Connect with us

SPECIAL

Retrospectivă 2018: Care sunt cele zece evenimente jubileu pe care Europa le-a celebrat sau comemorat anul acesta

Published

on

Într-an 2018 în care a avut de înfruntat pe lângă provocările determinate de negocierile privind Brexit și diferite derapaje ale țărilor sale membre – Italia, Polonia, România sau Ungaria – Uniunea Europeană, în sensul său particular, și Europa valorilor comune, în sens larg, au celebrat aniversarea mai multor momente jubileu din istoria continentului european, unele ce au precedat ideea fondării UE, altele din anii timpurii ai construcției europene și altele dintre cele mai recente.

Potrivit Comisiei Europene, 2018 a fost un an și al aniversărilor, în care europenii au celebrat și comemorat deopotrivă un secol de la finalul primei conflagrații mondiale, una purtată în marea ei parte pe bătrânul continent, dar au aniversat și zeci de ani de la lansarea unor programe și proiecte care fac parte din ADN-ul valorilor și principiilor păcii și bunăstării aduse de Uniunea Europeană.

Iată care sunt cele zece momente marcante, propuse de executivul european, ale istoriei europene care au aniversat în 2018, 25, 30, 50 sau chiar 100 de ani de la producerea lor.


1) 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial

Pentru Europa, un secol de la finalul primei conflagrații mondiale a însemnat mai mult decât evenimentele găzduite la Paris de președintele francez Emmanuel Macron la care au luat parte peste 70 de lideri din întreaga lume, inclusiv președinții Statelor Unite și Rusiei. Acest veac este legat și de aniversările națiunilor europene, țări membre ale Uniunii Europene în prezent, precum cei 100 ani de la independența Țărilor Baltice sau Centenarul Marii Uniri al României. În mod special, 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial au prilejuit etalarea, încă o dată, a unității europene marcată de reconcilierea franco-germană, celebrată de Emmanuel Macron și Angela Merkel la Compiegne, locul Armistițiului de încetare a focului din 1918.

2) 70 de ani la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului

Un document fundamental, textul Declarației Universale a Drepturilor Omului a fost adoptat în 10 decembrie 1948, la Paris, de către Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU). Declarația a fost adoptată de 58 de state membre ale Adunării Generale a ONU, constituind o necesitate a acelei perioade, după șase ani în care cel De-al Doilea Război Mondial s-a desfășurat pe întreg globul, iar milioane de vieți au fost masacrate în timpul holocaustului. În 2018, la 70 de ani de la adoptarea Declarației, Uniunea Europeană a lansat anul acesta inițiativa referitoare la „poveștile de succes din domeniul drepturilor omului”, care arată lumii că promovarea și respectarea drepturilor omului permit societăților noastre să devină mai puternice și mai reziliente.

3) 60 de ani de la lansarea Drepturilor Securității Sociale EU Movers

4) 50 de ani de la introducerea libertății de mișcare

Cele două evenimente amintite anterior sunt interconectate la nivel european, ele consolidând drepturi și principii pentru protejarea a peste 17 milioane de cetățeni europeni care locuiesc în străinătate. 4% dintre cetățenii care reprezintă forța de muncă la nivel european locuiesc în altă țară UE decât cea de origine. Beneficiile care decurg din acestea sunt dreptul la o asigurare de sănătate, dreptul la pensie, dreptul la ajutor de șomaj sau dreptul la beneficii de familie.

5) 50 de ani de la apariția Uniunii Vamale

Creată în 1968, Uniunea Vamală facilitează schimburile comerciale între întreprinderile din UE, armonizează taxele vamale pentru mărfurile provenind din afara Uniunii și contribuie la protejarea cetățenilor, a animalelor și a mediului în Europa. În practică, uniunea vamală presupune colaborarea autorităților competente din cele 28 de state membre, ca și cum ar fi o singură entitate. Aceste autorități aplică aceleași tarife pentru mărfurile importate pe teritoriul lor din restul lumii, dar nu aplică tarife la nivel intern.

6) 30 de ani de la înființarea politicii de coeziune

2018 a fost anul în care politica de coeziune a Uniunii Europene, cel mai important instrument de reducere a decalajelor între cele 300 de regiuni europene și care pentru România echivalează cu crearea a peste 40.000 de locuri de muncă şi finanțarea a peste 560 de proiecte de cercetare şi inovare, a celebrat 30 de ani de la înființare. În același an, în baza propunerii bugetare a Comisiei Europene pentru politica de coeziune în anii 2021-2027, România va beneficia de o creștere cu peste 7 miliarde de euro a finanțărilor din cadrul politicii de coeziune în viitorul Cadru Financiar Multianual în comparație cu actuala perioadă de programare financiară.

7) 25 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht

La 1 noiembrie 2018 s-au împlinit 25 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht, cunoscut drept actul oficial care marchează apariția Uniunii Europene, el fiind semnat la 7 februarie 1992. Documentul a marcat începutul “unei noi etape în procesul de creare a unei uniuni tot mai strânse între popoarele Europei”, fiind semnat de Cele 12 state ale Comunităților în baza a trei piloni – Comunitățile, cooperare în materie de politică externă și de securitate comună, cooperare în materie de justiție și afaceri interne. Tratatul prevedea crearea monedei unice – euro, înființarea Uniunii economice și monetare și menționa, pentru întâia oară, sintagma de cetățenie europeană. Prin Tratatul de la Maastricht a fost înființat și Comitetul European al Regiunilor, adunarea UE a autorităților locale și locale din statele membre ale Uniunii Europene.

8) 25 de ani de la lansarea Pieței Unice

Totodată, prin Tratatul de la Maastricht, piața unică europeană – bazată cele patru libertăți de circulație (bunuri, capitaluri, persoane și servicii) – a devenit garant al bunăstării europene. Piața Unică este una dintre cele mai mari realizări ale Europei, concepută pentru a permite libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și persoanelor. Ea oferă oportunități atât întreprinderilor și profesioniștilor, cât şi consumatorilor. Concret, europenii au drepturi precum cel de a locui, de a studia, de a lucra sau de a beneficia de pensie în altă țară din UE. De asemenea, piaţa unică oferă consumatorilor acces la o gamă mai vastă de produse la prețuri competitive și le permite să se bucure de o mai mare protecție când fac cumpărături acasă, în străinătate sau pe internet, iar întreprinderile mari și mici pot efectua mai simplu și mai ieftin tranzacții comerciale în afara granițelor naționale și pot concura la nivel mondial.

9) 1 an de la lansarea Pilonului European al Drepturilor Sociale

Șefii de stat sau de guvern, reuniți pe 17 noiembrie 2017, la Göteborg, în Suedia, au semnat și adoptat Declarația Drepturilor Sociale care are la bază 20 de principii considerate necesare pentru existența unei piețe a muncii și a unui sistem de asistență socială moderne și funcționale. Printre ele se regăsesc egalitatea accesului pe piața muncii și a condițiilor de muncă și salariale, formarea profesională și asistența socială pentru șomeri, egalitatea de gen, venitul minim, echilibrul între muncă și timpul liber, etc.

10) 1 an de la eliminarea tarifelor impuse în roaming în Uniunea Europeană

A doua jumătate a anului 2017 și întregul an 2018 au reprezentat primul an și jumătate în care europenii au utilizat roaming-ul fără suprataxe, așa-numitul „roaming la prețuri naționale”. Serviciul este valabil pentru cei care trăiesc în statele membre ale Uniunii Europene și pentru cei care călătoresc în țări ale UE pentru muncă sau în scopuri recreative. De asemenea, acesta a fost introdus în Islanda, Liechtenstein și Norvegia la scurt timp după data de 15 iunie 2017, când a intrat în vigoare.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

ROMÂNIA

După 20 de ani, un Suveran Pontif vine în ”Grădina Maicii Domnului”. Astăzi începe vizita Papei Francisc în România, deschizând un nou capitol în destinul occidental al țării noastre

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

La 20 ani de ani de la prima vizită a unui Suveran Pontif într-o țară majoritar ortodoxă, Papa Francisc devine al doilea Papă din istorie care se va afla, pentru trei zile, în România. La două decenii de la o vizită care a adus și întreținut speranța pentru milioane de români ieșiți de câțiva ani de sub comunism și ocoliți de primul val de aderare la structurile și valorile occidentale (NATO), actualul Suveran Pontif vine într-o țară membră a NATO de 15 ani, într-o națiune care are în memoria sa colectivă trei decenii de la căderea comunismului și într-un stat membru al Uniunii Europene care asigură pentru prima dată președinția Consiliului UE, ai cărui cetățeni au oferit în urmă cu câteva zile cel mai puternic semnal al atașamentului față de valorile europene, la baza cărora se află, în primul rând, creștinismul.

La două decenii de la afirmația Papei Ioan Paul al II-lea privind ”România – Grădina Maicii Domnului”, primul papă latino-american din istoria catolicismului, Sanctitatea Sa – pe numele său Jorge Mario Bergoglio – vine în România și în calitate de apărător puternic al valorilor europene și al beneficiilor pentru pace pe care le-a adus existența Uniunii Europene.

O premieră pentru o vizită papală – cu o durată de trei zile într-o țară necatolică – prezența Papei Francisc în România pune țara noastră din nou pe harta atenției globale, la trei săptămâni după Summitul european de la Sibiu, primul din istorie organizat de Ziua Europei.

După ce Papa Ioan Paul al II-lea, primul papă polonez din istorie, a jucat un rol decisiv în căderea regimurilor comuniste în Europa Centrală și de Est, Papa Francisc I este Suveranul Pontif care, în martie 2017, îi primea în audiență pe toți șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, cu ocazia aniversării a 60 de ani la semnarea Tratatelor fondatoare de la Roma. Atunci, Sanctitatea Sa le-a atras atenția lui Klaus Iohannis și celorlalți lideri că Europa se confruntă cu un „vid de valori“, condamnând în acelaşi timp populismul antiimigraţionist şi extremismul și făcând un apel la spiritul solidarității.

Apelul la solidaritate al Papei din 2017, regăsit în ”Spiritul de la Sibiu” din 2019

Europa trebuie să recupereze acel spirit al solidarităţii, primul element al vitalităţii europene; acest lucru este necesar astăzi mai mult ca niciodată, în contextul tendinţelor de genul tentaţiei de reducere a idelurilor fondatoare la necesităţi de ordin productiv, economic şi financiar. Uniunea Europeană nu trebuie să însemne doar parametri economici, ci şi valori, bogăţie, diversitate, modele morale, idei”, a  spus, în martie 2017, Papa Francisc.

După Summitul de la Roma din urmă cu doi ani, primul moment în care liderii europeni și-au reînnoit angajamentele politice și atașamentul față de Uniunea Europeană a fost Summitul de la Sibiu din urmă cu trei săptămâni, prima astfel de manifestare politică din istoria Uniunii Europene organizată chiar de Ziua Europei și primul summit dedicat în întregime viitorului Europei.

Atunci, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv. Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison (…) Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27 pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar”, au convenit liderii pe 9 mai, la Sibiu, acolo unde au fost aclamați de sute de cetățeni români care au scandat ”Europa, Europa!”.

Papa Francisc, mesaj pentru români înaintea vizitei sale istorice în România: ”Vin între voi ca să mergem împreună”

Vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc, pregătită temeinic de patru ani, este desfășurată sub genericul “Să mergem împreună!”. (Programul în detaliu este disponibil aici.)

Sanctitatea Sa Papa Francisc a afirmat acest lucru, într-un mesaj înaintea vizitei sale istorice în România, difuzat marţi seară în exclusivitate de TVR.

Vin între voi ca să mergem împreună. Mergem împreună când învăţăm, să păstrăm rădăcinile şi familia, când ne îngrijim de viitorul copiilor şi al fratelui de lângă noi, când ne depăşim fricile şi suspiciunile, când lăsăm să cadă barierele care ne separă de ceilalţi”, spune Suveranul Pontif, citat de Agerpres.

În mesaj, Papa Francisc mulţumeşte preşedintelui şi celorlalte autorităţi ale statului pentru invitaţia de a vizita “România, ţară frumoasă şi primitoare, ca pelerin şi frate”.

De altfel, cu prilejul vizitei în România, Suveranul Pontif a transmis și un mesaj pe Twitter.

Mâine voi merge în România ca pelerin, să merg împreună cu frații noștri ai Bisericii Ortodoxe Române și cu credincioșii catolici. Vă chem să vă rugați pentru mine!”, a scris Sanctitatea Sa.


București, prima etapă a vizitei

La 20 de ani de la vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea, vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România include, în prima zi, întâlniri cu autorităţile politice şi societatea civilă, cu conducerea Bisericii Ortodoxe Române şi Sfânta Liturghie din Catedrala “Sfântul Iosif”.

La ora 11:30, preşedintele Klaus Iohannis îl va întâmpina pe Papa Francisc la Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”, ceremonia oficială de primire, la Palatul Cotroceni, fiind prevăzută pentru ora 12:05. Cei doi înalţi oficiali vor avea convorbiri tete-a-tete, urmate de o întâlnire cu prim-ministrul Viorica Dăncilă, alte autorităţi, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai corpului diplomatic. Cu această ocazie, în prezenţa a aproximativ 400 de invitaţi, şeful statului român şi Papa Francisc vor susţine discursuri.

Vineri după-amiază, de la ora 15:45, Suveranul Pontif va avea o întâlnire privată cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, la Palatul Patriarhiei, după care Sanctitatea Sa se va întâlni, de la ora 16:15, cu Sinodul Permanent al BOR.

Papa Francisc va merge apoi, la ora 17:00, la Catedrala Naţională, programul vizitei cuprinzând rostirea rugăciunii “Tatăl nostru”, în limba latină, urmată de cântări pascale catolice. După terminarea acestora, va urma rostirea rugăciunii “Tatăl nostru”, în limba română, urmată de cântări pascale ortodoxe.

Potrivit Patriarhiei Române, “programul nu cuprinde oficierea unui serviciu liturgic comun, ci momente muzicale distincte şi consecutive, conform hotărârii Sfântului Sinod şi practicii din diaspora română când se foloseşte acelaşi lăcaş de cult”.

La ieşirea din Catedrală, Patriarhul Daniel şi Papa Francisc vor saluta credincioşii prezenţi cu salutul pascal “Hristos a înviat!”.

De la ora 18:10, Suveranul Pontif va participa la Sfânta Liturghie de la Catedrala catolică “Sfântul Iosif”, unde va rosti o omilie. Sfânta Liturghie de la Catedrala “Sfântul Iosif”, la care reprezentanţii Bisericii Romano-Catolice şi Greco-Catolice au estimat participarea a peste 25.000 de credincioşi, va dura o oră şi 20 de minute.

Programul vizitei Suveranului Pontif în zilele 1-2 iunie

Pe 1 iunie, Papa Francisc va merge la Sanctuarul marian din Şumuleu-Ciuc, va vizita Catedrala “Sfânta Maria Regină” din Iaşi şi va participa la o întâlnire cu tineri şi familii la Palatul Culturii din Iaşi, unde va susţine un discurs.

Pe 2 iunie, Suveranul Pontif va participa la Divina Liturghie cu beatificarea a şapte episcopi martiri greco-catolici la Câmpia Libertăţii din Blaj şi va avea o întâlnire cu comunitatea romă din localitate.

Vizita în România a Papei Francisc se va încheia pe 2 iunie, la ora 17:30, cu ceremonia plecării oficiale de pe Aeroportul Internaţional Sibiu, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis.

Programul în detaliu este disponibil aici.

Vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România se desfășoară în perioada 31 mai – 2 iunie, la Bucureşti, Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj. Suveranul Pontif se va afla la Bucureşti pe 31 mai, la Şumuleu Ciuc şi la Iaşi pe 1 iunie şi la Blaj pe 2 iunie. Vizita de stat a Sanctităţii Sale se desfăşoară la invitaţia preşedintelui Klaus Iohannis, care a adresat această invitaţie în în timpul vizitei la Vatican din luna mai 2015, cu ocazia aniversării unui sfert de veac de la reluarea relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun. Ulterior, în martie 2017, invitaţia a fost reînnoită prin scrisoarea transmisă de către preşedintele României Sanctităţii Sale. 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

ANALIZĂ Cum întruchipează relațiile ”PSD – Frans Timmermans” și ”PNL – Manfred Weber” manifestele electorale pentru Europa și pentru România ale celor două forțe politice

Published

on

© PES Flickr/ Administrația Prezidențială (colaj foto by Calea Europeană)

În multe țări ale Uniunii Europene, alegerile pentru Parlamentul European sunt percepute drept un moment electoral de revalidare sau contestare a forțelor politice aflate la guvernare, în pofida faptului că politicile și deciziile europene sunt suma rezultată din negocierile dintre statele membre, cei 751 de eurodeputați și de Comisia Europeană, unde fiecare stat membru trimite câte un comisar. Nici România nu face rabat de la aceste chestiuni. În extenso însă, campania electorală pentru alegerile privind Parlamentul European se bazează pe un program politic al fiecărei formațiuni care va solicită, duminică, votul românilor.

Dincolo de reprezentarea în singura instituție transnațională din lume aleasă prin vot direct a intereselor celor 500 de milioane de europeni, dintre care aproximativ 20 milioane de români, votul acordat listei unui partid politic reprezintă, indirect, și un vot pentru candidații la șefia Comisiei Europene. În 2014, în baza acestei proceduri numite Spitzenkandidat, candidatul familiei politice europene care a obținut cele mai multe mandate – PPE – a devenit și președintele Comisiei Europene. Separat de discuția și analiza privind viitorul acestei proceduri, în România, voturile acordate de cetățeni unuia dintre cele mai puternice două partide – PSD și PNL, vor reprezenta voturi care îi vor ajuta în negocierea politică pe candidații, la nivel european, ai familiilor politice din care fac parte PSD și PNL să ajungă mai aproape de funcția de președinte al Comisiei Europene.

Atât PNL, cât și PSD, fac parte nu numai din cele mai puternice familii politice europene – Partidul Popular European și Partidul Socialiștilor Europeni -, cât și din formațiunile paneuropene care oferă cei mai puternici candidați pentru șefia Comisiei Europene: Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European, și Frans Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene. Prin urmare, apare întrebarea: Care sunt, comparativ, elementele deopotrivă de legătură și de disonanță între viziunea cu care marii candidați europeni vor să conducă Europa în următorii cinci ani și programul politic cu care vor merge în Parlamentul European eurodeputații PSD și cei ai PNL?

Pentru început, o realitate politică trebuie asumată: în timp ce relația PNL – Manfred Weber s-a consumat cu momente electorale fanion precum lansarea programului electoral al lui Weber la București la Summitul liderilor locali și regionali din PPE sau participarea la Summitul liderilor PPE din marja Summitului UE de la Sibiu, relația dintre PSD și Frans Timmermans este profund scindată de raporturile instituționale dintre titulatura actuală a candidatul socialist, cea de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene însărcinat cu protejarea statului de drept, și de poziția Partidului Social-Democrat, aceea de principală formațiune a puterii din România care, în opinia instituțiilor Uniunii Europene, prejudiciază valorile fundamentale ale UE. Mai mult, relația dintre PSD și familia sa politică europeană se află la un minim istoric. Deși social-democrații români reprezintă doar unul dintre cele cinci guverne naționale din UE conduse de un partid ce aparține familiei social-democrate europene, fiind și guvernul care asigură președinția Consiliului UE, PES a decis înainte de campania electorală să înghețe relațiile cu PSD pe fondul criticilor privind acțiunile puterii de la București împotriva independenței justiției.

Argumentele de mai sus pot constitui, în egală măsură, și o explicație cu privire la asemănările și diferențele de viziune între manifestele electorale ale lui Manfred Weber și Frans Timmermans și colegii politici din România, PNL, respectiv PSD.

În linii majore, viziunile lui Weber și Timmermans au fost tranșate la marea dezbatere electorală europeană de săptămâna trecută, cu un plus de pragmatism și aplecare spre moștenirea popularilor europeni pentru candidatul PPE și un plus de experiență și entuziasm specific progresiștilor pentru candidatul PES. 

Relația Manfred Weber – PNL. Etapa programelor politice: The Power of WE(ber) și România în primul rând

Programul politic al lui Weber este înfățișat de declarațiile privind dorința sa de a fi ”un președinte al cetățenilor” și de a pune bazele unei ”Comisii Europene pentru un nou început”.

La nivelul substanței manifestului său politic ”The Power of WE” – prezentat atât la București, cât și la Atena și alte capitale europene – candidatul PPE are o viziune pentru Europă în trei piloni – ”puternică, inteligentă și bună” – din care fac parte inițiative îndrăznețe precum crearea a cinci milioane de locuri de muncă pentru tineri sau credite de locuințe pentru familiile tinere, precum și acțiuni interne și externe cu impact politic major, între care înființarea unui nou mecanism privind statul de drept, încetarea tratativelor de aderare a Turciei la UE sau un angajament global pentru interzicerea plasticului de unică folosință.

PNL și-a asumat susținerea lui Manfred Weber ca viitor președinte al Comisiei Europene, alături și de președintele Klaus Iohannis, care reprezintă România în Consiliul European, instituția ce propune șeful executivului european.

Deși în mare parte programul politic al liberalilor este axat pe chestiunile de interes major pentru România – aderarea la spațiul Schengen, ridicarea MCV și adoptarea monedei euro – prima dintre propunerile concrete ale PNL se referă la înfiinţarea „unui mecanism care să monitorizeze situaţia statului de drept“ şi respectarea drepturilor fundamentale în toate statele UE, o măsură centrală pe care și-o asumă și familia politică din care PNL face parte – PPE -, precum și candidatul Manfred Weber.

Relația Frans Timmermans – PSD. Cum sunt (ne)armonizate ”Contractul social” al lui Timmermans și deviza ”România merită mai mult”?

Deși reprezentanții Partidului Social-Democrat, în frunte cu președintele Liviu Dragnea și cu premierul Viorica Dăncilă au participat la Congresul PES de la Madrid, unul dintre celelalte puține fief-uri social-democrate din Europa, relația Timmermans – PSD pe filiera manifestelor electorale transmite următorul fapt: dincolo de propunerile specifice ale PSD pentru interesele României, există o armonie între măsurile social-democrate propuse de PSD și cele ale lui Timmermans, însă lipsa unei coeziuni politice între cele două părți lasă loc imaginii în care candidatul PES dă drept exemplu pozitiv atitudinea sa intransigentă față de PSD ca dovadă a spiritului său de non-negociere a valorilor europene pentru nimic în lume. În contrapartidă, PSD nu și-a asumat o susținere clară pentru candidatura lui Timmermans.

Noul contract social pentru Europa propus de Frans Timmermans se fundamentează pe 7 piloni strategici, – O Europă a egalității și a corectitudinii; O Europă a solidarității pentru cei mulți, nu pentru cei puțini; O Europă sustenabilă care ne protejează planeta; O Europă liberă și democratică; O Europă feministă cu drepturi egale pentru toți; O Europă progresivă cu un plan pentru tineret; O Europă unită ce promovează o lume mai bună – în vreme ce mesajul central al programului electoral al PSD conferă greutate ideii ”eliminării dublului standard” de tipul ”state membre și cetățeni de mâna a doua”.

Observăm astfel o legătură concretă între primii doi piloni propuși de Frans Timmermans și poziția PSD sub genericul dublului standard. Un alt exemplu de armonie politică între ceea ce propune Frans Timmermans și ce susține PSD la nivel european este exemplificat și prin măsurile cuprinse în programul electoral al candidatului PES, precum un salariu minim european și o Autoritate Europeană a Muncii puternică, abilitată să combată dumpingul social și să asigure mobilitatea echitabilă a forței de muncă în întreaga UE. 

Europarlamentarii PSD sunt printre cei care susțin ideea ”la muncă egală, remunerație egală”, indiferent că aceste activități profesionale sunt desfășurate în Germania, Malta, Franța, Letonia, România sau Polonia. În ce privește Autoritatea Europeană a Muncii, aceasta va deveni o realitate ca urmare a negocierilor finalizate între Parlamentul European și președinția României la Consiliul UE, mandat gestionat din punct de vedere politic de guvernul social-democrat de la București.

Citiți și Analiză CaleaEuropeană: Viziunea lui Frans Timmermans și Manfred Weber, candidați pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, privind viitorul Europei

PSD și PNL se află aproape la egalitate în sondajele ce preced alegerile europene de duminică, considerate unele cruciale pentru viitorul Europei, și implicit al României. Estimările arată că atât social-democrații, cât și liberalii vor ”dota” grupurile politice din Parlamentul European ale PES, respectiv PPE, cu câte 8-10 eurodeputați. În cazul PES-PSD este așteptat însă și deznodământul deciziei intermediare a socialiștilor europeni de înghețare a relațiilor cu partidul-soră din România.

La nivelul estimărilor europene, grupul PPE va începe noua legislatură europeană cu aproximativ 170 de membri, cu 47 mai puțin decât în legislatura precedentă, iar grupul S&D cu aproximativ 145 de membri, cu 44 mai puțin ca în ciclul legislativ 2014-2019. O traducere politică a acestei situații în cifre va indica următoarea realitate: în noul Parlament European, PPE și S&D nu vor mai putea forma împreună o majoritate consensuală și de compromis fără aportul unui al treilea grup politic – în mare parte noul grup ”ALDE + partidul lui Emmanuel Macron” -, în timp ce aceste trei grupuri vor simți de pe marginea hemiciclului suflarea unui grup coagulat al suveraniștilor și naționaliștilor, caz în care o largă majoritate pro-europeană va necesita și mai mult efort politic.

Continue Reading

Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending