Connect with us

SPECIAL

Retrospectivă 2018: Care sunt cele zece evenimente jubileu pe care Europa le-a celebrat sau comemorat anul acesta

Published

on

Într-an 2018 în care a avut de înfruntat pe lângă provocările determinate de negocierile privind Brexit și diferite derapaje ale țărilor sale membre – Italia, Polonia, România sau Ungaria – Uniunea Europeană, în sensul său particular, și Europa valorilor comune, în sens larg, au celebrat aniversarea mai multor momente jubileu din istoria continentului european, unele ce au precedat ideea fondării UE, altele din anii timpurii ai construcției europene și altele dintre cele mai recente.

Potrivit Comisiei Europene, 2018 a fost un an și al aniversărilor, în care europenii au celebrat și comemorat deopotrivă un secol de la finalul primei conflagrații mondiale, una purtată în marea ei parte pe bătrânul continent, dar au aniversat și zeci de ani de la lansarea unor programe și proiecte care fac parte din ADN-ul valorilor și principiilor păcii și bunăstării aduse de Uniunea Europeană.

Iată care sunt cele zece momente marcante, propuse de executivul european, ale istoriei europene care au aniversat în 2018, 25, 30, 50 sau chiar 100 de ani de la producerea lor.


1) 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial

Pentru Europa, un secol de la finalul primei conflagrații mondiale a însemnat mai mult decât evenimentele găzduite la Paris de președintele francez Emmanuel Macron la care au luat parte peste 70 de lideri din întreaga lume, inclusiv președinții Statelor Unite și Rusiei. Acest veac este legat și de aniversările națiunilor europene, țări membre ale Uniunii Europene în prezent, precum cei 100 ani de la independența Țărilor Baltice sau Centenarul Marii Uniri al României. În mod special, 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial au prilejuit etalarea, încă o dată, a unității europene marcată de reconcilierea franco-germană, celebrată de Emmanuel Macron și Angela Merkel la Compiegne, locul Armistițiului de încetare a focului din 1918.

2) 70 de ani la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului

Un document fundamental, textul Declarației Universale a Drepturilor Omului a fost adoptat în 10 decembrie 1948, la Paris, de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU). Declarația a fost adoptată de 58 de state membre ale Adunării Generale a ONU, constituind o necesitate a acelei perioade, după șase ani în care cel De-al Doilea Război Mondial s-a desfășurat pe întreg globul, iar milioane de vieți au fost masacrate în timpul holocaustului. În 2018, la 70 de ani de la adoptarea Declarației, Uniunea Europeană a lansat anul acesta inițiativa referitoare la „poveștile de succes din domeniul drepturilor omului”, care arată lumii că promovarea și respectarea drepturilor omului permit societăților noastre să devină mai puternice și mai reziliente.

3) 60 de ani de la lansarea Drepturilor Securității Sociale EU Movers

4) 50 de ani de la introducerea libertății de mișcare

Cele două evenimente amintite anterior sunt interconectate la nivel european, ele consolidând drepturi și principii pentru protejarea a peste 17 milioane de cetățeni europeni care locuiesc în străinătate. 4% dintre cetățenii care reprezintă forța de muncă la nivel european locuiesc în altă țară UE decât cea de origine. Beneficiile care decurg din acestea sunt dreptul la o asigurare de sănătate, dreptul la pensie, dreptul la ajutor de șomaj sau dreptul la beneficii de familie.

5) 50 de ani de la apariția Uniunii Vamale

Creată în 1968, Uniunea Vamală facilitează schimburile comerciale între întreprinderile din UE, armonizează taxele vamale pentru mărfurile provenind din afara Uniunii și contribuie la protejarea cetățenilor, a animalelor și a mediului în Europa. În practică, uniunea vamală presupune colaborarea autorităților competente din cele 28 de state membre, ca și cum ar fi o singură entitate. Aceste autorități aplică aceleași tarife pentru mărfurile importate pe teritoriul lor din restul lumii, dar nu aplică tarife la nivel intern.

6) 30 de ani de la înființarea politicii de coeziune

2018 a fost anul în care politica de coeziune a Uniunii Europene, cel mai important instrument de reducere a decalajelor între cele 300 de regiuni europene și care pentru România echivalează cu crearea a peste 40.000 de locuri de muncă şi finanțarea a peste 560 de proiecte de cercetare şi inovare, a celebrat 30 de ani de la înființare. În același an, în baza propunerii bugetare a Comisiei Europene pentru politica de coeziune în anii 2021-2027, România va beneficia de o creștere cu peste 7 miliarde de euro a finanțărilor din cadrul politicii de coeziune în viitorul Cadru Financiar Multianual în comparație cu actuala perioadă de programare financiară.

7) 25 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht

La 1 noiembrie 2018 s-au împlinit 25 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht, cunoscut drept actul oficial care marchează apariția Uniunii Europene, el fiind semnat la 7 februarie 1992. Documentul a marcat începutul “unei noi etape în procesul de creare a unei uniuni tot mai strânse între popoarele Europei”, fiind semnat de Cele 12 state ale Comunităților în baza a trei piloni – Comunitățile, cooperare în materie de politică externă și de securitate comună, cooperare în materie de justiție și afaceri interne. Tratatul prevedea crearea monedei unice – euro, înființarea Uniunii economice și monetare și menționa, pentru întâia oară, sintagma de cetățenie europeană. Prin Tratatul de la Maastricht a fost înființat și Comitetul European al Regiunilor, adunarea UE a autorităților locale și locale din statele membre ale Uniunii Europene.

8) 25 de ani de la lansarea Pieței Unice

Totodată, prin Tratatul de la Maastricht, piața unică europeană – bazată cele patru libertăți de circulație (bunuri, capitaluri, persoane și servicii) – a devenit garant al bunăstării europene. Piața Unică este una dintre cele mai mari realizări ale Europei, concepută pentru a permite libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor. Ea oferă oportunități atât întreprinderilor și profesioniștilor, cât şi consumatorilor. Concret, europenii au drepturi precum cel de a locui, de a studia, de a lucra sau de a beneficia de pensie în altă țară din UE. De asemenea, piaţa unică oferă consumatorilor acces la o gamă mai vastă de produse la prețuri competitive și le permite să se bucure de o mai mare protecție când fac cumpărături acasă, în străinătate sau pe internet, iar întreprinderile mari și mici pot efectua mai simplu și mai ieftin tranzacții comerciale în afara granițelor naționale și pot concura la nivel mondial.

9) 1 an de la lansarea Pilonului European al Drepturilor Sociale

Șefii de stat sau de guvern, reuniți pe 17 noiembrie 2017, la Göteborg, în Suedia, au semnat și adoptat Declarația Drepturilor Sociale care are la bază 20 de principii considerate necesare pentru existența unei piețe a muncii și a unui sistem de asistență socială moderne și funcționale. Printre ele se regăsesc egalitatea accesului pe piața muncii și a condițiilor de muncă și salariale, formarea profesională și asistența socială pentru șomeri, egalitatea de gen, venitul minim, echilibrul între muncă și timpul liber, etc.

10) 1 an de la eliminarea tarifelor impuse în roaming în Uniunea Europeană

A doua jumătate a anului 2017 și întregul an 2018 au reprezentat primul an și jumătate în care europenii au utilizat roaming-ul fără suprataxe, așa-numitul „roaming la prețuri naționale”. Serviciul este valabil pentru cei care trăiesc în statele membre ale Uniunii Europene și pentru cei care călătoresc în țări ale UE pentru muncă sau în scopuri recreative. De asemenea, acesta a fost introdus în Islanda, Liechtenstein și Norvegia la scurt timp după data de 15 iunie 2017, când a intrat în vigoare.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

”Marele Puzzle: Cine va aduna piesele?”: Destrămarea ordinii internaționale liberale și intrarea în epoca unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa în eșalonul secund, temele dominante ale Conferinței de Securitate de la München

Published

on

Corespondență de la München

Regruparea pieselor de bază ale ordinii internaționale și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, care se defășoară între 15-17 februarie în capitala bavareză sub semnul unei lumi portretizate într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele”  în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Cu peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării care au confirmat prezența, între care cancelarul Germaniei Angela Merkel, vicepreședintele SUA Mike Pence, ministrul de Externe al Rusiei Serghei Lavrov, directorul pentru afaceri externe a Partidului Comunist Chinez Yang Jiechi sau miniștrii Apărării din Germania, Franța și Marea Britanie, raportul intitulat The Great Puzzle: Who Will Pick Up the Pieces este sinteza faptului că ”lumea nu asistă doar la o serie de crize mari și mici”, ci că ea este influențată de o problemă mult mai fundamentală, aceea că ”ordinea liberală internațională pare să se destrame”.

CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al doilea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Umăriți aici corespondența premieră de la ediția din 2018).

MSC 2019: Noua competiție strategică SUA-China-Rusia, acompaniată de un vid de conducere a ordinii internaționale liberale

Imaginea de ansamblu proiectată de raportul Conferinței are ca forță de propulsie noua dinamică a relațiilor internaționale influențată de ”trumpismul” politicii externe americane, incursiunea tot mai întetiță a Chinei în afacerile globale, agresivitatea Rusiei, dezacordurile transatlantice în materie de securitate și apărare, cooperare economică, dar și valori comune, viitorul incert al Brexit-ului, în vreme ce Europa încearcă să țină pasul prin eforturi în direcția apărării comune și prin reîmprospătarea alianței franco-germane.

FOTO: Munich Security Conference

”De la colapsul Uniunii Sovietice, peisajul securității internaționale nu a mai fost atât de periculos. Experimentăm o schimbare epocală, în care o eră se îndreaptă spre sfârșit, iar pentru moment sunt vizibile doar forme brute ale unei noi ere geopolitice. Deși unele state sunt dispuse să mențină ordinea internațională liberală, este discutabil dacă acești actori – adesea tulburați de alte provocări de politică externă și internă – sunt capabili să își asume acest rol”, este dilema pe care organizatorii Conferinței de Securitate o aruncă spre dezbatere liderilor lumii prezenți la eveniment, dintre care nu vor lipsi nici secretarul general al NATO, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate sau delegația Congresului SUA.

Președintele Conferinței de Securitate de la München, Wolfgang Ischinger, fost ambasador al Germaniei în SUA, a insistat să evidențieze asupra tezei regrupării pieselor de bază ale ordinii internaționale, în condițiile în care diplomatul german a avertizat în mai multe rânduri asupra riscurilor unei rupturi epocale în relația transatlantică.

O nouă eră a competiției marilor puteri se desfășoară între Statele Unite, China și Rusia, acompaniată de un vid de conducere în ceea ce a devenit cunoscută sub numele de ordinea internațională liberală. Deși nimeni nu poate preconiza cum va arăta viitoarea ordine, devine evident că sunt necesare noi instrumente de gestionare”, a spus Ischinger.

Își fac SUA o ”mea culpa” strategică? // Mike Pence, prezent pentru a doua oară la MSC. Din delegația Congresului SUA va lipsi fostul senator John McCain, decedat anul trecut

Conferința de Securitate de la München va avea loc la finele unei săptămâni în care șeful diplomației americane se află într-un voiaj diplomatic la Budapesta, Bratislava, Varșovia, Bruxelles și Reikjavik pentru a consolida mesajul politic al forței de disuasiune a NATO și pentru a ridica problema influenței maligne a Chinei, secretarul Apărării în exercițiu va participa alături de miniștrii Apărării din țările NATO la o reuniune ministerială importantă la Bruxelles, iar vicepreședintele Mike Pence și delegația Congresului SUA vor fi în capitala Bavariei, toate acestea desfășurându-se la scurt timp după ce suspendarea obligațiilor Statelor Unite din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, măsură urmată de un quid pro quo din partea Rusiei, a trezit neliniștea unei noi curse a înarmărilor a început să domine spațiul strategic al relațiilor internaționale.

La München, SUA vor fi reprezentate atât la nivelul administrației federale – prin vicepreședinte Mike Pence și secretarul Apărării în exercițiu Patrick Shanahan -, cât și la nivel legislativ, delegația Congresului urmând a fi formată din senatorii Lindsey Graham, Sheldon Whitehouse, Roger F. Wicker, James Inhofe, și șefa Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi. La capitolul simbolic, aceasta va fi prima ediție MSC după mulți ani în care din delegația Congresului american nu va face parte John McCain, decedat anul trecut, în semn de omagiu pentru activitatea acestuia în sfera relațiilor transatlantice, Conferința de Securitate de la München asumându-și că va decerna anual premiul ”John McCain”.

Ediția din acest an a prestigiosului forum are loc într-un context în care Statele Unite dau semnele unei ”mea culpa” strategice în timp ce se lansează, de pe poziții de forță, într-o competiție strategică, atât cu China, cât și cu Rusia, ale căror acțiuni sunt percepute ca provocări la postura dominantă americană.

Lipsa unei implicări robuste a SUA în ultimul deceniu în Europa Centrală a creat goluri pe care le-au umplut uşor China şi Rusia”, este mesajul cu care oficialii de la Washington au anunțat prezența din această săptămână în Europa a secretarului de Stat Mike Pompeo, care se află într-un voiaj diplomatic la Budapesta, Bratislava, Varșovia, Bruxelles și Reikjavik.

Mesajul oficialilor Departamentului de Stat reprezintă o mică parte a gândirii strategice pe care Washington-ul o proiectează în era administrației Trump și care este demonstrată prin două dintre cele mai răsunătoare discursuri de politică externă în materie.

Anul trecut, fostul adjunct al lui Mike Pompeo pentru Eurasia, Wess Mitchell, afirma că pregătirea pentru o nouă competiție geopolitică cu Rusia și cu China, inclusiv în fief-ul aliaților central și est-europeni, este sarcina principală a politicii externe americane, avertizând asupra arsenalului Moscovei și Beijing-ului, de la agresivitate militară și tactici de manipulare, corupție și propagandă în cazul Rusiei la o ”diplomație a datoriei” în cazul Chinei.

Cele mai recente momente de referințe privind politica externă a Statelor Unite în această competiție globală sunt discursurile lui Mike Pompeo de la Bruxelles, din decembrie 2018, și firește discursul privind Starea Națiunii al președintelui Donald Trump.

Sub auspiciile unui eveniment German Marshall Fund, Mike Pompeo a ținut la Bruxelles cel mai consistent discurs oficial al administrației americane cu privire la relația transatlantică, în care a criticat acțiunile maligne ale Rusiei, Chinei și Iranului, a insistat pentru rolul cheie al NATO și a arătat că administrația președintelui Trump etalează o politică în care SUA privesc ”lumea așa cum e” și nu așa cum ”și-ar dori să fie”, o alocuțiune intitulată ”refacerea rolului statului-națiune în cadrul ordinii internaționale liberale”.

În fața camerelor reunite ale celui de-al 116-lea Congres american unde a susținut discursul anual privind Starea Națiunii, președintele Donald Trump a recidivat în retorică, însă a invocat desfășurarea competiției strategice cu China și cu Rusia în numele ”securității Americii”, o concurență în care disputele strategico-militare vor fi purtate printr-o dezvoltare impresionantă de opțiuni militare atât cu Moscova, cât și cu Beijing-ul, în timp ce supremația economică va fi o ciocnire eminamente cu China și cu practicile sale neloiale.

Asemenea diagnosticului în fază terminală formulat de raportul Conferinței de la München, în care competiția strategică dintre Washington, Beijing și Rusia reprezintă forma incipientă a unei ere geopolitice ce înlocuiește ordinea internațională liberală – o creație postbelică cu America în frunte, și Europa partener junior – politica administrației americane, cu accente profund realiste, înfățișează o premisă: ca putere mondială ce se bazează (încă) pe triada supremațiilor – politică, economică și militară – , Statele Unite trebuie să confrunte, atât Federația Rusă, cât și China, care de aproape un deceniu îi contestă această poziție dominantă globală.

Europa, în eșalonul secund: alianța franco-germană și Marea Britanie între ”Fix it or Brexit”

Deși axat preponderent pe temerile unei tranziții de la ordinea internațională liberală la noua eră geopolitică a competiției strategice care retrogradează Europa în planul secund, raportul Conferinței de la München plasează vidul ce reiese din riscul sucombării ordinii internaţionale liberale și pe seama Uniunii Europene și a principalelor sale puteri.

Alianța franco-germană, întărită recent prin Tratatul de la Aachen, testată la nivel de cooperare în materie de afaceri europene în atingerea unui compromis privind directiva europeană a gazului, și coordonată în declarații politice privind echiparea strategică a Europei sub leadership-ul comun în privința cooperării structurate permanente pentru apărare europeană și referitor la Inițiativa Europeană de Intervenție.

”Înțelepciunea convențională privind integrarea europeană arată că, dacă Franța și Germania pot să convină asupra unei politici specifice, restul Europei îi va urma. În lumina Brexit-ului și a accentelor populiste ale Italiei, Berlinul și Parisul sunt văzute de mulți ca fiind ultimii eurofili, în timp ce ei înșiși aspiră să fie “o forță motivantă” în integrarea europeană. Cu toate acestea, chiar dacă opinia publică din ambele țări rămâne entuziasmată, consensul franco-german este adesea greu de atins. În plus, în Europa de astăzi, consensul franco-german, în timp ce este încă necesar, nu mai este suficient”, explică raportul Conferinței.

FOTO: Munich Security Conference

Ordinea internațională este în reflux și din cauza Brexit, la trei ani după referendumul britanic și cu mai puțin de 50 zile până la ziua preconizată a retragerii din UE – 29 martie 2019 – situația fiind la fel de incertă. Numai o referință recentă – un raport al Băncii Angliei – a redus estimarea referitoare la creşterea economică din 2019 de la 1,7% la 1,2%, aceasta fiind cea mai importantă revizuire în scădere a unei previziuni după referendumul din 2016 pentru Brexit. O altă referință – un raport al firmei de consultanță IHS Markit – arată că ieșirea din Uniunea Europeană va accelera cel mai probabil declinul Regatului Unit spre poziția de ”jucător minor” pe piața globală a apărării în următorii cinci ani.

Potrivit raportului Conferinței de la München, Marea Britanie se află într-o poziție dificilă în care rolul său în privința securității europene și reconcilierea cu vocația sa transatlantică nu i-au oferit elemente decisive în negocierea unui acord care să permită o retragere ordonată și fără complicații din Uniunea Europeană.

”Liderii britanici și europeni au exprimat o nevoie urgentă de parteneriat continuu, reflectând o constatare că, în sistemul internațional de astăzi, opțiunea de a juca singur îți oferă posibilități limitate”, evidențiază raportul, subliniind încă o dată dilema în care apărătorii ordinii internaționale liberale și din care fac parte Germania, Franța și Marea Britanie o au de înfruntat. 

Confruntați fiind cu provocări interne și externe, sunt acești actori capabili să mențină ordinea internațională liberală? 

”Marele Puzzle: Cine va aduna piesele?”: Destrămarea ordinii internaționale liberale și intrarea în epoca unei competiții strategice SUA-China-Rusia, cu Europa în eșalonul secund, acestea sunt temele ”zero” printre care vor naviga liderii lumii la Conferința de Securitate de la München.

În ultimele cinci decenii, Conferința de Securitate de la München, aflată la cea de-a 55-a ediție în 2019, a devenit o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. De la înființarea sa în 1963 ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” (n.r – reuniune internațională de apărare), MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.

Continue Reading

#RO2019EU

Dezbaterea din plenul Comitetului European al Regiunilor a necesitat exprimarea poziției premierului Viorica Dăncilă pe subiecte precum încălcarea statului de drept în România, aderarea la Spațiul Schengen și suținerea Balcanilor de Vest pe calea europeană

Published

on

Corespondență Bruxelles – Alexandra Loy

În cadrul vizitei pe care o efectuează la Bruxelles, prim-ministrul României, Viorica Dăncilă, a participat astăzi, 6 februarie 2019, la sesiunea plenară a Comitetului European al Regiunilor (CoR), pentru a  prezenta prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene. Problema respectării statului de drept și a aderării României la Schengen, precum și poziția Președinției Consiliului cu privire la extinderea UE în Balcanii de Vest au fost subiecte care au reapărut în dezbatere de astăzi din plenul CoR.

Prim-ministrul Viorica Dăncilă a prezentat cei patru piloni strategi pe care se construiește programul Președinției române, în centrul cărora se află conceptul de coeziune, ca valoare europeană comună, respectiv Europa convergenței, Europa siguranței, Europa actor global și Europa valorilor comune.

În cadrul intervenției sale, șeful executivului a făcut referire la dosarele complexe pe care România le are de gestionat în exercitarea mandatului său: negocierea viitorului Cadru Financiar Multianual, retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, precum și migrația, securitatea și reflecția privind viitorul Uniunii.

Nu în ultimul rând, prim-ministrul Viorica Dăncilă a arătat că un alt obiectiv important pentru România este promovarea unui cadru consolidat de cooperare macro-regională, inclusiv prin Strategia UE pentru Regiunea Dunării, și a mulțumit membrilor Comitetului pentru deschiderea arătată față de acest subiect.

De asemenea, Premierul Viorica Dăncilă a atins alte câteva subiecte în timpul sesiunii de întrebări adresate de membrii plenarei Comitetului Regiunilor, precum poziția României cu privire la menținerea vizei Schengen pentru România, avansarea agendei strategice a UE, procesul de extindere a UE în Balcanii de Vest, consolidarea încrederii cetățenilor europeni în instituțiile Uniunii și problema respectării statului de drept în România. 

Referitor la menținerea vizei Schengen pentru România, Premierul român consideră că România își merită locul printre statele membre la acest spațiu, cel puțin din punct de vedere tehnic, această părere fiind împărtășită și de Comisia Europeană și Parlamentul European. 

,,Din 2011 România îndeplinește toate criterile tehnice de aderare, după cum o confirmă și Comisia Europeană în rapoartele sale, însă problema rămâne una de acord politic. România a contribuit în acești ani ca un adevărat stat membru al Spațiului Schengen și mă bazez pe sprijinul Președintelui Comisiei, dl. Jean-Claude Juncker, și al Președintelui Parlamentului European, dl. Antonio Tajani, care susțin aderarea României la Spațiul Schengen, pentru obținerea acceptului politic (din partea tuturor statelor membre n.r.). Dacă vorbim despre unitate și coeziune, atunci ele trebuie să se reflecte și aici.”

Viorica Dăncilă a oferit asigurări asupra faptului că obiectivele agendei strategice 2014-2020 vor fi atinse până la finele actualului ciclu instituțional, iar cooperarea în cadrul Trio-ului Președinției Consiliului UE, alături de Finlanda și Croația, este baza solidă pe care se va realiza acest lucru.

,,Am lucrat foarte bine în echipă cu Finlanda și Croația, care ne vor succede la Președinția Consiliului, pentru creionarea agendei pentru următoarele 18 luni. Cooperarea între președinții se impune dacă vrem să avem rezultate bune pe final de mandat pentru închiderea agendei strategice 2014-2020.”

De asemenea, premierul Dăncilă a vorbit și despre Balcanii de Vest, care sunt prioritari alături de Parteneriatul Estic. În acest sens, aceasta a salutat Acordul de la Prespa privind schimbarea numelui fostei republicii iugoslave și a subliniat faptul că acest act a rezolvat o dispută veche de decenii și a deschis calea către integrare euro-atlantică a Macedoniei de Nord. În acest sens, procesul de negociere pentru aderarea la UE a vecinului din sudul Balcanilor a fost și rămâne o prioritate pentru România în ceea ce privește securitatea și stabilitatea regională.

Mai mult, Viorica Dăncilă a reafirmat susținerea procesului de extindere în Balcanii de Vest de către Președinția Consiliului pe baza rezultatelor individuale ale fiecărui stat candidat în negocierea capitolelor de aderare. România este pregătită și dispusă să acorde sprijinul ei tehnic statelor care vor să meargă pe calea europeană. Acest lucru este valabil și pentru Republica Moldova, stat membru al Parteneriatului Estic, pe care România îl asistă în implementarea reformelor necesare integrării europene prin cooperarea la nivel de miniștri de resort în chestiuni sectoriale, potrivit afirmațiilor premierului.

Președinția României la Consiliul UE are ca obiectiv în programul său de lucru consolidarea încrederii cetățenilor europeni în proiectul european, care capătă o importanță fundamentală în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din 23-26 mai 2019 și al discuțiilor despre viitorul Europei. Premierul a exprimat în fața Comitetului Regiunilor convingerea Președinției Consiliului privind implicarea cetățenilor europeni în procesul decizional ca premisă pentru asigurarea coeziunii europene.

,,Cetățenii trebuie implicați în creionarea politicilor europene care trebuie să fie astfel mai aproape de aceștia. Trebuie să informăm mai mult cetățenii de măsurile pe care le luăm pentru UE. Cred că aceasta este calea de urmat dacă vrem ca cei care gândesc în spiritul valorilor europene și ale democrației să fie mai mulți decât cei care sunt anti-europeni. În Președinția română a Consiliului UE aveți nu doar un prieten, ci și un partener de încredere pentru aprofundarea coeziunii europene.”

Pe finalul dezbaterii, premierul Dăncilă a atins și subiectul delicat al statului de drept, reiterând că statul de drept nu este atacat în România, iar tot ce se spune împotriva acțiunilor guvernului român sunt minciuni.

,,Așa cum susținea și Comisia Europeană, în orice stat membru, statul de drept, drepturile cetățenilor și lupta anticorupție trebuie să primeze. Eu, ca premier, garantez că aceste aspecte vor fi pentru mine o prioritate. Toate acuzele la adresa guvernului sunt nefondate. O singură ordonanță de urgență a promulgat Guvernul pe justiție și a aceasta a fost pentru a pune în practică recomandări ale Comisiei de la Veneția. Restul acuzelor că guvernul României nu pune în vigoare anumite aspecte nu sunt demonstrate de realitate.”, a încheiat premierul României.

Este de menționat și faptul că Premierul Viorica Dăncilă a reliefat rolul important pe care Comitetul European al Regiunilor îl are ca punte de legătură între autoritățile locale și regionale și instituțiile europene și a arătat că acesta va fi un partener important pe perioada celor 6 luni de mandat ale României, mulțumind instituției pentru sprijinul acordat până acum României și Președinției Consiliului. 

Vizita de două zile a premierului Viorica Dăncilă la Bruxelles, pentru prezentarea priorităților Președinției Consiliului în fața plenului reunit al Comitetului European al Regiunilor și pentru întrevederea separată cu Președintele instituției, Karl-Heinz Lambertz, se va încheia mâine cu participarea primului ministru la Conferința pentru combaterea anti-semitismului și protejarea comunităților de evrei din întreaga lume și cu întrevederea bilaterală cu Ronald Lauder, președintele Congresului Mondial al Evreilor. 

Citiți și Întrevederile bilaterale ale Premierului Viorica Dăncilă cu reprezentanții organizațiilor evreiești europene și internaționale subliniază interesul României privind combaterea antisemitismului și valorificarea relației cu Israelul, aliat strategic în Orientul Mijlociu

Continue Reading

#RO2019EU

Întrevederile bilaterale ale Premierului Viorica Dăncilă cu reprezentanții organizațiilor evreiești europene și internaționale subliniază interesul României privind combaterea antisemitismului și valorificarea relației cu Israelul, aliat strategic în Orientul Mijlociu

Published

on

Corespondență Bruxelles – Alexandra Loy

Premierul Viorica Dăncilă a avut o întrevedere bilaterală la Bruxelles cu Katharina von Schnurbein, coordonator european pentru combaterea antisemitismului și cu secretarul general al Organizației Mondiale pentru Restituirea Proprietăților Evreiești (World Jewish Restitution Organisation), Collette Avital, în contextul participării la Conferința ”Lupta împotriva antisemitismului: o abordare comună pentru o mai bună protecție a comunităților evreiești din Europa – de la politici la acțiuni” (7 februarie 2019), eveniment organizat de Președinția României la Consiliului Uniunii Europene.

În cadrul întrevederii cu coordonatorul european pentru combaterea antisemtismului, oficialul român a subliniat că temele combaterii antisemitismului și negaționismului și cea a păstrării memoriei Holocaustului sunt prioritare în atenția Președinției române a Consiliului UE, precizând că acestea au fost încadrate în pilonul IV al priorităților: Europa valorilor comune.

Premierul Dăncilă a mulțumit pentru implicarea activă a Katharinei von Schnurbein în organizarea Conferinței privind lupta împotriva antisemitismului, asigurând interlocutorul străin de susținerea României pentru proiectele Comisiei Europene dedicate implementării Declarației Consiliului din 6 decembrie 2018 privind combaterea antisemitismului și dezvoltarea unei abordări comune pentru o mai bună protecție a comunităților și instituțiilor evreiești din Europa.

De asemenea, premierul Viorica Dăncilă a oferit informații cu privire la proiectul României de a organiza, în 11 martie 2019, la București, o conferință pe tema combaterii negării Holocaustului prin politici educaționale și memorialistică, eveniment care urmărește să promoveze unul dintre cele mai importante proiecte curente ale României pe această problematică – deschiderea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului în România. 

Relațiile bilaterale România-Israel au fost abordate în cadrul întâlnirii cu Collette Avital, prilej cu care prim-ministrul României a subliniat că Statul Israel este pentru țara noastră cel mai apropiat aliat și partener strategic în Orientul Mijlociu și un partener strategic al Uniunii Europene, pe o gamă extinsă de teme, de la stabilitatea regională și contraterorism la dezvoltarea economică și securitatea energetică, educație și promovarea valorilor comune.

De asemenea, au fost evocate eforturile recente ale Românei în direcția accelerării procesului de restituire a proprietăților evreiești, precum și evoluțiile legislative legate de plata indemnizațiilor pentru supraviețuitorii Holocaustului. La finalul întâlnirii, s-a convenit continuarea cooperării dintre Guvernul României și Organizația Mondială pentru Restituirea Proprietăților Evreiești pe aceste teme.

Premierul Viorica Dăncilă mai are pe agenda vizitei de lucru la Bruxelles alte două reuniuni bilaterale cu reprezentanți ai organizațiilor evreiești europene și internaționale, și anume Ronald Lauder, președintele Congresului Mondial al Evreilor, David Harris, director executiv al Comitetului Evreiesc American și Daniel S. Mariaschin, director executiv și vice-președinte B’nai B’rith.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending