Vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu, a anunțat marți adoptarea cu succes a raportului privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență în comisiile de specialitate ale legislativului european și prin intermediul căruia Parlamentul European cere prelungirea cu 18 luni a proiectelor din PNRR și transferul către alte surse de finanțare europeană.

Documentul, coordonat de eurodeputatul român în numele Comisiei pentru Bugete, a fost aprobat cu o largă majoritate – 63 de voturi pentru, 12 împotrivă și 6 abțineri – și urmează să fie votat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg în luna iunie.

“Apelul nostru pentru prelungirea cu 18 luni a PNRR-urilor a fost aprobat în Comisia pentru Bugete și Comisia pentru Afaceri Economice. Totodată, am obținut posibilitatea ca proiectele să continue cu alte finanțări europene”, a declarat Victor Negrescu, subliniind importanța acestor măsuri pentru salvarea investițiilor aflate în derulare în întreaga Uniune Europeană.

Printre prevederile incluse în raport se regăsesc: prelungirea cu 18 luni pentru proiectele mature din PNRR; transferul proiectelor nefinalizate către alte surse de finanţare; acces simplificat la fonduri pentru IMM-uri, societatea civilă şi partenerii sociali; mai multă flexibilitate pentru revizuirea planurilor în contextul geopolitic actual; prioritate pentru investiţii în educaţie şi cultură; implicarea autorităţilor locale, regionale şi a Parlamentului European; aplicarea normelor financiare clare pentru o implementare eficientă; protejarea banilor europeni prin combaterea fraudei şi corupţiei.

“Luptăm pentru soluții reale și eficiente pentru România și întreaga Europă. Mulțumesc tuturor colegilor și co-raportorului meu din partea Comisiei pentru Afaceri Economice, Siegfried Mureșan, pentru contribuția adusă în atingerea acestui rezultat!”, a mai transmis Negrescu.

Consiliul Uniunii Europene a adoptat marți, 20 mai, noi măsuri restrictive împotriva a 21 de persoane și 6 entități implicate în activități hibride destabilizatoare desfășurate de Rusia împotriva UE, statelor membre și partenerilor internaționali.

Noile sancțiuni vizează o gamă largă de domenii, de la manipulare informațională și propagandă, până la spionaj și sabotaj al infrastructurii critice, incluzând rețele maritime și sisteme de navigație aeriană.

Consiliul a extins totodată cadrul legislativ pentru a permite sancționarea unor bunuri tangibile asociate activităților hibride ruse – nave, aeronave, bunuri imobiliare și componente fizice ale rețelelor digitale și de comunicații – precum și tranzacțiile efectuate prin instituții bancare și furnizori de servicii cripto, dacă acestea facilitează în mod direct sau indirect acțiunile destabilizatoare ale Rusiei.

În contextul unei campanii sistematice de manipulare media derulate de Kremlin, Consiliul a decis că, începând de acum, poate suspenda licențele de emisie pentru posturile de presă aflate sub controlul autorităților ruse și le poate interzice difuzarea în UE. Aceste măsuri nu vor împiedica activitățile jurnalistice care nu implică transmisia conținutului – cum ar fi cercetarea sau interviurile.

Toate persoanele și entitățile incluse pe listă sunt supuse la înghețarea activelor; interdicția de a primi fonduri din partea cetățenilor sau entităților din UE; interdicția de călătorie în spațiul Uniunii Europene.

Cadrul măsurilor restrictive ca răspuns la acțiunile destabilizatoare ale Rusiei a fost instituit la 8 octombrie 2024 pentru a viza persoanele implicate în acțiuni și politici ale guvernului Federației Ruse, care subminează valorile fundamentale ale UE și ale statelor sale membre, securitatea, stabilitatea, independența și integritatea acestora. Regimul de sancțiuni îi poate viza, de asemenea, pe cei responsabili de activități hibride împotriva organizațiilor internaționale și a țărilor terțe.

Comisia Europeană sprijină în mod concret statele membre, atât prin fonduri europene investite în creșe, grădinițe și formarea lucrătorilor sociali, cât și prin legislație, precum Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea de familie (ex: concediul paternal), Directiva privind salariul minim adecvat sau cea privind transparența salarială, a transmis marți vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu.

„Am fost în Parlamentul European, unde am dezbătut cu eurodeputații despre strategia UE în domeniul îngrijirii – cu un accent pe decalajul dintre femei și bărbați în activitatea de îngrijire, uneori ca parte a vieții de familie, pentru aparținători – de la copii la vârstnici sau la persoane cu dizabilități –, alteori drept serviciu prestat de femei, fără forme legale, fără asigurări sociale, fără contribuții la pensie, fără cursuri de formare sau profesionalizare”, a scris Roxana Mînzatu, pe Facebook.

Ea le-a transmis eurodeputaților că, în acest mandat, va lucra și va prezenta un plan dedicat sectorului îngrijirilor – inclusiv profesionalizării, condițiilor de lucru, fiscalizării și asigurării sociale a acestui tip de muncă.

„Remodelarea și dezvoltarea sectorului îngrijirilor este o investiție socială cheie, pentru a permite femeilor să lucreze, să crească profesional, să acceadă la joburi în sectoare bine plătite, să ajungă la vârsta pensionării și să primească pensii egale cu bărbații, la muncă egală”, a adăugat Roxana Mînzatu.

De asemenea, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene a subliniat că viitorul buget european și Fondul Social European+ reprezintă instrumente-cheie de sprijin.

„Și, la fel de important, am transmis parlamentarilor că susținem activ un cadru european de dialog între miniștrii finanțelor și miniștrii responsabili cu politicile sociale din cele 27 de state membre”, a precizat aceasta.

Totodată, Roxana Mînzatu a salutat revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+, considerând-o „una dintre veștile bune ale zilei”.

„Revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+ este una dintre veștile bune ale zilei. La Politico Europe am discutat despre această perspectivă clară, agreată de cei doi parteneri – UE și Regatul Unit –, dar și despre pregătirea unei vize speciale pentru tinerii care vor să călătorească, să studieze, să facă voluntariat, să lucreze în completarea studiilor. La invitația Roma Education Fund, am avut această conversație cu reporterii Politico despre cum schimbăm paradigma investițiilor în integrarea populației rome pe piața muncii”, a mai spus Mînzatu.