eurodeputatul Victor Negrescu, întâlnire cu CEO-ul Raiffeisen din România: Continuăm demersurile pentru aderarea completă a României la spațiul Schengen
Published
23 hours agoon
November 10, 2024By
REDACTIAEuroparlamentarul Victor Negrescu anunță că demersurile pentru aderarea completă a României la spațiul Schengen continuă.
„Continuăm demersurile pentru aderarea completă a României la spațiul Schengen. Marea reușită din ultima perioadă a fost că am adus alături de noi mediul de afaceri austriac prezent în țara noastră”, a anunțat deputatul european într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.
De asemenea, acesta a reamintit că organizat în ultimele luni întâlniri cu reprezentanți ai mai multor companii şi a discutat despre beneficiile Schengen și îmbunătățirea relațiilor dintre România și Austria: „Îi mulțumesc CEO-ului Raiffeisen din România, Zdenek Romanek, pentru bunele discuții purtate săptămâna aceasta la Bruxelles. Și nu este singurul reprezentant al unei companii care ne susține.”
„Mereu am abordat aceste negocieri de aderare la zona de liberă circulație cu atenție și seriozitate atât la nivelul discuțiilor informale, cât și a celor publice. Sunt mulți care au sprijinit și susțin România în acest proces de aderare la spațiul Schengen și care merită să fie menționați”, a conchis Victor Negrescu în mesajul său.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Nicolae Ciucă: Onorez faptele de vitejie ale camarazilor mei. Prin curajul şi comportamentul lor ireproşabil în misiuni, au făcut ca Armata României să fie respectată şi apreciată peste tot în lume
Washington Post: Trump a vorbit cu Putin la telefon, sfătuindu-l să nu escaladeze conflictul din Ucraina și amintindu-i de prezența militară a SUA în Europa
Sondaj CIRA la comanda EvZ: Nicolae Ciucă în turul doi. Bătălia finală se va da între candidații PNL și PSD (P)
Iulian Chifu: Planurile de pace Trump pentru Ucraina – bătălia consilierilor pentru soluția acceptabilă
Renumitul neurochirurg Leon Dănăilă îi îndeamnă pe români să îl voteze președinte pe Nicolae Ciucă (P)
Bugetul UE pentru 2025. Parlamentul Eropean și Consiliul UE continuă negocierile pentru un acord final
La o lună de la alegerile legislative din Lituania, populiștii se alătură coaliției de guvernare. SUA critică alianța
Eurodeputatul Victor Negrescu, întâlnire cu CEO-ul Raiffeisen din România: Continuăm demersurile pentru aderarea completă a României la spațiul Schengen
Josep Borrell, mesaj din cea de-a cincea vizită la Kiev: Ucraina nu are nevoie de aplauze. În război ai nevoie de muniție
Consiliul a prelungit cu doi ani mandatul misiunii de asistență militară a UE în sprijinul Ucrainei, cu un buget de peste 400 mil. euro
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”
INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative
Iulius Firczak, deputat în cadrul Comisiei pentru buget: Trebuie să învățăm cum să atragem capital privat în cercetarea medicală. Este un joc pe care SUA și China l-au învățat deja
Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români
Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale
Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne
Trending
- ROMÂNIA6 days ago
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Alegeri prezidențiale la Chișinău – Nu puteți voi fura cât putem noi vota!
- POLITICĂ1 week ago
PNL și-a lansat programul de guvernare 2024-2028. Nicolae Ciucă: Viitorul economiei românești, al IMM-urilor și bunăstarea clasei de mijloc sunt pe buletinul de vot
- ROMÂNIA5 days ago
Nicolae Ciucă îl felicită pe Donald Trump pentru realegerea ca președinte al SUA: Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a întări Parteneriatul nostru strategic
- ROMÂNIA7 days ago
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială