Connect with us

SPECIAL

Retrospectivă 2016: Anul când Europa și America au amuțit: Brexit și Donald Trump. Care sunt momentele istorice ale anului ce stă să se încheie?

Published

on

de Robert Lupițu

Într-un an în care la o simplă enumerare îți trec prin filtrul memoriei trei atentate teroriste cu impact asupra civilizației occidentale (Bruxelles, Nisa și Berlin), o validare democratică a decuplării Marii Britanii de Uniunea Europeană, o tentativă de lovitură de stat într-o țară NATO și alegerea în calitate de președinte al SUA a unui candidat care a validat, chiar din fief-ul celei mai stabile democrații, curentul global anti-sistem, te întrebi, fără prea multă surprindere: cum va arăta arena internațională în anul 2017?

Un 2016 în care am evocat adeseori ”momente istorice” – fie că ne-am referit la escala religioasă de la Havana a Papei Francisc și a Patriarhului Kirill al Rusiei, la vizita lui Barack Obama în Cuba și la gesturile care sigilează un trecut nefast în istoriile oricăror națiuni (prezența președintelui SUA la Hiroshima și a premierului japonez la Pearl Harbor) – a sfârșit prin a fi istoric și în alte feluri: ordinea politică globală de inspirație occidentală bazată pe exportul de democrație al ”visului american”, pe renașterea europeană după cumplitele războaie mondiale a ajuns la apogeu.

Contestate din interior, SUA și Europa închid anul 2016 privind spre viitorul nu foarte îndepărtat cu un set aparent restrâns, dar consistent de dileme: cum va fi președinția Trump, cum va arăta Europa după momentele electorale din Franța și din Germania și ce crize noi vor pune la încercare comunitatea transatlantică? Marea certitudine a anului 2016 – cooperarea NATO-UE – va fi, și ea, sub asediu?

Apoi, când finalul lui 2016 se transformă într-o avalanșă de descărcări geopolitice – prima rezoluție a Adunării Generale a ONU care califică Rusia drept putere ocupantă în Crimeea, asasinarea ambasadorului rus la Ankara, atentatul de la Berlin, rezoluția care cere Israelului să nu mai colonizeze teritorii în Cisiordania, un armistițiu în Siria în care garanții păcii sunt Rusia și… Turcia, și sancțiuni de o amploare specifică Războiului Rece impuse de Barack Obama Rusiei – a cuteza să oferi predicții pentru anul ce urmează poate părea un gest neinspirat.

CaleaEuropeana.ro vă propune la finalul unui an fără precedent la nivel internațional și european o trecere în revistă a celor mai importante momente de pe scena globală în care o lume întreagă a asistat la transformări majore ce dau tonul anilor ce urmează:

Ianuarie – Testul nuclear al Coreei de Nord, ultimul discurs privind Starea Națiunii al lui Obama și un nou raport MCV pentru România

1 ianuarie – Olanda preia președinția rotativă a Consiliului UE.

1 ianuarie – Egipt, Japonia, Senegal, Ucraina și Uruguay își preiau mandatul de doi de ani de membri nepermanenți ai Consiliului de Securitate al ONU.

1 ianuarie – Germania preia președinția anuală a Consiliului de Miniștri al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

4 ianuarie – Arabia Saudită anunță ruperea relațiilor diplomatice cu Iran. după ce ambasada saudită de la Teheran a fost devastată și incendiată de protestatari nemulțumiți de execuția, la Riad, a unui cleric șiit.

6 ianuarie – Coreea de Nord a anunțat că a efectuat cu succes un test cu un dispozitiv nuclear cu hidrogen. Anunțul a fost urmat de mai multe reacții internaționale, inclusiv de o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU.

6 ianuarie – Comandantul forțelor NATO în Europa, Philip Breedlove, solicită sporirea prezenței militare a SUA pe continent după ce Rusia definise, la finalul anului 2015, Statele Unite și NATO ca amenințări la adresa securității sale.

7 ianuarie – Se comemorează un an de la atentatele din redacția revistei de satiră Charlie Hebdo.

7 ianuarie – Noul premier al României, Dacian Cioloș, efectuează prima sa vizită externă, în Germania, pentru discuții cu cancelarul Angela Merkel.

12 ianuarieRomâniei îi este încredințată pentru încă un an președinția Comitetului de Securitate al OSCE.

12 ianuariePreședintele SUA, Barack Obama, susține ultimul său discurs privind Starea Națiunii.

13 ianuarie – Comisia Europeană decide să ancheteze Polonia în urma unor îngrijorări cu privire la faptul că reforma Tribunalului Constituţional încalcă valori fundamentale ale Uniunii Europene.

17 ianuarieUniunea Europeană și Statele Unite au ridicat sancțiunile legate de programul nuclear al Teheranului, în conformitate cu acordul nuclear încheiat pe 14 iulie 2015.

20 ianuarie – Premierul Dacian Cioloș efectuează o vizită oficială în Franța pentru întrevederi cu președintele Francois Hollande și premierul Manuel Valls.

20 ianuarie – În Republica Moldova este instalat un nou guvern condus de către Pavel Filip, punând capăt unei perioade 14 luni de instabilitate politică după alegerile parlamentare din 2014, timp în care s-au schimbat nu mai puțin de cinci prim-miniștri.

20-23 ianuarie – Se defășoară o nouă ediție a Forumului Economic Mondial de la Davos a cărei temă centrală este reprezentată de “a patra revoluţie industrială“.

23 ianuarie – Xi Jinping devine primul președinte al Chinei care vizitează Iranul după 14 ani, cele două țări agreând redactarea unui document de relații strategice și de cooperare pe 25 de ani.

24 ianuarie – Marcelo Rebelo de Sousa este ales președinte al Portugaliei, obținând peste 50% din voturi din primul tur de scrutin.

25 ianuarie – Un centru antiterorism este inaugurat în cadrul Europol, cu scopul de a acționa drept o platformă de schimb de informaţii între ţările membre pentru combaterea terorismului, inclusiv supravegherea activităţilor suspecte pe reţelele de socializare.

26 ianuarie – Statele membre ale UE, reunite în Consiliul Justiție și Afaceri Interne, au decis extinderea verificărilor la frontiere din cadrul Spaţiului Schengen pentru un termen de până la doi ani, în contextul crizei migrației și a refugiaților.

27 ianuarieComisia Europeană publică un nou raport de țară pentru România sub egida Mecanismului pentru Cooperare și Verificare (MCV). Președintele Klaus Iohannis evidențiează rezultatele impresionante ale luptei împotriva corupției, iar Guvernul cere termen privind eliminarea acestui mecanism.

28 ianuarie – Secretarul general al NATO publică raportul său anual pentru 2015, document ce cuprinde importante referiri și la contribuția României pentru securitatea aliată. Raportul tratează relația cu UE drept o prioritate și indică faptul că NATO va aduce stabilitate în Europa în 2016.

29 ianuarie – Președintele Iranului, Hasssan Rouhani, încheie primul său turneu economic european după ridicarea sancțiunilor internaționale. Vizitele din Franța și Italia s-au capitalizat în contracte în valoare de 40 de miliarde de euro.

31 ianuarie – Premierul britanic, David Cameron, și președintele Consiliului European, Donald Tusk, încep tratativele privind viitorul Marii Britanii în UE.

Februarie 2016 – Start pentru alegerile prezidențiale din SUA, viitorul Marii Britanii în UE, religie și geopolitică în escală la Havana

2 februarie – În SUA debutează alegerile primare din rândul Partidului Democrat și Partidului Democrat pentru nominalizarea candidaților celor două partide la președinția SUA. În tabăra democrată, principalii favoriți erau Hillary Clinton și Bernie Sanders, în vreme ce la republicani se confruntau Donald Trump, Ted Cruz sau Marco Rubio.

FOTO: Donald Tusk/ Facebook

2 februarie – ”A fi sau a nu fi împreună”. David Cameron și Donald Tusk stabilesc cele patru domenii de negociere în privința viitorului Marii Britanii în UE (guvernanța economică, competitivitatea, suveranitatea, beneficii sociale și libera circulație).

2 februarieAdministrația Barack Obama anunță decizia de a suplimenta de patru ori bugetul Inițiativei de Reasigurare Europeană pentru anul 2017, finanțarea alocată ajungând la 3.4 miliarde de dolari.

3-12 februarie – România prezidează cea de-a 54-a sesiune, Comisiei ONU pentru Dezvoltare Socială (CSocD), care a avut drept principală temă ”Regândirea și consolidarea dezvoltării sociale în lumea contemporană”

4 februarie – Reprezentanții celor 12 state semnatare ale Tratatului Transpacific participă la o ceremonie oficială de semnare a acordului, în Noua Zeelendă. Țările din cadrul TPP reprezintă aproape 40 la suta din PIB-ul global și aproximativ o treime din comerțul mondial.

7 februarieCoreea de Nord lansează o rachetă balistică cu rază medie de acțiune, determinând o nouă reuniune de urgență a Consiliului de Securitate al ONU și reacții dure din partea comunității internaționale.

9 februarie – Miniștrii de Externe din cele șase țări fondatoare ale UE se reunesc la Roma pentru o cină informală. Reuniunea, intitulată ”Reflecții asupra Europei”, reprezintă un demers simbolic ce are loc cu un an înaintea aniversării a șase decenii de la semnarea Tratatului de la Roma.

10-11 februarie – Miniștrii Apărării din țările NATO s-au reunit la Bruxelles în cadrul unei penultime întruniri ministeriale înaintea summitul aliat de la Varșovia. Printre măsurile agreate, s-au numărat decizii de consolidare a securității flancului estic al NATO prin suplimentarea trupelor ce sunt staționate în țările aliate din zonă, inclusiv în România.

12 februarieO zi istorică pentru creștinism: Papa Francisc și Patriarhul Kirill al Rusiei se întâlnesc la Havana, fiind pentru prima oară, de la Marea Schismă din 1054, când are loc o întâlnire între un lider al Bisericii Catolice şi şeful celei mai importante Biserici Ortodoxe.

12 februarie – Rusia și Statele Unite ajung, la Munchen, la un acord împreună cu părțile implicate în Grupul Internațional pentru Susținerea Siriei pentru ca ostilitățile să înceteze și să permită accesul ajutoarelor umanitare sub egida ONU. Ulterior, acordul a fost încălcat

12-14 februarie – Are loc cea de-a 52-a ediție a Conferinței de Securitate de la Munchen, eveniment internațional de referință în domeniu. La eveniment participă și președintele României, Klaus Iohannis, în calitate de key note speaker.

15-16 februarie – Premierul Dacian Cioloș efectuează prima sa vizită în calitate de șef al Guvernului la sediul instituțiilor europene, la Bruxelles.

17 februarie – Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, efectuează o vizită în România, prilej cu care omologul său român, Klaus Iohannis, anunță acordarea unui ajutor umanitar nerambursabil Republicii Moldova.

18-19 februarie – La Bruxelles se desfășoară primul Consiliu European al anului, tema Brexit-ului și acordul negociat de premierul David Cameron fiind principalele subiecte de pe agenda liderilor europeni. La finalul reuniunii, liderul britanic anunța obținerea unui ”statut special”.

20 februariePremierul David Cameron anunță că Marea Britanie va organiza referendumul privind ieșirea sa din UE pe 23 iunie.

29 februarie – Aliații moderați ai președintelui Hassan Rouhani câștigă alegerile legislative din Iran, primele desfășurate în această țară după acordul nuclear încheiat cu comunitatea internațională.

Martie – Bruxelles, capitala terorii în Europa. Barack Obama, vizită istorică în Cuba

1 martieHillary Clinton și Donald Trump câștigau Super Tuesday (n.r. – competiția electorală pentru desemnarea candidaților la președinția SUA, desfășurată în mai multe state simultan), luând o opțiune serioasă în vederea obținerii învestiturii partidelor lor pentru alegerile prezidențiale din SUA din noiembrie.

2 martie – Regele Mihai I al României își anunță retragerea din viața publică.

4 martie – David Cameron și Francois Hollande cad de acord în cadrul summitului bilateral franco-britanic asupra gestionării crizei imigranților din Calais. Premierul britanic face o pledoarie pentru statutul de membru al UE, care i-a oferit Marii Britanii o mai mare securitate și o mai mare capacitate de proiectare a puterii la nivel global.

6 martie – În Slovacia, partidul de stânga al premierului Robert Fico câștigă alegerile legislative.

6-11 martie – Președintele Klaus Iohannis efectuează o vizită de stat în Israel și la Autoritatea din Palestina, prilej cu care se întâlnește cu omologul israelian, Reuven Rivlin, cu premierul Benjamin Netanyahu, dar și cu liderul Autorității Palestiene, Mahmoud Abbas.

7 martie – Premierul Dacian Cioloș reprezintă România la summitul informal UE-Turcia pe chestiunea migrației, dar și la reuniunea informală a Consiliului European. Liderii europeni și premierul turc, Ahmet Davutoglu, anunță că în 10 zile vor încheia un acord.

8-9 martie – Premierul Dacian Cioloș efectuează o vizită la cartierul general NATO și în Olanda, prima vizită oficială la Haga a unui prim-ministru român după un deceniu.

11 martie – Justin Trudeau devine primul premier canadian, după 20 de ani, care se întâlnește la Casa Albă cu președintele SUA. Trudeau și Obama ajung la un acord pentru a-și consolida eforturile în acțiunea contra schimbărilor climatice și să reducă aproape la jumătate, în următorii zece ani, emisiile de gaz metan din industria petrolului și a gazelor naturale.

11 martie – Generalul Curtis Scaparrotti, comandant al forțelor americane în Coreea de Sud, este desemnat de președintele SUA, Barack Obama, să îl înlocuiască pe generalul Philip Breedlove în funcția de comandant suprem al trupelor NATO în Europa.

12 martie – Cuba și Uniunea Europeană au agreat să semneze un acord politic de dialog, cooperare și comerț. Cuba era singurul stat din America Latină care nu avea un astfel de acord negociat cu UE.

13 martie – Un atentat terorist, atribuit unor kamikaze cu legături cu milițiile kurde, are loc la Ankara. În urma unor explozii în centrul orașului 37 de persoane au murit și 125 au fost rănite. Un alt atac care a ucis 29 de militari avusese loc la Ankara și cu o lună în urmă.

18 martie – Uniunea Europeană și Turcia ajung la un acord în ceea ce privește criza refugiaților și returnarea migranților ce va fi pus în aplicare de pe 20 martie, dar și deschiderea unui capitol de negociere pentru aderarea Turciei la UE.

21-23 martieBarack Obama revine primul președinte al SUA după 88 de ani care vizitează Cuba.

22 martieCapitala Belgiei și sediul instituțiilor UE, orașul Bruxelles este ținta unui dublu atentat terorist – la aeroportul Zaventem și la stația de metrou Maelbeek – soldat 31 de morți și peste 200 de răniți. Gruparea teroristă Stat Islamic a revendicat atacul.

23 martie – Președintele Klaus Iohannis efectuează o vizită oficială în Turcia, având o întrevedere cu omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan.

31 martie – 1 aprilie – Președintele Statelor Unite, Barack Obama, găzduiește cel de-al patrulea și ultim summit privind Securitatea Nucleară, punct de referință al eforturilor comunității internaționale pentru neproliferare nucleară, combatere a traficului cu materiale nucleare și pentru descurajarea oricăror tentative de terorism nuclear. România este reprezentată de președintele Klaus Iohannis. Precedentele trei summituri au avut loc la Washington (2010), Seul (2012) și Haga 2014).

Aprilie – Primul Consiliul NATO-Rusia după doi ani. SUA și China semnează acordul privind schimbările climatice

3 aprilie – Azerbaidjan și Armenia reiau după 20 de ani conflictul din Nagorno Karabah. Cel puţin 32 de oameni, soldaţi şi civili au murit în timpul reizbucnirii luptelor cel mai lung conflict înghețat din regiunea fostei Uniuni Sovietice. Tre zile mai târziu, s-a anunțat un acord de încetare a focului.

4 aprilie – Izbucnește scandalul Panama Papers, care zguduie lumea internațională datorită unor dezvăluiri ale modalităților prin care cele oameni de afaceri și personalități politice reușeau să se sustragă de la plata taxelor prin intermediul unei companii situate în Panama.

6 aprilie – Cetățenii olandezi resping, la referendum, ratificarea Acordului de Asocierere dintre Uniunea Europeană și Ucraina.

12 aprilieJohn Kerry, șeful diplomației americane, devine cel mai important oficial al SUA care vizitează orașul Hiroshima, lovit de bomba atomică în 1945. Vizita are loc în contextul unei reuniuni a miniștrilor de Externe din țările G7 plus Uniunea Europeană.

14-21 aprilie – Parlamentul European și Consiliul UE au aprobat directiva privind Registrul cu Numele Pasagerilor (PNR), care obligă companiile aeriene să ofere autorităţilor naţionale datele pasagerilor pentru toate zborurile din state terţe către UE şi invers, ca o primă măsură după atentatele ce au avut loc la Paris și la Bruxelles.

FOTO: US Mission to NATO

20 aprilieAlianța Nord-Atlantică și Moscova organizează prima reuniune a Consiliului NATO-Rusia după doi ani, reuniune desfășurată la nivel de ambasadori.

21-26 aprilie – Barack Obama efectuează un turneu internațional ce debutează în Arabia Saudită și continuă în Europa, fiind singurul lider occidental care a venit la Londra în timpul campaniei pentru referendumul privind ieșirea Marii Britanii din UE. Liderul american a avut întrevederi cu premierul David Cameron și cu regina Elisabeta a II-a. Ulterior, pe 25-26 aprilie, Obama a mers în Germania, la Târgul Internațional Industrial de la Hanovra pentru o întrevedere cu Angela Merkel.

22 aprilie – SUA și China, cei mai mari poluatori mondiali, alături de alte peste 170 de state ale lumii au semnat cu ocazia Zilei Pământului Acordului privind Schimbările Climatice COP21 negociat la Paris în decembrie 2015.

Mai – Barack Obama, primul președinte al SUA care pășește pe tărâmul Hiroshimei. România, SUA și NATO inaugurează scutul de la Deveselu

2 mai – Regele Felipe al VI-lea al Spaniei dizolvă Parlamentului şi decide organizarea de alegeri anticipate la 26 iunie după ce timp de patru luni partidele nu au reuşit să încheie un acord pentru formarea unei coaliţii de guvernare ca urmare a alegerilor din decembrie 2015.

4 mai – Generalul american Curtis Scaparrotti preia funcția de comandant suprem al trupelor NATO în Europa.

5 mai – Papa Francisc primește premiul Charlemagne 2016 pentru promovarea unității europene. Ceremonia de decorare a avut loc la Vatican, iar Laudatio a fost citat de liderii instituțiilor UE – Martin Schulz, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk.

7 mai – Londra devine prima capitală europeană condusă de un primar de confesiune musulmană, deputatul laburist, Sadiq Khan, fiind ales edil al capitalei britanice.

12 maiRomânia, SUA și NATO au inaugurat, la Deveselu, facilitatea antirachetă Aegis Ashore, componentă importantă a întreg sistemului de apărare antibalistică al SUA în Europa.

19-20 mai – Miniștrii de Externe din țările membre NATO participă la ultima lor reuniune ministerială înaintea summitului NATO de la Varșovia, ocazie cu care Muntenegru a semnat protocolul de aderare la Alianță, iar aliații au discutat despre amplasarea a patru batalioane în Polonia și Țările Baltice.

22-25 mai – Premierul Dacian Cioloș efectuează o vizită de lucru în Statele Unite, prilej cu care participă la întrevederi cu vicepreședintele SUA, Joe Biden, și cu alți oficiali guvernamentali și think tank-uri.

26-27 mai – Liderii țărilor G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA) și cei ai Uniunii Europene se reunesc pentru un nou summit, găzduit de Japonia, în care sunt discutate implicațiile Brexit și ale crizei migrației asupra stării economiei globale.

27 maiPreședintele SUA, Barack Obama, devine primul președinte al SUA care se reculege la Memorialul Păcii de la Hiroshima, orașul japonez lovit de primul atac atomic din istoria omenirii în dimineața zilei de 6 august 1945.

FOTO: US State Department

Iunie – O Europă întreagă amuțește: Brexit-ul devine realitate. Bonus: La Washington este declarată ”Ziua Universală a iei românești”

10 iunieRomânia și Franța au semnat la Paris o Foaie de Parcurs actualizată a Parteneriatului Strategic româno-francez care marchează cooperarea în mai multe domenii — în plan economic, în plan educațional, în plan științific și cultural. Alături de acestea, este vizată cooperarea pentru pregătirea președinției române a Consiliului UE în 2019 și coordonarea în vederea realizării Sezonului cultural încrucișat în 2018 cu prilejul Centenarului Marii Uniri.

10 iunie – 10 iulie – La Paris debutează Campionatul European de fotbal cu partida inaugurală Franța-România. Competiția avea să fie câștigată de naționala Portugaliei, care a învins Franța în finala de pe Stade de France.

12 iunie – Un club LGBT din orașul Orlando, statul american Florida, a fost atacat de un bărbat înarmat, ce ulterior a fost ucis de forțele de ordine. Potrivit polițiștilor, circa 50 de persoane din cele peste 300 au fost ucise, iar peste 50 au fost spitalizate, în ceea ce presa l-a intitulat cel mai sângeros atac armat din istoria Statelor Unite.

14-15 iunie – Miniștrii Apărării din statele membre NATO se întrunesc la cartierul general al Alianței de la Bruxelles pentru a pune la punct ultimele detalii ale agendei summitului NATO de la Varșovia din 8-9 iulie. Aceștia au convent să desfășoare, prin rotație, patru batalioane multinaționale robuste în țările baltice și în Polonia. România urma să devină gazda unei brigăzi multinaționale NATO.

16 iunie – Premierul Dacian Cioloș și omologul său canadian, Justin Trudeau, convin la Ottawa accelerarea procesului de eliminare a vizelor pentru cetățenii români care vor să călătorească în Canada.

16 iunie – Deputata laburistă și proeuropeană, Jo Cox, a fost ucisă după ce a fost împușcată și înjunghiată de un bărbat în plină stradă. Drept urmare, campania pentru referendumul din Marea Britanie privind apartenența țării la UE a fost suspendată în ziua respectivă.

16 iunie – Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, participă la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg, acolo unde are o întrevedere și cu președintele rus, Vladimir Putin, într-o reuniune ce a fost puternic criticată de presa europeană.

23 iunie – Cetățenii Marii Britanii decid în urma referendumul privind Brexit ca țara lor să părăsească Uniunea Europeană. Conform rezultatelor definitive, 51,9% dintre alegători au votat în favoarea Brexit-ului. Rata de participare la vot a fost de 72,2%. Numărul votanților care s-au pronunțat pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se ridică la 17.410.742 milioane.

24 iunie – Primarul capitalei americane, Muriel Bowser, a proclamat ziua de 24 iunie 2016 drept ”Ziua Universală a iei românești” în Washington, D.C.

26 iunie – Partidul Popular din Spania câștigă alegerile anticipate convocate regele Filipe după eșecul de a forma un guvern ca urmare a alegerilor din decembrie 2015. Formațiunea de centru-dreapta obține 137 de locuri în Parlament, majoritatea absolută însemnând 176 de mandate.

28-29 iunie – Consiliul European de vară se reunește sub semnul deciziei Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană. Summitul liderilor europeni este ultima astfel de reuniune pentru premierul David Cameron, care își anunțase demisia. Reuniunea constituie și prima întrevedere informală UE-27, fără Marea Britanie.

29 iunie – Reuniunea Consiliului European reprezintă și prilejul lansării noii Strategii Globale de Securitate și de Politică Externă a Uniunii Europene, documentul fiind prezentat șefilor de stat sau de guvern de către Înaltul Reprezentant, Federica Mogherini. Subiectul apărării europene, ce a fost abordat în partea a doua a anului, își are o bază solidă în acest document.

Iulie 2016 – Descurajare, terorism și luptă pentru putere: Summitul NATO de la Varșovia, atentatul terorist de la Nisa, puciul eșuat din Turcia, Hillary Clinton și Donald Trump, nominalizați pentru Casa Albă

1 iulie – Slovacia preia președinția rotativă a Consiliului UE

8-9 iulie – 18 șefi de stat și 21 de prim-miniștri iau parte cel mai summitul NATO de la Varșovia, cea mai importantă reuniune aliată de la finalul Războiului Rece încoace. Flancul estic al Alianței beneficiază de cele mai importante decizii care vizează securitatea aliată: patru batalioane multinaționale vor fi amplasate pe principiu rotațional în Polonia, Estonia, Letonia și Lituania, iar România va deveni gazda unei brigăzi multinaționale NATO. Printre decizii se numără recunoașterea spațiului cibernetic ca domeniu operațional și creșterea rezilienței aliate în fața oricăror amenințări, inclusiv cele hibride.

8 iulie – NATO și Uniunea Europeană semnează, la Varșovia, Declarația Comună a președintelui Consiliului European, a președintelui Comisiei Europene și a secretarului general NATO, un pas major spre contracararea amenințărilor hibride și cibernetice care au potențialul de a afecta securitatea țărilor membre ale ambelor organizații. Această declarație constituie și unul dintre pilonii enunțați pentru viitorul apărării europene asumat la nivelul UE.

FOTO: Administrația Prezidențială

8 iulie – Cei 28 de șefi de stat sau de guvern reuniți în cadrul Consiliului Nord-Atlantic decid declararea Capabilității Operaționale Inițiale a sistemului antirachetă al NATO. Cu alte cuvinte, facilitatea de la Deveselu intră sub comanda NATO.

9 iulie – România obține importante garanții de securitate la finalul summitului NATO de la Varșovia, găsind consensul aliaților pentru a dezvolta o prezență înaintată adaptată în dimensiunea sud-estică a teritoriului aliat. Măsurile vizează o adaptare la regiunea Mării Negre și includ inițiativa României de înființare a unei brigăzi multinaționale care să sprijine integrarea unităților de training aliate sub comanda Comandamentului Multinațional de Dvizie Sud-Est (mai multe detalii aici).

10 iulie – Președintele țării gazdă a summitului NATO (Polonia), Andrzej Duda și președintele României, Klaus Iohannis au o reuniune bilaterală la finalul summitului aliat pentru a reconfirma importanța parteneriatului lor strategic.

12-13 iulie – La Beijing se desfășoară cel de 18-lea summit UE-China. Uniunea Europeană este reprezentată de președintele Comisiei Europene, președintele Consiliului European, precum și Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate și comisarul pentru comerț.

13 iulie – Theresa May devine a doua femeie premier din istoria Marii Britanii, luându-i locul prim-ministrului demisionar David Cameron în urma eșecului de la referendumul privind Brexit.

13 iulie – Alianța Nord-Atlantică și Federația Rusă se întâlnesc în cadrul Consiliului NATO-Rusia pentru a doua oară în acest an și la câteva zile după summitul aliat de la Varșovia. Subiectele de pe agendă au vizat implementarea acordurilor de la Minsk, situația din Afganistan și transparența și reducerea riscurilor în dimensiunea activităților militare.

14 iulieFranța este zguduită de un nou atentat terorist, chiar de Ziua Națională. Un camion a lovit în mulțimea adunată la Nisa pentru focurile de artificii cu ocazia Zilei Naționale a Franței, înregistrându-se 84 de morți și peste 100 de răniți. Rețeaua teroristă Stat Islamic a revendicat atacul.

15 iulieO tentativă de lovitură de stat se desfășoară în Turcia, generând noi incertitudini în regiune. Regimul condus de președintele Recep Tayyip Erdogan rezistă și acționează în consecință prin epurări administrative, arestări și descinderi ale forțelor de ordine împotriva puciștilor. Turcia suspendă temporar aplicarea Convenției Europene a Drepturilor Omului și avertizează cu reintroducerea pedepsei cu moartea, iar comunitatea internațională în frunte cu UE și SUA face apel la respectarea ordinii democratice.

17 iulie – România a devenit cel de-al douăzeci și doilea stat membru al Organizației Europene pentru Cercetare Nucleară (CERN).Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară este cel mai important laborator de cercetare în domeniul fizicii particulelor din lume. Aceasta are sediul la Geneva.

19 iulieDonald Trump este desemnat în mod oficial candidatul Partidului Republican pentru președinția SUA.

22 iulie – Un atac armat comis de un germano-irakian în vârstă de 18 ani are loc la Munchen, în urma căruia 9 persoane sunt ucise și 21 de oameni răniți. Acesta a fost urmat de alte două incidente grave în Germania: o explozie în centrul orașului Ansbach (25 iulie), în care o persoana a murit și 12 au fost rănite și un atac cu o macetă la Stuttgart, în urma căruia atacatorul de origine siriană a ucis o femeie însărcinată.

26 iulie – Fosta primă doamnă și secretar de stat al SUA în perioada 2009-2013, Hillary Clinton, este desemnată, la Philadelphia, candidat al Partidului democrat la Casa Albă pentru alegerile din luna noiembrie a acestui an. Aceasta intră în istoria politică a Statelor Unite, fiind prima femeie candidată la prezidențiale din partea unui mare partid, dar și întâia Primă Doamnă care ar putea deveni președinte al SUA.

27 iulie – Ca urmare a referendumului privind Brexit, Marea Britanie renunță la președinția rotativă a Consiliului UE pe care urma să o dețină în perioada iulie-decembrie 2017. Președințiile UE au fost astfel decalate cu șase luni, devansând și calendarul mandatului României. Noul calendar al președințiilor Consiliului UE arată astfel: Malta (ianuarie-iunie 2017), Estonia (iulie-decembrie 2017), Bulgaria (ianuarie-iunie 2018), Austria (iulie-decembrie 2018), România (ianuarie-iunie 2019), Finlanda (iulie-decembrie 2019).

28 iulie – Comisia Europeană transmite un ultimatum de trei luni Poloniei pentru a revizui funcționarea Tribunalului Constituțional, instituție fundamentală a democrației supusă unor mari presiuni politice și reforme controversate de la venirea conservatorilor la putere în toamna anului trecut. În ultimă instanță, sancțiunile se referă la suspendarea dreptului de vot în Consiliu

August 2016 – Coreea de Nord, un nou test nuclear. Turcia și Rusia, pe drumul reconcilierii

1 august – Majestatea Sa Regina Ana a României a decedat la Spitalul din Morges, în Elveţia. Conform cu tradiţia Funeraliilor Regale din ţara noastră, corpul neînsufleţit al Reginei Ana a fost depus pentru o zi în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar apoi pentru o zi în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Înmormântarea a avut loc la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală.

3 august – Coreea de Nord lansează o rachetă balistică, din partea de est a țării către apele din largul coastelor sale estice. Racheta lansată, cu rază medie de acțiune, a parcurs aproximativ 1000 de km.

5 – 21 august – În Brazilia, la Rio de Janeiro, se desfășoară Jocurile Olimpice de Vară.  Echipa Statelor Unite ale Americii a obţinut 121 de medalii la Jocurile Olimpice de la Rio, din care 46 de aur, 37 de argint şi 38 de bronz. În clasamentul pe medalii, americanii au fost urmaţi de Marea Britanie cu un total de 67 de medalii (27 aur – 23 argint- 17 bronz). China a fost a treia, cu un total de 70 de medalii, dar are un aur mai puţin ca britanicii: 26. Alte 18 medalii de argint şi 26 de bronz au mai fost câștigate de către chinezi.

9 augustPreședinții Turciei și Rusiei, Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin, au prima lor întrevedere după deteriorarea relațiilor politice ca urmare doborârii avionului SU-24 în luna noiembrie 2015. Reuniunea, desfășurată la Moscova, a fost prima vizită în străinătate a președintelui turc după puciul ratat de la 15 iulie, urmat de epurări fără precedent, extrem de criticate de către Occident.

23 august – Premierul Italiei, Matteo Renzi, găzduiește un summit trilateral la care participă președintele Franței, Francois Hollande și cancelarul Germaniei, Angela Merkel, anunțând împreună începutul unei ”noi Europe”. Merkel și Hollande lansează primele idei ale unei inițiative franco-germane pentru apărarea Europei.

24 august – Un seism cu magnitudinea de 6,2 pe Richter a zguduit centrul Italiei. Cele mai afectate localități sunt Accumoli, Amatrice, Posta și Arquata del Tronto, aflate între Roma și Perugia. 267 de persoane şi-au pierdut viaţa şi 400 au fost rănite, în urma seismului. Printre decedați s-au aflat și 11 cetățeni români.

29 august – 1 septembrie – La București are loc Reuniunea Anuală a Diplomației Române. La ediţia din acest an a Reuniunii Anuale a Diplomației Române, în calitate de invitați speciali ai ministrului Afacerilor Externe, au fost prezenți secretarul general adjunct al NATO, Alexander Vershbow şi ministrul Afacerilor Externe și Europene al Slovaciei, Miroslav Lajčák, care reprezentă preşedinţia-în-exerciţiu semestrială a Consiliului Uniunii Europene. 

31 august – Candidatul republican la președinția SUA, Donald Trump, are o întrevedere cu președintele Mexicului, Enrique Pena Nieto, cu care abordează și subiectul delicat al construirii unui zid între SUA și Mexic pentru a combate traficul de persoane.

Septembrie – Schimbarea la față a Uniunii Europene? Bratislava Roadmap – primul summit fără Marea Britanie.

1 septembrie – Michel Temer a devenit președintele interimar al Braziliei după ce Dilama Rousseff a fost destituită de Parlament pentru falsificarea conturilor sale publice.

1 septembrie – La Postdam se desfășoară reuniunea Consiliului Ministerial al OSCE cu scopul de a aborda perspectivele soluționării conflictelor prelungite și de a revigora regimul de control al armamentelor convenţionale, cu accent pe transparența activităților militare.

3 septembrie – SUA și China, cei mai mari poluatori globali, au ratificat înaintea summitului G20, acordul COP21 de la Paris privind schimbările climatice. În luna decembrie a anului trecut, la Paris, aproape 200 de state au convenit asupra unui pact global obligatoriu ce prevede reducere a emisiilor gazelor cu efect de seră şi menţinerea creşterii temperaturii globale la un nivel „mult sub” 2 grade Celsius. Documentul urmează să intre în vigoare în 2020.

4 septembrie – Maica Tereza, laureată a premiului Nobel pentru Pace și una dintre cele mai emblematice personalități ale secolului trecut, este declarată sfântă de către Papa Francisc, la începutul unei ceremonii de canonizare oficiate în Piața Sfântul Petru din Roma, în fața a 100.000 de credincioși.

4-5 septembrie – China găzduiește în premieră summitul G20, la Hangzhou.  G20 este reuniunea anuală a celor mai puternice 20 de economii din lume, fiind creat ca un forum de discuții și coordonare între miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale ai țărilor participante în 1999, drept răspuns la recesiunea asiatică și devalorizarea rublei. Începând cu 2008, o dată cu declanșarea crizei economico-financiare, G20 a început să se reunească la nivel de șefi de stat sau de guvern. La reuniunea din acest an, liderii lumii au discutat impactul Brexit asupra economiei globale, viitorul situației din Siria, criza refugiaților, diminuarea constantă a prețului petrolului, impactul schimbărilor climatice, dar și modalități de contracarare a lipsei de transparență și a evaziunii fiscale la nivel mondial.

5 septembrie – La Geneva, președintele Klaus Iohannis participă la ceremonia de arborare a drapelului României la Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară, țara noastră devenind membru al acestei organizații la 17 iulie 2016.

5 septembrie – Barack Obama și Vladimir Putin au o întrevedere în timpului summitului G20, penultima lor întâlnire înainte ca liderul de la Casa Albă să își încheie mandatul.

9 septembrie – Președintele României, Klaus Iohannis, participă alături de premierii Luxemburgului și Belgiei la consultări cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, înaintea unei prime reuniuni oficiale UE-27, programată la Bratislava. Iohannis propune crearea unei agenții europene pentru combaterea terorismului. Subiectul apărării europene, o inițiativă franco-germană, capătă tot mai mult contur în spațiul continental.

13 septembrie – Președintele Franței, Francois Hollande, efectuează prima sa vizită în România și face o pledoarie pentru inițiativa franco-germană de constituire a capacităților de apărare în Europa. Klaus Iohannis arată că România sprijină dezvoltarea unei inițiative care nu înlocuiește formatul NATO, ci una care lucrează împreună cu NATO.

13 septembrieRomânia și SUA aniversează cinci ani de la semnarea, la Washington, a Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi Statele Unite ale Americii.

14 septembriePreședintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, susține Discursul privind Starea Uniunii, al doilea de când este șef al executivului european. În plenul Parlamentului European de la Strasbourg, acesta propune crearea unui fond european pentru apărare deoarece Europa trebuie să dispună de un cartier general militar și de resurse militare comune, oferind astfel o formulare concretă ideii în ceea ce privește apărarea comună europeană.

16 septembrieLiderii țărilor UE-27 se reunesc într-un summit extraordinar la Bratislava, capitala Slovaciei (țara ce deține președinția rotativă UE) și pun bazele unui așa numit ”Bratislava Roadmap”. Foaia de parcurs (Bratislava Roadmap) asupra căreia cei 27 de lideri au căzut de acord cuprinde alături de diagnoza generală și angajamentul asumat pentru o nouă strategie europeană, trei direcții de acțiune corespondente provocărilor care au adus Europa, la șase decenii de la debutul unificării, în pragul fragmentării: migrația și frontierele externe, securitatea internă și externă, dezvoltarea economică și socială.

18 septembrie – În Rusia au avut loc primele alegeri legislative de la anexarea Crimeei încoace.  Partidul Rusia Unită, al președintelui Vladimir Putin și al premierului Dmitri Medvedev, au câștigat detașat alegerile, obținând 54,3% din voturi și urmând să dețină cel puțin 340 de locuri din cele 450 ale Dumei de Stat

19 septembrie – Sunt deschise lucrările celei de-a 71-a sesiuni a Adunării Generale ONU cu un summit istoric pe tema refugiaților și a migranților, prima astfel de reuniune la nivel onusian menită să identifice soluții globale pentru provocările generate de valurile migraționiste și fluxurile de refugiați care fug din calea conflictelor. Delegația României la ONU a fost condusă de premierul Dacian Cioloș, care a promovat candidatura României pentru un mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite (2020-2021).

19 septembrie – Moment istoric la NATO, acolo unde Israelul își deschide pentru întâia oară un birou permanent de legătură cu Alianța Nord-Atlantică.

19 septembrie – Consiliul UE numește un nou comisar din partea Marii Britanii după demisia lui Jonathan Hill ca urmare a referendumului privind Brexit. Lui Julian King, noul comisar, îi este însărcinat portofoliul pentru o Uniune a securității.

FOTO: United Nations

21 septembriePreședintele SUA, Barack Obama, susține ultimul său discurs de la tribuna ONU, pledând pentru multilateralism și ordinea politică liberală a lumii și profitând de ocazie pentru a critica acțiunile destabilizatoare ale Rusiei la adresa securității regionale din Europa.

26 septembrie – În SUA are loc prima dezbatere electorală din cadrul alegerilor prezidențiale dintre candidații democrat și republican, Hillary Clinton și Donald Trump.

27 septembrie – Președintele Klaus Iohannis anunță la finalul unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare a Țării că brigada multinațională NATO din România își va avea sediul la Craiova, urmând să devină complet operațională în două etape: în 2017 și în 2018.

28 septembrie – La Washington se desfășoară runda anuală a Dialogului strategic româno-american, Statele Unite și România luându-și angajamentul de a lucra împreună la implementarea angajamentelor decise la summitul de la Varșovia prin înființarea brigăzii multinaționale din România și consolidarea prezenței aeriene și maritime a NATO în regiunea Mării Negre prin intermediul inițiativei de instruire intensificată pentru training propusă de România până la finalul anului 2017.

28 septembrie – Fostul președinte al Israelului Shimon Peres, laureat la Premiului Nobel pentru Pace, decedează la vârsta de 93 de ani. Funeraliile sale au avut loc două zile mai târziu, la ceremonie participând numeroși lideri politici și personalități, precum Președintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, Președintele Franței, François Hollande, Președintele Germaniei, Joachim Gauck, Președintele României, Klaus Iohannis, Prințul Charles de Wales, Papa Francisc, Regele Spaniei, Felipe VI, Președintele Italiei, Sergio Mattarella, Președintele Poloniei, Andrzej Duda, Președintele Consiliului European, Donald Tusk, și Secretarul General al ONU, Ban Ki-moon.

Octombrie – Președintele Columbiei, laureat al premiului Nobel pentru Pace. Hillary Clinton și Donald Trump, dublă confruntare pentru Casa Albă. Un nou secretar general al ONU

2 octombrie –  Referendumul organizat de premierul maghiar Viktor Orban privind respingerea cotelor de migranți impuse de Uniunea Europeană nu a fost validat din cauza neatingerii pragului de prezență la urne a cetățenilor de minim 50%. Voturile valabil exprimate au reprezentat 43,23% din numărul alegătorilor, iar cotele de migranți au fost respinse în proporție de 98,24%.

4 octombrie – Parlamentul European ratifică, în prezența secretarului general al ONU, Acordul COP 21 privind schimbările climatice, cu o majoritate covârșitoare: 610 voturi pentru, doar 38 împotriva și cu 31 de abțineri.

5 octombrie – Fondul Monetar Internațional anunță că România înregistrează în anul 2016 cea mai mare creștere economică din Europa, același lucru fiind valabil și pentru anul 2017.

7 octombriePremiul Nobel pentru Pace îi este acordat preşedintelui columbian Juan Manuel Santos pentru eforturile depuse în vederea soluționării pe cale paşnică a războiului civil din Columbia.

7 octombrie – Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, efectuează prima sa vizită oficială în această calitate în România. Șefa diplomației europene are întrevederi cu președintele Klaus Iohannis, ministrul Afacerilor Externe și participă la Bucharest Forum 2016.

9 octombrie – Candidații la președinția Statelor Unite, Hillary Clinton și Donald Trump, s-au întâlnit la Universitatea Washington din St. Louis din statul Missouri pentru a doua dezbatere din campania pentru alegerile din 8 noiembrie.

10 octombrie – Rusia și Turcia semnează un acord privind realizarea proiectului de gazoduct TurkStream, construit de Gazprom și care va transporta gaz rusesc în Europa pe sub Marea Neagră, în urma unei întrevederi, la Istanbul, între Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin.

14 octombrieAntonio Guterres este numit de către Adunarea Generală a ONU pentru a fi noul secretar general al organizației, după ce în prealabil fusese propus de membrii Consiliului de Securitate.

17 octombrieRose Gottemoeller devine prima femeie care deține poziția de secretar general adjunct al NATO – a doua cea mai importantă poziție civilă din cadrul Alianței. Anterior, aceasta fusese subsecretar de stat al SUA pentru controlul armamentelor și securitate internațională și  negociator-șef al Noului Tratat privind Reducerea Armelor Strategice (New START) semnat în 2009 de Statele Unite și Federația Rusă.

19 octombrie – A treia și ultima dezbatere dintre candidații la președinția SUA, Donald Trump și Hillary Clinton, s-a desfălurat în Las Vegas, Nevada, cu trei săptămâni înaintea votului final din 8 noiembrie 2016. Dezbaterea a reprezentat și momentul unei premiere, Donald Trump anunțând că în cazul în care nu va câștiga ar putea să nu recunoască rezultatul alegerilor.

20-21 octombrieLa Bruxelles are loc Consiliul European de toamnă, primul la care participă și noul premier britanic, Theresa May. Summitul UE este și prilejul în care președintele Klaus Iohannis anunță un acord cu guvernul canadian pentru eliminarea vizelor pentru cetățenii români, Bucureștiul renunțând astfel la obiecțiuni cu privire la acordul de liber schimb UE-Canada.

21 octombrie – Premierul britanic Theresa May notifică membrii Consiliului Europeană că intenționează să activeze clauza de retragere voluntară din UE cuprinsă la articolul 50 până la sfârșitul lunii martie a anului 2017.

24 octombrie – Guvernul României lansează seria de dezbateri publice privind prioritățile României în contextul preluării, la 1 ianuarie 2019, a Președinţiei Consiliului UE.

26-27 octombrie – Miniștrii Apărării din țările NATO, reuniți la Bruxelles, decid să consolideze prezența NATO în regiunea Mării Negre. Alături de brigada multinațională terestră condusă de România, 7 state aliate (Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia și SUA) și-au anunțat contribuția pentru măsurile ce vizează o prezență aeriană și navală a Alianței Nord-Atlantice la Marea Neagră.

27 octombrieO premieră pentru diplomația românească: Reprezentantului Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga a fost numit în funcția de co-președinte al Procesului de negocieri interguvernamentale privind reforma Consiliului de Securitate, pe perioada celei de-a 71-a sesiuni a ONU (2016 – 2017).

30 octombrieUniunea Europeană și Canada semnează, la Bruxelles, după 7 ani de negocieri Acordul Economic și Comercial Cuprinzător (CETA), după ce Valonia, regiunea federală belgiană care bloca ratificarea acordului, și-a retras obiecțiunile.

30 octombrie – Primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova se încheie cu Igor Dodon și Maia Sandu clasați pe primele două poziții, cei doi urmând a se confrunta pentru funcția de președinte în turul al doilea, programat pentru 13 noiembrie.

31 octombrie – Premierul spaniol, conservatorul Mariano Rajoy, depune jurământul în fața Parlamentului pentru a forma un guvern minoritar, punându-se astfel capăt unei crize politice care durează de 10 luni și evitând o nouă rundă de alegeri anticipate.

Noiembrie – ”Luna prezidențială”: După Europa, o lume întreagă amuțește: Donald Trump, președinte al SUA. Socialiștii Igor Dodon și Rumen Radev, viitori președinți ai Republicii Moldova și Bulgariei

4 noiembrie – Acordul COP21, încheiat la Paris în luna decembrie a anului trecut, intră în vigoare.

5 noiembrie – La Riga, în Letonia, se desfășoară summitului dintre Europa Centrală și de Est și China. România, reprezentată de premierul Dacian Cioloș.

7-8 noiembrieFormatul București capătă continuitate: miniștrii de Externe din țările flancului estic al NATO și secretarul general adjunct al Alianței se întrunesc la București. Statele reunite și-au reluat angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru bugetul Apărării, au susținut evitarea duplicării între NATO și UE și au manifestat deschidere faţă de dialogul cu Rusia doar în cadrul stabilit prin deciziile summitului de la Varşovia.

7-18 noiembrie – La Marrackech, în Maroc, are loc Conferința COP22, în care aproape 200 de state și entități prezente prezente la Conferința ONU privind Schimbările Climatice au ajuns la un acord privind stabilirea unor reguli de implementare a Acordului de la Paris încheiat anul trecut, cu scopul de a combate schimbările climatice.

8 noiembrieRepublicanul Donald Trump devine cel de-al 45-lea președinte al Statelor Unite învingând-o pe contracandidata sa, Hillary Clinton și profilând în media internațională a doua mare surpriză a anului după referendumul privind Brexit. Deși a pierdut votul popular la o diferență de aproape 3 milioane, Trump a câștigat mai multe state și, prin urmare, a învins în Colegiul Electorilor.

9 noiembrie – Șeful diplomației iraniene, Mohammad Javad Zarif, efectuează o vizită oficială în România, prilej cu care Bucureștiul și Teheranul agreează organizarea de consultări periodice bilaterale. 

13 noiembrieSocialistul și pro-rusul Igor Dodon obține victoria la alegerile prezidențiale din Republica Moldova, cu 52.4% din voturi.

13 noiembrieFostul general Rumen Radev, candidat socialist la președinția Bulgariei, este ales pentru cea mai înaltă funcție în stat, urmând să își preia mandatul de președinte pe 22 ianuarie 2017.

15 noiembrie – România și Franța organizează prima reuniune ”2+2” pe teme strategice între miniștrii de Externe și cei ai Apărării, Bucureștiul și Parisul căzând de acord să își coreleze pozițiile privind implementarea Strategiei Globale a UE.

15 noiembrie – La un an de la atentatele teroriste de la Paris, miniștrii de Externe și cei ai Apărării din statele UE au agreat planul de implementare în domeniul securității și apărării, document cheie care permite trecerea de la ”viziunea” din Strategia Globală UE la acțiune și pe care Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, l-a prezentat Consiliului Afaceri Externe (mai multe detalii aici).

FOTO: Bundesregierung

15-17 noiembrie – Președintele în funcție al SUA, Barack Obama, efectuează ultima sa vizită în Europa deplasându-se la Atena, patria democrației antice și la Berlin, orașul în care s-a adresat pentru prima oară europenilor în calitate de candidat la președinția SUA. În capitala Germaniei, Obama a avut întrevederi cu cancelarul german Angela Merkel, președintele Franței, Francois Hollande, premierul Marii Britanii, Theresa May, premierul Italiei, Matteo Renzi și șeful guvernului spaniol, Mariano Rajoy.

16 noiembrie – Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a decis retragerea țării sale din Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale după ce aceasta din urmă a dat publicității o anchetă preliminară în care se afirma că Rusia și Ucraina se află într-un conflict armat și în care Crimeea este considerată teritoriu ocupat.

17 noiembrie – Președintele ales al SUA, Donald Trump, are prima sa întrevedere cu un lider internațional: premierul Japoniei, Shinzo Abe.

18-20 noiembrie – Liderii statelor din regiunea Asia-Pacific se reunesc într-un summit la Lima, Peru, în care și-au exprimat îngrijorarea privind amenințările pe care le ridică protecționismul la adresa comerțului liber.

20 noiembrie – Barack Obama și Vladimir Putin s-au întâlnit, la Lima, pentru ultima oară înainte ca liderul SUA să își încheie mandatul prezidențial. Liderul de la Casa Albă a cerut un acord cu privire la Ucraina până la finalul mandatului său.

26 noiembrieFidel Castro, fostul președinte cubanez și ultimul lider supraviețuitor al crizei rachetelor din Cuba, încetează din viață la vârsta de 90 de ani.

27 noiembrie – Fostul prim-ministru francez, Francois Fillon, devine candidatul dreptei la alegerile prezidențiale din 2017, învingându-i în competiția internă pe Alain Juppe, primar al orașului Bordeaux, și pe Nicolas Sarkozy, fost președinte al Franței.

29 noiembrie – Republica Moldova și Alianța Nord-Atlantică semnează acordul privind înfiinţarea unui Oficiu de Legătură NATO la Chişinău, în timpul întrevederii dintre premierul Pavel Filip și secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

Decembrie – Un an într-o lună: cooperarea UE-NATO, în prim plan; ambasador rus, asasinat la Ankara; atentat la Berlin; primul lider japonez la Pearl Harbour; Rusia și Israel, condamnate în rezoluții ONU; SUA expulzează 35 de diplomați ruși și sancționează serviciile rusești de intelligence

1 decembrie – România aniversează Ziua Națională, marcând 98 de ani de la Marea Unire din 1918.

2 decembrie – Donald Trump îl propune pe generalul James Mattis, fost comandant militar al trupelor americane în Irak și Afganistan, pentru poziția de secretar al Apărării.

2 decembrie – Francois Hollande devine primul președinte al Franței din 1958 încoace care decide să nu candideze pentru un nou mandat.

2 decembrie – Congresul SUA decide prelungirea cu zece ani a sancțiunilor împotriva Iranului, generând reacții diplomatice ostile din partea Teheranului.

4 decembrie – Premierul italian, Matteo Renzi, își anunță demisia din fruntea guvernului după eșecul înregistrat la referendumul privind reforma constituțională. Proiectul de reformă a Constituției propus de șeful executivului italian a fost sprijinit de 40,05% din votanți au sprijinit reforma solicitată de șeful Executivului de la Roma. În total, 19.019.197 alegători au votat împotrivă, iar 12.706.340 în favoarea acestei reforme.

4 decembrie – Candidatul independent Alexander Van der Bellen câștigă alegerile prezidențaile din Austria cu 53,6% din voturi, în timp ce Norbert Hofer, candidatul de extremă-dreaptă, are 46,4%. 

6 decembrie – Premierul francez Manuel Valls își anunță demisia din fruntea guvernului, urmând să candideze la alegerile prezidențiale din 2017. Poziția de premier este preluată de Bernard Cazeneuve.

6 decembrie – Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a aprobat publicarea în Monitorul Oficial a acordului ruso-turc privind construcția gazoductului Turkish Stream, acesta intrând în vigoare.

6 decembrieCancelarul german, Angela Merkel, este realeasă pentru a 9-a oară consecutiv în fruntea Uniunii Creștin-Democrate, fiind validată astfel drept candidat al formațiunii conservatoare pentru un al patrulea mandat de cancelar, caz în care ar depăși anii în funcție ai primul cancelar al Germaniei postbelice, Konrad Adeunauer, și ar egala recordul lui Helmut Kohl, mentorul ei politic.

6-7 decembrieMiniștrii de Externe din cadrul NATO se reunesc la Bruxelles, prima întrunire ministerială a șefilor diplomațiilor din țările euro-atlantice după summitul aliat de la Varșovia în care decid, împreună cu Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, asupra unui pachet de 43 de măsuri în 7 domenii cu privire la implementarea Declarației comune UE-NATO de la Varșovia.

7 decembrie – Donald Trump a fost desemnat ”Personalitatea Anului 2016” de către prestigioasa revistă TIME ca urmare a câștigării, în mod surprinzător, a alegerilor prezidențiale din Statele Unite, fiind prezentat drept ”Președintele Statelor Divizate ale Americii”.

8 decembrie – Parlamentul britanic a votat în favoarea declanșării procedurii de ieșire a Marii Britanii din UE până la 31 martie 2017.

8-9 decembrie – Miniștrii de Externe ai țărilor OSCE se reunesc la Hamburg, punctând importanța lansării unui dialog structurat pe tema revitalizării controlului armamentelor convenţionale în Europa.

9 decembrie – Președinta Coreei de Sud, Park Guen-Hye, a fost destituită din funcție de Adunarea Națională a țării după ce s-a dovedit că este implicată într-un scandal de corupție. 

10 decembrie – Un dublu atentat terorist are loc la Istanbul sub forma unor atacuri cu bombă, bilanțul fiind de 38 de morți și 166 de răniți.

11 decembrie – Alegerile legislative din România sunt câștigate de Partidul Social Democrat, care obține peste 45% dintre mandatele din Camera Deputaților și Senat.

13 decembrie – Rex Tillerson, directorul executiv al Exxon Mobil, este nominalizat de Donald Trump pentru poziția de șef al diplomației americane.

13 decembrie – Antonio Guterres depune jurământul în calitate de secretar general al Organizației Națiunilor Unite, pledând pentru reformarea instituției pe care o va conduce de la 1 ianuarie 2017.

13 decembrie – Paolo Gentiloni devine noul premier al Italiei, după ce cabinetul propus de el primește votul de încredere al Parlamentului. 

15 decembrie – Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, aflat la final mandat, promulgă legea înființării unui Oficiu de Legătură al NATO la Chișinău.

15 decembrieȘefii de stat sau de guvern din UE se reunesc la ultimul Consiliu European al anului, în care liderii europeni au decisprelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, au solicitat o soluție politică în Siria și au oferit un nou impuls ratificării de către Olanda a acordului de Asocierere UE-Ucraina.

FOTO: Administrația Prezidențială

16 decembrie – Premierul Japoniei, Shinzo Abe, și președintele Rusiei, Vladimir Putin, semnează 68 de acorduri economice în urma unei întrevederi în vestul Japoniei, însă nu reușesc să agreeze un tratat de pace după cel de-al Doilea Război Mondial din cauza disputei teritoriale privind insulele Kurile.

16 decembrie – Sute de protestatari au blocat clădirea Parlamentului polonez din Varșovia, iar în interiorul clădirii membrii aflați în opoziție au declanșat propriul protest după ce partidului aflat la conducere – Lege şi Justiţie (PiS) – a adoptat bugetul în urma unui vot care a exclus opoziția. Criza constituțională din Polonia continuă să se află sub monitorizarea Comisiei Europene.

19 decembrie – Consiliul NATO-Rusia se reunește pentru a treia oară în acest an. Țările NATO au transmis Rusiei îngrijorările provocate de practica excesivă a Moscovei în ceea ce privește exercițiile desfășurate fără notificare prealabilă (”snap exercises”) în cadrul reuniunii Consiliului NATO-Rusia în care s-au discutat criza din Ucraina, situația de securitate din Afganistan și eforturile de transparență și reducere a riscurilor în activitățile militare.

19 decembrie – Ambasadorul Rusiei la Ankara, Andrey Karlov, este ucis într-un atac armat comis de Mevlut Mert Altintas, un ofițer de poliție, care în timpul comiterii actului a strigat “Allah e mare! Nu uitați de Siria, nu uitați de Aleppo!”.

19 decembrie – Doisprezece persoane au murit și 48 au fost rănite pe 19 decembrie după ce un camion a intrat intenționat cu viteză în mulțimea care se afla la piața de Crăciun din Berlin. Autorul atacului, tunisianul Anis Amri, a fost împușcat de o patrulă a poliției la Milano pe 23 decembrie.

20 decembrie – Președintele ales al SUA, Donald Trump, a fost confirmat prin votul din Colegiul Electorilor drept al 45-lea președinte al Statelor Unite.

20 decembrie – Adunarea Generală a ONU adoptă o rezoluție dedicată situației drepturilor omului din Crimeea și propusă de Ucraina, prin care califică Rusia drept o putere ocupantă, iar Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol sunt considerate teritorii ocupate. Acesta este primul document al Națiunilor Unite care tratează Rusia drept forță ocupantă.

23 decembrie – Președintele ales al Republicii Moldova, Igor Dodon, depune jurământul de învestitură, preluându-și mandatul de președinte.

23 decembrieRezoluție istorică în Consiliul de Securitate al ONU. 14 state membre ale instituției au votat în favoarea unei rezoluții care a cerut suspendarea activităţilor israeliene de colonizare în Cisiordania. Rezoluția a fost posibilă și în contextul în care administraţia Barack Obama a refuzat cererea Israelului şi a președintelui ales, Donald Trump, de a bloca iniţiativa prin veto. Drept reacție, premierul Israelului a cerut reevaluarea contactelor cu ONU, inclusiv finanțarea instituțiilor organizației, dar și limitarea relațiilor diplomatice cu statele care au votat rezoluția. Țările vizate sunt Marea Britanie, Franţa, Rusia, China, Japonia, Ucraina, Angola, Egipt, Uruguay şi Spania. Mai mult, Benjamin Netanyahu a decis să își anuleze întâlnirea cu omologul său britanic, Theresa May, programată pentru luna viitoare. În ceea ce privește Washington-ul, Netanyahu a criticat administrația Obama, acuzând-o că a dat “o lovitură rușinoasă Israelului la Națiunile Unite”.

28 decembrie – Premierul japonez, Shinzo Abe, i-a întors lui Barack Obama gestul politic al vizitei simbolice de la Hiroshima, orașul lovit de bomba atomică americană în dimineața zilei de 6 august 1945. Liderul nipon a devenit primul prim-ministru al Japoniei care vizitează memorialul USS Arizona construit la baza americană Pearl Harbor,la 75 de ani distanță de când trupele Japoniei a atacat forțele americane (7 decembrie 1941), determinând intrarea Americii în război.

FOTO: White House

29 decembrie –  Vladimir Putin a anunțat că Guvernul sirian și rebelii au căzut de acord asupra unui armistițiu, Rusia și Turcia fiind garanții păcii, acordul urmând să intre în vigoare la miezul nopții.

29 decembrieMăsuri fără precedent ale lui Barack Obama pe final de mandat la adresa Rusiei pe fondul acuzelor privind activitățile cibernetice care au interferat cu campania electorală din SUA: 35 de diplomați ruși sunt expulzați și nouă entități sunt sancționate, inclusiv serviciile de intelligence GRU și FSB (mai multe detalii aici).

Acest material poate fi preluat doar în limita a 500 de caractare, însă numai cu acordul prealabil al redacției CaleaEuropeana.ro.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ALEGERI EUROPENE 2019

”Urzeala tronurilor” în Europa, între rezultate electorale și jocuri de culise. Cine va fi viitorul președinte al Comisiei Europene?

Published

on

©️ European Parliament

Marea dezbatere europeană dintre toți candidații la șefia Comisiei Europene a fost o nouă mostră a efortului construirii unui edificiu pentru democrația europeană. În fond, ce poate fi mai frumos din punct de vedere politic decât să vezi șase candidați, din șase familii politice europene cu partide membre, fie la putere, fie în opoziție, în toate statele UE, intrând în cursa pentru votul cetățeanul europeanului. Dar suntem în 2019, când Uniunea noastră este tărâmul luptei între mai multă Europă și mai mult suveranism și în care avem proceduri complexe și interdependente de numire a vârfului ierarhiei politice europene, anume liderii instituționali care în următorii cinci ani ne vor conduce destinul european.

Dezbaterea electorală de miercuri a tranșat un aspect, dacă mai are nevoie să o facă: singurii candidați puternici pentru a deveni viitorul președinte al Comisiei Europene sunt Manfred Weber, din partea PPE, și Frans Timmermans, din partea PES. O dovedesc atât manifestele electorale, cât și susținerea politică de care beneficiază, cu un plus de pragmatism și aplecare spre moștenirea popularilor europeni pentru Weber și un plus de experiență și entuziasm specific progresiștilor pentru Timmermans. În egală măsură, însă, dezbaterea continuă ceea ce a început în mod oficial la Summitul de la Sibiu, în urmă cu șapte zile: bătălia pentru putere în Europa. O cursă în care popularii europeni cărora Merkel, Juncker, Tusk și Tajani le predau ștafeta vor să dea în continuare tonul jocului decizional, în care social-democrații europeni caută să depășească statutul înghețat ”al celei de-a doua familii politice europene” și în care liberalii europeni și Emmanuel Macron sunt singurii ce amenință să ducă jocul în prelungirile negocierilor politice, opunându-se procedurii automate care i-ar propulsa pe Weber sau pe Timmermans în fruntea Comisiei Europene, cele trei partituri fiind secondate de o preconizată alianță fără precedent între forțele centrifuge, populiste și anti-europene din Italia, Polonia, Finlanda, Ungaria și alte țări UE.

Summitul de la Sibiu, dedicat viitorului Europei, a fost surprins în una dintre cele mai bune definiții ale sale drept o ”urzeală a tronurilor” pentru a sintetiza cât mai bine tatonările și presiunile dintre liderii europeni pentru viitoarea garnitură de lideri instituționali și poziții cheie în ierarhia UE: președintele Comisiei Europene, președintele Parlamentului European, președintele Consiliului European, președintele Băncii Centrale Europene și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. 

Următorul act al acestei bătălii este singurul în care cetățenii au un rol – alegerile din 23-26 mai – pentru ca deznodământul să fie sintetizat în răspunsul la întrebarea: Cum se va încheia această ”urzeală a tronurilor”, prinsă în siajul dintre respectarea rezultatelor electorale și jocurile de putere din culise? Răspunsurile stau în (a) proceduri, (b) proiecții, ponderi, (c) scenarii și negocieri care de fiecare dată se anunță a fi fără precedent. Să le luăm pe rând.

Într-o primă etapă, să agreăm că principala miză a acestor negocieri este funcția de președinte al Comisiei Europene, instituție cu rol-monopol în inițierea legislației europene, în apărarea prevederilor tratatelor și cu cea mai mare putere în reprezentarea intereselor Uniunii în raport cu statele membre. La aceste caracteristici, adăugăm și investiția de capital politic în inovația numită ”Spitzenkandidat” și definită de apologeții săi drept o cale spre democratizarea procesului politic în Uniune.

Clarificarea procedurii

Principiul ”Spitzenkandidat” nu este cuprins ca atare în Tratatul de funcționare a Uniunii Europene. El statuează că cel care este responsabilizat cu demnitatea electorală de a fi ”candidatul cap de listă” la alegerile europene din partea partidului care câștigă scrutinul trebuie propus de Consiliul European pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Acest principiu, pus în practică sub această formulă pentru singura dată în cazul numirii lui Jean-Claude Juncker în fruntea Comisiei Europene, este precedat, firește, de forța juridică a tratatului.

©️ European Parliament

Potrivit aliniatului 7 al Articolului 17 din Tratatul de la Lisabona, procedura de numire a președintelui Comisiei Europene este definită după cum urmează: ”Ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European și după consultări adecvate, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune Parlamentului European un candidat pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Acest candidat va fi ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor săi. În cazul în care candidatul nu obține un vot majoritar de aprobare în Parlament, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, va propune în termen de o lună un nou candidat care va fi ales de Parlamentul European în baza aceleiași proceduri”.

În spiritul prevederilor, majoritatea membrilor Parlamentului European înseamnă minim 376 de eurodeputați din 751, co-legislativul european urmând să își păstreze aceeași componență numerică în lipsa unui Brexit. Majoritatea calificată necesară în Consiliul European apare prin îndeplinirea simultană a următoarelor două condiții: o majoritate de 55% a statelor membre (16 țări) care însumează 65% din populația Uniunii.

Proiecții și ponderi: o abordare încrucișată

Această etapă este elementul de legătură între procedura statuată de Tratat și negocierile politice pe care le anticipăm și prin care liderii își forțează influența până la consolidare sau știrbire a ei. În această instanță, proiecțiile se referă la intențiile de vot care vor configura componența politică a Parlamentului European, iar ponderile au în vedere majoritatea necesară în Consiliul European.

Cele mai recente proiecții și măsurători (valabile pentru 16 mai) tind să arate câteva constante irefutabile în noul Parlament European, care va rămâne tot la 751 de membri în contextul lipsei unui deznodământ pentru Brexit: 1) la nivel macro, forțele pro-europene (PPE, S&D, ALDE + En Marche, Verzii) își vor păstra o majoritate de compromis confortabilă în raport cu forțele populiste și eurosceptice (464 la 258 de mandate); 2) spre deosebire de actuala legislatură, în Parlamentul 2019-2024 va fi necesară alăturarea a cel puțin 3 grupuri politice pentru formarea unei majorități; 3) primele două forțe politice vor rămâne PPE (170) și S&D (144), top-ul fiind închis de cuplul ”ALDE + En Marche-ul lui Macron” (104), în timp ce populiștii și anti-europenii lui Matteo Salvini vor deveni a patra forță politică (71).

©️ Politico Europe

Din această rațiune este argumentat să-l considerăm pe Manfred Weber drept primul pretendent la șefia Comisiei Europene și să interpretăm că, din fraza juridică ”ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European”, liderii din Consiliul European îl vor trimite pe Manfred Weber în fața noului Parlament European pentru a obține votul în funcția de președinte al Comisiei.

Pentru ca Manfred Weber sau orice alt candidat să fie propus de Consiliul European este necesară obținerea unei majorități calificate, adică minim 16 state care însumează 65% din populația UE. La acest moment, distribuția puterii la nivel de familii politice în Consiliul European arată astfel: PPE – 9 membri; ALDE – 8 membri; PES – 5 membri; Independenți – 3 lideri; Conservatorii și Reformiștii – 2 membri; Partidul Stângii Europene – 1 membru. 

©️ Wikipedia

În termeni nominali, configurația actuală din Consiliul European (împreună cu procentul din populație pe care fiecare lider îl reprezintă) este următoarea: 

©️ Administrația Prezidențială

PPE/ 9 membri: Sebastian Kurz (cancelar, Austria, 1,71%), Boyko Borisov (prim-ministru, Bulgaria, 1,39%), Nicos Anastasiades (președinte, Cipru, 0,17%), Andrej Plenković (prim-ministru, Croația, 0,81%), Angela Merkel (cancelar, Germania, 16,1%), Leo Varadkar (prim-ministru, Irlanda, 0,93%), Krišjānis Kariņš (prim-ministru, Letonia, 0,38%), Klaus Iohannis (președinte, România, 3,83%) și Viktor Orban (prim-ministru, Ungaria, 1,91%).

ALDE/ 8 membri: Charles Michel (prim-ministru, Belgia, 2,21%), Andrej Babis (prim-ministru, Cehia, 2,04%) Lars Lokke Rasmussen (prim-ministru, Danemarca, 1,12%), Juri Ratas (prim ministru, Estonia, 0,26%), Juha Sipila (prim-ministru, Finlanda, 1,07%), Xavier Bettel (prim-ministru, Luxemburg, 0,12%), Mark Rutte (prim-ministru, Olanda, 3,36%) și Marjan Šarec (prim-ministru, Slovenia, 0,4%).

PES/ 5 membri: Joseph Muscat (prim-ministru, Malta, 0,09%), Antonio Costa (prim-ministru, Portugalia, 2,01%), Manuel Pellegrini (prim-ministru, Slovacia, 1,06%), Pedro Sanchez (prim-ministru, Spania, 9,08%) Stefan Lofven (prim-ministru, Suedia, 1,97%).

Independenți/ 3 lideri: Emmanuel Macron (președinte, Franța, 13,09%), Giuseppe Conte (prim-ministru, Italia, 11,95%) și Dalia Grybauskaitė (președinte, Lituania, 0,56%).

Conservatorii și Reformiștii Europeni/ 2 membri: Theresa May (prim-ministru, Marea Britanie, 12,85%), Mateusz Morawiecki (prim-ministru, Polonia, 7,41%)

Stânga radicală/ 1 membru: Alexis Tsipras (prim-ministru, Grecia, 2,1%)

Criteriul procentului de 65% din populație este determinat, în prezent, de următoarea realitate: PPE – 9 membri, 27,23% din populația UE; ALDE – 8 membri, 10,59%; PES – 5 membri, 14,21%; Conservatorii și Reformiștii – 2 membri, 20,26%; Partidul Stângii Europene – 1 membru, 2,1%, Independenți – 25,6%.

©️ Wikipedia

Negocieri politice și scenarii: adevărata ”urzeală a tronurilor”, între rezultate electorale și jocuri de culise. Cine va fi viitorul președinte al Comisiei Europene?

Datele de mai sus, puse în oglindă ne oferă o imagine clară despre pe ce fel de suport (și nu sprijin!) politic este așezat fiecare candidat, dar și liderii precum Emmanuel Macron, care se anunță a fi un puternic adversar al principiului Spitzenkandidat în negocierile post-alegeri.

Drumul spre negocieri politice și scenarii a fost pornit, indubitabil, de la Sibiu. Spiritul de la Sibiu cuprins în declarația politică și în baia de mulțime a liderilor europeni s-a oprit, brusc, la finalul summitului, când Donald Tusk a anunțat convocarea unui Consiliu European special la 28 mai după alegerile europene, dedicat primelor discuții oficiale privind noile numiri în fruntea instituțiilor UE, care să acționeze asemenea unui filtru de negociere ce să faciliteze o decizie la Consiliul European din 21-22 iunie.

©️ EU Council

Îmbrăcând acest anunț printr-o referință la faptul că, în declarația de la Sibiu, liderii au demonstrat că sunt dispuși să își asume responsabilitate politică pentru Uniunea Europeană ca întreg, Donald Tusk s-a arătat conștient că un consens între lideri în privința noilor lideri instituționali ar putea fi dificil de atins, sugerând că este pregătit inclusiv pentru un vot cu majoritate calificată.

În paralel, președintele francez Emmanuel Macron afirma opoziția sa față de legătura automată între alegerile europene și poziția de președinte al Comisiei Europene, pentru ca, la o săptămână distanță, presa internațională să titreze că numele Kristalinei Georgieva, fost vicepreședinte al Comisiei Europene și actual director general al Băncii Mondiale, ca fiind înaintat de lideri printre propunerile de ”candidați viabili” la șefia executivului european. Deși cu aceeași proveniență politică ca Manfred Weber, anume partidul favorit să câștige alegerile, concretizarea numelui lui Georgieva ar aplica o lovitură severă unui principiu și unui nou mod de campanie electorală europeană în care forțele politice europene au investit enorm ca motiv al apropierii ”bulei bruxelleze” de cetățenii din toate regiunile UE. În aceeași logică este înscris și recursul predilect al ultimelor luni de a evalua sau visa la posibilitatea unei Comisii conduse de Michel Barnier, negociator-șef al UE pentru Brexit, și el la rândul său membru al popularilor europeni. Toate acestea, adâncite și de refuzul premierului maghiar Viktor Orban de a-l susține pe Manfred Weber sau de apelul neobișnuit al liderului populist Matteo Salvini al unei alianțe PPE – extrema dreaptă, au provocat apariția unei imagini că Manfred Weber ar fi o variantă slabă și nepregătită de Spitzenkandidat.

Subit și deși incert că ar fi o legătură între momente, Angela Merkel a optat ca înainte de aceste alegeri europene cruciale să arunce în public relația ”conflictuală” și ”diferența de mentalitate” între ea și președintele francez, după ce în urmă cu câteva luni reînnoiau jurămintele politice ale cooperării franco-germane prin Tratatul de la Aachen. Reacția lui Emmanuel Macron, deși consistentă și îndreptată spre o ”confruntare care dă roade”, rămâne în fond un răspuns la o declarație neprevăzută.

În timp ce Macron nu susține procedura Spitzenkandidat, Merkel l-a susținut încă de la început pe Manfred Weber, care are șansa de a deveni primul german președinte al Comisiei Europene după cinci decenii, și urmează să închidă campania electorală alături de acesta, săptămâna viitoare, la Munchen. Mai mult, chiar dacă numele cancelarului german a fost vehiculat printre favoriții pentru a deveni viitorul președinte al Consiliului European, un fapt este cert: acestea sunt ultimele alegeri europene cu Angela Merkel în fruntea Germaniei, semn că în joc se află și dorința lăsării unei ampremente echivalente cu o moștenire politică. De cealaltă parte, Macron este în ipostaza incertitudinii: dacă formațiunea sa En Marche nu câștigă alegerile în Franța și este devansată de Adunarea Națională a lui Marine Le Pen, atunci liderul francez își va vedea influența de negociere extrem de diluată.

Ceea ce pare a fi, aparent, un nou duel prin interpuși între liderii celor mai mari puteri continentale care ulterior vor decide în spatele ușilor închise, depinde, mai întâi de toate, de ecartul între forțele politice din Parlamentul European pe care îl va produce votul cetățenilor europeni din 23-26 mai. Oricum ar fi, scenariile care vor rămâne la masa liderilor pe 28 mai și, ulterior, pe 21-22 iunie sunt următoarele: 

1. Vom avea cvasi-rapid Comisia unui ”nou început” cu un ”președinte al cetățenilor”

©️ European Parliament

Parafrazând elementele rezonante din intervențiile lui Manfred Weber de la ”Eurovision-ul” politicii europene, situația cea mai simplă pentru a nu pune presiune suplimentară pe unitatea și așa zgâlțâită, relativ împrospătată la Sibiu, între liderii europeni este ca Weber să îi urmeze lui Juncker în fruntea Comisiei Europene. Pentru ca acest lucru să se materializeze, există două căi: a) un consens care la acest moment nu pare a fi o opțiune; b) cei 9 lideri PPE din Consiliul European (27,23% din populația UE), inclusiv președintele Klaus Iohannis, vor trebui trebui să formeze o coaliție cu cel puțin alți 7 lideri naționali care să le aducă cealaltă parte procentuală până la 65% pentru a activa majoritatea calificată (în jur de 38%).

Apoi, Manfred Weber va trebui să adauge celor 170 de eurodeputați PPE din noul Parlament încă cel puțin 206 parlamentari pentru a obține o majoritate. Și în această etapă, am putea asista la o majoritate creată ușor cu celelalte forțe pro-europene, prin compromis cu social-democrații și liberalii, sau la o majoritate de compromis pe marginea unei linii roșii care ar implica o susține din partea forțelor extremiste. Un amănunt interesant este și acela al faptului că din cele 170 de mandate pe care PPE le-ar obține, 14 aparțin Fidesz-ului, formațiunea premierului maghiar Viktor Orban pe care popularii europeni l-au suspendat temporar din forurile partidului din cauza încălcării valorilor fundamentale. Această variantă a unei Comisii Weber este, evident, cea în care predomină importanța rezultatelor electorale. 

2. Vom intra în labirintul jocurilor de culise

©️ European Parliament

În acest labirint, rezultatul final va fi, pe scurt, despre salvarea sau sacrificarea principiului ”Spitzenkandidat”. PPE, cea mai mare familie politică europeană și cea care conduce toate marile instituții europene, investind efort și capital politic imens în procedura candidatului ”cap de listă”, ar putea considera o înfrângere orice opțiune care nu intră sub incidența scenariului 1. În fond însă, o alternativă – singura relativ viabilă fiind Frans Timmermans – care ar respecta procedura inaugurată în 2014 ar fi cea prin care noul președinte al Comisiei Europene va fi tot un Spitzenkandidat, dar nu Manfred Weber

Această situație ar salva principiul invocat, însă calea spre ea sunt aceleași jocuri de culise. Frans Timmermans nu va dispune nici de majoritate în Parlamentul European, în ciuda apelului său de a coaliza forțele de stângă, iar reprezentarea social-democraților europeni în Consiliul European (5 lideri, 14,21% din populația UE) pare la un minim istoric. În egală măsură, în cazul lui Frans Timmermans, mai apare și un oarecare aspect de legitimitate: Partidul Socialist din Olanda, din care actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene face parte, este creditat cu obținerea a doar două mandate în Parlamentul European, unde social-democrații europeni ar urma să aibă 144 de locuri. În acest context, jocurile de culise ar trebui să prefigureze o alianță deopotrivă cu familii politice și cu lideri nominali. 

De pildă, președintele Franței și premierul Italiei, care figurează ca independenți în Consiliul European, reprezintă două voturi cruciale ce totalizează 25,04% din populația UE. O pondere la fel de însemnată o au și prim-miniștrii Marii Britanii și Poloniei, ambii afiliați conservatorilor eurosceptici, reprezentând 20,26%. Situația este cât se poate de inedită în condițiile în care peste 45% din populația Uniunii Europene este reprezentată în Consiliul European de patru lideri care nu fac parte din niciuna din cele două mari familii politice europene – PPE și PES. Pe de altă parte, Emmanuel Macron este așteptat să încerce să își construiască o coaliție, fie majoritară, fie de blocaj, cu cei 8 lideri din partea ALDE, în timp ce Giuseppe Conte conduce un guvern garantat de liderii populiști italieni Matteo Salvini și Luigi di Maio. În această ecuație, o dimensiune inedită este dată și de faptul că votul Theresei May, cea care ar trebuit să livreze Brexit, ar avea o pondere însemnată în lipsa unui consens.

2.1. Minoritatea de blocaj a lui Emmanuel Macron. Câtă putere are președintele francez?

Jocul de culise cel mai periculos ar fi cel care ar conduce la sacrificarea procedurii ”Spitzenkandidat” și la desemnarea unui președinte al Comisiei Europene care să fi fost agreat în spatele ușilor închise între cei 28 de lideri europeni. Acest joc de culise ar complica și mai mult celelalte proceduri de numire în celelalte poziții cheie – președintele Consiliului European, Înaltul Reprezentant, președintele Băncii Centrale Europene, dar și portofolii importante în cadrul viitoarei Comisii, în contextul în care au fost vehiculate propuneri de a crea poziții precum un ”comisar pentru Africa” sau un ”comisar pentru Apărare”.

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

În linii mari, scenariul sacrificării principiului ”Spitzenkandidat” ar putea fi atribuit aproape în exclusivitate lui Emmanuel Macron, liderul național care a încercat în ultimii doi ani să își pună cât mai mult amprenta asupra vieții politice europene și a reformei pe care Uniunea ar trebui să o parcurgă. Critica pe care Macron a aduce procedurii unui candidat ”cap de listă” care să devină președintele Comisiei Europene a strâns adepți, dintre care se distinge unul dintre mai fervenți politicieni pro-europeni, Guy Verhofstat, și este percepută ca o provocare, pe linie instituțională, pentru ca statele membre să nu transfere și mai multă putere spre instituțiile supranaționale. Ea provoacă atât dilema ce fel de Uniune își dorește președintele francez, cât și întrebarea dacă scopul final merită efortul unor negocieri spre un deznodământ aproape epocal – fără conotație pozitivă/negativă – în istoria Uniunii. În acest scenariu, opțiunea cea mai la îndemână ar putea fi instituirea, mai întâi, a unei minorități de blocaj – patru membri care însumează 35% din populația Uniunii -, Macron nominal reprezentând 25% din această forță de blocare și 13% din cei 35%. În situații similare, și Angela Merkel, Theresa May sau Giuseppe Conte ar beneficia de o forță nominală de același calibru. Crearea unei minorități de blocaj, în primă fază, ar fi mai facilă de obținut pentru Emmanuel Macron decât obținerea unei majorități în jurul unui candidat, președintele francez, alături de liderii ALDE, însumând 23,68% din proporția voturilor membrilor Consiliului European. În orice caz, apariția unui blocaj în procedura votului nu garantează președintelui francez șansa de a dicta ritmul negocierilor pe mai departe. Consiliul European special din 28 mai va fi o primă înfățișare concretă, cu rezultatele alegerilor aflate pe masa liderilor, iar modul cum va juca Emmanuel Macron depinde în mare măsură de statutul cu care se va prezenta la summit: de câștigător al alegerilor în Franța sau de perdant în fața extremei drepte.

În cele din urmă, dacă reuniunea Consiliului European din 21-22 iunie va tranșa numirile de top în fruntea instituțiilor UE, este o întrebare cu un răspuns încețoșat. Procedura Spitzenkandidat ar putea să nu fie cea mai bună opțiune pe care Europa instituțională a identificat-o pentru a-și alege liderii, însă ea simbolizează munca de început pentru evoluții ulterioare. Cu certitudine însă, alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, considerate unele cruciale pentru viitorul UE, vor da startul procesului specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene. Noul Parlament European se va reuni de la 1 iulie 2019, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 31 octombrie 2019. Ulterior, la 30 noiembrie 2019 își vor finaliza mandatele și președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene.

În fața acestor provocări, scenarii și lupte pentru putere, mai apare o întrebare. Își vor aminti liderii ce angajament și-au promis, împreună fiind de Ziua Europei, sub genericul ”Spirit de la Sibiu”?

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Cancerul de col uterin în România din perspectiva fondurilor europene. Institutul Oncologic din Cluj-Napoca derulează proiectul inovator ,,Prevenție și depistare precoce prin introducerea screeningului primar HPV în programul național de screening”

Published

on

Cancerul de col uterin este a doua cauză de morbiditate și mortalitate în rândul femeilor din România, cu peste 4.000 de noi cazuri înregistrate anual. În acest context, oferirea unor servicii de screening, la nivel de populație, pentru prevenirea și depistarea cancerului de col uterin în stadiu incipent este esențială, însă este necesară informarea corectă a populației feminine din România cu privire la beneficiile majore pentru sănătatea lor aduse de efectuarea unor controale specializate în mod regulat. La ora actuală, statisticile arată că, deși majoritatea femeilor din România au auzit despre această maladie, 7 din 10 românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (doar 23% și-au făcut testul Babeș-Papanicolau și 5% și-au făcut ambele teste) și mai bine de jumătate dintre acestea nu au auzit sau nu asociază cancerul de col uterin cu infecțiile HPV,  principalul determinant al acestei boli mortale, dar ușor prevenible și tratabile cu condiția monitorizării regulate.

În plus, deși la nivelul României există un program național de screening aflat în desfășurare, prin care este posibilă efectuarea gratuită a testului Pap, acesta a acoperit doar 12% din totalul de 6 milioane de femei vizate. Este nevoie, deci, de o acoperire mai mare a acestui segment de populație, dar și de o campanie de informare pe măsură. Nu în ultimul rând, pentru ca un astfel de program de screening să aibă rezultate optime în direcția prevenirii și depistării precoce a cancerului de col uterin, ar trebui inclusă și testarea HPV alături de testarea Babeș-Papanicolau.

Astfel, la nivelul României se fac deja eforturi în acest sens prin intermediul proiectului ,,Integrarea screeningului primar HPV în programul național de screening pentru cancerul de col uterin”. Lansat în 2018 de Institutul Oncologic ,,Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN), împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică(INSP), proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Timp de cinci ani și jumătate, initiatorii își propun asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire,depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin, dezvoltarea competențelor în domeniul oncologic, precum și informarea și educarea populației cu privire la activitatea de screening a cancerului de col uterin.

Incidența cancerului de col uterin la nivelul Uniunii Europene și în România

Cancerul de col uterin (CCU) reprezintă a patra cauză de cancer la femei, la nivel mondial și principala cauză de mortalitate la femeile de vârstă activă, din categoria 15-45 ani.  Cu toate acestea, studiul privind implementarea screeningului la nivelul Uniunii Europene, comandat de Comisia Europeană și realizat de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului din Franța, împreună cu experți din domeniul sănătății din Italia și Finlanda, arată că prezența CCU este relativ scăzută în UE (11,3 cazuri/ 100,000 femei), cancerul de sân, cancerul pulmonar și cancerul colorectal fiind cele mai frecvente trei cauze de deces în rândul femeilor din UE, cu 22,4 cazuri/ 100 000 femei; 20,6 cazuri/ 100 000 femei și, respectiv, 14,2 cazuri / 100 000 femei. Acest lucru este datorat implementării efective a screeningului pentru cancerul de col uterin, deși există o variație enormă a ratelor privind incidența bolii și mortalitatea între statele membre.

Potrivit sursei citate, statele membre ale UE au reprezentat în anul 2012 aproximativ 2,6 milioane de noi cazuri de cancer (76% din totalul european) și 1,26 milioane de decese cauzate de boală (72% din totalul european).

La nivelul UE, România se afla într-o situație nefavorabilă în privința incidenței (32,8 cazuri noi/100 000 femei) și a mortalității prin cancer de col uterin (14,2 decese/100 000 femei). Potrivit acestor date, cancerul de col uterin reprezintă a doua cauză de morbiditate și mortalitate la femei, în România.

La nivel european, rata de incidență a CCU este cea mai scăzută în Spania, Franța, Italia, Elveția și Olanda (5 – 10 cazuri noi/100 000 femei). În schimb, în estul UE, incidența este cea mai ridicată în România, Estonia, Letonia și Bulgaria (26,8 – 32,2 cazuri noi/100 000 femei). De asemenea, în ceea ce privește apariția de noi cazuri de CCU la nivel european, în 2018, România se poziționează pe locul 3, cu 155% cazuri noi față de 100% în 2017, după Letonia (165%) și Estonia (160%). Astfel, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin nou diagnosticate în Europa proveneau din România anul trecut – incidența fiind de 3,5 ori mai ridicată decât media UE.  În România se înregistrează anual 4 343 cazuri noi de cancer col uterin.

Tot la nivelul UE28, estimările privind mortalitatea prin CCU arată valori scăzute în vestul și nordul UE (2 – 4,9 decese/100 000 femei, respectiv 4,9 – 7,7/100 000), în timp ce în est, Letonia, Lituania și Bulgaria (10,6 – 13,4/100 000 femei), respectiv România (13,4 – 16,3/100 000 femei) înregistrau cele mai ridicate valori.

Virusul Papiloma Uman (HPV), principala cauză a CCU

Cancerul de col uterin este provocat, în general, de anumite tipuri de Virus Papiloma Uman (HPV), tulpinile cu risc înalt fiind identificate în 90% din cazurile de cancer documentate de studiile medicale.  Mai exact, dintre cele peste 120 de tipuri de HPV depistate până acum, 15 pot determina aparitia cancerului de col uterin. Majoritatea adulților sunt infectați la un anumit moment pe parcursul vietii, dar infecția dispare fără tratament și fără nicio manifestare. Dacă virusul nu este înlăturat de organism, poate crește riscul de aparitie a cancerului de col uterin.

Vestea bună este, însă, că CCU este cel mai prevenibil tip de cancer prin vaccinare și testare periodică.

Prevenție prin vaccinuri anti-HPV și screening periodic

Există vaccinuri care pot preveni infecția cu cele două tipuri principale de HPV, genotipul 16 și 18, care determină apariția cancerului de col uterin. În țările care dispun de programe de screening pentru cancerul de col uterin s-a redus în mod substanțial numărul de cazuri de îmbolnăviri și de decese cauzate de această formă de cancer.

După primirea avizului comitetului științific al Agenției Europene pentru Medicamente, UE a autorizat comercializarea a două vaccinuri împotriva HPV, care previn infecțiile cu cele două tipuri principale de virus care determină apariția cancerului de col uterin: Gardasil® (Sanofi Pasteur MSD) și Cervarix® (GlaxoSmithKline Biologicals).

Vaccinul anti-HPV în România

Ministerul Sănătății a lansat licitația pentru achiziționarea vaccinului anti-HPV în februarie 2019, însă nu este clar când vor putea beneficia de el pacientele din România. Instituția a mai cumpărat o singură dată doze de vaccin anti-HPV în anul 2008, pentru o campanie gratuită de vaccinare, care a fost un eșec, însă, din cauză că nu a fost însoțită și de o campanie de informare.

În prezent, medicii de familie pot colecta cereri de la părinții adolescentelor care doresc să își vaccineze fiicele, fiind recomandabil ca autoritățile naționale să desfășoare un program de depistare pentru toată populația, înainte de a introduce vaccinarea împotriva HPV.

Astfel, aplicând împreună vaccinarea împotriva virusului papilloma uman (HPV) și screening-ul reprezintă strategia optimă de protecție împotriva CCU. Participarea periodică la screening permite depistarea leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin în stadii incipiente. Astfel, riscul de cancer poate fi redus cu 40-70% prin vaccinare, iar testarea periodică reduce cu încă 30 până la 50% riscul. Screening-ul femeilor vaccinate adaugă o reducere de 30% a mortalității specifice prin CCU.

De altfel, Codul European de Luptă contra Cancerului, lansat de Comisia Europeană în 1987, recomandă, printre cele 12 măsuri de reducere a riscului de cancer, participarea la programele de screening și vaccinarea împotriva infecției cu HPV.

De asemenea,  recomandarea privind screening-ul cancerului, propusă în 2003 de Consiliu și adoptată în unanimitate de miniștrii sănătății din Uniunea Europeană, a făcut apel la statele membre să pună în aplicare programe naționale de depistare a cancerului de colon, col uterin și sân. În plus, recomandarea a prezentat orientări privind cele mai bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare a unor astfel de programe. În esență sugestia a fost ca implementarea screeningului Papanicolau să fie făcută începând de la cel puțin 20 de ani și nu mai târziu de 30 de ani.

Al doilea raport de monitorizare privind recomandările Consiliului din 2003, publicat în 2017, constată că programele de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul populației există în 22 de state membre, fie la nivel național, fie la nivel regional. Raportul arată că s-au înregistrat progrese substanțiale în implementarea programului de screening recomandat pentru cancerul de col uterin în statele membre.

Astăzi, toate cele 31 de țări ale Spațiului Economic European recomandă o vaccinare HPV într-o oarecare măsură, deși unele (Bulgaria, Republica Cehă, România) o recomandă doar pentru anumite grupuri de vârstă. Fiecare țară, cu excepția Bulgariei, finanțează vaccinul prin serviciul național de sănătate, vârstele pentru care sunt recomandate și finanțate vaccinurile variază de la o țară la alta, potrivit ECDC.

Programe de screening pentru cancerul de col uterin

Din cele 28 de state membre, 22 au planificat, pilotat, au în curs de desfășurare sau au încheiat programe de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul întregii populații.  Printre acestea, Germania a adoptat în anul 2013 cadrul legal pentru a adapta programul de screening al CCU (precum și screening-ul pentru cancerul colorectal)  la nivelul populației prin crearea de registre de screening legate de cancer. Noul program se află încă în faza de planificare. Republica Slovacă a inițiat planificarea pentru depistarea cancerului de col uterin, chiar dacă în 2016 era disponibil doar serviciul non-populațional (pacienții se prezentau individual pentru screening, de la caz la caz). Bulgaria a finalizat proiectul pilot în 2014, dar până în prezent nu a fost inițiat niciun program bazat pe populație. De asemenea, nu există niciun program de acest tip în Cipru. Programe non-populaționale au fost raportate în cazul Austriei, Greciei, Luxemburgului și Spaniei. Zece state membre au, în schimb,  programe de screening a CCU în desfășurare la nivelul populației: Belgia, Croația, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Portugalia și România.

Prevenția cancerului de col uterin în România

La nivel european, mortalitatea prin cancerul de col uterin a scăzut cu peste 30% în ultimii 30 de ani, prin programe de prevenție coerente, consecvente și comprehensive bazate pe: informarea corectă și consecventă a publicului; mesaje pozitive concentrate pe prevenție; măsuri cuprinzătoare de prevenție primară/secundară – esențiale în scăderea incidenței CCU. Acestea pot constitui modele valabile și pentru țara noastră.

Progresele recente la noi depind de Programul Național de Screening pentru depistarea activă precoce a CCU care vizează un segment de populație extins (circa 5,6 milioane femei cu vârste cuprinse între 25-64 ani). Până în prezent, circa 700.000 femei au beneficiat de servicii gratuite de testare Babeș Papanicolaou (rată de acoperire 12% la nivelul anului 2016, în condițiile în care rata la nivelul UE era de 40%).üSe estimează că 49% din totalul cazurilor posibile de cancer de col uterin au fost prevenite prin screening populațional, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP)

Cauze pentru incidența crescută a cancerului de col uterin în România (INSP)

86% dintre românce au auzit de cancerul de col uterin. dar mai bine de jumătate dintre acestea nu asociază această boală cu infecția persistentă cu virusul HPV, iar 1 din 10 femei consideră falsă informația potrivit căreia cancerul de col uterin este provocat de această infecție. În plus, 68% dintre românce nu au auzit de infecția cu virusul HPV. În plus, jumătate dintre femeile care au auzit de virusul HPV nu știu sau nu cred că atât femeile cât și bărbații pot fi purtători ai virusului și doar 1 din 5 românce află de la medicul de familie sau de la ginecolog despre această afecțiune .

De asemenea, 7 din 10 femei românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (nici testul Babeș-Papanicolau, nici testul HPV- ADN). Doar 23% dintre românce și-au făcut în ultimii 3 ani testul Pap și 5% și-au făcut ambele teste.

Integrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterin

În acest context, pentru acoperirea unei populații cât mai mari în România, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca în calitate de beneficiar împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică implementează, începând cu luna mai 2018, proiectul ʺIntegrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterinʺ
Proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Obiectivul general al proiectului se referă la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele patologii. În acest scop se are în vedere dezvoltarea competențelor profesionale în domeniul oncologic. Acest lucru va determina un nivel de competențe îmbunătățit al profesionisților implicați, precum și servicii de calitate oferite pacienților, contribuind totodată la obiectivul specific al apelului de proiect și anume la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele patologii.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

1. Asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.

2. Îmbunătățirea nivelului de competențe pentru 440 de persoane implicate în derularea programelor de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.

3. Informarea, educarea, conștientizarea populației în general și a grupurilor vulnerabile în special cu privire la activitatea de screening al cancerului de col uterin.

Grupul ţintă al proiectului este format din 440 persoane implicate în furnizarea de servicii de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al leziunilor pre-canceroase ale colului uterin. Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 68 de luni.

Superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolau

Dr. Florian Alexandru Nicula, Medic Coordonator al Unității Regionale Nord-Vest de Management a Programului de screening al cancerului de col uterin, expert român cooptat de Agenția Internațională de Cercetare a Canceului (IARC, Franța)  în Consiliile Științifice constituite pentru cel de-al doilea raport de monitorizare privind implementarea programelor de screening în conformitate cu recomandările Consiliului din 2003 în Statele Membre ale UE,  și  Director din partea promotorului IOCN al acestui proiect, prezintă motivațiile care au stat la baza lui și activitățile desfășurate până acum.

,,Am promovat acest proiect în urma ultimelor recomandări ale Ghidurilor Europene de asigurare a calității programelor de screening al cancerului de col uterin – suplimentul pentru screening HPV, la care am fost coautor. Acest Ghid, elaborat de IARC Lyon la solicitarea și prin finanțarea Comisiei Europene DG SANCO, în urma unei meta-analize a dovezilor privind superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolaou în depistarea leziunilor precursorii cancerului de col uterin, recomandă utilizarea pe scară largă a acestuia în programele organizate de screening în Statele Membre ale Uniunii Europene”, a spus dr. Nicula.

Introducerea testării primare a HPV în programul național de screening înlătură bariera deficitului de personal cu competențe în cito-patologie și asigura calitatea testării maselor largi de populație feminină

,,Această recomandare se potrivește perfect pentru Programul de screening al cancerului de col din țara noastră, care, la nivelul asigurării calității testului de screening la nivel populațional .are drept principală barieră demonstrată insuficiența infrastructurii de resurse umane de citopatologie și anatomie-patologică și controlul neuniform intern și extern de calitate al laboratoarelor de cito-patologie din program. 

Astfel, integrarea screening-ului primar HPV devine soluția ideală pentru asigurarea calității testării maselor largi de populație feminină la risc, înlăturând barierele privind efectuarea unui test cu predictibilitate superioară, prin utilizarea unei aparaturi care elaborează singură rezultatele testului sub supravegherea unui personal extrem de redus (tehnician și medic de laborator care asigură infrastructura necesară la nivel populațional cu un control unic de calitate”, mai spune acesta. 

Fezabilitatea și eficiența costurilor noilor teste demonstrată prin proiecte pilot recente

,,Fezabilitatea și cost-eficiența noilor teste a fost demonstrată prin Pilotare regională în două proiecte finanțate din Fonduri Norvegiene, CerCcROM și CEDICROM, încheiate în 2018, inițiate și coordonate de Prof. Dr. Patriciu Achimaș Cadariu și subsemnatul”, precizează dr. Florian Nicula. 

Activitățile desfășurate în cadrul proiectului implementat de IOCN-INSP

,,Pentru introducerea pe scară largă la nivel național (roll-out) a screening-ului primar HPV am promovat în parteneriat cu INSP un Proiect POCU cu finanțare din Fonduri Structurale pentru perioada 2018-2023, menit într-o primă etapă să elaboreze metodologia de screening HPV, urmată de formarea specifică de personal. În momentul de față, a fost finalizată perioada de documentare, meta-analiza dovezilor medicale la zi privind toate aspectele (livrabilele) care fac subiectul activităților și obiectivelor finale ale proiectului: protocolul epidemiologic al screening-ului HPV, strategia de integrare a screening-ului primar HPV în screening-ul classc citologic, protocoalele de prelevare-testare (inclusiv autoprelevare self-sampling și unități mobile pentru populația defavorizată din mediul rural și suburban), protocoale de evaluare colposcopică (inclusiv colposcopia mobilă), tratament/follow-up (inclusiv ,,see and treat” pe unitațile mobile)”, informează dr. Florian Necula cu privire la activitățile desfășurate în cadrul proiectului în momentul de față.

De asemenea, mai spune el, ,,până la finele acestui an va fi publicată întreaga metodologie și vor fi finalizate primele curricule de formare (curriculele de formare pentru managementul programelor de screening, tehnicienii și medicii de laborator HPV, formarea specifică în colposcopie, curriculă de colposcopie bazică – inclusiv mobilă și colposcopie avansată)”.

Nu în ultimul rând, dr. Florian Necula subliniază importanța activităților privind ,,informarea la toate nivelele și de asigurare a unei platforme informatice naționale de sprijin a programului de screening, menite să asigure pe viitor calitatea intensității screening-ului și a monitorizării programului la nivel național, cu legătura/informarea/invitarea populației la risc la testele care vor fi efectuate în Etapa a II-a a Proiectelor POCU de screening care va începe conform afirmațiilor Ministerului Sănătății în acest an”.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending