Connect with us

SPECIAL

Retrospectivă 2016: Anul când Europa și America au amuțit: Brexit și Donald Trump. Care sunt momentele istorice ale anului ce stă să se încheie?

Published

on

de Robert Lupițu

Într-un an în care la o simplă enumerare îți trec prin filtrul memoriei trei atentate teroriste cu impact asupra civilizației occidentale (Bruxelles, Nisa și Berlin), o validare democratică a decuplării Marii Britanii de Uniunea Europeană, o tentativă de lovitură de stat într-o țară NATO și alegerea în calitate de președinte al SUA a unui candidat care a validat, chiar din fief-ul celei mai stabile democrații, curentul global anti-sistem, te întrebi, fără prea multă surprindere: cum va arăta arena internațională în anul 2017?

Un 2016 în care am evocat adeseori ”momente istorice” – fie că ne-am referit la escala religioasă de la Havana a Papei Francisc și a Patriarhului Kirill al Rusiei, la vizita lui Barack Obama în Cuba și la gesturile care sigilează un trecut nefast în istoriile oricăror națiuni (prezența președintelui SUA la Hiroshima și a premierului japonez la Pearl Harbor) – a sfârșit prin a fi istoric și în alte feluri: ordinea politică globală de inspirație occidentală bazată pe exportul de democrație al ”visului american”, pe renașterea europeană după cumplitele războaie mondiale a ajuns la apogeu.

Contestate din interior, SUA și Europa închid anul 2016 privind spre viitorul nu foarte îndepărtat cu un set aparent restrâns, dar consistent de dileme: cum va fi președinția Trump, cum va arăta Europa după momentele electorale din Franța și din Germania și ce crize noi vor pune la încercare comunitatea transatlantică? Marea certitudine a anului 2016 – cooperarea NATO-UE – va fi, și ea, sub asediu?

Apoi, când finalul lui 2016 se transformă într-o avalanșă de descărcări geopolitice – prima rezoluție a Adunării Generale a ONU care califică Rusia drept putere ocupantă în Crimeea, asasinarea ambasadorului rus la Ankara, atentatul de la Berlin, rezoluția care cere Israelului să nu mai colonizeze teritorii în Cisiordania, un armistițiu în Siria în care garanții păcii sunt Rusia și… Turcia, și sancțiuni de o amploare specifică Războiului Rece impuse de Barack Obama Rusiei – a cuteza să oferi predicții pentru anul ce urmează poate părea un gest neinspirat.

CaleaEuropeana.ro vă propune la finalul unui an fără precedent la nivel internațional și european o trecere în revistă a celor mai importante momente de pe scena globală în care o lume întreagă a asistat la transformări majore ce dau tonul anilor ce urmează:

Ianuarie – Testul nuclear al Coreei de Nord, ultimul discurs privind Starea Națiunii al lui Obama și un nou raport MCV pentru România

1 ianuarie – Olanda preia președinția rotativă a Consiliului UE.

1 ianuarie – Egipt, Japonia, Senegal, Ucraina și Uruguay își preiau mandatul de doi de ani de membri nepermanenți ai Consiliului de Securitate al ONU.

1 ianuarie – Germania preia președinția anuală a Consiliului de Miniștri al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

4 ianuarie – Arabia Saudită anunță ruperea relațiilor diplomatice cu Iran. după ce ambasada saudită de la Teheran a fost devastată și incendiată de protestatari nemulțumiți de execuția, la Riad, a unui cleric șiit.

6 ianuarie – Coreea de Nord a anunțat că a efectuat cu succes un test cu un dispozitiv nuclear cu hidrogen. Anunțul a fost urmat de mai multe reacții internaționale, inclusiv de o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU.

6 ianuarie – Comandantul forțelor NATO în Europa, Philip Breedlove, solicită sporirea prezenței militare a SUA pe continent după ce Rusia definise, la finalul anului 2015, Statele Unite și NATO ca amenințări la adresa securității sale.

7 ianuarie – Se comemorează un an de la atentatele din redacția revistei de satiră Charlie Hebdo.

7 ianuarie – Noul premier al României, Dacian Cioloș, efectuează prima sa vizită externă, în Germania, pentru discuții cu cancelarul Angela Merkel.

12 ianuarieRomâniei îi este încredințată pentru încă un an președinția Comitetului de Securitate al OSCE.

12 ianuariePreședintele SUA, Barack Obama, susține ultimul său discurs privind Starea Națiunii.

13 ianuarie – Comisia Europeană decide să ancheteze Polonia în urma unor îngrijorări cu privire la faptul că reforma Tribunalului Constituţional încalcă valori fundamentale ale Uniunii Europene.

17 ianuarieUniunea Europeană și Statele Unite au ridicat sancțiunile legate de programul nuclear al Teheranului, în conformitate cu acordul nuclear încheiat pe 14 iulie 2015.

20 ianuarie – Premierul Dacian Cioloș efectuează o vizită oficială în Franța pentru întrevederi cu președintele Francois Hollande și premierul Manuel Valls.

20 ianuarie – În Republica Moldova este instalat un nou guvern condus de către Pavel Filip, punând capăt unei perioade 14 luni de instabilitate politică după alegerile parlamentare din 2014, timp în care s-au schimbat nu mai puțin de cinci prim-miniștri.

20-23 ianuarie – Se defășoară o nouă ediție a Forumului Economic Mondial de la Davos a cărei temă centrală este reprezentată de “a patra revoluţie industrială“.

23 ianuarie – Xi Jinping devine primul președinte al Chinei care vizitează Iranul după 14 ani, cele două țări agreând redactarea unui document de relații strategice și de cooperare pe 25 de ani.

24 ianuarie – Marcelo Rebelo de Sousa este ales președinte al Portugaliei, obținând peste 50% din voturi din primul tur de scrutin.

25 ianuarie – Un centru antiterorism este inaugurat în cadrul Europol, cu scopul de a acționa drept o platformă de schimb de informaţii între ţările membre pentru combaterea terorismului, inclusiv supravegherea activităţilor suspecte pe reţelele de socializare.

26 ianuarie – Statele membre ale UE, reunite în Consiliul Justiție și Afaceri Interne, au decis extinderea verificărilor la frontiere din cadrul Spaţiului Schengen pentru un termen de până la doi ani, în contextul crizei migrației și a refugiaților.

27 ianuarieComisia Europeană publică un nou raport de țară pentru România sub egida Mecanismului pentru Cooperare și Verificare (MCV). Președintele Klaus Iohannis evidențiează rezultatele impresionante ale luptei împotriva corupției, iar Guvernul cere termen privind eliminarea acestui mecanism.

28 ianuarie – Secretarul general al NATO publică raportul său anual pentru 2015, document ce cuprinde importante referiri și la contribuția României pentru securitatea aliată. Raportul tratează relația cu UE drept o prioritate și indică faptul că NATO va aduce stabilitate în Europa în 2016.

29 ianuarie – Președintele Iranului, Hasssan Rouhani, încheie primul său turneu economic european după ridicarea sancțiunilor internaționale. Vizitele din Franța și Italia s-au capitalizat în contracte în valoare de 40 de miliarde de euro.

31 ianuarie – Premierul britanic, David Cameron, și președintele Consiliului European, Donald Tusk, încep tratativele privind viitorul Marii Britanii în UE.

Februarie 2016 – Start pentru alegerile prezidențiale din SUA, viitorul Marii Britanii în UE, religie și geopolitică în escală la Havana

2 februarie – În SUA debutează alegerile primare din rândul Partidului Democrat și Partidului Democrat pentru nominalizarea candidaților celor două partide la președinția SUA. În tabăra democrată, principalii favoriți erau Hillary Clinton și Bernie Sanders, în vreme ce la republicani se confruntau Donald Trump, Ted Cruz sau Marco Rubio.

FOTO: Donald Tusk/ Facebook

2 februarie – ”A fi sau a nu fi împreună”. David Cameron și Donald Tusk stabilesc cele patru domenii de negociere în privința viitorului Marii Britanii în UE (guvernanța economică, competitivitatea, suveranitatea, beneficii sociale și libera circulație).

2 februarieAdministrația Barack Obama anunță decizia de a suplimenta de patru ori bugetul Inițiativei de Reasigurare Europeană pentru anul 2017, finanțarea alocată ajungând la 3.4 miliarde de dolari.

3-12 februarie – România prezidează cea de-a 54-a sesiune, Comisiei ONU pentru Dezvoltare Socială (CSocD), care a avut drept principală temă ”Regândirea și consolidarea dezvoltării sociale în lumea contemporană”

4 februarie – Reprezentanții celor 12 state semnatare ale Tratatului Transpacific participă la o ceremonie oficială de semnare a acordului, în Noua Zeelendă. Țările din cadrul TPP reprezintă aproape 40 la suta din PIB-ul global și aproximativ o treime din comerțul mondial.

7 februarieCoreea de Nord lansează o rachetă balistică cu rază medie de acțiune, determinând o nouă reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU și reacții dure din partea comunității internaționale.

9 februarie – Miniștrii de Externe din cele șase țări fondatoare ale UE se reunesc la Roma pentru o cină informală. Reuniunea, intitulată ”Reflecții asupra Europei”, reprezintă un demers simbolic ce are loc cu un an înaintea aniversării a șase decenii de la semnarea Tratatului de la Roma.

10-11 februarie – Miniștrii Apărării din țările NATO s-au reunit la Bruxelles în cadrul unei penultime întruniri ministeriale înaintea summitul aliat de la Varșovia. Printre măsurile agreate, s-au numărat decizii de consolidare a securității flancului estic al NATO prin suplimentarea trupelor ce sunt staționate în țările aliate din zonă, inclusiv în România.

12 februarieO zi istorică pentru creștinism: Papa Francisc și Patriarhul Kirill al Rusiei se întâlnesc la Havana, fiind pentru prima oară, de la Marea Schismă din 1054, când are loc o întâlnire între un lider al Bisericii Catolice şi şeful celei mai importante Biserici Ortodoxe.

12 februarie – Rusia și Statele Unite ajung, la Munchen, la un acord împreună cu părțile implicate în Grupul Internațional pentru Susținerea Siriei pentru ca ostilitățile să înceteze și să permită accesul ajutoarelor umanitare sub egida ONU. Ulterior, acordul a fost încălcat

12-14 februarie – Are loc cea de-a 52-a ediție a Conferinței de Securitate de la Munchen, eveniment internațional de referință în domeniu. La eveniment participă și președintele României, Klaus Iohannis, în calitate de key note speaker.

15-16 februarie – Premierul Dacian Cioloș efectuează prima sa vizită în calitate de șef al Guvernului la sediul instituțiilor europene, la Bruxelles.

17 februarie – Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, efectuează o vizită în România, prilej cu care omologul său român, Klaus Iohannis, anunță acordarea unui ajutor umanitar nerambursabil Republicii Moldova.

18-19 februarie – La Bruxelles se desfășoară primul Consiliu European al anului, tema Brexit-ului și acordul negociat de premierul David Cameron fiind principalele subiecte de pe agenda liderilor europeni. La finalul reuniunii, liderul britanic anunța obținerea unui ”statut special”.

20 februariePremierul David Cameron anunță că Marea Britanie va organiza referendumul privind ieșirea sa din UE pe 23 iunie.

29 februarie – Aliații moderați ai președintelui Hassan Rouhani câștigă alegerile legislative din Iran, primele desfășurate în această țară după acordul nuclear încheiat cu comunitatea internațională.

Martie – Bruxelles, capitala terorii în Europa. Barack Obama, vizită istorică în Cuba

1 martieHillary Clinton și Donald Trump câștigau Super Tuesday (n.r. – competiția electorală pentru desemnarea candidaților la președinția SUA, desfășurată în mai multe state simultan), luând o opțiune serioasă în vederea obținerii învestiturii partidelor lor pentru alegerile prezidențiale din SUA din noiembrie.

2 martie – Regele Mihai I al României își anunță retragerea din viața publică.

4 martie – David Cameron și Francois Hollande cad de acord în cadrul summitului bilateral franco-britanic asupra gestionării crizei imigranților din Calais. Premierul britanic face o pledoarie pentru statutul de membru al UE, care i-a oferit Marii Britanii o mai mare securitate și o mai mare capacitate de proiectare a puterii la nivel global.

6 martie – În Slovacia, partidul de stânga al premierului Robert Fico câștigă alegerile legislative.

6-11 martie – Președintele Klaus Iohannis efectuează o vizită de stat în Israel și la Autoritatea din Palestina, prilej cu care se întâlnește cu omologul israelian, Reuven Rivlin, cu premierul Benjamin Netanyahu, dar și cu liderul Autorității Palestiene, Mahmoud Abbas.

7 martie – Premierul Dacian Cioloș reprezintă România la summitul informal UE-Turcia pe chestiunea migrației, dar și la reuniunea informală a Consiliului European. Liderii europeni și premierul turc, Ahmet Davutoglu, anunță că în 10 zile vor încheia un acord.

8-9 martie – Premierul Dacian Cioloș efectuează o vizită la cartierul general NATO și în Olanda, prima vizită oficială la Haga a unui prim-ministru român după un deceniu.

11 martie – Justin Trudeau devine primul premier canadian, după 20 de ani, care se întâlnește la Casa Albă cu președintele SUA. Trudeau și Obama ajung la un acord pentru a-și consolida eforturile în acțiunea contra schimbărilor climatice și să reducă aproape la jumătate, în următorii zece ani, emisiile de gaz metan din industria petrolului și a gazelor naturale.

11 martie – Generalul Curtis Scaparrotti, comandant al forțelor americane în Coreea de Sud, este desemnat de președintele SUA, Barack Obama, să îl înlocuiască pe generalul Philip Breedlove în funcția de comandant suprem al trupelor NATO în Europa.

12 martie – Cuba și Uniunea Europeană au agreat să semneze un acord politic de dialog, cooperare și comerț. Cuba era singurul stat din America Latină care nu avea un astfel de acord negociat cu UE.

13 martie – Un atentat terorist, atribuit unor kamikaze cu legături cu milițiile kurde, are loc la Ankara. În urma unor explozii în centrul orașului 37 de persoane au murit și 125 au fost rănite. Un alt atac care a ucis 29 de militari avusese loc la Ankara și cu o lună în urmă.

18 martie – Uniunea Europeană și Turcia ajung la un acord în ceea ce privește criza refugiaților și returnarea migranților ce va fi pus în aplicare de pe 20 martie, dar și deschiderea unui capitol de negociere pentru aderarea Turciei la UE.

21-23 martieBarack Obama revine primul președinte al SUA după 88 de ani care vizitează Cuba.

22 martieCapitala Belgiei și sediul instituțiilor UE, orașul Bruxelles este ținta unui dublu atentat terorist – la aeroportul Zaventem și la stația de metrou Maelbeek – soldat 31 de morți și peste 200 de răniți. Gruparea teroristă Stat Islamic a revendicat atacul.

23 martie – Președintele Klaus Iohannis efectuează o vizită oficială în Turcia, având o întrevedere cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan.

31 martie – 1 aprilie – Președintele Statelor Unite, Barack Obama, găzduiește cel de-al patrulea și ultim summit privind Securitatea Nucleară, punct de referință al eforturilor comunității internaționale pentru neproliferare nucleară, combatere a traficului cu materiale nucleare și pentru descurajarea oricăror tentative de terorism nuclear. România este reprezentată de președintele Klaus Iohannis. Precedentele trei summituri au avut loc la Washington (2010), Seul (2012) și Haga 2014).

Aprilie – Primul Consiliul NATO-Rusia după doi ani. SUA și China semnează acordul privind schimbările climatice

3 aprilie – Azerbaidjan și Armenia reiau după 20 de ani conflictul din Nagorno Karabah. Cel puţin 32 de oameni, soldaţi şi civili au murit în timpul reizbucnirii luptelor cel mai lung conflict înghețat din regiunea fostei Uniuni Sovietice. Tre zile mai târziu, s-a anunțat un acord de încetare a focului.

4 aprilie – Izbucnește scandalul Panama Papers, care zguduie lumea internațională datorită unor dezvăluiri ale modalităților prin care cele oameni de afaceri și personalități politice reușeau să se sustragă de la plata taxelor prin intermediul unei companii situate în Panama.

6 aprilie – Cetățenii olandezi resping, la referendum, ratificarea Acordului de Asocierere dintre Uniunea Europeană și Ucraina.

12 aprilieJohn Kerry, șeful diplomației americane, devine cel mai important oficial al SUA care vizitează orașul Hiroshima, lovit de bomba atomică în 1945. Vizita are loc în contextul unei reuniuni a miniștrilor de Externe din țările G7 plus Uniunea Europeană.

14-21 aprilie – Parlamentul European și Consiliul UE au aprobat directiva privind Registrul cu Numele Pasagerilor (PNR), care obligă companiile aeriene să ofere autorităţilor naţionale datele pasagerilor pentru toate zborurile din state terţe către UE şi invers, ca o primă măsură după atentatele ce au avut loc la Paris și la Bruxelles.

FOTO: US Mission to NATO

20 aprilieAlianța Nord-Atlantică și Moscova organizează prima reuniune a Consiliului NATO-Rusia după doi ani, reuniune desfășurată la nivel de ambasadori.

21-26 aprilie – Barack Obama efectuează un turneu internațional ce debutează în Arabia Saudită și continuă în Europa, fiind singurul lider occidental care a venit la Londra în timpul campaniei pentru referendumul privind ieșirea Marii Britanii din UE. Liderul american a avut întrevederi cu premierul David Cameron și cu regina Elisabeta a II-a. Ulterior, pe 25-26 aprilie, Obama a mers în Germania, la Târgul Internațional Industrial de la Hanovra pentru o întrevedere cu Angela Merkel.

22 aprilie – SUA și China, cei mai mari poluatori mondiali, alături de alte peste 170 de state ale lumii au semnat cu ocazia Zilei Pământului Acordului privind Schimbările Climatice COP21 negociat la Paris în decembrie 2015.

Mai – Barack Obama, primul președinte al SUA care pășește pe tărâmul Hiroshimei. România, SUA și NATO inaugurează scutul de la Deveselu

2 mai – Regele Felipe al VI-lea al Spaniei dizolvă Parlamentului şi decide organizarea de alegeri anticipate la 26 iunie după ce timp de patru luni partidele nu au reuşit să încheie un acord pentru formarea unei coaliţii de guvernare ca urmare a alegerilor din decembrie 2015.

4 mai – Generalul american Curtis Scaparrotti preia funcția de comandant suprem al trupelor NATO în Europa.

5 mai – Papa Francisc primește premiul Charlemagne 2016 pentru promovarea unității europene. Ceremonia de decorare a avut loc la Vatican, iar Laudatio a fost citat de liderii instituțiilor UE – Martin Schulz, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk.

7 mai – Londra devine prima capitală europeană condusă de un primar de confesiune musulmană, deputatul laburist, Sadiq Khan, fiind ales edil al capitalei britanice.

12 maiRomânia, SUA și NATO au inaugurat, la Deveselu, facilitatea antirachetă Aegis Ashore, componentă importantă a întreg sistemului de apărare antibalistică al SUA în Europa.

19-20 mai – Miniștrii de Externe din țările membre NATO participă la ultima lor reuniune ministerială înaintea summitului NATO de la Varșovia, ocazie cu care Muntenegru a semnat protocolul de aderare la Alianță, iar aliații au discutat despre amplasarea a patru batalioane în Polonia și Țările Baltice.

22-25 mai – Premierul Dacian Cioloș efectuează o vizită de lucru în Statele Unite, prilej cu care participă la întrevederi cu vicepreședintele SUA, Joe Biden, și cu alți oficiali guvernamentali și think tank-uri.

26-27 mai – Liderii țărilor G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA) și cei ai Uniunii Europene se reunesc pentru un nou summit, găzduit de Japonia, în care sunt discutate implicațiile Brexit și ale crizei migrației asupra stării economiei globale.

27 maiPreședintele SUA, Barack Obama, devine primul președinte al SUA care se reculege la Memorialul Păcii de la Hiroshima, orașul japonez lovit de primul atac atomic din istoria omenirii în dimineața zilei de 6 august 1945.

FOTO: US State Department

Iunie – O Europă întreagă amuțește: Brexit-ul devine realitate. Bonus: La Washington este declarată ”Ziua Universală a iei românești”

10 iunieRomânia și Franța au semnat la Paris o Foaie de Parcurs actualizată a Parteneriatului Strategic româno-francez care marchează cooperarea în mai multe domenii — în plan economic, în plan educațional, în plan științific și cultural. Alături de acestea, este vizată cooperarea pentru pregătirea președinției române a Consiliului UE în 2019 și coordonarea în vederea realizării Sezonului cultural încrucișat în 2018 cu prilejul Centenarului Marii Uniri.

10 iunie – 10 iulie – La Paris debutează Campionatul European de fotbal cu partida inaugurală Franța-România. Competiția avea să fie câștigată de naționala Portugaliei, care a învins Franța în finala de pe Stade de France.

12 iunie – Un club LGBT din orașul Orlando, statul american Florida, a fost atacat de un bărbat înarmat, ce ulterior a fost ucis de forțele de ordine. Potrivit polițiștilor, circa 50 de persoane din cele peste 300 au fost ucise, iar peste 50 au fost spitalizate, în ceea ce presa l-a intitulat cel mai sângeros atac armat din istoria Statelor Unite.

14-15 iunie – Miniștrii Apărării din statele membre NATO se întrunesc la cartierul general al Alianței de la Bruxelles pentru a pune la punct ultimele detalii ale agendei summitului NATO de la Varșovia din 8-9 iulie. Aceștia au convent să desfășoare, prin rotație, patru batalioane multinaționale robuste în țările baltice și în Polonia. România urma să devină gazda unei brigăzi multinaționale NATO.

16 iunie – Premierul Dacian Cioloș și omologul său canadian, Justin Trudeau, convin la Ottawa accelerarea procesului de eliminare a vizelor pentru cetățenii români care vor să călătorească în Canada.

16 iunie – Deputata laburistă și proeuropeană, Jo Cox, a fost ucisă după ce a fost împușcată și înjunghiată de un bărbat în plină stradă. Drept urmare, campania pentru referendumul din Marea Britanie privind apartenența țării la UE a fost suspendată în ziua respectivă.

16 iunie – Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, participă la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, acolo unde are o întrevedere și cu președintele rus, Vladimir Putin, într-o reuniune ce a fost puternic criticată de presa europeană.

23 iunie – Cetățenii Marii Britanii decid în urma referendumul privind Brexit ca țara lor să părăsească Uniunea Europeană. Conform rezultatelor definitive, 51,9% dintre alegători au votat în favoarea Brexit-ului. Rata de participare la vot a fost de 72,2%. Numărul votanților care s-au pronunțat pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se ridică la 17.410.742 milioane.

24 iunie – Primarul capitalei americane, Muriel Bowser, a proclamat ziua de 24 iunie 2016 drept ”Ziua Universală a iei românești” în Washington, D.C.

26 iunie – Partidul Popular din Spania câștigă alegerile anticipate convocate regele Filipe după eșecul de a forma un guvern ca urmare a alegerilor din decembrie 2015. Formațiunea de centru-dreapta obține 137 de locuri în Parlament, majoritatea absolută însemnând 176 de mandate.

28-29 iunie – Consiliul European de vară se reunește sub semnul deciziei Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană. Summitul liderilor europeni este ultima astfel de reuniune pentru premierul David Cameron, care își anunțase demisia. Reuniunea constituie și prima întrevedere informală UE-27, fără Marea Britanie.

29 iunie – Reuniunea Consiliului European reprezintă și prilejul lansării noii Strategii Globale de Securitate și de Politică Externă a Uniunii Europene, documentul fiind prezentat șefilor de stat sau de guvern de către Înaltul Reprezentant, Federica Mogherini. Subiectul apărării europene, ce a fost abordat în partea a doua a anului, își are o bază solidă în acest document.

Iulie 2016 – Descurajare, terorism și luptă pentru putere: Summitul NATO de la Varșovia, atentatul terorist de la Nisa, puciul eșuat din Turcia, Hillary Clinton și Donald Trump, nominalizați pentru Casa Albă

1 iulie – Slovacia preia președinția rotativă a Consiliului UE

8-9 iulie – 18 șefi de stat și 21 de prim-miniștri iau parte cel mai summitul NATO de la Varșovia, cea mai importantă reuniune aliată de la finalul Războiului Rece încoace. Flancul estic al Alianței beneficiază de cele mai importante decizii care vizează securitatea aliată: patru batalioane multinaționale vor fi amplasate pe principiu rotațional în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, iar România va deveni gazda unei brigăzi multinaționale NATO. Printre decizii se numără recunoașterea spațiului cibernetic ca domeniu operațional și creșterea rezilienței aliate în fața oricăror amenințări, inclusiv cele hibride.

8 iulie – NATO și Uniunea Europeană semnează, la Varșovia, Declarația Comună a președintelui Consiliului European, a președintelui Comisiei Europene și a secretarului general NATO, un pas major spre contracararea amenințărilor hibride și cibernetice care au potențialul de a afecta securitatea țărilor membre ale ambelor organizații. Această declarație constituie și unul dintre pilonii enunțați pentru viitorul apărării europene asumat la nivelul UE.

FOTO: Administrația Prezidențială

8 iulie – Cei 28 de șefi de stat sau de guvern reuniți în cadrul Consiliului Nord-Atlantic decid declararea Capabilității Operaționale Inițiale a sistemului antirachetă al NATO. Cu alte cuvinte, facilitatea de la Deveselu intră sub comanda NATO.

9 iulie – România obține importante garanții de securitate la finalul summitului NATO de la Varșovia, găsind consensul aliaților pentru a dezvolta o prezență înaintată adaptată în dimensiunea sud-estică a teritoriului aliat. Măsurile vizează o adaptare la regiunea Mării Negre și includ inițiativa României de înființare a unei brigăzi multinaționale care să sprijine integrarea unităților de training aliate sub comanda Comandamentului Multinațional de Dvizie Sud-Est (mai multe detalii aici).

10 iulie – Președintele țării gazdă a summitului NATO (Polonia), Andrzej Duda și președintele României, Klaus Iohannis au o reuniune bilaterală la finalul summitului aliat pentru a reconfirma importanța parteneriatului lor strategic.

12-13 iulie – La Beijing se desfășoară cel de 18-lea summit UE-China. Uniunea Europeană este reprezentată de președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European, precum și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate și comisarul pentru comerț.

13 iulie – Theresa May devine a doua femeie premier din istoria Marii Britanii, luându-i locul prim-ministrului demisionar David Cameron în urma eșecului de la referendumul privind Brexit.

13 iulie – Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă se întâlnesc în cadrul Consiliului NATO-Rusia pentru a doua oară în acest an și la câteva zile după summitul aliat de la Varșovia. Subiectele de pe agendă au vizat implementarea acordurilor de la Minsk, situația din Afganistan și transparența și reducerea riscurilor în dimensiunea activităților militare.

14 iulieFranța este zguduită de un nou atentat terorist, chiar de Ziua Națională. Un camion a lovit în mulțimea adunată la Nisa pentru focurile de artificii cu ocazia Zilei Naționale a Franței, înregistrându-se 84 de morți și peste 100 de răniți. Rețeaua teroristă Stat Islamic a revendicat atacul.

15 iulieO tentativă de lovitură de stat se desfășoară în Turcia, generând noi incertitudini în regiune. Regimul condus de președintele Recep Tayyip Erdogan rezistă și acționează în consecință prin epurări administrative, arestări și descinderi ale forțelor de ordine împotriva puciștilor. Turcia suspendă temporar aplicarea Convenției Europene a Drepturilor Omului și avertizează cu reintroducerea pedepsei cu moartea, iar comunitatea internațională în frunte cu UE și SUA face apel la respectarea ordinii democratice.

17 iulie – România a devenit cel de-al douăzeci și doilea stat membru al Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN).Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară este cel mai important laborator de cercetare în domeniul fizicii particulelor din lume. Aceasta are sediul la Geneva.

19 iulieDonald Trump este desemnat în mod oficial candidatul Partidului Republican pentru președinția SUA.

22 iulie – Un atac armat comis de un germano-irakian în vârstă de 18 ani are loc la Munchen, în urma căruia 9 persoane sunt ucise și 21 de oameni răniți. Acesta a fost urmat de alte două incidente grave în Germania: o explozie în centrul orașului Ansbach (25 iulie), în care o persoana a murit și 12 au fost rănite și un atac cu o macetă la Stuttgart, în urma căruia atacatorul de origine siriană a ucis o femeie însărcinată.

26 iulie – Fosta primă doamnă și secretar de stat al SUA în perioada 2009-2013, Hillary Clinton, este desemnată, la Philadelphia, candidat al Partidului democrat la Casa Albă pentru alegerile din luna noiembrie a acestui an. Aceasta intră în istoria politică a Statelor Unite, fiind prima femeie candidată la prezidențiale din partea unui mare partid, dar și întâia Primă Doamnă care ar putea deveni președinte al SUA.

27 iulie – Ca urmare a referendumului privind Brexit, Marea Britanie renunță la președinția rotativă a Consiliului UE pe care urma să o dețină în perioada iulie-decembrie 2017. Președințiile UE au fost astfel decalate cu șase luni, devansând și calendarul mandatului României. Noul calendar al președințiilor Consiliului UE arată astfel: Malta (ianuarie-iunie 2017), Estonia (iulie-decembrie 2017), Bulgaria (ianuarie-iunie 2018), Austria (iulie-decembrie 2018), România (ianuarie-iunie 2019), Finlanda (iulie-decembrie 2019).

28 iulie – Comisia Europeană transmite un ultimatum de trei luni Poloniei pentru a revizui funcționarea Tribunalului Constituțional, instituție fundamentală a democrației supusă unor mari presiuni politice și reforme controversate de la venirea conservatorilor la putere în toamna anului trecut. În ultimă instanță, sancțiunile se referă la suspendarea dreptului de vot în Consiliu

August 2016 – Coreea de Nord, un nou test nuclear. Turcia și Rusia, pe drumul reconcilierii

1 august – Majestatea Sa Regina Ana a României a decedat la Spitalul din Morges, în Elveţia. Conform cu tradiţia Funeraliilor Regale din ţara noastră, corpul neînsufleţit al Reginei Ana a fost depus pentru o zi în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar apoi pentru o zi în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Înmormântarea a avut loc la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală.

3 august – Coreea de Nord lansează o rachetă balistică, din partea de est a țării către apele din largul coastelor sale estice. Racheta lansată, cu rază medie de acțiune, a parcurs aproximativ 1000 de km.

5 – 21 august – În Brazilia, la Rio de Janeiro, se desfășoară Jocurile Olimpice de Vară.  Echipa Statelor Unite ale Americii a obţinut 121 de medalii la Jocurile Olimpice de la Rio, din care 46 de aur, 37 de argint şi 38 de bronz. În clasamentul pe medalii, americanii au fost urmaţi de Marea Britanie cu un total de 67 de medalii (27 aur – 23 argint- 17 bronz). China a fost a treia, cu un total de 70 de medalii, dar are un aur mai puţin ca britanicii: 26. Alte 18 medalii de argint şi 26 de bronz au mai fost câștigate de către chinezi.

9 augustPreședinții Turciei și Rusiei, Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin, au prima lor întrevedere după deteriorarea relațiilor politice ca urmare doborârii avionului SU-24 în luna noiembrie 2015. Reuniunea, desfășurată la Moscova, a fost prima vizită în străinătate a președintelui turc după puciul ratat de la 15 iulie, urmat de epurări fără precedent, extrem de criticate de către Occident.

23 august – Premierul Italiei, Matteo Renzi, găzduiește un summit trilateral la care participă președintele Franței, Francois Hollande și cancelarul Germaniei, Angela Merkel, anunțând împreună începutul unei ”noi Europe”. Merkel și Hollande lansează primele idei ale unei inițiative franco-germane pentru apărarea Europei.

24 august – Un seism cu magnitudinea de 6,2 pe Richter a zguduit centrul Italiei. Cele mai afectate localități sunt Accumoli, Amatrice, Posta și Arquata del Tronto, aflate între Roma și Perugia. 267 de persoane şi-au pierdut viaţa şi 400 au fost rănite, în urma seismului. Printre decedați s-au aflat și 11 cetățeni români.

29 august – 1 septembrie – La București are loc Reuniunea Anuală a Diplomației Române. La ediţia din acest an a Reuniunii Anuale a Diplomației Române, în calitate de invitați speciali ai ministrului Afacerilor Externe, au fost prezenți secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow şi ministrul Afacerilor Externe și Europene al Slovaciei, Miroslav Lajčák, care reprezentă preşedinţia-în-exerciţiu semestrială a Consiliului Uniunii Europene. 

31 august – Candidatul republican la președinția SUA, Donald Trump, are o întrevedere cu președintele Mexicului, Enrique Pena Nieto, cu care abordează și subiectul delicat al construirii unui zid între SUA și Mexic pentru a combate traficul de persoane.

Septembrie – Schimbarea la față a Uniunii Europene? Bratislava Roadmap – primul summit fără Marea Britanie.

1 septembrie – Michel Temer a devenit președintele interimar al Braziliei după ce Dilama Rousseff a fost destituită de Parlament pentru falsificarea conturilor sale publice.

1 septembrie – La Postdam se desfășoară reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE cu scopul de a aborda perspectivele soluționării conflictelor prelungite și de a revigora regimul de control al armamentelor convenţionale, cu accent pe transparența activităților militare.

3 septembrie – SUA și China, cei mai mari poluatori globali, au ratificat înaintea summitului G20, acordul COP21 de la Paris privind schimbările climatice. În luna decembrie a anului trecut, la Paris, aproape 200 de state au convenit asupra unui pact global obligatoriu ce prevede reducere a emisiilor gazelor cu efect de seră şi menţinerea creşterii temperaturii globale la un nivel „mult sub” 2 grade Celsius. Documentul urmează să intre în vigoare în 2020.

4 septembrie – Maica Tereza, laureată a premiului Nobel pentru Pace și una dintre cele mai emblematice personalități ale secolului trecut, este declarată sfântă de către Papa Francisc, la începutul unei ceremonii de canonizare oficiate în Piața Sfântul Petru din Roma, în fața a 100.000 de credincioși.

4-5 septembrie – China găzduiește în premieră summitul G20, la Hangzhou.  G20 este reuniunea anuală a celor mai puternice 20 de economii din lume, fiind creat ca un forum de discuții și coordonare între miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale ai țărilor participante în 1999, drept răspuns la recesiunea asiatică și devalorizarea rublei. Începând cu 2008, o dată cu declanșarea crizei economico-financiare, G20 a început să se reunească la nivel de șefi de stat sau de guvern. La reuniunea din acest an, liderii lumii au discutat impactul Brexit asupra economiei globale, viitorul situației din Siria, criza refugiaților, diminuarea constantă a prețului petrolului, impactul schimbărilor climatice, dar și modalități de contracarare a lipsei de transparență și a evaziunii fiscale la nivel mondial.

5 septembrie – La Geneva, președintele Klaus Iohannis participă la ceremonia de arborare a drapelului României la Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară, țara noastră devenind membru al acestei organizații la 17 iulie 2016.

5 septembrie – Barack Obama și Vladimir Putin au o întrevedere în timpului summitului G20, penultima lor întâlnire înainte ca liderul de la Casa Albă să își încheie mandatul.

9 septembrie – Președintele României, Klaus Iohannis, participă alături de premierii Luxemburgului și Belgiei la consultări cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, înaintea unei prime reuniuni oficiale UE-27, programată la Bratislava. Iohannis propune crearea unei agenții europene pentru combaterea terorismului. Subiectul apărării europene, o inițiativă franco-germană, capătă tot mai mult contur în spațiul continental.

13 septembrie – Președintele Franței, Francois Hollande, efectuează prima sa vizită în România și face o pledoarie pentru inițiativa franco-germană de constituire a capacităților de apărare în Europa. Klaus Iohannis arată că România sprijină dezvoltarea unei inițiative care nu înlocuiește formatul NATO, ci una care lucrează împreună cu NATO.

13 septembrieRomânia și SUA aniversează cinci ani de la semnarea, la Washington, a Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi Statele Unite ale Americii.

14 septembriePreședintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, susține Discursul privind Starea Uniunii, al doilea de când este șef al executivului european. În plenul Parlamentului European de la Strasbourg, acesta propune crearea unui fond european pentru apărare deoarece Europa trebuie să dispună de un cartier general militar și de resurse militare comune, oferind astfel o formulare concretă ideii în ceea ce privește apărarea comună europeană.

16 septembrieLiderii țărilor UE-27 se reunesc într-un summit extraordinar la Bratislava, capitala Slovaciei (țara ce deține președinția rotativă UE) și pun bazele unui așa numit ”Bratislava Roadmap”. Foaia de parcurs (Bratislava Roadmap) asupra căreia cei 27 de lideri au căzut de acord cuprinde alături de diagnoza generală și angajamentul asumat pentru o nouă strategie europeană, trei direcții de acțiune corespondente provocărilor care au adus Europa, la șase decenii de la debutul unificării, în pragul fragmentării: migrația și frontierele externe, securitatea internă și externă, dezvoltarea economică și socială.

18 septembrie – În Rusia au avut loc primele alegeri legislative de la anexarea Crimeei încoace.  Partidul Rusia Unită, al președintelui Vladimir Putin și al premierului Dmitri Medvedev, au câștigat detașat alegerile, obținând 54,3% din voturi și urmând să dețină cel puțin 340 de locuri din cele 450 ale Dumei de Stat

19 septembrie – Sunt deschise lucrările celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale ONU cu un summit istoric pe tema refugiaților și a migranților, prima astfel de reuniune la nivel onusian menită să identifice soluții globale pentru provocările generate de valurile migraționiste și fluxurile de refugiați care fug din calea conflictelor. Delegația României la ONU a fost condusă de premierul Dacian Cioloș, care a promovat candidatura României pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite (2020-2021).

19 septembrie – Moment istoric la NATO, acolo unde Israelul își deschide pentru întâia oară un birou permanent de legătură cu Alianța Nord-Atlantică.

19 septembrie – Consiliul UE numește un nou comisar din partea Marii Britanii după demisia lui Jonathan Hill ca urmare a referendumului privind Brexit. Lui Julian King, noul comisar, îi este însărcinat portofoliul pentru o Uniune a securității.

FOTO: United Nations

21 septembriePreședintele SUA, Barack Obama, susține ultimul său discurs de la tribuna ONU, pledând pentru multilateralism și ordinea politică liberală a lumii și profitând de ocazie pentru a critica acțiunile destabilizatoare ale Rusiei la adresa securității regionale din Europa.

26 septembrie – În SUA are loc prima dezbatere electorală din cadrul alegerilor prezidențiale dintre candidații democrat și republican, Hillary Clinton și Donald Trump.

27 septembrie – Președintele Klaus Iohannis anunță la finalul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării că brigada multinațională NATO din România își va avea sediul la Craiova, urmând să devină complet operațională în două etape: în 2017 și în 2018.

28 septembrie – La Washington se desfășoară runda anuală a Dialogului strategic româno-american, Statele Unite și România luându-și angajamentul de a lucra împreună la implementarea angajamentelor decise la summitul de la Varșovia prin înființarea brigăzii multinaționale din România și consolidarea prezenței aeriene și maritime a NATO în regiunea Mării Negre prin intermediul inițiativei de instruire intensificată pentru training propusă de România până la finalul anului 2017.

28 septembrie – Fostul președinte al Israelului Shimon Peres, laureat la Premiului Nobel pentru Pace, decedează la vârsta de 93 de ani. Funeraliile sale au avut loc două zile mai târziu, la ceremonie participând numeroși lideri politici și personalități, precum Președintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, Președintele Franței, François Hollande, Președintele Germaniei, Joachim Gauck, Președintele României, Klaus Iohannis, Prințul Charles de Wales, Papa Francisc, Regele Spaniei, Felipe VI, Președintele Italiei, Sergio Mattarella, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Președintele Consiliului European, Donald Tusk, și Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon.

Octombrie – Președintele Columbiei, laureat al premiului Nobel pentru Pace. Hillary Clinton și Donald Trump, dublă confruntare pentru Casa Albă. Un nou secretar general al ONU

2 octombrie –  Referendumul organizat de premierul maghiar Viktor Orban privind respingerea cotelor de migranți impuse de Uniunea Europeană nu a fost validat din cauza neatingerii pragului de prezență la urne a cetățenilor de minim 50%. Voturile valabil exprimate au reprezentat 43,23% din numărul alegătorilor, iar cotele de migranți au fost respinse în proporție de 98,24%.

4 octombrie – Parlamentul European ratifică, în prezența secretarului general al ONU, Acordul COP 21 privind schimbările climatice, cu o majoritate covârșitoare: 610 voturi pentru, doar 38 împotriva și cu 31 de abțineri.

5 octombrie – Fondul Monetar Internațional anunță că România înregistrează în anul 2016 cea mai mare creștere economică din Europa, același lucru fiind valabil și pentru anul 2017.

7 octombriePremiul Nobel pentru Pace îi este acordat preşedintelui columbian Juan Manuel Santos pentru eforturile depuse în vederea soluționării pe cale paşnică a războiului civil din Columbia.

7 octombrie – Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, efectuează prima sa vizită oficială în această calitate în România. Șefa diplomației europene are întrevederi cu președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Externe și participă la Bucharest Forum 2016.

9 octombrie – Candidații la președinția Statelor Unite, Hillary Clinton și Donald Trump, s-au întâlnit la Universitatea Washington din St. Louis din statul Missouri pentru a doua dezbatere din campania pentru alegerile din 8 noiembrie.

10 octombrie – Rusia și Turcia semnează un acord privind realizarea proiectului de gazoduct TurkStream, construit de Gazprom și care va transporta gaz rusesc în Europa pe sub Marea Neagră, în urma unei întrevederi, la Istanbul, între Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin.

14 octombrieAntonio Guterres este numit de către Adunarea Generală a ONU pentru a fi noul secretar general al organizației, după ce în prealabil fusese propus de membrii Consiliului de Securitate.

17 octombrieRose Gottemoeller devine prima femeie care deține poziția de secretar general adjunct al NATO – a doua cea mai importantă poziție civilă din cadrul Alianței. Anterior, aceasta fusese subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională și  negociator-șef al Noului Tratat privind Reducerea Armelor Strategice (New START) semnat în 2009 de Statele Unite și Federația Rusă.

19 octombrie – A treia și ultima dezbatere dintre candidații la președinția SUA, Donald Trump și Hillary Clinton, s-a desfălurat în Las Vegas, Nevada, cu trei săptămâni înaintea votului final din 8 noiembrie 2016. Dezbaterea a reprezentat și momentul unei premiere, Donald Trump anunțând că în cazul în care nu va câștiga ar putea să nu recunoască rezultatul alegerilor.

20-21 octombrieLa Bruxelles are loc Consiliul European de toamnă, primul la care participă și noul premier britanic, Theresa May. Summitul UE este și prilejul în care președintele Klaus Iohannis anunță un acord cu guvernul canadian pentru eliminarea vizelor pentru cetățenii români, Bucureștiul renunțând astfel la obiecțiuni cu privire la acordul de liber schimb UE-Canada.

21 octombrie – Premierul britanic Theresa May notifică membrii Consiliului Europeană că intenționează să activeze clauza de retragere voluntară din UE cuprinsă la articolul 50 până la sfârșitul lunii martie a anului 2017.

24 octombrie – Guvernul României lansează seria de dezbateri publice privind prioritățile României în contextul preluării, la 1 ianuarie 2019, a Președinţiei Consiliului UE.

26-27 octombrie – Miniștrii Apărării din țările NATO, reuniți la Bruxelles, decid să consolideze prezența NATO în regiunea Mării Negre. Alături de brigada multinațională terestră condusă de România, 7 state aliate (Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia și SUA) și-au anunțat contribuția pentru măsurile ce vizează o prezență aeriană și navală a Alianței Nord-Atlantice la Marea Neagră.

27 octombrieO premieră pentru diplomația românească: Reprezentantului Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga a fost numit în funcția de co-președinte al Procesului de negocieri interguvernamentale privind reforma Consiliului de Securitate, pe perioada celei de-a 71-a sesiuni a ONU (2016 – 2017).

30 octombrieUniunea Europeană și Canada semnează, la Bruxelles, după 7 ani de negocieri Acordul Economic și Comercial Cuprinzător (CETA), după ce Valonia, regiunea federală belgiană care bloca ratificarea acordului, și-a retras obiecțiunile.

30 octombrie – Primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova se încheie cu Igor Dodon și Maia Sandu clasați pe primele două poziții, cei doi urmând a se confrunta pentru funcția de președinte în turul al doilea, programat pentru 13 noiembrie.

31 octombrie – Premierul spaniol, conservatorul Mariano Rajoy, depune jurământul în fața Parlamentului pentru a forma un guvern minoritar, punându-se astfel capăt unei crize politice care durează de 10 luni și evitând o nouă rundă de alegeri anticipate.

Noiembrie – ”Luna prezidențială”: După Europa, o lume întreagă amuțește: Donald Trump, președinte al SUA. Socialiștii Igor Dodon și Rumen Radev, viitori președinți ai Republicii Moldova și Bulgariei

4 noiembrie – Acordul COP21, încheiat la Paris în luna decembrie a anului trecut, intră în vigoare.

5 noiembrie – La Riga, în Letonia, se desfășoară summitului dintre Europa Centrală și de Est și China. România, reprezentată de premierul Dacian Cioloș.

7-8 noiembrieFormatul București capătă continuitate: miniștrii de Externe din țările flancului estic al NATO și secretarul general adjunct al Alianței se întrunesc la București. Statele reunite și-au reluat angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru bugetul Apărării, au susținut evitarea duplicării între NATO și UE și au manifestat deschidere faţă de dialogul cu Rusia doar în cadrul stabilit prin deciziile summitului de la Varşovia.

7-18 noiembrie – La Marrackech, în Maroc, are loc Conferința COP22, în care aproape 200 de state și entități prezente prezente la Conferința ONU privind Schimbările Climatice au ajuns la un acord privind stabilirea unor reguli de implementare a Acordului de la Paris încheiat anul trecut, cu scopul de a combate schimbările climatice.

8 noiembrieRepublicanul Donald Trump devine cel de-al 45-lea președinte al Statelor Unite învingând-o pe contracandidata sa, Hillary Clinton și profilând în media internațională a doua mare surpriză a anului după referendumul privind Brexit. Deși a pierdut votul popular la o diferență de aproape 3 milioane, Trump a câștigat mai multe state și, prin urmare, a învins în Colegiul Electorilor.

9 noiembrie – Șeful diplomației iraniene, Mohammad Javad Zarif, efectuează o vizită oficială în România, prilej cu care Bucureștiul și Teheranul agreează organizarea de consultări periodice bilaterale. 

13 noiembrieSocialistul și pro-rusul Igor Dodon obține victoria la alegerile prezidențiale din Republica Moldova, cu 52.4% din voturi.

13 noiembrieFostul general Rumen Radev, candidat socialist la președinția Bulgariei, este ales pentru cea mai înaltă funcție în stat, urmând să își preia mandatul de președinte pe 22 ianuarie 2017.

15 noiembrie – România și Franța organizează prima reuniune ”2+2” pe teme strategice între miniștrii de Externe și cei ai Apărării, Bucureștiul și Parisul căzând de acord să își coreleze pozițiile privind implementarea Strategiei Globale a UE.

15 noiembrie – La un an de la atentatele teroriste de la Paris, miniștrii de Externe și cei ai Apărării din statele UE au agreat planul de implementare în domeniul securității și apărării, document cheie care permite trecerea de la ”viziunea” din Strategia Globală UE la acțiune și pe care Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, l-a prezentat Consiliului Afaceri Externe (mai multe detalii aici).

FOTO: Bundesregierung

15-17 noiembrie – Președintele în funcție al SUA, Barack Obama, efectuează ultima sa vizită în Europa deplasându-se la Atena, patria democrației antice și la Berlin, orașul în care s-a adresat pentru prima oară europenilor în calitate de candidat la președinția SUA. În capitala Germaniei, Obama a avut întrevederi cu cancelarul german Angela Merkel, președintele Franței, Francois Hollande, premierul Marii Britanii, Theresa May, premierul Italiei, Matteo Renzi și șeful guvernului spaniol, Mariano Rajoy.

16 noiembrie – Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a decis retragerea țării sale din Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale după ce aceasta din urmă a dat publicității o anchetă preliminară în care se afirma că Rusia și Ucraina se află într-un conflict armat și în care Crimeea este considerată teritoriu ocupat.

17 noiembrie – Președintele ales al SUA, Donald Trump, are prima sa întrevedere cu un lider internațional: premierul Japoniei, Shinzo Abe.

18-20 noiembrie – Liderii statelor din regiunea Asia-Pacific se reunesc într-un summit la Lima, Peru, în care și-au exprimat îngrijorarea privind amenințările pe care le ridică protecționismul la adresa comerțului liber.

20 noiembrie – Barack Obama și Vladimir Putin s-au întâlnit, la Lima, pentru ultima oară înainte ca liderul SUA să își încheie mandatul prezidențial. Liderul de la Casa Albă a cerut un acord cu privire la Ucraina până la finalul mandatului său.

26 noiembrieFidel Castro, fostul președinte cubanez și ultimul lider supraviețuitor al crizei rachetelor din Cuba, încetează din viață la vârsta de 90 de ani.

27 noiembrie – Fostul prim-ministru francez, Francois Fillon, devine candidatul dreptei la alegerile prezidențiale din 2017, învingându-i în competiția internă pe Alain Juppe, primar al orașului Bordeaux, și pe Nicolas Sarkozy, fost președinte al Franței.

29 noiembrie – Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică semnează acordul privind înfiinţarea unui Oficiu de Legătură NATO la Chişinău, în timpul întrevederii dintre premierul Pavel Filip și secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

Decembrie – Un an într-o lună: cooperarea UE-NATO, în prim plan; ambasador rus, asasinat la Ankara; atentat la Berlin; primul lider japonez la Pearl Harbour; Rusia și Israel, condamnate în rezoluții ONU; SUA expulzează 35 de diplomați ruși și sancționează serviciile rusești de intelligence

1 decembrie – România aniversează Ziua Națională, marcând 98 de ani de la Marea Unire din 1918.

2 decembrie – Donald Trump îl propune pe generalul James Mattis, fost comandant militar al trupelor americane în Irak și Afganistan, pentru poziția de secretar al Apărării.

2 decembrie – Francois Hollande devine primul președinte al Franței din 1958 încoace care decide să nu candideze pentru un nou mandat.

2 decembrie – Congresul SUA decide prelungirea cu zece ani a sancțiunilor împotriva Iranului, generând reacții diplomatice ostile din partea Teheranului.

4 decembrie – Premierul italian, Matteo Renzi, își anunță demisia din fruntea guvernului după eșecul înregistrat la referendumul privind reforma constituțională. Proiectul de reformă a Constituției propus de șeful executivului italian a fost sprijinit de 40,05% din votanți au sprijinit reforma solicitată de șeful Executivului de la Roma. În total, 19.019.197 alegători au votat împotrivă, iar 12.706.340 în favoarea acestei reforme.

4 decembrie – Candidatul independent Alexander Van der Bellen câștigă alegerile prezidențaile din Austria cu 53,6% din voturi, în timp ce Norbert Hofer, candidatul de extremă-dreaptă, are 46,4%. 

6 decembrie – Premierul francez Manuel Valls își anunță demisia din fruntea guvernului, urmând să candideze la alegerile prezidențiale din 2017. Poziția de premier este preluată de Bernard Cazeneuve.

6 decembrie – Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a aprobat publicarea în Monitorul Oficial a acordului ruso-turc privind construcția gazoductului Turkish Stream, acesta intrând în vigoare.

6 decembrieCancelarul german, Angela Merkel, este realeasă pentru a 9-a oară consecutiv în fruntea Uniunii Creștin-Democrate, fiind validată astfel drept candidat al formațiunii conservatoare pentru un al patrulea mandat de cancelar, caz în care ar depăși anii în funcție ai primul cancelar al Germaniei postbelice, Konrad Adeunauer, și ar egala recordul lui Helmut Kohl, mentorul ei politic.

6-7 decembrieMiniștrii de Externe din cadrul NATO se reunesc la Bruxelles, prima întrunire ministerială a șefilor diplomațiilor din țările euro-atlantice după summitul aliat de la Varșovia în care decid, împreună cu Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, asupra unui pachet de 43 de măsuri în 7 domenii cu privire la implementarea Declarației comune UE-NATO de la Varșovia.

7 decembrie – Donald Trump a fost desemnat ”Personalitatea Anului 2016” de către prestigioasa revistă TIME ca urmare a câștigării, în mod surprinzător, a alegerilor prezidențiale din Statele Unite, fiind prezentat drept ”Președintele Statelor Divizate ale Americii”.

8 decembrie – Parlamentul britanic a votat în favoarea declanșării procedurii de ieșire a Marii Britanii din UE până la 31 martie 2017.

8-9 decembrie – Miniștrii de Externe ai țărilor OSCE se reunesc la Hamburg, punctând importanța lansării unui dialog structurat pe tema revitalizării controlului armamentelor convenţionale în Europa.

9 decembrie – Președinta Coreei de Sud, Park Guen-Hye, a fost destituită din funcție de Adunarea Națională a țării după ce s-a dovedit că este implicată într-un scandal de corupție. 

10 decembrie – Un dublu atentat terorist are loc la Istanbul sub forma unor atacuri cu bombă, bilanțul fiind de 38 de morți și 166 de răniți.

11 decembrie – Alegerile legislative din România sunt câștigate de Partidul Social Democrat, care obține peste 45% dintre mandatele din Camera Deputaților și Senat.

13 decembrie – Rex Tillerson, directorul executiv al Exxon Mobil, este nominalizat de Donald Trump pentru poziția de șef al diplomației americane.

13 decembrie – Antonio Guterres depune jurământul în calitate de secretar general al Organizației Națiunilor Unite, pledând pentru reformarea instituției pe care o va conduce de la 1 ianuarie 2017.

13 decembrie – Paolo Gentiloni devine noul premier al Italiei, după ce cabinetul propus de el primește votul de încredere al Parlamentului. 

15 decembrie – Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, aflat la final mandat, promulgă legea înființării unui Oficiu de Legătură al NATO la Chișinău.

15 decembrieȘefii de stat sau de guvern din UE se reunesc la ultimul Consiliu European al anului, în care liderii europeni au decisprelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, au solicitat o soluție politică în Siria și au oferit un nou impuls ratificării de către Olanda a acordului de Asocierere UE-Ucraina.

FOTO: Administrația Prezidențială

16 decembrie – Premierul Japoniei, Shinzo Abe, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, semnează 68 de acorduri economice în urma unei întrevederi în vestul Japoniei, însă nu reușesc să agreeze un tratat de pace după cel de-al Doilea Război Mondial din cauza disputei teritoriale privind insulele Kurile.

16 decembrie – Sute de protestatari au blocat clădirea Parlamentului polonez din Varșovia, iar în interiorul clădirii membrii aflați în opoziție au declanșat propriul protest după ce partidului aflat la conducere – Lege şi Justiţie (PiS) – a adoptat bugetul în urma unui vot care a exclus opoziția. Criza constituțională din Polonia continuă să se află sub monitorizarea Comisiei Europene.

19 decembrie – Consiliul NATO-Rusia se reunește pentru a treia oară în acest an. Țările NATO au transmis Rusiei îngrijorările provocate de practica excesivă a Moscovei în ceea ce privește exercițiile desfășurate fără notificare prealabilă (”snap exercises”) în cadrul reuniunii Consiliului NATO-Rusia în care s-au discutat criza din Ucraina, situația de securitate din Afganistan și eforturile de transparență și reducere a riscurilor în activitățile militare.

19 decembrie – Ambasadorul Rusiei la Ankara, Andrey Karlov, este ucis într-un atac armat comis de Mevlut Mert Altintas, un ofițer de poliție, care în timpul comiterii actului a strigat “Allah e mare! Nu uitați de Siria, nu uitați de Aleppo!”.

19 decembrie – Doisprezece persoane au murit și 48 au fost rănite pe 19 decembrie după ce un camion a intrat intenționat cu viteză în mulțimea care se afla la piața de Crăciun din Berlin. Autorul atacului, tunisianul Anis Amri, a fost împușcat de o patrulă a poliției la Milano pe 23 decembrie.

20 decembrie – Președintele ales al SUA, Donald Trump, a fost confirmat prin votul din Colegiul Electorilor drept al 45-lea președinte al Statelor Unite.

20 decembrie – Adunarea Generală a ONU adoptă o rezoluție dedicată situației drepturilor omului din Crimeea și propusă de Ucraina, prin care califică Rusia drept o putere ocupantă, iar Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol sunt considerate teritorii ocupate. Acesta este primul document al Națiunilor Unite care tratează Rusia drept forță ocupantă.

23 decembrie – Președintele ales al Republicii Moldova, Igor Dodon, depune jurământul de învestitură, preluându-și mandatul de președinte.

23 decembrieRezoluție istorică în Consiliul de Securitate al ONU. 14 state membre ale instituției au votat în favoarea unei rezoluții care a cerut suspendarea activităţilor israeliene de colonizare în Cisiordania. Rezoluția a fost posibilă și în contextul în care administraţia Barack Obama a refuzat cererea Israelului şi a președintelui ales, Donald Trump, de a bloca iniţiativa prin veto. Drept reacție, premierul Israelului a cerut reevaluarea contactelor cu ONU, inclusiv finanțarea instituțiilor organizației, dar și limitarea relațiilor diplomatice cu statele care au votat rezoluția. Țările vizate sunt Marea Britanie, Franţa, Rusia, China, Japonia, Ucraina, Angola, Egipt, Uruguay şi Spania. Mai mult, Benjamin Netanyahu a decis să își anuleze întâlnirea cu omologul său britanic, Theresa May, programată pentru luna viitoare. În ceea ce privește Washington-ul, Netanyahu a criticat administrația Obama, acuzând-o că a dat “o lovitură rușinoasă Israelului la Națiunile Unite”.

28 decembrie – Premierul japonez, Shinzo Abe, i-a întors lui Barack Obama gestul politic al vizitei simbolice de la Hiroshima, orașul lovit de bomba atomică americană în dimineața zilei de 6 august 1945. Liderul nipon a devenit primul prim-ministru al Japoniei care vizitează memorialul USS Arizona construit la baza americană Pearl Harbor,la 75 de ani distanță de când trupele Japoniei a atacat forțele americane (7 decembrie 1941), determinând intrarea Americii în război.

FOTO: White House

29 decembrie –  Vladimir Putin a anunțat că Guvernul sirian și rebelii au căzut de acord asupra unui armistițiu, Rusia și Turcia fiind garanții păcii, acordul urmând să intre în vigoare la miezul nopții.

29 decembrieMăsuri fără precedent ale lui Barack Obama pe final de mandat la adresa Rusiei pe fondul acuzelor privind activitățile cibernetice care au interferat cu campania electorală din SUA: 35 de diplomați ruși sunt expulzați și nouă entități sunt sancționate, inclusiv serviciile de intelligence GRU și FSB (mai multe detalii aici).

Acest material poate fi preluat doar în limita a 500 de caractare, însă numai cu acordul prealabil al redacției CaleaEuropeana.ro.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Rovana Plumb: Președinția română a Consiliului Uniunii Europene susține principiul flexibilității fondurilor și simplificării regulilor pentru un acces facil al negocierilor

Published

on

Foto: Ministerul Fondurilor Europene

Corespondență de la Bruxelles

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, efectuează o vizită de lucru la Bruxelles, în perioada 6-7 martie: politica de coeziune și beneficiile obținute prin utilizarea fondurilor europene sunt temele principale. 

Rovana Plumb a declarat jurnaliștilor aflați în vizita de lucru la Bruxelles principalele etape parcurse de președinția română la Consiliul Uniunii Europene. ,,Am negociat in trialog regulamentul comun pentru fondurile alocate din politica de coeziune pentru urmatorul exercițiu financiar – 2021-2027. ”

,,Președinția română a Consiliului Uniunii Europene susține principiul flexibilității fondurilor si simplificării regulilor pentru un acces facil al negocierilor. Principiul după care ne ghidam în abordare este ,,less is more”. Dezvoltarea teritorială, în opinia noastră, trebuie să țină cont de specificul fiecărui stat membru și să fie ,bottom-up”, adică să se bazeze pe viziunea de dezvoltare de la nivelul local.”, menționează ministrul Fondurilor Europene. 

Foto: Ministerul Fondurilor Europene

Până acum au avut loc trei runde de negocieri, pe parcursul carora Consiliul si Parlamentul si-au exprimat si explicat pozitiile de negociere asupra elementelor legate de abordarea strategica in programarea viitoarelor  fonduri europene. 

,,Am facut progrese substantiale care vor facilita un accord, sub  Presedintia romana a Consiliului Uniunii Europene, cu privire la viitoarele fonduri europene alocate prin politica de coeziune.”, a declarat Rovana Plumb jurnaliștilor.

Punctele discutate în cel de-al treilea dialog au fost principiul partenetiatului, acordul de parteneriat (ce elemente vor fi incluse si procedura de adotpare), conținutul noilor programe operaționale, dezvoltarea teritorială și asistența tehnică, la initiativa Comisiei Europene și a Statelor Membre. 

Pentru Romania, dar si pentru alte țări membre este important ca aceste reguli sa fie clare, proporționale cu sumele alocate si în vigoare din 2021 când începe următoarea perioadă de programare a fondurilor.

Acordul de partenariat este un document strategic care ofera o radiografie a modului in care Statele Membre vor folosi, vor cheltui fondurile europene. Am reușit, în calitatea noastră de Președinție rotativă a UE  împreună cu cei doi raportori din Parlamentul European, să convingem Comisia să propună o varaintă mai simplă de acord. De ce am tinut la acest lucru? Pentru a raspunde nevolilor acelor tari cu alocari reduse sau care gestioneaza 3 programe. ”, subliniază oficialul român.

Citiți și:  Ministrul Rovana Plumb continuă seria negocierilor președinției române la Consiliul UE asupra viitoarelor reglementări în domeniul fondurilor europene

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Corina Crețu: Prin reguli clare și coerente, politica de coeziune post 2020 va genera investiții europene eficiente

Published

on

Foto: Ministerul Fondurilor Europene

Corespondență de la Bruxelles

Aseară a avut loc, la Bruxelles, cea de-a treia rundă de negocieri a Președinției române a Consiliului Uniunii Europene cu Parlamentul European și Comisia Europeană asupra viitoarelor reglementări în domeniul fondurilor europene. Ministrul Fondurilor Europene. 

În cadrul negocierilor a participat și Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, declarându-se mulțumită de progresul făcut până acum în ceea ce privește abordarea strategică și programarea, o parte dificilă, dar importantă a Regulamentului privind dispozițiile comune pentru fondurile europene. ,,Am subliniat nevoia de a avea reguli clare și coerente în ceea ce privește programarea, pentru că astfel de reguli vor genera investiții europene eficiente și vor asigura, în același timp, atât de mult dorința de simplificare pentru politica de coeziune post 2020.”

Foto: Ministerul Fondurilor Europene

Negocierie au fost conduse  Rovana Plumb, președintele Consiliului UE pe Coeziune.

Remintim că ultimul trialog, cel de-al doilea, a avut loc la sfârșitul lunii februarie, unde Rovana Plumb a condus cea de-a doua rundă de negocieri politice cu Parlamentul European, sub Președinția română a Consiliului UE privind regulamentul comun dedicat fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune în următoarea perioada de programare (2021-2027). Parlamentul European și Consiliul UE au negociat, prevederile legate de viitoarele obiective politice dar și acordul de parteneriat care se referă la implementarea viitoarelor fonduri europene de care vor beneficia Statele Membre UE după anul 2021.

Primul trialog sub Președinția română a Consiliului UE, cu privire la reglementările viitoare asupra fondurilor europene prevăzute prin Politica de Coeziune, dosar gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, a avut loc în data de 19 februrie.

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Citiți și: Ministrul Rovana Plumb continuă seria negocierilor președinției române la Consiliul UE asupra viitoarelor reglementări în domeniul fondurilor europene

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Ministrul Rovana Plumb continuă seria negocierilor președinției române la Consiliul UE asupra viitoarelor reglementări în domeniul fondurilor europene

Published

on

Foto: Ministerul Fondurilor Europene

Corespondență de la Bruxelles

Ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, efectuează o vizită de lucru la Bruxelles, în perioada 6-7 martie: politica de coeziune și beneficiile obținute prin utilizarea fondurilor europene sunt temele principale. Aseară a avut loc, la Bruxelles, cea de-a treia rundă de negocieri a Președinției române a Consiliului Uniunii Europene cu Parlamentul European și Comisia Europeană asupra viitoarelor reglementări în domeniul fondurilor europene.

În cadrul negocierilor a participat și Comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu, declarându-se mulțumită de progresul făcut până acum în ceea ce privește abordarea strategică și programarea, o parte dificilă, dar importantă a Regulamentului privind dispozițiile comune pentru fondurile europene. ,,Am subliniat nevoia de a avea reguli clare și coerente în ceea ce privește programarea, pentru că astfel de reguli vor genera investiții europene eficiente și vor asigura, în același timp, atât de mult dorința de simplificare pentru politica de coeziune post 2020.”

Foto: Ministerul Fondurilor Europene

Vizita de lucru se concentrează pe proiectul ,,Ce înseamnă Coeziunea în UE?”, care face parte din Programul Operațional Asistență Tehnică 2014-2020. 

Remintim că ultimul trialog, cel de-al doilea, a avut loc la sfârșitul lunii februarie, unde Rovana Plumb a condus cea de-a doua rundă de negocieri politice cu Parlamentul European, sub Președinția română a Consiliului UE privind regulamentul comun dedicat fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune în următoarea perioada de programare (2021-2027). Parlamentul European și Consiliul UE au negociat, prevederile legate de viitoarele obiective politice dar și acordul de parteneriat care se referă la implementarea viitoarelor fonduri europene de care vor beneficia Statele Membre UE după anul 2021.

Primul trialog sub Președinția română a Consiliului UE, cu privire la reglementările viitoare asupra fondurilor europene prevăzute prin Politica de Coeziune, dosar gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, a avut loc în data de 19 februrie.

Ministrul Rovana Plumb, în calitate de președinte al Consiliului Afaceri Generale format Coeziune, în numele Președinţiei Consiliului UE, deţinută acum de România, coraportorii Parlamentului European și Corina Crețu, comisar european pentru Politica Regională au convenit asupra unui calendar ambiţios de negocieri. Un astfel de demers este necesar pentru asigurarea programării, gestionării și implementării viitoarelor fonduri europene la nivelul tuturor Statelor Membre ale UE.

În acest sens, pentru a conveni asupra cadrului legal necesar și pentru a reuşi pregătirea în timp util a viitoarelor programe europene, care să permită beneficiarilor de fonduri din toată Uniunea să aibă acces la fondurile alocate, Președinţia Consiliului UE, reprezentată de ministrul Rovana Plumb, și instituțiile Uniunii Europene ,,cooperează îndeaproape, în toată această perioadă.”

Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE Această politică se adresează tuturor regiunilor și orașelor din Uniunea Europeană, sprijinind crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții

Cea mai mare parte a fondurilor de care dispune politica de coeziune sunt orientate către țările și regiunile europene mai slab dezvoltate, în scopul sprijinirii acestora în vederea recuperării și reducerii decalajelor economice, sociale și teritoriale existente în continuare la nivelul UE.

În perioada 2014-2020, au fost alocate 351,8 miliarde de euro – aproximativ o treime din bugetul total al UE – pentru politica de coeziune, în vederea atingerii acestor obiective și a îndeplinirii diverselor nevoi existente la nivelul tuturor regiunilor din UE.

România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde EURO. Situația Fondurilor Structurale de Investiții pentru perioada 2014-2020 poate fi vizualizată pe Platforma actualizată de ,,Date Deschise” a Comisiei Europene.

Obiectivele politicii de coeziune sunt realizate prin intermediul a trei fonduri principale:

  1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR): urmărește să consolideze coeziunea economică și socială la nivel regional
  2. Fondul social european (FSE): investește în oameni, punând accentul pe îmbunătățirea oportunităților în materie de ocupare a forței de muncă și educație.
  3. Fondul de coeziune: investește în creștere ecologică și dezvoltare durabilă și îmbunătățește interconectarea în statele membre cu un PIB sub 90% din media UE-27.

Acestea constituie, împreună cu Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime (EMFF), Fondurile structurale și de investiții europene (ESI).

Citiți și:  Comisarul european Corina Crețu: ,,Am realizat Platforma de Date Deschise privind situația Fondurilor Structurale si de Investiții din România pentru o mai bună transparență”. România beneficiază de o finanțare europeană de 30,8 miliarde de EURO

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending