Connect with us

SPECIAL

Retrospectivă 2019: Anul europenizării României și în care Uniunea Europeană și NATO și-au lansat rezoluțiile pentru deceniul următor

Published

on

Ancorat în câteva repere ce au putut fi anticipate, anul 2019 a pregătit calea pentru închiderea, în 2020, a unui deceniu consistent diferit de cel ce a debutat în 2011. Câteva salturi seculare în spate, în 1919 – primul an după Marele Război sau în 1819 – când Europa se refăcea după epopeea războaielor napoleoniene și ungea mecanismul echilibrului de putere instaurat prin Congresul de la Viena în 1815, sunt frânturi ale unor imagini despre cum și-au consumat timpul evenimente politice internaționale ale vremurilor respective.

În debut de 2019, lumina reflectoarelor europene s-a mutat de la Viena la București, când România a preluat de la Austria prima sa președinție la Consiliul Uniunii Europene. Tot la nivel european, am avut un ”Macroleon” la Elysee ambițios și hotărât, aflat înspre jumătatea mandatului său și beneficiind de culoarul favorabil al anunțatei retrageri a Angelei Merkel din funcția de cancelar în 2021. Noul tratat franco-german cu care a început anul 2019, întreg eșafodajul construit în baza rezultatelor alegerilor europene și rolul decisiv în numirea tuturor pozițiilor cheie din UE, atribuirea unui portofoliu de super-comisar european Franței, găzduirea summitului G7 și încercarea refacerii unor punți de cooperare cu Rusia lui Vladimir Putin sau tentativa de agitare a apelor în interiorul NATO, toate poartă semnătura lui Emmanuel Macron, adesea cel mai impetuos lider european.

Agenda europeană a fost dominată, în marea sa măsură, de două axiome: interminabilul Brexit și intrarea într-un nou ciclu decizional și, implicit, cu o nouă viziune strategică la nivelul UE în urma procesului declanșat de alegerile pentru Parlamentul European. Prelungit succesiv pe parcursul lui 2019, deznodământul Brexit-ului este din ce în ce mai legat de data de 31 ianuarie 2020, urmat de jocul negocierilor pentru stabilirea viitoarei relații. Europa instituțională încheie anul 2019 cu o garnitură schimbată și înzestrată politic până în anul 2024 să își bifeze obiectivele asumate.

Un zoom out gradual pune 2019 și sub semnul unor ceasuri aniversare, unde atât Alianța Nord-Atlantică, cât și Consiliul Europei, au aniversat 70 de la înființare

Un zoom out la scară largă ne arată o stare a relațiilor internaționale din ce în ce mai precară, conflictuală și concurențială. Epicentrul disputei globale este dat de ciocnirile tot mai repetate și întețite între SUA și China, unde Donald Trump, aflat pe final de mandat și în pregătire pentru o nouă cursă electorală, încearcă să provoace și să încetinească ritmul de dezvoltare al Chinei pentru a întârzia rocada la vârful ierarhiei globale, fie că vorbim de relațiile comerciale, infrastructura 5G sau noua cursă pentru cucerirea și dominarea spațiului. Relațiile Statelor Unite, Europei și statelor europene cu Rusia au valențe cât se poate de diferite, iar consensul pentru instituția sancțiunilor ca principiu de relaționare nu este dublat de atitudinea politico-economică și strategică pe câmp bilateral. În egală măsură, se conturează o relație tot mai apropiată Rusia-Iran-China, în vreme ce Turcia s-a îndepărtat de atitudinea de aliat transatlantic, devenind o problemă strategică. Relația transatlantică continuă să se erodeze la nivel politic și în dimensiune economico-comercială, în pofida semnalelor de unitate, uneori și acestea știrbite, dinspre NATO.

Zoom in: pentru România, a fost un an plin cu momente cardinale din punct de vedere politic, istoric, dar și de o înaltă ținută spirituală și ecumenică. 2019 a fost, poate, anul europenizării României, fie și dacă luăm în calcul numai câteva repere: derularea cu succes a președinției Consiliului UE cu efortul unei echipe omogene și puternice de diplomați, prezența la urne la alegerile pentru Parlamentul European și la alegerile prezidențiale, summitul de la Sibiu cu al său ”spirit” înglobat în declarația adoptată și precursoare a Agendei Strategice a UE, alegerea sau numirea unor români în poziții cheie la nivel european și internațional (Dacian Cioloș, Mircea Geoană, Laura Codruța Kövesi). Vizita de stat, pastorală și ecumenică a Papei Francisc în România a întărit destinul european al României, iar comemorarea a trei decenii de la Revoluția anticomunistă din 1989, inclusiv printr-o serie de gesturi simbolice ale partenerilor europeni și americani, au contribuit cu prisosință la acest obiectiv.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională, evenimente care, mai mult ca niciodată au implicat și România, țară ce a aniversat anul acesta 15 ani de când face parte și din NATO și care, pentru prima dată, s-a aflat pe cea mai înaltă treaptă a sistemului decizional european, în calitate de președinție rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în primele șase luni ale anului ce se încheie.

Ianuarie – România preia cârma Consiliului Uniunii Europene. Franța și Germania semnează un nou tratat bilateral. Brexit-ul Theresei May se împiedică de Parlament

1 ianuarie: România preia președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Austria. Pentru prima dată în această poziție, România asigură pentru șase luni președinția Consiliului UE într-o perioadă ce se anunța marcată de finalizarea dosarelor legislative din ciclul decizional 2014-2019, negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual și Brexit.

1 ianuarie: Jair Bolsonaro, un om politic controversat și extremă-dreapta, preia oficial funcția de președinte al Braziliei.

10 ianuarie: În Venezuela izbucnește o criză constituțională după ce președintele Parlamentului Juan Guaidó declară regimul politic al președintelui Nicolas Maduro drept ilegitim și începe un proces de înlocuire a acestuia din funcție.

©️ Administrația Prezidențială

10 ianuarie: La Ateneul Român a avut loc ceremonia oficială de lansare a președinției române a Consiliului Uniunii Europene, prin vizita președintelui Consiliului European Donald Tusk, președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a Colegiului comisarilor, dar și a președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani. Momentul culminant a fost reprezentat de discursul în limba română rostit de Donald Tusk și simbolismul din mesajul acestuia. “Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

11 ianuarie: Vizita la București a Colegiului Comisiei Europene, ca parte a ritualului politic de preluare a președinției Consiliului UE de către România.

11 ianuarie: Parlamentarii macedoneni au acceptat redenumirea țării lor din Republica Macedonia în “Republica Macedonia de Nord”, un vot cu o majoritate de două treimi. În schimb, Grecia, s-a angajat să renunțe la veto-ul ei împotriva aderării Macedoniei la NATO, și a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. 

14-17 ianuarie: Are loc prima sesiune plenară a Parlamentului European, în care președinția română la Consiliul Uniunii Europene își prezintă prioritățile.

15 ianuarie: Parlamentul britanic a respins acordul privind Brexit-ul negociat de premierul conservator Theresa May cu Uniunea Europeană. 432 de parlamentari au votat împotriva textului, iar 202 s-au exprimat pentru, acesta fiind cea mai dură înfrângere parlamentară pentru un guvern din istoria recentă a Marii Britanii.

© Bundesregierung

22 ianuarie: Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au semnat la Aachen, Germania, un nou tratat bilateral de prietenie, la exact 56 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysee. Tratatul prevede o strânsă coordonare în politica europeană, o politică externă și de securitate comună puternică, o cooperare militară mai puternică și o zonă economică, cu norme comune. La eveniment au mai participat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele României, Klaus Iohannis, în calitate de reprezentant al președinției României la Consiliul UE. (Puteți citi pe larg corespondența CaleaEuropeană.ro de la Aachen)

25 ianuarie: Parlamentul Greciei a ratificat acordul cu Skopje în favoarea numelui Republica Macedonia de Nord. Din totalul de 300 de deputați în Parlament, 153 au votat în favoarea acordului, 146 împotrivă și o abținere.

28 ianuarie: SUA fac primii pași în deschiderea unei dispute în confruntarea impulsionată de administrația Trump în raport cu China. Departamentul de Justiție aduce firmei de tehnologie chineze Huawei multiple acuzații de fraudă, amplificând tensiunile în ce privește construcția rețelelor 5G în Occident.

30 ianuarie – 1 februarie: România găzduiește primele reuniuni ministeriale în calitate de președinție în exercițiu a Consiliului UE, întrunirile informale ale miniștrilor Apărării și ale miniștrilor de Externe. În marja reuniunii miniștrilor de Externe, șefii diplomațiilor din Franța, Germania și Marea Britanie anunță, de la București, crearea mecanismului INSTEX, prin care urmăresc protejarea intereselor companiilor europene de sancțiunile americane impuse în raport cu Iranul.

Februarie – Statele Unite și Rusia își anunță retragerea din Tratatul INF, acordul strategic ce asigura echilibrul nuclear în Europa. Al doilea summit Trump-Kim, sinonim cu eșecul

1 februarie: Statele Unite și-au anunțat oficial retragerea, în termen de șase luni, din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF), SUA acuzând Rusia că încalcă prevederile Acordului din 1987. Tratatul INF a devenit nul din punct de vedere juridic la 2 august 2019.

2 februarie: După Statele Unite, și Rusia a anunțat suspendarea Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF) acuzând Statele Unite de încălcarea tratatului.

3-8 februarie: După expirarea ultimatumului lor pentru anunțarea unor noi alegeri prezidențiale în Venezuela, statele membre ale UE, Danemarca, Germania, Finlanda, Franța, Luxemburg, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Suedia, Spania, Republica Cehă și Regatul Unit l-au recunoscut ca președinte interimar al țării pe Juan Guaidó, actualul președinte al Parlamentului. La 8 februarie și România îl recunoaște pe Juan Guaidó drept președinte interimar al Venezuelei.

12 februarie: Republica Macedonia își schimbă oficial numele în Republica Macedonia de Nord, încheind o dispută de numire pe termen lung cu Grecia vecină și pavând calea aderării acestei țări la NATO și la Uniunea Europeană.

15-17 februarie: Are loc Conferința de Securitate de la München, cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale. Evenimentul se desfășoară sub semnul unei lumi portretizate într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele”  în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale. România este reprezentată de președintele Klaus Iohannis, context în care are loc și o întrevedere bilaterală între șeful statului român și vicepreședintele american Mike Pence. (Puteți citi pe larg corespondența CaleaEuropeană.ro de la München)

© White House/ Twitter

27-28 februarie: Președintele american Donald Trump și liderul nord-coreean Kim Jong-un se întâlnesc la un summit în Hanoi, Vietnam. Spre deosebire de summit-ul din Singapore, din 2018, cel de la Hanoi se încheie brusc, mai devreme decât era planificat, Casa Albă afirmând că nu s-a ajuns la nici un acord cu privire la relațiile dintre cele două țări și politicile armelor nucleare din Coreea de Nord și sancțiunile care le sunt impuse.

Martie – Când Brexitul plonjează în agonie. România se pregătește de un eșec răsunător la ONU. Prima femeie președinte în Slovacia

12 martie: Parlamentul britanic a respins pentru a doua oară Acordul convenit de Londra și Uniunea Europeană cu privire la Brexit. 391 de parlamentari au votat împotrivă, iar 242 pentru, o majoritate de 149 de voturi ce reprezintă a patra cea mai dură înfrângere din istorie pentru guvernul britanic în Parlament. Prima rămâne cea privind votul din luna ianuarie a acestui an, tot referitor la Brexit.

13 martie: Camera Comunelor votează un amendament care exclude posibilitatea retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană fără nici un acord.

14 martie: Parlamentarii britanici au respins declanșarea unui nou referendum pe tema Brexit, cu scorul de 334 la 85, și au decis să extindă termenul de părăsire a Uniunii Europene dincolo de 29 martie, respectiv până la 30 iunie, cu 412 la 202 voturi.

19 – 20 martie: Nursultan Nazarbaev, președintele Kazahstannului, și-a anunțat demisia după ce aproape 30 de ani s-a aflat la conducerea acestei foste republici sovietice din Asia Centrală. Cel de-al doilea președinte al Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, este ales în funcție, după demisia lui Nursultan Nazarbayev, iar Astana, capitala Kazahstanului, este redenumită Nur-Sultan, după numele fostului președinte.

21- 22 martie: Are loc Consiliul European de primăvară, puternic marcat de negocierile privind Brexit în zorii termenului scadent la 29 martie. După discuții lungi, liderii Uniunii Europene au oferit Regatului Unit două opțiuni pentru o amânare Brexit-ului dincolo de data de 29 martie: 1) adoptarea de către Parlamentul britanic până la 29 martie a acordul Brexit, caz în care data de ieșire din UE ar fi fost amânată până la 22 mai; 2) posibilitatea ca guvernul britanic să decidă până la 12 aprilie organizarea de alegeri europene.

25 martie: Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei și-a anulat viziat programată în România ca urmare a anunțului făcut de premierul Viorica Dăncilă la Washington, în cadrul Conferinței Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), potrivit căruia ambasada României din Israel va fi mutată de la Tel Aviv la Ierusalim. În aceeași zi, Donald Trump a semnat decretul de recunoaștere a suveranității Israelului asupra Înălțimilor Golan. Anularea acestei vizite avea să fie semnalul pierderii sprijinului statelor arabe de către România în efortul său de obținere a unui mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

26 martie: Parlamentul European a votat abolirea schimbărilor sezoniere ale orei în Uniunea Europeană în 2021, statele membre UE fiind nevoite să decidă dacă vor să rămână permanent la ora standard (ora de iarnă) sau la cea de vară. De asemenea, eurodeputații aprobă controversata directivă european privind dreptul de autor în cadrul pieței unice digitale, unul dintre dosarele complexe negociate de președinția României la Consiliul UE.

29 martie: Preconizată a fi ultima zi în care Marea Britanie mai este stat membru al Uniunii Europene, 29 martie 2019 a devenit ziua prelungirii agoniei Brexit-ului. Acordul de Retragere a fost respins pentru a treia oară de Parlamentul britanic, cu scorul de 344-286. În consecință, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a programat un summit de urgență pe 10 aprilie, cu două zile înainte ca noua dată a Brexit-ului să aibă loc.

© NATO/ Twitter

29 martie: România a aniversat 15 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite. (Puteți citi, pe larg despre aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO)

31 martie: Avocata anticorupție proeuropeană Zuzana Čaputová a câștigat al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Slovacia, învingându-l pe candidatul socialist și vicepreședinte al Comisiei Europene Maroš Šefčovič, cu 58% față de 42%, și devenind prima femeie șef de stat în Slovacia.

Aprilie – Luna festivă a euroatlantismului. 70 de ani de NATO și 15 ani de apartenență pentru România

2 aprilie: România aniversează 15 ani de când avut loc ceremonia de arborare a drapelului țării noastre la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

© NATO/ Flickr

3-4 aprilie: Are loc la Washington reuniunea miniștrilor de Externe din țările membre ale NATO. Reuniunea, desfășurată în capitala SUA, este consacrată marcării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice. La 4 aprilie 1949, Statele Unite, Canada și alte zece state vest-europene au semnat Tratatul de la Washington privind crearea alianței politico-militare NATO. (Puteți citi pe larg despre aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO)

11 aprilie: Uniunea Europeană și Regatul Unit cad de acord să amâne Brexitul până la 31 octombrie 2019, Marea Britanie urmând să participe la alegerile europene din luna mai.

15 aprilie: Un incendiu masiv a cuprins Catedrala Notre-Dame din Paris.

21 aprilie: Mai multe explozii au lovit biserici și hoteluri din trei orașe din Sri Lanka, mai ales din Colombo, care este capitala executivă, comercială și cel mai mare oraș din acest stat, ucigând 253 de persoane și rănind în jur de 500. Organizația teroristă Stat Islamic a revendicat seria de atentate. 

21 aprilie: Actorul de comedie Volodimir Zelenski câștigă cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Ucraina, învingându-l pe președintele în funcție Petro Poroșenko. Zelenski a obținut 73% din voturi, devenind astfel noul președinte al acestei țări.

30 aprilie: Împăratul Akihito al Japoniei a abdicat în favoarea fiului său cel mare, Prințul moștenitor Naruhito, marcând prima renunțare la Tronul Crizantemei înregistrată în ultimele două secole în Japonia, de la abdicarea împăratului Kōkaku în 1817.

Mai – O nouă eră imperială în Japonia; Luna României europene; Al doilea Papă din istorie care vine în România

1 mai: Împăratul Naruhito devine cel de-al 126-lea împărat al Japoniei, debutând astfel noua era japoneză Reiwa, care semnifică armonie.

5 mai: Se împlinesc 70 de ani de la crearea Consiliului Europei, este cea mai importantă organizaţie continentală în domeniul drepturilor omului, ce include 47 de state membre.

9 mai: Are loc cel mai important eveniment politic sub auspiciile președinției României la Consiliul Uniunii Europene: Summitul de la Sibiu. La primul summit din istorie organizat chiat de Ziua Europei, liderii Uniunii Europene au adoptat o declarație care cuprinde 10 angajamente, un document precursor al Agendei Strategice 2019-2024 pe care șefii de state sau de guverne aveau să o aprobe la Consiliul European din luna iunie. Summitul a fost găzduit de președintele Klaus Iohannis, iar declarația de la Sibiu, în care liderii europeni și-au asumat să ”apere o singură Europă de la nord la sud și de la est la vest” și să “protejeze modul nostru de viață european” a fost sintetizată de Klaus Iohannis prin sintagma “spiritul de la Sibiu”.

©️ EU Council

10 mai: Intră în vigoare tarifele suplimentare de 25% impuse de SUA unor importuri din China în valoare de 200 de miliarde de dolari, reprezentând un nou moment de escaladare a tensiunilor în conflictul comercial sino-american.

© Parlamentul European/ Facebook

23 – 26 mai: Au loc alegerile pentru Parlamentul European în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,93%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană (51,07%). La nivel european, rezultatele alegerilor indică configurarea unei noi organigrame de putere. Pentru prima dată, majoritatea în Parlamentul European nu mai poate fi configurată din doi poli de putere, fiind necesară coalizarea a cel puțin trei grupuri politice pro-europene. PPE rămâne cel mai puternic grup politic, cu 182 de mandate, urmat de S&D cu 154 și de noul grup Renew Europe (ALDE, partidul președintelui francez Emmanuel Macron și Alianța USR-PLUS) cu 108 eurodeputați.

24 mai: Premierul britanic Theresa May își anunță demisia din funcția de președinte al Partidului Conservator din 7 iunie. Urmează să rămână în funcția de șef al guvernului până la alegerea unui succesor.

26 mai: La alegerile europarlamentare din România clasamentul partidelor este următorul: PNL – 27,00%, PSD – 22,51%, Alianța USR-PLUS – 22,36%, PRO România – 6,44%, PMP – 5,76%, UDMR – 5,26%,. De asemenea, la Referendumul pe tema justiției, 80,9% au votat “Da” la prima întrebare și 81,1% au votat “Da” la a doua întrebare. Ca urmare a rezultatelor alegerilor, cele 32 de mandate de deputat european ce revin României au fost distribuite astfel: 10 PNL, 9 PSD, 8 Alianța USR-PLUS, 2 PRO România, 2 PMP și 2 UDMR:

28 mai: Are loc primul summit special al liderilor statelor membre ale UE dedicat procesului de numiri la vârful instituțiilor Uniunii ca urmare a alegerilor europene, prilej cu care președintele francez Emmanuel Macron dă semnalul că se va opune unei legături automate între rezultatul alegerilor europene și numirea președintelui Comisiei Europene în virtutea principiului Spitzenkandidat, potrivit căruia candidatul cap de listă al partidului care obține cele mai multe mandate în Parlamentul European trebuie desemnat șef al Comisiei. În felul acesta, candidaturile lui Manfred Weber sau Frans Timmermans sunt știrbite politic.

31 mai – 2 iunie: Are loc vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România se desfășoară în perioada 31 mai – 2 iunie, la Bucureşti, Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj. Este a doua vizită a unui Suveran Pontif, după cea din 1999 a Papei Ioan Paul al II-lea, la acea vreme prima vizită a unui Papă într-o țară majoritar ortodoxă. De asemenea, o premieră pentru o vizită papală – cu o durată de trei zile într-o țară necatolică, prezența Papei Francisc în România pune România din nou pe harta atenției globale, la trei săptămâni după Summitul european de la Sibiu, primul din istorie organizat de Ziua Europei.

©️ Administrația Prezidențială

Iunie – Liderii europeni intră în criză de timp, la finalul președinției române a Consiliului UE. România pierde la ONU, iar Donald Trump devine primul președinte american în funcție care pășește pe teritoriul nord-coreean

4 iunie: Sunt marcați 30 de ani de la Masacrul din Piața Tiananmen, Beijing, China, când sute de persoane au fost ucise după ce armata chineză a intervenit în forță cu tancurile, pentru a înăbuși protestele pro-democrație.

7 iunie: România pierde alegerile organizate la nivelul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în favoarea Estoniei, care obține în premieră un mandat în cea mai importantă instituție onusiană. Printre cauzele înfrângerii catalogate drept umilitoare pentru România se numără tema mutării ambasadei României în Israel la Ierusalim sau vizita anulată a Regelui Iordaniei în România, ambele subiecte sensibile care au alimentat un eșecul prin lipsa unei susțineri din partea grupului statelor arabe.

8-14 iunie: Debutează o criză constituțională în Republica Moldova ca urmare a alegerilor din 24 februarie. Blocul pro-european ACUM și socialiștii pro-ruși ai președintelui Igor Dodon au semnat un acord de colaborare și formare a unei majorități parlamentare iar Maia Sandu a fost desemnată prim-ministru. Curtea Constițională a declarat neconstituțional decretul de numire în funcția de prim-ministru a Maiei Sandu și a noului Guvern, a dizolvat parlamentul național și l-a înlăturat din funcție pe președintele Igor Dodon, numindu-l ca președinte interimar pe fostul premier Pavel Filip. Criza și dualitatea la putere ia sfârșit ca urmare a presiunilor concertate din partea Uniunii Europene, Statelor Unite, Rusiei și României, iar guvernul PDM al lui Pavel Filip și susținut de oligarhul Vlad Plahotniuc se retrage de la putere.

9-16 iunie: Sute de mii de oameni se adună pe străzile din Hong Kong pentru a protesta împotriva unei noi legi controversate, care ar permite guvernului din Hong Kong să extrădeze suspecți către țări cu care nu are acorduri în acest sens, inclusiv către China.

13 iunie: Președintele Klaus Iohannis și liderii partidelor de opoziție din Parlament – PNL, USR, PRO România și PMP – semnează Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României.

© European Parliament

19 iunie: Fostul premier Dacian Cioloș devine primul român și est-european ales la conducerea unui grup politic din Parlamentul European, fiind ales președintele Renew Europe, al treilea cel mai mare grup din co-legislativul european.

20-21 iunie: Are loc Consiliul European de vară, ultima reuniune a liderilor europeni în contextul președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Liderii europeni prelungesc cu un an a sancțiunilor adoptate împotriva Rusiei ca reacție la ”anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului” în 2014, salută progresele înregistrate de președinția României la Consiliul UE în privința negocierilor pentru Cadru Financiar Multianual și intră într-o criză de timp pe fondul lipsei unui consens privind numirile în fruntea UE. Un nou summit este convocat pentru data de 30 iunie

23 iunie: Are loc cel mai protest în Cehia de la Revoluția de Catifea din 1989. Sute de mii de cehi au manifestat pe străzile din Praga pentru a cere demisia premierului Andrej Babiš, suspectat de fraudă cu fonduri europene.

28-29 iunie: Se desfășoară Summitul G20 de la Osaka, marcat de mai multe întrevederi bilaterale între liderii lumii, inclusiv între Donald Trump și Vladimir Putin, de acordul dintre UE și blocul Mercosur, format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, la o înţelegere privind un tratat de comerţ liber după 20 de ani de negocieri și de premisele unei înțelegeri între marile puteri europene privind alegerea viitorilor lideri al instituțiilor UE.

30 iunie: Donald Trump devine cel de-al cincilea președinte al Statelor Unite care vizitează Zona Demilitarizată Coreeană (DMZ), însă este primul lider american în funcție care se întâlnește cu liderul suprem nord coreean Kim Jong-un la frontiera dintre cele două Corei și pășește simbolic pe teritoriul acestei țări.

© Official White House Photo/ Flickr

30 iunie: România își încheie prima sa președinție la Consiliul UE cu un bilanț apreciat de instituțiile europene și de liderii acestora. Pe parcursul mandatului semestrial au fost încheiate 90 de dosare legislative în aproximativ 100 de zile, cele mai importante dintre acestea fiind directiva dreptului de autor și directiva gazelor naturale. De asemenea, o serie de acorduri privind 10 propuneri sectoriale din cele 37 înaintate de Comisia Europeană au fost obținute de președinția României la Consiliul UE în ce privește viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, dintre acestea remarcându-se Mecanismul pentru pentru Interconectarea Europei (politica de transport a Uniunii Europene) și ambițiosul Fond European de Apărare, echipat financiar pentru a conferi ”autonomie strategică” Europei.

30 iunie: Ultima zi a președinției române a Consiliul UE coincide cu debutul summitului special al liderilor europeni dedicat procesului de numiri la vârful instituțiilor UE.

Iulie – Iese fumul alb la Bruxelles, iar Europa are noi lideri. La Londra, se instalează Boris Johnson, ”autoportretul politic” al Brexit-ului

1 iulie: Finlanda a preluat de la România președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene. În aceeași zi, liderii europeni suspendă, pe fondul dezacordurilor, lucrările summitului privind numirea viitorilor președinți ai Comisiei Europene, Consiliului European și Băncii Centrale Europene, dar și a Înaltului Reprezentant al UE.

© European Parliament

2 iulie: În aceeași zi în care al nouălea Parlament European își începe mandatul de cinci ani, liderii Uniunii Europene ajung la un acord privind numirile la vârful instituțiilor UE. Consiliul European o desemnează pe Ursula von der Leyen (Germania) în funcția de președinte al Comisiei Europene, îl alege pe Charles Michel (Belgia) în funcția de președinte al Consiliului European, și îi desemnează pe Christine Lagarde (Franța) și pe Josep Borrell (Spania), în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, respectiv în poziția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. În paralel, europarlamentarii îl alege pe eurodeputatul social-democrat din Italia David Sassoli în funcția de președinte al Parlamentului European.

8 iulie: Liderul formațiunii conservatoare Noua Democrație, Kyriakos Mitsotakis, a depus jurământul și a preluat funcția de prim-ministru al Greciei, la numai o zi de la victoria partidului său în alegerile generale anticipate, punând capăt perioadei de patru ani în care Grecia a fost condusă de Alexis Tsipras, un premier care a preluat puterea pe fondul unui discurs populist și eurosceptic.

14 iulie: Președintele francez Emmanuel Macron dedică festivitățile de Ziua Națională a Franței tematicii ”apărării europene” și anunță lansarea unui comandament militar pentru spațiu.

16 iulie: Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, a fost aleasă de Parlamentul European în funcția de președinte al Comisiei Europene, urmând să îi succeadă în funcție lui Jean-Claude Juncker și să devină prima femeie care va deține această funcție, dar și întâiul german în această poziție după 52 de ani. Parlamentul European a ales-o pe von der Leyen cu un vot la limită: 383 de voturi în favoarea viitoarei președinte dintr-o majoritate minimă de 374 de voturi.

© European Parliament

24 iulie: După demisia Theresei May, fostul primar al Londrei și ex-ministrul de Externe Boris Johnson este numit noul prim-ministrul Regatului Unit, cu promisiunea fermă a livrării Brexit-ului.

August – Tratatul INF devine istorie. Președintele României Klaus Iohannis, pentru a doua oară la Casa Albă

2 august: Statele Unite se retrag în mod oficial din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, măsură oglindită imediat de Rusia. SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european. Înțelegerea ce data din 1987 interzicea Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

8-20 august: Vicepremierul italian Matteo Salvini anunță prăbușirea guvernului de coaliție cu Mișcarea Cinci Stele, deschizând posibilitatea organizării unei alegeri rapide, iar prim-ministrul Giuseppe Conte demisionează.

© Administrația Prezidențială

20 august: Președintele Klaus Iohannis este primit la Casa Albă de președintele american Donald Trump. Organizată la doi ani distanță de la întâlnirea din iunie 2017, când Iohannis a devenit primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump, întrevederea dintre cei doi a avut loc în contextul marcării a 30 de ani de la căderea comunismului în România și a 15 ani de la aderarea României la NATO. Vizita a fost concretizată prin semnarea primului document comun după aproape un deceniu, cuprinzând angajmanetul pentru întărirea și dezvoltarea Parteneriatului strategic dintre România și SUA pe palierele politic, economic și militar, securitatea energetică, dezvoltarea rețelelor 5G și accederea României în programul Visa Waiver.

24-26 august: Are loc summitul G7 găzduit de președintele francez Emmanuel Macron. Reuniunea s-a încheiat cu o declarație comună de doar o pagină, fără un consens privind reprimirea Rusiei în Grupul țărilor puternic industrializate.

28 august: Prim-ministru britanic Boris Johnson cere Reginei Elisabeta a II-a să suspende Parlamentul până la data 14 octombrie. În urma precedentului, monarhul constituțional aprobă cererea.

Septembrie – 80 de ani de la debutul celui de-al Doilea Război Mondial. Saga Brexit-ului, relansată. O româncă, primul procuror-șef din istoria UE

1 septembrie: Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, cere iertare Poloniei în cadrul unei ceremonii de comemorare desfășurată în Polonia, la care a participat împreună cu președintele polonez Andrzej Duda, și unde s-a comemorat bombardamentul Germaniei naziste asupra Wieluń în prima zi a celui de-Al Doilea Război Mondial, cel mai sângeros conflict din lume, acum 80 de ani.

3 septembrie: Atac terorist la Kabul, în Afganistan în urma căruia, un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul a murit, iar altul a fost grav rănit.

4 septembrie: Parlamentul Marii Britanii aprobă un proiect de lege, înainte de prorogarea sa până la 14 octombrie, care să blocheze un Brexit fără acord la 31 octombrie, printr-un vot de la 327 la 299. Proiectul de lege îi recomandă premierului Boris Johnson să solicite o altă prelungire Brexit dacă nu poate asigura un acord cu Uniunea Europeană.

5 septembrie: Noul cabinet al primului ministru Giuseppe Conte depune jurământul după acordul de coaliție între Mișcarea Cinci Stele și Partidul Democrat.

7 septembrie: Are loc schimbul istoric de 70 de prizonieri dintre Ucraina și Rusia, un gest foarte așteptat, având în vedere că administrațiile de la Moscova și Kiev sunt în conflict, de la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia și începutul conflictului din estul Ucrainei în 2014.

10 septembrie: Ursula von der Leyen își anunță echipa de comisari europeni și structura viitoarei Comisii Europene pe care o definește drept ”Comisia geopolitică”.

24 septembrie: Curtea Supremă a Regatului Unit hotărăște neconstituționalitatea suspendării Parlamentului de către Boris Johnson.

24 septembrie: Președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, anunță declanșarea formală a procedurii de destituire a lui Donald Trump din funcția de președinte al Statelor Unite.

© Reprezentanța Comisiei Europene/ Facebook

24 septembrie: Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene ajung la un acord final privind numirea procurorului român Laura Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef al Biroului Procurorului European. Kövesi este primul procuror-șef al EPPO, o instituție care se așteaptă a deveni operațională la finalul lui 2020.

30 septembrie: Încep în Parlamentul European audierile comisarilor desemnați de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Octombrie – Ultimul Consiliu European pentru Tusk și Juncker. Un român ajunge numărul doi în NATO. Încă o prelungire a Brexit-ului

8 octombrie: Se încheie procesul audierilor comisarilor europeni în Parlamentul European. Trei candidați sunt respinși, primii doi – Rovana Plumb (România) și Laszlo Trocsanyi Ungaria) – în Comisia pentru afaceri juridice, iar cel de-al treilea – Sylvie Goulard (Franța) – în comisiile de specialitate. Toți cei trei candidați au fost respinși pe criterii de integritate și din cauza riscurilor unor potențiale conflicte de interese.

© NATO

17 octombrie: Mircea Geoană își preia mandatul de secretar general adjunct al NATO, devenind deopotrivă primul est-european și întâiul român numit în această funcție. Numirea a fost făcută de secretarul general Jens Stoltenberg în luna iulie.

17-18 octombrie: Are loc Consiliul European de toamnă, summitul fiind precedat de un acord încheiat între Comisia Europeană și noul premier britanic Boris Johnson privind Brexit. Summitul se încheie cu un eșec, fiind amânată începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania și cu Macedonia de Nord. Este ultimul Consiliu European pentru președintele Donald Tusk, al cărui mandat expiră la 1 decembrie, și pentru președintele Comisiei Europene, Jeann-Claude Juncker.

19 – 29 octombrie: Parlamentarii britanici au votat, într-o sesiune extraordinară convocată pentru acordul privind Brexit, să amâne votul asupra acestui acord până când va fi adoptată legislaţia prin care s-ar implementa acordul. Obligat de o lege adoptată la 4 septembrie, premierul Boris Johnson a solicitat o nouă prelungire a termenului privind Brexit până la data de 31 ianuarie 2020. De data aceasta, prelungirea acordată de statele membre ale UE a fost făcută prin procedură scrisă, nemaifiind convocat un summit extraordinar.

27 octombrie: Președintele american Donald Trump anunță că Abu Bakr al-Bagdadi, liderul Statul Islamic, a murit într-un atentat sinucigaș, după ce forțele speciale ale coaliției conduse de SUA au atacat poziții deținute de rebelii din Siria

Noiembrie – Cutremur în NATO la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Noua Comisie Europeană. Klaus Iohannis câștigă al doilea mandat de președinte al României

4 noiembrie: România are un nou guvern, după ce cabinetul condus de Ludovic Orban a primit votul de învestitură al Parlamentului României, cu 240 de voturi pentru, în condițiile în care numărul minim de voturi necesare era 233. Pe 10 octombrie, guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă fusese demis prin moțiune de cenzură.

© Bundeskanzlerin/ Instagram

9 noiembrie: Este marcată și comemorată a 30-a aniversare de la căderea Zidului Berlinului. Evenimentele de la Berlin sunt precedate de o serie de declarații controversate al președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO”, faptul care a generat o puternică dezbatere înaintea summitului aniversar al Alianței din luna decembrie.

10 noiembrie: Are loc primul tur al alegerilor prezidențiale în România cu o prezență la vot de 51,19%. Din cei 14 candidați, Klaus Iohannis a obținut 37,82%, Viorica Dăncilă 22,26%, Dan Barna 15,02%, Mircea Diaconu 8,85%, iar Theodor Paleologu 5,72%.

12-14 noiembrie: Guvernul de la Chișinău, condus de Maia Sandu, cade în urma unei moțiuni de cenzură cu votul a 63 de deputați. Demersul a fost inițiat de Partidul Socialist (PSRM), ce făcea parte din coaliția de guvernare. Drept urmare, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, îl numește pe Ion Chicu în funcția de prim-ministru, guvernul acestuia fiind aprobat pe 14 noiembrie de Parlamentul de la Chișinău cu 62 voturi.

14 noiembrie: Au loc audierile pentru cei trei candidați propuși de Franța, România și Ungaria pentru funcția de membru al Comisiei Europene. Thierry Breton (Franța, comisar pentru piață internă), Adina Vălean (România, comisar pentru transporturi) și Oliver Varhelyi (Ungaria, comisar pentru vecinătate și extindere) sunt aprobați de comisiile de specialitate ale Parlamentului European, dându-se astfel undă verde pentru votul final de învestire a Comisiei Europene.

24 noiembrie: Klaus Iohannis câștigă al doilea mandat de președinte al României cu 66,09%, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, iar reprezentantul PSD, Viorica Dăncilă, obține 33,91%. Prezența la vot a fost de 54,86%. Actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale pentru un candidat de dreapta, în vreme ce Viorica Dăncilă a înregistrat cel mai scăzut scor pentru un candidat PSD.

© Rareș Bogdan/ Facebook

27 noiembrie: Parlamentul European a aprobat, în plenul de la Strasbourg, noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen și în care Adina Vălean este comisar european din partea României. Prima Comisie Europeană condusă de o femeie și de un german după 52 de ani a fost validată cu 461 de voturi, 157 împotrivă, 89 abțineri.

© European Parliament

Decembrie – NATO se întoarce la prima sa casă. Instituțiile UE își încep noile mandate. Revoluția Română din 1989, comemorată în Parlamentul European. Klaus Iohannis și-a început al doilea mandat de președinte

1 decembrie: Prima Comisie Europeană condusă de o femeie, Ursula von der Leyen, își preia atribuțile cu 30 de zile întârziere față de data preconizată inițial, 1 noiembrie, ca urmare a respingerii de către Parlamentul European a candidaților propuși inițial de Franța, România și Ungaria.

1 decembrie: Se împlinesc zece ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Semnat de statele membre UE la 13 decembrie 2007 și a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, amendează Tratatul privind Uniunea Europeană – cunoscut de asemenea și ca Tratatul de la Maastricht – și Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene – cunoscut de asemenea și ca Tratatul de la Roma.  Tratatul de la Lisabona a fost totodată și primul acord semnat de statele membre ale Uniunii Europene după valurile de extindere către Est, prin care România și alte 11 țări din regiune, au aderat la Uniunea Europeană în 2004, respectiv 2007.

3-4 decembrie: Liderii statelor membre ale NATO, reuniți la Londra cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, adoptă o declarație în care și-au reafirmat angajamentul solemn consacrat în articolul 5 al Tratatului fondator de la Washington, potrivit căruia ”un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor”, o dovadă de unitate transatlantică fundamentală având în vedere declarațiile recente ale președintelui Franței privind ”moartea cerebrală a NATO” și presiunea președintelui american la adresa aliaților europeni privind împărțirea poverii financiare. În schimb, liderii îl mandatează pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze și să coordoneze un proces de reflecție pentru consolidarea dimensiunii politice a NATO și au stabilit că se vor reuni, din nou, în 2021. (Puteți citi pe larg corespondența CaleaEuropeană.ro de la Londra)

© NATO/ Flickr

11 decembrie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă Pactul Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050. Aflată în plenul Parlamentului European alături de Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul Ecologic European, von der Leyen a lansat o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transformă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”. Printre cele mai importante acțiuni pe care Comisia Europeană și le asumă, la 11 zile de la preluarea mandatului, sunt prezentarea primei ”legi europene privind clima”, alocarea a cel puțin 25% din viitorul cadru financiar multianual pentru acțiune climatică și implementarea unui mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon. Este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa, a afirmat Ursula von der Leyen, președinta executivului european, în cursul prezentării în Parlamentul European a acestui plan cu ambiții istorice.

12 decembrie: Au loc alegeri anticipate legislative în Marea Britanie, cruciale pentru viitorul Brexit-ului. Partidul Conservator al premierului Boris Johnson câștigă scrutinul și obține o majoritate absolută în Parlamentul de la Londra care îi oferă șefului guvernului britanic oportunitatea de a duce la capăt procesul de ieșire a Regatului Unit din UE. Rezultatele alegerilor reprezintă cea mai mare victorie a conservatorilor din anul 1987 încoace, din perioada lui Margaret Thatcher, și cel mai prost rezultat al laburiștilor din 1935 și până în prezent.

12-13 decembrie: Consiliul European de iarnă se reunește la Bruxelles, fiind primul summit european după instalarea lui Charles Michel și a Ursulei von der Leyen în funcțiile de lideri ai Consiliului European, respectiv Comisiei Europene. Liderii europeni reușesc să ajungă la un compromis privind obiectivul istoric al neutralității climatice a Europei până în anul 2050, însă nu întrunesc unanimitatea întrucât Polonia nu s-a angajat să îndeplinească acest obiectiv la nivel național. În privința viitorului Cadru Financiar Multianual, șefii de state sau de guvern îl mandatează pe Charles Michel să continue consultările pentru a identifica o soluție cât mai rapid posibil. În ce privește Brexitul, Consiliul European solicită ratificarea rapidă a Brexit-ului și cere Comisiei Europene să își pregătească mandatul de negociere pentru viitoarea relație.

© European Union

16-22 decembrie: În România începe o săptămână consacrată marcării a 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, începută la Timișoara, la 16 decembrie 1989, și încheiată cu înlăturarea regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu, la 22 decembrie 1989. Între momentele simbolice se numără și donarea unei plăci de bronz de către președintele SUA Donald Trump pentru viitorul Muzeu al Revoluției de la Timișoara.

18 decembrie: Preşedintele american Donald Trump este pus sub acuzare de Camera Reprezentanţilor pentru ”abuz de putere” şi ”obstrucţionarea Congresului”, devenind al treilea președinte din istoria SUA supus unei astfel de proceduri, după Andrew Johnson în 1868 și Bill Clinton în 1998, dar primul republican în această cauză. Votul deschide calea unui proces de destituire în Senat, unde Partidul Republican al lui Trump deține majoritatea și face improbabilă din punct de vedere politic o destituire din funcție.

© Wikimedia Commons/ Mihai Petre

19 decembrie: Parlamentul European votează, în premieră, o rezoluție de comemorare a Revoluției Române din decembrie 1989, invitând statul român să își intensifice eforturile pentru aflarea adevărului despre Revoluție, singura violentă din Estul fost comunist și în care au murit peste 1.100 de oameni.

20 decembrie: Forța Spațială, cea de-a șasea ramură a armatei americane, devine realitate. Donald Trump promulgă crearea unei Forţe a Spaţiului ce va fi însărcinată să asigure dominaţia Statelor Unite pe acest nou domeniu operațional de luptă. Promulgarea acestui act face parte din ratificarea legii de finanţare militară care acordă un buget de 738 miliarde de dolari apărării americane.

20 decembrie: Camera Comunelor a aprobat proiectul de lege privind Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, pavând astfel calea producerii unui Brexit la 31 ianuarie 2020.

21 decembrie: Klaus Iohannis își preia al doilea mandat de președinte al României, promițând că va fi ”președintele tuturor românilor” și că va ”face tot ceea ce stă în puterile mele pentru ca România europeană, modernă și puternică (…) să devină realitate”. Într-un discurs susținut la tribuna Parlamentului după depunerea jurământului, Iohannis a folosit ca elemente busolă ale alocuțiunii sale ”momentele astrale” din istoria națiunii române în secolul trecut – Marea Unire de la 1918, acum 101 ani, și Revoluția Română din 1989, a cărei a treizecea aniversare este comemorată în aceste zile.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

EXCLUSIV INTERVIU | La 60 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Germaniei și Franței la București promit sprijin “de neclintit și necondiționat” pentru aderarea României la Schengen

Published

on

© Arhivă - Ambasada Germaniei în România & Ambasada Franței în România

La 60 de ani de la Tratatul de la Élysée care a consfințit reconcilierea dintre Franța și Germania, doi foști inamici pe câmpurile de luptă ale celor două războaie mondiale și doi viitori aliați de nădejde în făurirea Europei unite, ambasadorii Franței și Germaniei în România, Laurence Auer și Peer Gebauer, afirmă că “niciodată nu a fost atât de important să arătăm că reconcilierea și acțiunile care urmează reconcilierii sunt posibile” și promit că sprijinul Parisului și Berlinului pentru aderarea României la spațiul Schengen va rămâne “ferm și de neclintit”.

Într-un interviu comun acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro pentru a celebra cele șase decenii de la semnarea Tratatului de la Élysée, șefii misiunilor diplomatice franceze și germane au asigurat că țările lor, dar și Uniunea Europeană, vor sprijini Ucraina “cât timp este nevoie și cu orice este nevoie” pentru că este și în interesul europenilor ca Ucraina să fie victorioasă în recâștigarea controlului asupra propriului teritoriu.

 

“Valorile noastre și libertatea noastră sunt în joc pe câmpul de luptă din Ucraina”, a precizat Peer Gebauer.

În ajunul unor momente solemne și politice importante la Paris, la Sorbona și la Palatul Élysée, acolo unde președintele Macron și cancelarul Scholz vor conduce o nouă reuniune a Consiliului de Miniștri franco-german, cei doi ambasadori au manifestat susținerea țărilor lor pentru procesul de extindere al UE, pentru continuarea dezbaterii privind reformarea sistemului de vot din UE, cu accent pe majoritatea calificată și nu pe votul în unanimitate și au salutat cooperarea dintre UE și NATO.

Referitor la Republica Moldova, ambasadorii au evidențiat responsabilitatea asumată de Franța și de Germania, alături de România. “Acum, munca se află sub responsabilitatea Moldovei. (…) Dar este adevărat că vom ajuta guvernul. Suntem cu toții gata să ajutăm”, a spus Laurence Auer.

Cei doi ambasadori au subliniat că sprijinul Franței și Germaniei pentru aderarea României la spațiul Schengen va rămâne la fel. 

“Nu este doar în interesul României și al poporului român să facă parte din familia Schengen. Este și în interesul nostru. Este în interesul european. (…) România s-a dovedit a fi întotdeauna un partener foarte constructiv al nostru în UE, în NATO, fără să blocheze niciodată deciziile, fiind întotdeauna una dintre acele țări care fac parte din soluție, nu din problemă. Și cred că avem nevoie de mai multe “Românii” în acest demers în UE”, a detaliat ambasadorul Gebauer.

De cealaltă parte, ambasadoarea Auer a evocat perspectiva economică, mai ales că Germania și Franța sunt principali investitori în România. “Sunt sigură că această poziție este susținută de companiile noastre. (..) Ele pierd bani în fiecare zi prin lipsa aderării la Schengen. Așadar, ambele noastre comunități de afaceri vă susțin obiectivul. Așadar, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Iar cele două țări ale noastre sprijină necondiționat România în vederea aderării”, a afirmat ea.

CaleaEuropeană.ro: Bună ziua, tuturor. Începem acest an cu un interviu special pe Calea Europeană. Sunt multe momente în istoria Uniunii Europene, dar unele au o semnificație specială, cum ar fi prietenia dintre Franța și Germania. O avem astăzi alături de noi pe ambasadoarea Franței în România, doamna Laurence Auer. Vă mulțumim pentru acest interviu, doamnă ambasador. Și îl avem alături de noi și pe domnul ambasador Peer Gebauer, ambasadorul Republicii Federale Germania în România. Vă mulțumim foarte mult pentru acest interviu pentru Calea Europeană. Este o plăcere să fim găzduiți de dumneavoastră cu o ocazie atât de importantă. Suntem la un an de la războiul Rusiei în Ucraina, dar sunt și momente de sărbătoare în Europa și unul dintre ele este reconcilierea dintre Franța și Germania. Astăzi sărbătorim cea de-a 60-a aniversare a Tratatului de la Élysée, dar și cea de-a patra aniversare a Tratatului de la Aachen, care a pus Germania și Franța împreună într-un parteneriat pentru Europa. Astăzi, când ne gândim la Germania și Franța, ne gândim la puterea Uniunii Europene. Nu doar în ceea ce privește influența în procesul decizional al UE, ci și în ceea ce privește faptul că unitatea europeană pe care o prețuim și de care beneficiem în prezent nu ar fi fost posibilă fără reconcilierea germano-franceză. În ce situație se află parteneriatul germano-francez și Uniunea Europeană în ansamblul ei, la cea de-a 60-a aniversare a Tratatului de la Élysée și la cea de-a patra aniversare a Tratatului de la Aachen?

Laurence Auer (Ambasadoarea Franței): Vă mulțumim foarte mult pentru invitație. Este un simbol faptul că putem avea un interviu comun cu Calea Europeană. Este, de asemenea, un simbol că o putem face astăzi, cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a Tratatului de la Élysée. Astăzi îi avem din nou la Elysée pe președinte (Emmanuel Macron), pe cancelar (Olaf Scholz), pe miniștri, și niciodată nu a fost atât de important să arătăm că reconcilierea și acțiunile care urmează reconcilierii sunt posibile. Din punctul meu de vedere, astăzi, în Europa, este cu atât mai important să putem arăta exact ceea ce construiesc Franța și Germania împreună, în mod concret, pentru cetățeni. Este un nou tratat pe care îl avem din 2019, cu o mulțime de acțiuni. Dar astăzi, pentru Franța, am vrut să ne concentrăm pe subiecte, cumva pe securitate, dar și pe industrie, pe acțiune, pe schimbările climatice și pe tineri, pentru că am considerat că trebuie să investim într-o nouă perspectivă. Și să ne bazăm pe aceste subiecte care sunt esențiale pentru continent, în acord între acești doi părinți fondatori ai UE.

CaleaEuropeană.ro: Da, dacă aruncăm o privire la cronica ilustrată a Uniunii Europene, îi vedem pe președintele Charles de Gaulle și pe cancelarul Konrad Adenauer la Tratatul de la Élysée dându-și mâna pentru viitorul Europei pe care îl trăim astăzi aici. Dar, bineînțeles, principalul subiect care conduce agenda internațională este războiul brutal și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. La un an de zile s-au întâmplat multe și s-au luat decizii majore la nivelul UE și transatlantic, în ciuda faptului că unii și alții susțin că Berlinul și Parisul nu erau convinși anterior că Rusia va invada. Ce pot face în continuare UE, Germania și Franța pentru a ajuta Ucraina, ținând cont în același timp de faptul că 2023 este anul care precede alegerile din 2024, iar UE are propriile provocări interne de rezolvat. Aveți în vedere o abordare de tipul “cât timp este nevoie” pentru a ajuta Ucraina sau una mai echilibrată?

Dr. Peer Gebauer (Ambasadorul Germaniei): Mă aștept la o continuare clară a abordării “cât timp este nevoie și cu orice este nevoie” pe care am adoptat-o ca Uniune Europeană, ca Franța și Germania. Și asta pentru că nu este doar în interesul Ucrainei, ci și în propriul nostru interes să ne asigurăm că Ucraina va câștiga și va fi victorioasă în recâștigarea controlului asupra propriului teritoriu. Aveți dreptate, agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei, la care suntem martori în fiecare zi, a fost un șoc pentru noi toți, dar a provocat și un răspuns foarte puternic și unit. Un răspuns unit pentru care trebuie să muncim în continuare. Nu este de la sine înțeles. Și de aceea aveți perfectă dreptate când vă întrebați cum ne poziționăm, la ce ne putem aștepta să vedem în conturarea reacției noastre. Dar, din nou, așa cum suntem cu toții convinși și așa cum am realizat că și valorile noastre și libertatea noastră sunt în joc pe câmpul de luptă din Ucraina, sunt foarte încrezător că vom continua să facem tot ceea ce este necesar și atât timp cât va fi necesar.

2024 va avea într-adevăr multe evoluții și alegeri interesante care vor avea loc la nivel european. Dar haideți, în primul rând, să aruncăm o privire asupra anului 2023, unde simt că se vor lua multe decizii. Va fi o perioadă decisivă în fața noastră și de aceea este atât de important să continuăm să forjăm un răspuns puternic.

CaleaEuropeană.ro: Doamnă ambasador, anul 2023 a început cu câteva momente importante. NATO și UE au semnat o nouă Declarație Comună de cooperare, în care se afirmă că NATO este piatra de temelie a apărării și securității euro-atlantice, recunoscând în același timp valoarea adăugată a apărării europene, un concept promovat neobosit de marile țări din UE, precum Franța, țară care în urmă cu un an a anunțat că va conduce și prezența înaintată a NATO aici, în România. Ce înseamnă această declarație comună NATO-UE pentru arhitectura de securitate europeană, având în același timp în vedere și războiul Rusiei din Ucraina?

Laurence Auer: Este o declarație foarte importantă pentru că în acest context de război, în care căutăm unitate, solidaritate, este important să exprimăm această cooperare între NATO și UE prin declarații concrete. Am lucrat pe parcursul anului 2022 la ceea ce numim Busola Strategică, un document la care am lucrat la nivelul UE și care a fost aprobat de Consiliul European în martie. În această viziune a provocărilor militare și de securitate am identificat provocări precum securitatea cibernetică, civilă și militară. Dacă ne uităm la chestiunea sateliților, a dronelor etc., știm cu toții că amenințările cu care ne confruntăm pot fi tratate de NATO, dar și că trebuie să avem răspunsuri globale. Și, în același timp, summitul NATO a aprobat Conceptul său strategic, cu recunoașterea rolului Europei de Est, a rolului Mării Negre în acest nou context, și cred că este foarte important să menținem legătura. Nu există certuri, există doar necesitatea de a putea răspunde foarte rapid cu un răspuns unic la amenințările și, de asemenea, la noua vecinătate. Vreau să spun că UE a lansat la Praga, la 7 octombrie 2022, Comunitatea Politică Europeană, care își propune să fie o discuție politică cu membrii care sunt în interiorul UE, dar și în afara ei. Este destul de important, de asemenea, în acest context geopolitic care s-a schimbat atât de mult într-un an de zile, să avem un răspuns rapid, să nu ne punem întrebări despre cine face ce.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, anul 2023 marchează, de asemenea, etape importante, cum ar fi cea de-a 30-a aniversare a Tratatului de la Maastricht și a pieței unice sau cea de-a 20-a aniversare a Tratatului de la Nisa, tratate și momente care au pregătit Europa pentru o integrare mai profundă, reconciliind Estul și Vestul. Iar anul trecut, cancelarul Scholz a declarat că centrul de greutate al Europei se mută spre Europa de Est, vorbind despre reforma regulii unanimității. Recent, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a deplâns încă o dată faptul că, de multe ori, țările UE nu sunt capabile nici măcar să redacteze un comunicat de presă “pentru că nu se pot pune de acord asupra aceleiași formulări”. Ea se referea, bineînțeles, la dreptul de veto și la regula unanimității. Există loc de dezbatere pe acest subiect sensibil sau, având în vedere opoziția din partea altor țări, putem considera că este o măsură de protecție a intereselor naționale în UE?

Dr. Peer Gebauer: Cred cu tărie că există loc de dezbatere, iar această dezbatere este deja în curs de desfășurare, deoarece marea majoritate a statelor membre ale UE își dau seama că este nevoie de o reformă. Acum, desigur, pentru o țară mai mică, calitatea de membru al Uniunii Europene nu ar trebui să fie însoțită de teama de a fi lăsată în afara procesului de luare a deciziilor. Este valoros faptul că fiecare voce este auzită și fiecare stat membru are un vot foarte puternic de dat. Este important ca acest lucru să rămână un pilon important al sistemului nostru de luare a deciziilor la nivel european. Pe de altă parte, așa cum ați subliniat în întrebarea dumneavoastră, există din ce în ce mai multe situații în care ne dăm seama că regula unanimității își atinge limitele și pur și simplu nu mai suntem capabili să acționăm. Dacă ne imaginăm o situație cu și mai multe state membre și dorim să impulsionăm agenda de extindere în acest sens, este clar că este necesar să găsim modalități mai bune de luare a deciziilor. Există diferite modalități și instrumente pentru a aborda acest aspect. Putem extinde domeniul de aplicare a votului majoritar în anumite domenii fără a modifica tratatele și cred că acesta este un aspect asupra căruia se concentrează acum în principal discuția. Apoi, bineînțeles, putem extinde și mai mult sistemul prin modificarea tratatelor. Aceasta este întotdeauna o bătălie dificilă și, cu siguranță, nu este ceva ce se va întâmpla în următoarea lună. Dar există o înțelegere clară a faptului că o țară care poate bloca restul nu este o situație ideală. Cred că această înțelegere s-a extins și de aceea rămân încrezător că vom vedea progrese în domeniul votului în UE, în lunile și anii care vor urma.

CaleaEuropeană.ro: UE a luat o decizie specială majoră în 2023, iar Germania și Franța, alături de România, au jucat roluri importante. Cu o zi înainte ca Comisia Europeană să își anunțe avizul conform căruia Moldova și Ucraina ar trebui să primească statutul de candidat la UE, președintele Macron, cancelarul Scholz, președintele Iohannis și premierul Draghi s-au aflat la Kiev, iar o săptămână mai târziu, Consiliul European a acordat Ucrainei și Moldovei statutul de candidat. Pentru Republica Moldova, Franța și Germania, împreună cu România, au făcut de fapt mai mult prin crearea Platformei de Sprijin. Ce pot face și mai mult Franța, Germania și România pentru Republica Moldova? Există posibilitatea de a lua o decizie privind deschiderea capitolelor de negociere?

Laurence Auer: Suntem foarte mândri că Franța și Germania sunt cu adevărat în fruntea acestei mișcări alături de România. Suntem co-președinți ai Platformei de sprijin. A fost o a treia ediție a platformei pentru Moldova care a avut loc în Franța, după ce a avut loc la București și la Berlin. Următoarea va fi în Republica Moldova, la Chișinău. Și pregătim summitul Comunității Politice Europene acolo. Suntem mândri și noi de decizia politică. Nu a fost doar acordarea acestui statut de candidat pentru Ucraina și Moldova, a fost și un punct de plecare și avem mult de lucru. Acum, munca se află sub responsabilitatea Moldovei. Ei ar trebui să pregătească o listă a stadiului reformelor care se fac. Nu este o muncă simplă, după cum știți, este nevoie de timp. Dar este adevărat că vom ajuta guvernul. Suntem cu toții gata să ajutăm. De asemenea, sunt mândră pentru că, în același timp, am împins deschiderea negocierilor cu Albania și Macedonia de Nord. De asemenea, a fost important pentru că, dacă abordăm subiectul extinderii ca întreg, a fost și un răspuns geopolitic la ceea ce se întâmplă cu Ucraina și la recunoașterea a ceea ce vrem să fim, a ceea ce vrem să facem împreună. Trebuie să adaug, de asemenea, că, în decembrie, am decis să acordăm același statut și Bosniei. Deci, în ansamblu, Balcanii de Vest și Moldova și Ucraina nu sunt lăsate deoparte. Și simt că responsabilitatea Franței și a Germaniei în toate cazurile a fost evidentă. Și, bineînțeles, vom face același lucru până când România va adera la Schengen.

CaleaEuropeană.ro: Ultima întrebare are o sensibilitate specială pentru România. Am sperat cu toții că, de la 1 ianuarie 2023, România va deveni parte din spațiul Schengen. Eforturile noastre naționale pentru acest obiectiv au fost cumva alimentate și de sprijinul pe care Franța și Germania l-au declarat public, pentru că ne amintim de discursul pe care fostul ministru de externe francez Jean-Yves Le Drian l-a avut în Parlamentul României și de discursul cancelarului Olaf Scholz la Praga. Dar Austria a avut o altă opinie și am primit în schimb un veto. Cum putem depăși acest impas anul acesta? Sprijinul Germaniei și Franței pentru aderarea României la Schengen va rămâne nediminuat și de neclintit ca anul trecut?

Dr. Peer Gebauer: Pot să vă asigur că sprijinul nostru, și sunt sigur că vorbesc aici și în numele lui Laurence și al guvernului francez, că sprijinul nostru comun pentru aderarea României la Schengen va rămâne ferm și de neclintit. Am susținut în mod activ extinderea spațiului Schengen și am fost, de asemenea, la fel de dezamăgiți ca și dumneavoastră de faptul că nu am reușit să obținem acest rezultat la ultimul Consiliu Justiție și Afaceri Interne din decembrie. Vă spun de ce sprijinul nostru va rămâne așa cum este. Nu este doar în interesul României și al poporului român să facă parte din familia Schengen. Este și în interesul nostru. Este în interesul european. Există acest unghi geopolitic, pe care Laurence tocmai l-a abordat, în ceea ce privește extinderea UE. Același lucru este valabil și pentru extinderea Schengen. În vremuri de criză, este și mai important să ne apropiem și să ne deschidem unii către alții. Iar acest lucru are o relevanță foarte practică, de exemplu, atunci când vine vorba de ajutorul nostru care trece prin România către Ucraina sau invers în ceea ce privește exporturile din Ucraina, care sunt facilitate prin România. La un moment dat, sperăm că vom putea pune mai mult accent pe reconstrucția din Ucraina. Din nou, este extrem de important atunci să avem granițe deschise, să avem un flux liber de bunuri de sprijin și de ajutor. Și de aceea este în interesul nostru. Și vă voi da un al doilea motiv pentru care este în interesul nostru. România s-a dovedit a fi întotdeauna un partener foarte constructiv al nostru în UE, în NATO, fără să blocheze niciodată deciziile, fiind întotdeauna una dintre acele țări care fac parte din soluție, nu din problemă. Și cred că avem nevoie de mai multe “Românii” în acest demers în UE. Nu este corect să nu acordăm României ceea ce merită și ceea ce are dreptul să primească. România a îndeplinit toate condițiile pentru a fi membră și de aceea trebuie acum să le îndeplinim. Vă întrebați dacă mai există loc pentru atingerea acestui obiectiv. Eu cred că există. Discuțiile continuă și, bineînțeles, există mai multe straturi care sunt relevante pentru acest aspect. Bineînțeles, pentru Austria, problema migrației este una importantă. Vom avea o reuniune specială a Consiliului European în luna februarie, care se va concentra, de asemenea, asupra problemelor legate de migrație. Să vedem cum putem face lucrurile să avanseze acolo, astfel încât să existe o punte de trecere și o modalitate de a deschide spațiul Schengen și pentru România și Bulgaria.

Laurence Auer: Nu aș putea spune altceva. Ceea ce pot doar să adaug este că, având în vedere că o mulțime de soldați aici, cu materiale și ajutoare umanitare tranzitează din România, avem această inițiativă care se numește “Coridoare de solidaritate”, prin care grânele Ucrainei tranzitează România. Este foarte important ca fluiditatea frontierelor și circulația mărfurilor să poată fi ușurată prin aderarea la Schengen. Sunt sigură că această poziție este susținută și de companiile noastre. Franța este al doilea investitor în România. Ele pierd bani în fiecare zi prin lipsa aderării la Schengen. Așadar, ambele noastre comunități de afaceri vă susțin obiectivul. Așadar, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Iar cele două țări ale noastre sprijină necondiționat România în vederea aderării.

CaleaEuropeană.ro: Cred că sunt niște declarații foarte puternice care vin la cea de-a 60-a aniversare a Tratatului de la Élysée, în semn de prietenie față de România. Madame l’Ambassadrice, merci beaucoup pour cet entretien! Herr Botschafter, vielen Dank für dieses Gespräch! Și la mulți ani pentru parteneriatul francez și german!

Dr. Peer Gebauer: Vă mulțumesc foarte mult! Mulțumim!

Laurence Auer: Mulțumesc mult. Și vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți!


Summitul franco-german din această duminică începe cu o ceremonie la Universitatea din Sorbona, prin care este marcată împlinirea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée, între liderii francez Charles de Gaulle şi german Konrad Adenauer, la 22 ianuarie 1963, şi la care președintele Macron şi cancelarul Scholz ar urma să susţină câte un discurs.

Cel de-al 23-lea Consiliu de Miniştri franco-german, care reuneşte cabinetele ambelor ţări, se desfășoară duminică după-masă şi se încheie printr-o declaraţie comună cu privire la viitorul Europei. Mai târziu, liderii celor două ţări vor lua cina împreună.

La 22 ianuarie 1963, președintele Charles de Gaulle și cancelarul federal Konrad Adenauer au semnat „Tratatul de cooperare franco-germană”, mai cunoscut sub numele de Tratatul de la Élysée. Acesta reprezintă fundația strânsei prietenii franco-germane, care constituie, de asemenea, o bază importantă pentru dezvoltarea Uniunii Europene. O dată cu Tratatul de la Aachen, care a fost semnat de cancelarul federal Angela Merkel și de președintele Emmanuel Macron la 22 ianuarie 2019, Tratatul de la Élysée a fost actualizat și s-a stabilit cursul viitorului pentru a avansa subiecte importante, cum ar fi digitalizarea, educația, clima și tehnologiile durabile.

Continue Reading

EDITORIALE

Retrospectivă 2022: Anul războiului cu premeditare, al despărțirii de “Elisabeta cea Mare” și al deciziilor strategice istorice ale NATO și Uniunii Europene

Published

on

2022 își numără ultimele ceasuri înainte de a intra în istorie ca anul în care războiul a revenit pe continentul european și, în egală măsură, ca anul în care personalitatea epocală a istoriei postbelice, regina Elisabeta a II-a, a trecut la cele veșnice. Cu dificultate poți găsi ani în sfera relațiilor internaționale care să graviteze în jurul a puține momente, poate de la anii Primului și celui de-al Doilea Război Mondial. Retrospectiva care acompaniază anul 2022 imortalizează cum praful de pușcă a înlocuit diplomația de salon, tancurile și militarii au substituit coloanele oficiale de lideri politici și diplomatici, iar rachetele au încercat în zadar să distrugă curajul unui popor, vocile liderilor și unitatea transatlantică. În fapt, retrospectiva lui 2022 începe din ultima săptămână a lui 2021, când Rusia a prezentat Occidentului pretențiile sale de securitate, căci garanții nu pot fi numite solicitări precum încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Ceea ce a urmat, inclusiv dezvăluirile privind informațiile, au încadrat și chiar au anticipat că 2022 va fi anul războiului cu premeditare adus de Rusia pe sol european prin invazia sa militară la scară largă asupra Ucrainei și al despărțirii de vechea arhitectură de securitate continentală.

2022 este în mod invariabil anul în care a izbucnit prima ciocnire în sens clasic, militar, între democrații și autocrații, cele două lumi politico-economice și militare care își vor disputa supremația în competiția strategică a secolului al XXI-lea pentru a decide cine va scrie regulile noii ordini internaționale. Deși premeditat, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost declanșat în timp ce liderii de pe ambele maluri ale Atlanticului de Nord meșteșugiseră în 2021 o reedificare a frontispiciului transatlantic după aproape cinci ani în timpul cărora casa alianței dintre America de Nord și Europa a fost jefuită de populism, iar fundația sa a fost sistematic erodată, inclusiv interior de actori ambientali ce nu împărtășesc aceleași valori și mod de viziona și de a acționa în comunitatea globală.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a început, practic, în fața unei alianțe transatlantice reclădite, într-o simfonie aproape sincron la Washington, Londra, Bruxelles, Paris, Berlin, Roma, Varșovia, București sau Madrid. Fără să o spună, America și Europa erau pregătite de consecințe și, mai mult decât de atât, aveau să pregătească astfel de consecințe strategice. Sancțiuni peste sancțiuni, o izolare internațională fără precedent a Rusiei, o decuplare deopotrivă brutală și graduală a Europei de dependența energetică de Rusia, un sprijin financiar, militar, politic și umanitar pentru Ucraina de neclintit și decizii geopolitice majore, atât pentru NATO, cât și pentru UE, prin invitarea Finlandei și Suediei să adere la NATO, prin oferirea statutul de țări candidate la UE pentru Ucraina și Republica Moldova, prin apariția de facto a Comunității Politice Europene, dar și prin discursul “Zeitenwende” prin care cancelarul Germaniei a anunțat că Berlinul va deveni cea mai puternică armată pentru apărarea securității europene, în timp ce se va desprinde de dependența sa energetică față de Rusia.

O relație transatlantică aflată pe aceeași partitură pentru a asigura o concomitență între o ordine de securitatea europeană în desfacere și zorii unei alteia noi. Așa pot fi sintetizate deciziile de la cele trei summit-uri NATO din 2022 – la o zi de la invazia rusă, la o lună de la debutul războiului și summitul de la Madrid care a consfințit adoptarea Conceptului Strategic al Alianței, al doilea document cardinal pentru funcționarea NATO după Tratatul fondator. Trei summit-uri în care, succesiv, aliații au decis să activeze în premieră Forța de Reacție Rapidă a NATO, să activeze planurile de apărare pentru flancul estic pentru prima dată, să înființeze patru noi grupuri de luptă, dintre care unul în România, și să redefinească Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității euro-atlantice. Așa pot fi sintetizate și acțiunile concordante ale Uniunii Europene și ale Statelor Unite, unde livrările de gaz natural lichefiat american au depășit importurile de gaze rusești.

Fără doar și poate, eforturile comunității transatlantice ar fi fost zadarnice pentru întreaga securitate europeană dacă la Kiev nu s-ar fi format din mers și într-un ritm surprinzător un adevărat lider de război. Îmbrăcat în haine specifice militarilor, Volodimir Zelenski s-a transformat din actorul ce juca rolul de ”slujitor al poporului” în seriale de televiziune în președintele salvator și slujitor al curajosului popor ucrainean. Discursurile sale și comunicarea strategică pe care Kievul a adoptat-o după invazie au făcut și fac parte din arsenalul cu care Ucraina apără, pe propriul teritoriu, libertatea și democrația în Europa. Nu întâmplător, Zelenski a încheiat anul geopolitic 2022 printr-un discurs rostit, în carne și oase, de la tribuna Congresului american, într-o alocuțiune care a amintit de discursul lui Winston Churchill în Congresul SUA la scurt timp după atacul de la Pearl Harbor.

Bucureștiul s-a comportat ca o adevărată capitală europeană și euro-atlantică, în timp ce și-a atins atins obiective sinonime cu interesul național, pentru a închide, însă, anul, cu amărăciune. Țara UE și NATO cu cea mai lungă frontieră cu războiul, România a derulat un sprijin neobosit pentru Ucraina, de la înființarea unui hub umanitar la preluarea a milioane de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului și la susținerea acțiunilor juridice internaționale pentru ca vinovații de acest război și atrocitățile comise să fie trași la răspundere. Încă o dată în istoria României s-a dovedit că în vremuri de furtună sunt clădite printre cele mai mari obiective strategice naționale, iar în 2022 acestea au fost: ancorarea pe orbita europeană a Republicii Moldova, care a devenit stat candidat pentru aderarea la UE, ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, atașat parcursului european al țării încă de la aderarea la Uniune, dobândirea statutul de țară candidată pentru aderarea la OCDE, înființarea unui grup de luptă al NATO în România, stabilirea regiunii Mării Negre ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică și recunoscută ca atare în noul Concept Strategic, iar activarea Forței de Reacție Rapidă a NATO în premieră aliată chiar în România a venit să confirme lecția predată de România aliaților și partenerilor occidentali: toate acțiunile revanșarde ale Rusiei în vecinătatea comunității euro-atlantice au avut ca platformă de lansare regiunea Mării Negre. Cu toate acestea, România a fost protagonistul nefericit al unui eșec de proporții al unității europene, când, la final de 2022, veto-ul nejustificat al Austriei a blocat aderarea țării noastre la spațiul Schengen.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională ale anului, iar în mod deloc surprinzător războiul Rusiei împotriva Ucrainei domină această cronologie.

Ianuarie: Pregătiri (non)-diplomatice… pentru război. Franța anunță că va conduce o prezență NATO în România. Bucureștiul primește invitația de aderare la OCDE

1 ianuarie: Franța preia, de la Slovenia, președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, iar președinția lui Macron peste Europa făgăduia o UE “suverană și stăpână pe destinul său”. Însă, istoria avea să plaseze Franța și cârma sa la Consiliul UE într-o situație similară că precedenta președinție franceză la nivelul UE, în a doua jumătate a anului 2008, când Rusia a atacat Georgia. De asemenea, Franța a preluat și conducerea Forței de Reacție Rapidă a NATO. În aceeași zi, Polonia a preluat președinția OSCE, o organizație consacrată securității europene și care reunește atât țările europene, cât și SUA și Rusia, Varșovia având ca prioritate… soluționarea conflictelor din Marea Neagră. Tot la 1 ianuarie 2022, Germania a preluat președinția G7, redevenit un club al unității democrațiilor, iar Indonezia președinția G20, un format transformat în câmp de ciocniri politice între democrațiile occidentale și autocrații precum China și Rusia.

1 ianuarie: România aniversează 15 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, alături de Bulgaria. 

3 ianuarie: Într-un rar demers de consonanță politico-strategică la nivelul marilor puteri nucleare ale lumii, SUA, China, Rusia, Marea Britanie și Franța au adoptat o declarație în calitate de membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU în care au afirmat că “un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată”.

4-6 ianuarie: Izbucnesc proteste în Kazahstan: Președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev impune stare de urgență la nivel național din cauza protestelor violente care au avut loc în regiune ca urmare a creșterii prețului la benzină. Alianța militară a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) aprobă o misiune de menținere a păcii în Kazahstan, ca răspuns la o solicitare oficială de asistență militară din partea președintelui kazah Kasîm-Jomart Tokaev, iar Forțele CSTO conduse de Rusia intră în Kazahstan pentru a ajuta guvernul să restabilească controlul asupra țării.

10 – 14 ianuarie: O săptămână crucială pentru securitatea europeană, soldată cu incertitudine, mai ales că Moscova a staționat aproximativ 100.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina, lucru pe care Occidentul l-a interpretat ca o pregătire pentru invazie, cu scopul de a forța NATO să facă concesii privind arhitectura de securitate în Europa. La Geneva au avut loc consultările strategice și diplomatice dintre Statele Unite și Federația Rusă privind arhitectura de securitate în Europa, care s-au încheiat după aproape opt ore, reliefând un dialog de pe poziții diametral opuse. Washington-ul a sperat că ar putea elimina pericolul unei noi invazii ruse în Ucraina fără a accepta vreuna dintre solicitările în domeniul securităţii ale Rusiei, în timp ce Moscova a urmărit să obțină așa numite “garanții de securitate” privind limitarea extinderii NATO și non-desfășurarea de trupe aliate în statele ce au aderat post-1997, inclusiv România, și a cerut garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO. În paralel, la sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles a avut loc o întrunire a Comisiei NATO-Ucraina, calificată de secretarul general Jens Stoltenberg “drept o oportunitate de a face schimb de evaluări privind situația de securitate, de a exprima sprijinul ferm al aliaților pentru Ucraina și de a se coordona înainte de angajamentele diplomatice cu Moscova”. La o zi distanță, SUA și aliații au decis “o abordare unificată a NATO”. Discuțiile dintre Occident și Rusia au continuat la Bruxelles și la Viena, în formatul Consiliului NATO – Rusia și la nivelul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

© European Union 2022 – Source : EP

11 ianuarie: Președintele Parlamentului European David Sassoli a murit la Aviano, Italia. El a fost succedat pe 18 ianuarie de europarlamentarul maltez Roberta Metsola care a devenit prima persoană malteză care ocupă această funcție și a treia femeie, după Simone Veil și Nicole Fontaine, care conduce legislativul european.

18-21 ianuarie: Continuă discuțiile diplomatice pentru prevenirea unui război între Rusia și Ucraina. Noua șefa a diplomației germane, Annalena Baerbock, efectuează prima sa vizită la Moscova, avertizându-l pe omologul rus Serghei Lavrov împotriva unor acțiuni militare, în timp ce șeful diplomației americane, Antony Blinken, s-a deplasat la Kiev pentru a arăta susținere față de Ucraina și pentru a avertiza că Rusia poate decide oricând să atace Ucraina. În paralel, secretarul general al NATO propunea organizarea unei serii de reuniuni NATO – Rusia pentru detensionarea situației, iar președintele american Joe Biden îl asigura pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski de întreaga sa susținere. De asemenea, SUA asigură Rusia că vor transmite un răspuns la propunerile de securitate avansate de Moscova, iar NATO respinge categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria.

19 ianuarie: Președintele francez Emmanuel Macron prezintă, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, prioritățile președinției Franței la Consiliul UE, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”. În aceeași zi, liderul francez anunță că Franța este dispusă să asigure rolul de națiune-lider a unui grup de luptă al NATO în România.

22 ianuarie: Criza ruso-ucraineană continuă. Ministerul de Externe de la Londra afirmă că, potrivit informațiilor disponibile, guvernul rus intenționează să “instaleze un lider pro-rus la Kiev în timp ce se gândește dacă să invadeze și să ocupe Ucraina”, iar SUA trimit primul pachet de ajutor militar către Ucraina, asigurând Kievul că nicio decizie privind securitatea Ucrainei nu va fi luată “fără Ucraina”. Între timp, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz se pregătesc de discuții cu Vladimir Putin, iar SUA și Marea Britanie le recomandă cetățenilor lor să părăsească Ucraina. NATO trimite Rusiei propriile propuneri privind ordinea de securitate în Europa.

25 ianuarie: Consiliul OCDE a adoptat decizia privind deschiderea discuțiilor de aderare cu România (alături de alte cinci state). Odată cu această decizie, România a obținut statutul de țară candidată la aderare.

29 ianuarie: Sergio Mattarrella este reales în funcția de președinte al Italiei.

Februarie: SUA trimit 1.000 de soldați în România. Franța anunță susținere pentru aderarea României la Schengen. Inevitabilul se produce, Rusia declanșând “cel mai mare război în Europa din 1945 încoace”. Ucraina răspunde cu semnarea cererii de aderare la UE

2 februarie: Președintele SUA Joe Biden a aprobat trimiterea a 3.000 de militari americani în Europa de Est, dintre care 1.000 în România, pentru a întări flancul estic al NATO pe fondul tensiunilor cu Rusia, evocând obligația sacră a Statelor Unite conform articolului 5 din Tratatul NATO de a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat.

3 februarie: România găzduiește o reuniune a miniștrilor de externe din țările de pe flancul estic al NATO, cunoscutul format “București 9, la care au participat în premieră și ministrul de externe francez și cel ucrainean. Mai mult, ministrul de externe al Franței s-a adresat Parlamentului României cu ocazia împlinirii a 15 ani de la aderarea la UE și a afirmat susținerea Parisului pentru aderarea României la spațiul Schengen.

© Kremlin

4 – 20 februarie: Are loc cea de-a 24 ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022, care s-a desfășurat la Beijing. Momentul, important pentru diplomația chineză și rolul internațional al președintelui Xi Jinping, a fost considerat drept un eveniment ce a întârziat invazia plănuită de Vladimir Putin în Ucraina. Deschiderea Jocurilor Olimpice de la Beijing a fost însă precedată de o declarație comună anti-SUA și anti-NATO semnată de Xi și Putin, statuând că “relațiile China – Rusia sunt superioare alianțelor din perioada Războiului Rece”.

8 februarie: Emmanuel Macron este primit, la Moscova, de Vladimir Putin, unde îi propune liderului rus garanții de securitate concrete pentru a evita războiul.

9 februarie: Avioane F-18 SuperHornet ale SUA, avioane F-16 ale Statelor Unite și avioane Typhoon Eurofigher ale Forțelor Aeriene Germane vin în România alături de aeronavele de luptă ale Italiei pentru a proteja spațiul aerian al NATO la Marea Neagră.

11 februarie: Guvernele României și R. Moldova se reunesc pentru prima dată la Chișinău: Printre acorduri semnate, reducerea tarifelor de roaming, un nou pod peste Prut și ajutor nerambursabil de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova.

11 februarie: Declarația unității transatlantice vine de la Baza Mihai Kogălniceanu din România: “Nu vor exista niciodată aliați de rangul unu și aliați de rangul doi în NATO. Există doar aliați NATO uniți ca unul singur”. Președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-au aflat în vizită la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, unde au ajuns cei 1.000 de soldați americani pe care SUA i-au dislocat pe fondul tensiunilor cu Rusia, dar și primul convoi cu tehnică militară

11 februarie: Joe Biden, Klaus Iohannis și liderii Franței, Marii Britanii, Germaniei, Italiei, Poloniei, Canadei, NATO și UE au discutat despre pachetul de sancțiuni împotriva Rusiei dacă invadează Ucraina.

13 februarie: Frank-Walter Steinmeier a fost reales președinte al Germaniei.

15 februarie: Putin și Scholz, față în față pentru prima dată: Rusia nu vrea “un război în Europa”, dar invocă un “genocid” în estul Ucrainei. Germania susține că securitatea nu poate fi obținută decât împreună și nu împotriva Rusiei.

© Munich Security Conference

18 – 20 februarie: Cea de-a 58-a ediție a Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale, are loc la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei pentru un maraton de conversații strategice, dialoguri diplomatice de la distanță între superputerile lumii, reuniuni informale ale marilor puteri democratice, având pe fundal un peisaj geopolitic oscilant între iminența unei invazii sau atac militar al Rusiei asupra Ucrainei și continuarea căii diplomatice în discuțiile dintre Occident și Moscova pe marginea arhitecturii de securitate a Europei. Importanți lideri și oficiali transatlantici – de la vicepreședintele SUA Kamala Harris și secretarul de stat Antony Blinken la triada germană “cancelarministru de externe – ministru al apărării” și până la liderii UE și NATO – au urcat pe scena Conferinței, afirmând unitatea transatlantică în fața oricăror acțiuni ale Rusiei. Moscova a refuzat să fie reprezentată la acest forum, iar președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a efectuat atunci ultima sa vizită înainte de invazia militară a Rusiei. El a cerut un calendar pentru aderarea Ucrainei la NATO, în timp ce premierul britanic Boris Johnson a avertizat că Rusia pregătește “cel mai mare război în Europa din 1945 încoace”.

19 februarie: Joe Biden este convins că Putin “a luat decizia” invadării Ucrainei și afirmă că America, Europa, comunitatea transatlantică și întreaga lume liberă sunt unite. De asemenea, liderul american a convocat o reuniune a Consiliului de Securitate Națională.

21 februarie: Președintele rus Vladimir Putin semnează decrete de recunoaștere a independenței Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk cu efect imediat. El cere, de asemenea, parlamentului să ratifice tratatele de prietenie și ajutor reciproc cu teritoriile separatiste. Într-o adresă adresată națiunii, președintele Putin declară că Ucraina este o țară „fără tradiție de stat independent și o creație artificială a fondatorului Uniunii Sovietice Vladimir Lenin” și că țara a devenit un „regim marionetă al SUA plin de corupție”.

22 februarie: Decizia Rusiei este amplu condamnată de comunitatea occidentală, Franța acuzând Rusia de “derivă ideologică” și etichetând drept “paranoic” discursul lui Vladimir Putin. Germania suspendă proiectul Nord Stream 2 ca răspuns la recunoașterea de către Rusia a Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk ca state independente. Parisul cere sancțiuni țintite și o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, iar UE, SUA și Marea Britanie adoptă primele seturi de sancțiuni împotriva Rusiei.

© Kremlin

24 februarie: Rusia a lansat în zorii zilei de joi o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. Preşedintele Vladimir Putin a anunţat o operaţiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiştii din regiunea Donbas, situată în estul ţării. “Am luat decizia pentru o operaţiune militară”, a spus Vladimir Putin într-o declaraţie surpriză la televizor, cu puţin timp înaintea orei 03:00 GMT. Liderul de la Kremlin a cerut armatei ucrainene “să depună armele” şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina. Vladimir Putin a indicat că responsabilitatea pentru orice vărsare de sânge va fi pe conştiinţa regimului ucrainean, iar răspunsul va fi instantaneu dacă cineva încearcă să confrunte Rusia. Președintele Volodimir Zelenski a decretat legea marțială în Ucraina ca urmare a atacurilor Rusiei, afirmând că țara sa este în stare de război. Liderii comunității transatlantice au condamnat în termeni cei mai duri agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, care încalcă flagrant dreptul internațional, pe care au denumit-o “o zi neagră pentru Europa și o amenințare serioasă la adresa securității euro-atlantice” și au anunțat că invadarea de către armata rusă a țării vecine va avea consecințe pentru Moscova. astfel, liderii UE au convenit asupra unor ”sancțiuni masive și severe” împotriva Rusiei ce vizează ”sectoarele financiar, energetic și al transporturilor”, Boris Johnson a anunțat cel mai mare set de sancțiuni din istoria Regatului Unit, iar liderii europeni și cei transatlantici au decis organizarea de urgență a unor summit-uri UE și NATO, ziua următoare. Mai mult, Alianța Nord-Atlantică a activat pentru prima dată în istorie planurile de apărare pentru flancul estic, iar președintele Klaus Iohannis a convocat reuniuni de urgență ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

© NATO

25 februarie: Cu prilejul summitului extraordinar al NATO, desfăşurat prin videoconferinţă, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, liderii statelor aliate au stabilit, pentru prima dată în istoria Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, desfăşurarea unor elemente ale Forţei de Reacţie Rapidă a NATO, în contextul apărării colective. De asemenea, într-o declarație aliată fără precedent, ei au denunțat invazia militară a Rusiei în Ucraina, afirmând că “pacea pe continentul european a fost distrusă în mod fundamental”, că “Rusia va plăti un preț sever”, în timp ce au reafirmat angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede că dacă o țară aliată este atacată, ceilalți aliați vor interveni în ajutor.

25 februarie: Statele UE, SUA și Marea Britanie au convenit să înghețe orice active europene și americane ale președintelui rus Vladimir Putin și ale ministrului său de externe Serghei Lavrov. De asemenea, Rusia a fost suspendată din Comitetul de Miniștri și din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

27 februarie:Zeitenwende”. Discurs istoric al lui Olaf Scholz în Bundestag, cancelarul german anunțând că Berlinul va investi 100 de miliarde de euro pentru apărare, va crește bugetul militar la peste 2% din PIB și va trimite ajutor militar Ucrainei.

27 februarie: UE, SUA, Marea Britanie și Canada au ajuns la un acord să excludă bănci din Rusia din sistemul SWIFT.

27 februarie: Noi sancțiuni împotriva Rusiei: Pentru prima dată în istorie, UE va furniza arme letale de apărare unui stat – Ucraina. Spațiul aerian al țărilor membre, închis tuturor avioanelor din Rusia. Russia Today și Sputnik, interzise în UE. Reuniți de urgență la Bruxelles, miniștrii de externe din UE au hotărât să deblocheze 450 de milioane de euro pentru a cumpăra arme şi le va livra forţelor armate ucrainene pentru a le ajuta să reziste ofensivei ruse. În total, de la începutul invaziei și până la finalul anului 2022, UE a adoptat 9 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei pentru a paraliza capacitatea acesteia de a finanța mașinăria de război împotriva Ucrainei și a mobilizat peste 2 miliarde de euro în ajutor militar pentru Ucraina prin intermediul Instrumentului European pentru Pace.

28 februarie: La patru zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina, președintele Volodimir Zelenski, a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană

© Volodimir Zelenski/ Facebook

28 februarie: Președintele american Joe Biden și liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britaniei, Poloniei, României, instituțiilor UE și NATO au discutat despre continuarea sprijinului militar, economic și umanitar pentru Ucraina, precum și despre impunerea de sancțiuni suplimentare Federației Ruse dacă nu se retrage din țara vecină. La aceste discuții, președintele Klaus Iohannis a făcut un apel la liderii statelor aliate să trimită mai mulți militari în România pentru accelerarea procesului de creare a Grupului de Luptă al NATO în România și a exprimat disponibilitatea ca România să servească în calitate de hub de distribuție a asistenței umanitare pentru Ucraina în contextul agresiunii militare a Federației Ruse. În același timp, avioane de ultimă generație F-35 ale SUA s-au deplasat în România, Franța a dislocat 500 de militari în țara noastră, iar Belgia (300 de soldați) și Portugalia (200 de soldați) au anunțat trimiterea de contingente militare în România. În total, 22 de avioane de luptă ale SUA, Italiei și Germaniei au fost dislocate în România pentru a descuraja orice amenințare.

© President Biden/ Twitter

Martie: Începe suita de discursuri ale liderului de război Zelenski în parlamentele democrațiilor transatlantice. Joe Biden susține primul său discurs privind Starea Națiunii. Republica Moldova depune cererea de aderare la UE. Forța de Reacție Rapidă a NATO desfășurată pentru prima dată în istorie chiar în România. Alianța decide înființarea unui grup de luptă în România. 

1 martie: Președintele ucrainean a susținut, prin videoconferință, un discurs istoric în plenul Parlamentului European, făcând un apel pentru aderarea țării sale la UE. “Dovediţi că sunteţi cu adevărat europeni şi că viaţa va învinge moartea şi lumina va birui întunericul”, spunea el. Zelenski a rostit alocuțiuni similare în Camera Comunelor de la Londra, în Parlamentul Canadei, în Congresul american sau în Bundestagul german, unde s-a distins prin referințe la momente și discursuri istorice. De pildă, s-a adresat parlamentarilor britanici parafrazând discursul memorabil al lui Winston Churchill susținut la 4 iunie 1940 în Camera Comunelor pentru a se opune Germaniei naziste. Decidenților germani le-a cerut să dărâme zidul care nu permite Germaniei să se manifeste ca un lider european, într-o referire la discursul lui Ronald Reagan din 1987 de la Poarta Brandenburg, iar pe legiuitorii americani i-a îndemnat să își amintească de rolul global al SUA după momente cruciale precum atacul de la Pearl Harbor sau atacurile din 11 septembrie 2001. Liderul de la Kiev s-a mai adresat prin videoconferință și parlamentelor de la ParisRoma, Tokyo și Varșovia, iar la data de 4 aprilie s-a adresat și Parlamentului României, spunând că este fundamental să apărăm și independența R. Moldova și comparându-l pe Putin cu dictatorul Nicolae Ceaușescu.

© The White House/ Flickr

2 martie: La 79 ani de ani, după aproape cinci decenii în care a servit interesele politicii externe americane din Senatul american și ca vicepreședinte al SUA, și deci pe cele ale Alianței Transatlantice, o pre-condiție a Europei unite, Joe Biden a susținut primul său discurs privind Starea Națiunii. Acesta a fost primul discurs privind Starea Uniunii al unui lider de la Casa Albă din acest secol care este susținut în timp ce o țară europeană, Ucraina, se află sub asediul armatei Rusiei. El a făgăduit că atunci “când istoria acestei ere va fi scrisă, războiul lui Putin în Ucraina va găsi Rusia mai slabă și restul lumii mai puternică”.

3 martie: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Un gest similar a fost făcut și de premierul georgian Irakli Garibașvili, care a semnat cererea de aderare a țării sale UE în aceeași zi.

© Guvernul Republicii Moldova

3 martie: Forța de Reacție Rapidă a NATO, activată pentru prima dată în istorie la summitul din 25 februarie, a fost desfășurată în premieră în România, statuând “angajamentul de neclintit față de articolul 5 al apărării colective”.

8 martie: Comisia Europeană a prezentat inițiativa “RePowerEU”, care reprezintă liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Prin această inițiativă, Comisia Europeană propune ca, până la data de 1 octombrie, stocurile de gaz din Uniunii Europene să fie la 90% din capacitatea lor pentru a avea rezerve și cantități suficiente de gaz. Printre alternativele luate în calcul de Bruxelles se numără diversificarea aprovizionării cu gaze prin importuri mai mari de gaz natural lichefiat sau de la alți furnizori în afară de Rusia și punerea în aplicare a pachetului de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 care ar diminua consumul anual de gaze cu 30%.

10-11 martie: Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc la Palatul Versailles pentru un summit găzduit de președintele francez Emmanuel Macron. Șefii de stat sau de guvern din UE au recunoscut “calea europeană” a Ucrainei și cer Comisiei Europene să prezinte avize privind cererile de aderare ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei

11 martie: Președintele SUA, Joe Biden, anunță că va revoca statutul comercial de națiune cea mai favorizată a Rusiei, în coordonare cu Uniunea Europeană și G7

11 martie: Vicepreședintele Statelor Unite, Kamala Harris, a efectuat o vizită oficială la București, ca parte a primei sale deplasări în țările de pe flancul estic al NATO pe fondul războiului ruso-ucrainean declanșat de agresiunea militară a Rusiei la adresa statului vecin. Ea a devenit primul vicepreședinte american după Joe Biden și cel mai înalt oficial al SUA care vizitează România după opt ani, vizita având loc și în anul marcării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral. Ultima vizită a unui vicepreședinte al SUA în România a avut loc în mai 2014, când actualul președinte, Joe Biden, efectua o vizită la București pe fondul anexării ilegale a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și a destabilizării estului Ucrainei. La București, Kamala Harris a afirmat că “Statele Unite sunt dedicate alianței cu România” și a asigurat că SUA vor apăra România: “Un atac împotriva unei țări din NATO este un atac asupra tuturor”.

© Administrația Prezidențială

24 martie: Liderii celor 30 de națiuni aliate în cadrul NATO, reuniți într-un moment critic pentru securitatea euro-atlantică, au decis la summitul extraordinar de la Bruxelles să consolideze postura NATO de descurajare și apărare pe termen lung, să acorde un sprijin suplimentar Ucrainei și să impună noi costuri Rusiei pentru că a readus războiul pe continentul european și “a spulberat pacea” în Europa. Reafirmând angajamentul de “fier” pentru articolul 5 din Tratatul NATO, Joe Biden, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și ceilalți lideri aliați au decis înființarea a patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia. De asemenea, NATO a activat elementele de apărare chimică, biologică, radiologică și nucleară.

© Administrația Prezidențială

24 martie: Momentul de unitate transatlantică din cadrul summitului NATO a fost continuat în aceeași zi și la nivelul Consiliului European, cu participarea în premieră a președintelui american Joe Biden. Declarația unității transatlantice a fost adoptată de liderii SUA și UE, aceștia făgăduind că vor “acționa pentru consolidarea democrației în Ucraina și R. Moldova” și asumându-și că întărirea apărării și securității trebuie să se realizeze prin intermediul cooperării NATO-UE. O altă declarație UE-SUA convenită de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele american Joe Biden a stabilit înființarea unui grup operativ comun pentru securitatea energică a Europei.

25 martie: Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au semnat și un acord pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc, prin care SUA se angajează să asigure o majorare a livrărilor de gaze naturale lichefiate.

25 martie: Liderii UE au dat undă verde finală pentru Busola strategică a apărării europene și au ajuns la un acord istoric pentru achiziția comună de gaze cu scopul de a readuce dependența de Rusia și a furniza securitate a aprovizionării cu energie pentru Uniunea Europeană.

26 martie: Președintele american Joe Biden a susținut la Varșovia, cea mai mare capitală de pe flancul estic al NATO, un discurs epocal în care a etalat din nou bătălia majoră și istorică între democrații și autocrații, purtată acum prin războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. El a reafirmat că Statele Unite nu doresc să intre în conflict cu forţele ruse care au invadat Ucraina, dar a lansat un avertisment puternic Moscovei: ”Să nu vă gândiţi să avansaţi un centimetru pe teritoriul NATO”.

Aprilie: Viktor Orban rămâne la putere la Budapesta. Macron, primul președinte francez reales în funcție în ultimii 20 de ani. România, Germania și Franța lansează Platforma de sprijin pentru Republica Moldova.

3 aprilie: Alegeri legislative în Ungaria. Partidul premierului Viktor Orban, a câștigat detașat alegerile cu 53% din voturi exprimate, liderul de la Budapesta urmând să rămână la putere pentru un al patrulea mandat consecutiv.

© Nicu Popescu/ Facebook

5 aprilie: Miniștrii de externe ai României, Germaniei și Franței au co-prezidat la Berlin prima conferință internațională de sprijin pentru Republica Moldova. Cu acea ocazie, Platforma de sprijin pentru R. Moldova, lansată de Germania, Franța și România, a strâns donații de 695 de milioane de euro pentru această țară.

8 aprilie: Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a votat pentru suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului din cauza informațiilor privind “încălcări și abuzuri grave și sistematice ale drepturilor omului” de către trupele rusești invadatoare în Ucraina, imaginile masacrelor de la Bucea, Irpin și Borodianka făcând înconjurul planetei.

8 aprilie: Aliații NATO au lansat o inițiativă revoluționară pentru a îmbunătăți avantajul tehnologic al Alianței și pentru a-i menține supremația tehnologică globală, miniștrii de externe aliați aprobând Carta acceleratorului de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord – sau DIANA, dar și cadrul pentru un fond multinațional NATO pentru inovare.

14 aprilie: Invazia Rusiei în Ucraina. Nava amiral rusă Moskva devine cea mai mare navă de război scufundată în acțiune de la al Doilea Război Mondial.

24 aprilie: Au loc alegeri prezidențiale în Franța. Președintele în exercițiu Emmanuel Macron și contracandidata Marine Le Pen s-au confruntat din nou în turul al doilea din scrutin, precum în urmă cu cinci ani, iar Emmanuel Macron a câștigat alegerile prezidențiale, fiind reales pentru al doilea mandat cu 58,8% din voturi, învingând-o pe populista de dreapta Marine Le Pen cu 41,5%. De asemenea, Emmanuel Macron a devenit primul președinte francez reales în ultimii 20 de ani.

© Emmanuel Macron avec vous/ Facebook

Mai: Emmanuel Macron propune înființarea Comunității Politice Europene. Finlanda și Suedia pun capăt neutralității militare și anunță decizia lor de a adera la NATO. Președinta R. Moldova s-a adresat în premieră Parlamentului European

7 mai: Prima Doamnă a Statelor Unite, Jill Biden, efectuează o vizită în România, unde le-a servit masa militarilor americani de la Baza Mihail Kogălniceanu care răspund “la chemarea datoriei cu curaj, onoare și putere”

8 mai: La 77 de ani de la Ziua Victoriei în Europa prin care s-a încheiat cel de-al Doilea Război Mondial pe bătrânul continent, liderii G7 s-au angajat să elimine importurile de petrol din Rusia. “Rămânem uniți ca Putin să nu câștige războiul împotriva Ucrainei. O datorăm memoriei celor care au luptat pentru libertate în cel de-al Doilea Război Mondial”, au transmis ei, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a comparat Rusia cu Germania nazistă.

9 mai: Ziua Europei. UE aniversează 72 de ani de la începuturile integrării europene printr-un eveniment de închidere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, în urma căreia președintele francez Emmanuel Macron a propus crearea unei “comunități politice europene” și “revizuirea tratatelor” UE. Cu o zi a Europei marcată de imaginea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, șeful statului francez, a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a făcut apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii” și s-a arătat “favorabil” unei “revizuiri a tratatelor” Uniunii Europene, propunând ca liderii celor 27 de țări să discute despre aceasta. Pe de altă parte, el a avertizat că pentru a se pune capăt războiului din Ucraina, pacea va trebui să se construiască fără “umilirea” Rusiei.

9 mai: Drept răspuns la pledoariile președintelui francez și ale președintei Comisiei Europene, România și alte 12 de state membre au semnat, de Ziua Europei, o scrisoare prin care au criticat încercările necugetate de modificare a tratatelor UE, subliniind că un astfel de demers ar putea afecta capacitatea UE de a da un răspuns rapid la preocupările cetățenilor europeni.

12-15 mai: Într-o serie de anunțuri și decizii succesive, Finlanda și-a făcut cunoscută intenția de a depune cererea de aderare la NATO.

16 mai: Finlanda a fost urmată de Suedia, care a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate.

© Finland at NATO/ Twitter

18 mai: Finlanda și Suedia au depus la sediul NATO de la Bruxelles cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pune capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare care se așteaptă să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei. Prin cooptarea celor două țări, Alianța s-ar extinde la 32 de state membre și și-ar dubla granița cu Rusia.

18 mai: Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a susținut un discurs istoric în plenul Parlamentului European, fiind pentru prima dată când un șef al statului moldovean se adresează eurodeputaților, unde a pledat pentru acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la UE și ancorarea Republicii Moldova în marea familie europeană din care valoric face parte și definind o astfel de decizie ca fiind “luminița de la capătul tunelului”.

30-31 mai: Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la acord cu privire la cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care prevede un compromis referitor la interzicerea importurilor de petrol din Rusia, prin care aproximativ 90% din importurile de petrol rusesc ar urma să înceteze până la sfârșitul anului și prin care Ungaria este scutită de acest embargo. Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au agreat să continue diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare cu energiei prin încurajarea utilizării platformei europene pentru achiziționarea energiei, limitarea creșterii prețurilor la energie, accelerarea investițiilor în energii regenerabile, precum și finalizarea și îmbunătățirea interconectărilor rețelelor europene de gaz și electricitate prin investiții în infrastructura proiectelor noi și a celor existente.

Iunie: Liderii Franței, Germaniei, Italiei și României, vizită istorică la Kiev. De 27 de ori da!” – Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate pentru aderarea la UE. Suedia și Finlanda, invitate să adere la NATO. La Madrid, Alianța adoptă noul Concept Strategic, iar SUA și aliații decid suplimentarea prezenței militare pe flancul estic, inclusiv cu o apărare înaintată în România.

2 iunie: Danemarca a votat masiv “Da” la referendumul pentru aderarea țării la politica de securitate și apărare la UE, după 30 de ani de neparticipare.

9 iunie: Parlamentul European adoptă o rezoluție prin care îndeamnă la modificarea tratatelor Uniunii Europene pentru a desființa principiul unanimității în luarea deciziilor în ceea ce privește sancțiunile și politica externă și pentru a acorda Parlamentului dreptul la inițiativă legislativă.

10 iunie: Declarația Summitului B9 în pregătirea summitului NATO de la Madrid a fost adoptată. România, Polonia și ceilalți aliați regionali cer o “apărare înaintată” a NATO pe întreg flancul estic.

15 iunie: Președintele francez Emmanuel Macron efectuează o vizită în România, la Baza Mihail Kogălniceanu, unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis și cu militarii francezi care compun grupul de luptă al NATO din România. România nu este pentru Franţa o ţară ca oricare alta, iar alianţa dintre cele două state se bazează pe o prietenie de două secole, a declarat miercuri preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, care a vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu şi a avut convorbiri cu omologul său român, context în care a anunțat că Franța lucrează împreună cu România la un plan de susținere a Forțelor Navale Române și că după summitul NATO de la Madrid va fi intensificată prezența aliată în România. În cadrul discuțiilor, președinții României și Franței au discutat și despre integrarea europeană a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, o temă asupra căreia liderii celor 27 de state membre ale UE vor purta discuții intense cu final incert la Consiliul European din 23-24 iunie în vederea acordării unei perspective sau a unui statut de candidatură la UE pentru cei trei parteneri estici. De asemenea, Iohannis i-a transmis lui Macron așteptarea legitimă a României de a adera la spațiul Schengen și și-a manifestat încrederea că țara noastră va putea conta pe sprijinul Franței.

16 iunie: Cei mai importanți lideri europeni – președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, cancelarul Germaniei Olaf Scholz și premierul Italiei Mario Draghi – au efectuat o vizită istorică la Kiev, capitala Ucrainei, acolo unde au fost primiți de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu câteva zile înainte ca liderii statelor membre ale Uniunii Europene să decidă dacă vor acorda Ucrainei statutul de țară candidată la Uniunea Europeană. “Toți cei patru susținem statutul de candidat imediat la aderare”, au transmis aceștia.

© Administrația Prezidențială

© European Union, 2022/ Source: EC – Audiovisual Service

17 iunie: La o zi după vizita liderilor Franței, Germaniei, Italiei și României la Kiev, Comisia Europeană recomandă Consiliului European să acorde statutul de țări candidate la UE pentru Ucraina și Republica Moldova

23-24 iunie:De 27 de ori da!”. Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. 

25-27 iunie: Liderii țărilor G7, în frunte cu inițiatorul Joe Biden, au lansat oficial, la summitul care se desfășoară în Germania, Parteneriatul pentru infrastructura globală și investiții (PGII) prin care vor mobiliza 600 de miliarde de dolari pentru a furniza o infrastructură durabilă și de calitate și să consolideze și să diversifice lanțurile de aprovizionare. Parteneriatul este menit să contrabalanseze inițiativa Belt and Road a Chinei și să rivalizeze cu modelul de infrastructură promovat de Beijing. Acordul a fost anunțat cu mare fast de liderii G7, inclusiv gazda – cancelarul german Olaf Scholz -, și liderii instituțiilor UE. Printre proiectele finanțate se numără și implementarea de către România a unei centrale de tipul reactorului modular cu mici dimensiuni, prima de acest fel din Europa construită cu tehnologie americană în urma unui acord agreat între Washington și București la Summitul COP26 de la Glasgow. De asemenea, președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene au adoptat, în marja summitului G7 din Germania, o nouă declarație comună prin care denunță “coerciția energetică a Rusiei” și utilizarea gazelor naturale ca “armă politică și economică.

28 iunie: În ajunul summitului NATO, Turcia, Finlanda și Suedia au semnat un memorandum prin care Ankara a promis că va susține invitarea celor două țări scandinave în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

© NATO

29 iunie: Președintele american Joe Biden a anunțat, la începutul summitului NATO de la Madrid, că SUA își vor intensifica prezența militară în Europa ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, iar în România vor fi trimiși încă 3.000 de militari americani la nivelul unei brigăzi de luptă dislocată prin rotație și 2.000 de membri ai personalului militar.

29-30 iunie: Liderii celor 30 de state membre ale NATO, între care Joe Biden, Emmanuel Macron, Boris Johnson, Klaus Iohannis și Andrzej Duda, au adoptat noul Concept Strategic al Alianței, al doilea cel mai important document aliat după tratatul fondator de la Washington. Principala decizie istorică cu caracter transformator a acestui summit, Conceptul Strategic de la Madrid înlocuiește Conceptul Strategic de la Lisabona din 2010 și are rolul de a pregăti NATO pentru o eră a competiției strategice și pentru o lume din ce în ce mai periculoasă și mai impredictibilă. Noul Concept Strategic numește Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității euro-atlantice, o recalificare fundamentală a relațiilor cu Moscova, care în precedentul concept strategic din 2010 era considerată un potențial partener strategic. De asemenea, China este abordată în premieră într-un astfel de document, fiind definită ca o “provocare sistemică”, iar regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică. În completarea Conceptului Strategic, liderii aliați au resetat postura NATO de apărare și descurajare cu decizii privind creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați. De asemenea, au decis să invite Finlanda și Suedia să adere la Alianță, iar la solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența. La finalul summitului NATO și președintele francez Emmanuel Macron a anunțat instalarea unei prezenței militare franceze pe termen lung în România cu “o brigadă care poate fi activată în caz de nevoie” și “cu sisteme cu rază medie de acțiune”, în contextul în care Franța conduce grupul de luptă al NATO în România. Totodată, liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței, iar România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO.

© NATO

Iulie: Finlanda și Suedia au semnat protocoalele de aderare la NATO. România, Franța și Germania decid să transforme Platforma de Sprijin pentru R. Moldova într-un mecanism permanent

5 iulie: Țările NATO au semnat protocolul de aderare a Finlandei și a Suediei la Alianța Nord-Atlantică, care se va extinde la 32 de state membre. Semnarea protocolului de aderare între Alianță și cele două țări nordice trebuie ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

6 iulie: Reprezentanți din peste 40 de țări, ai Consiliului Europei, Comisiei Europene și ai organizațiilor multilaterale precum Banca Europeană de Investiții (BEI) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au adoptat Declarația de la Lugano, prin care stabilesc principiile pentru reconstrucția Ucrainei post-război.

7 iulie: În urma unor presiuni politice și slăbire a susținerii sale, Boris Johnson a demisionat din funcția de prim-ministru al Marii Britanii și lider al Conservatorilor, dar va rămâne în funcție până la alegerea unui nou lider.

12 iulie: Consiliul Uniunii Europene a adoptat documentele juridice necesare prin care a stabilit că Croația va adera zona euro la 1 ianuarie 2023

15 iulie: La București, România, Germania și Franța au decis să transforme Platforma de Sprijin pentru R. Moldova într-un mecanism permanent interguvernamental. De asemenea, Conferința de la București a Platformei de Sprijin pentru R. Moldova a obținut finanțări de 600 de milioane de euro pentru această țară.

22 iulie: Ucraina și Rusia au semnat acorduri cu Turcia și ONU pentru a relua exportul cerealelor prin porturile ucrainene din Marea Neagră.

August: Germania își anunță susținerea pentru aderarea României la Schengen. Moare ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov.

© European Union

29 august: În primul său discurs major privind viitorul Europei de la preluarea mandatului de cancelar în decembrie anul trecut și după președinția franceză a Consiliului UE, Scholz a rostit o alocuțiune intitulată “Europa este viitorul nostru” la Universitatea Carolină din Praga, prima universitate din spațiul central european, unde a reafirmat promisiunea că Germania va susține Ucraina “atât timp cât va fi necesar”, a exprimat susținerea țării sale pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen, precizând că acestea îndeplinesc criteriile tehnice și a manifestat sprijin pentru extinderea Uniunii Europene, evocând ”o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state, mult diferită de Uniunea noastră actuală” care să cuprindă și cele șase țări din Balcanii de Vest, dar și trei țări ale Parteneriatului Estic – Ucraina, Republica Moldova și Georgia. De asemenea, a pledat pentru înlăturarea regulii deciziilor bazate pe unanimitate în UE în chestiuni de politică externe și politici fiscale pentru a evita ca procesul decizional european să fie paralizat de veto-urile exercitate individual de statele membre, în timp ce Uniunea Europeană a impulsionat din nou procesul de extindere, și a solicitat ca statele membre UE să ajungă la un acord cu caracter obligatoriu privind modul de reducere a nivelului ridicat al datoriei lor.

30 august: Moare Mihail Gorbaciov, ultimul Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și ultimul lider al URSS. În semn de omagiu, liderii occidentali au transmis că Gorbaciov “a deschis calea către o Europă liberă, jucând un rol crucial în încheierea Războiului Rece”.

Septembrie: “London Bridge is down”. Moare Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, regina care “reprezintă istoria Europei” de la războaie la reconciliere

© The Royal Family/ Facebook

6 septembrie: Liz Truss a fost numită oficial prim-ministru al Marii Britanii de regina Elisabeta a II-a, devenind a treia femeie premier din istoria țării.

8 septembrie: “London Bridge is down”: Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, suveranul cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii și al doilea cel mai longeviv monarh din istoria lumii, a decedat la vârsta de 96 de ani, punând capăt unei domnii de șapte decenii, începută în 1952 și care a culminat anul acesta cu aniversarea Jubileului de Platină. După decesul suveranei, prințul Charles devine noul rege al Regatului Unit al Marii Britanii și va domni sub numele de Charles al III-lea. Decesul monarhului britanic, un eveniment fără precedent în istoria ultimilor 70 de ani, a fost urmat de mesaje de condoleanțe și omagii ale liderilor lumii, începând cu președinții SUA și Franțeiale liderilor UE și NATO, ale Papei Francisc, precum și principalilor lideri britanici, de la premierul Liz Truss la fostul prim-ministru Boris Johnson și la alți lideri politici. Mesaje au fost transmise și de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă. “A fost cu adevărat Elisabeta cea Mare”, au consemnat aceștia.

© The Royal Family/ Twitter

10 septembrie: La o ceremonie de la Palatul St James din Londra, Charles al III-lea este proclamat oficial rege al Regatului Unit și al tărâmurilor Commonwealth.

© European Union 2022 – Source : EP

14 septembrie: Ursula von der Leyen a susținut, de la pupitrul democrației europene, cel de-al treilea său discurs privind starea Uniunii Europene, urmat de o dezbatere cu eurodeputaţii în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. În cadrul alocuțiunii sale, șefa executivului european a anunțat că UE va continua să ajute Ucraina, inclusiv prin acces la piața unică și prin sprijin militar și va intensifica sancțiunile împotriva Rusiei al cărei sector financiar este în “pragul morții”. De asemenea, Comisia Europeană va propune plafonarea veniturilor companiilor care produc energie electrică la costuri reduse și plata unei contribuții de criză din partea producătorilor de energie bazată pe combustibili fosili, înființarea unei bănci europene pentru hidrogen, lansarea unui pachet de facilități pentru IMM-uri, adoptarea unui act european pentru accesul la materiile prime critice pentru ca viitorul industriei să fie “Made in Europe”, dar și refacerea “spiritului de la Maastricht” privind stabilitatea și creșterea pentru reguli fiscale sustenabile și gestionarea datoriilor publice pentru a facilita investiții strategice. Nu în ultimul rând, von der Leyen a exprimat susținerea pentru comunitatea politică europeană și viitorul european al R. Moldova, Georgiei și Ucrainei, a propus includerea corupției în cadrul regimului de sancțiuni privind drepturile omului și lansarea unei convenții europene pentru revizuirea tratatelor.

20-21 septembrie: Liderii occidentali folosesc prilejul lucrărilor Adunării Generale a ONU de la New York pentru a condamna, de la tribuna forului onusian, războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Astfel, președintele francez Emmanuel Macron a acuzat Rusia de o întoarcere la “epoca imperialismelor” și a denunțat “complicitatea” națiunilor neutre, afirmațiile sale fiind susținute și de cancelarul german Olaf Scholz, în primul său discurs la ONU. La rândul său, președintele american Joe Biden a denunțat încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia. “Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran”, a spus el.

27-30 septembrie: Rusia a organizat referendumuri de alipire a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie la Federația Rusă, demersuri considerate false și ilicite de către Occident, care a transmis că nu le va recunoaște. NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României. Mai mult, UE a formulat propunerea unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, cel de-al optulea de la începutul războiului împotriva Ucrainei, astfel încât “Kremlinul să plătească” pentru escaladarea conflictului în Ucraina prin “simulacrele” de referendumuri din teritoriile ocupate militar în această țară. Pe același scenariu, Rusia a anexat în 2014 peninsula Crimeea, nerecunoscută de comunitatea internaționale, iar agresiunea sa militară împotriva Ucrainei a fost precedată de recunoașterea independenței așa-ziselor republici populare Donețk și Lugansk, regiuni asupra cărora Federația Rusă a aplicat acțiuni de destabilizare tot în anul 2014, după anexarea Crimeei.

29 septembrie: Patru scurgeri de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost semnalate în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei, în apropierea insulei daneze Bornholm, iar NATO a denunțat un act de sabotaj asupra conductelor Nord Stream 1 și 2. Livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1 au fost oprite de Rusia luna aceasta, iar noul gazoduct Nord Stream 2 nu a fost dat în exploatare în urma sancţiunilor europene impuse Rusiei după începerea agresiunii militare contra Ucrainei. Deşi scoase din funcţiune, cele două conducte au rămas pline cu gaz.

Octombrie: Are loc primul summit al Comunității Politice Europene. Parlamentul European cere admiterea României în Schengen. Noi prim-miniștrii la Roma și la Londra. Xi Jinping, reconfirmat în fruntea Chinei în timp ce noua strategie de securitate a SUA stabilește ca priorități “câștigarea competiției cu China”.

1 octombrie: Bulgaria și Grecia inaugurează un interconector de gaze, care va facilita importurile de gaze naturale din Azerbaidjan către UE, precum și viitoare transporturi de gaz natural lichefiat dinspre Grecia spre restul continentului.

6 octombrie: La Praga, în prezența a 44 de lideri de stat din Europa, a luat naștere de facto Comunitatea Politică Europeană. În incinta milenarului Castel din Praga, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, între care și președintele României, împreună cu 17 omologi din restul Europei, între care premierii Marii Britanii și Ucrainei, dar și președinții Turciei și Republicii Moldova, s-au reunit, fără Rusia agresoare, pentru a încuraja dialogul politic și cooperarea și pentru a consolida securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european. Următorul summit la avea loc în primăvara lui 2023, la Chișinău, în Republica Moldova.

© European Union 2022

12-13 octombrie: Miniștrii apărării din țările NATO se reunesc la Bruxelles, context în care decid creșterea stocurilor de muniții și echipamente pe flancul estic și organizarea exercițiului anual de descurajare nucleară. De asemenea, România și alte 13 state aliate au semnat un document pentru achiziția comună de sisteme de apărare aeriană.

13 octombrie: Doctrina Biden într-un “deceniu decisiv”. Noua Strategie de securitate națională a SUA stabilește ca priorități “câștigarea competiției cu China și constrângerea Rusiei”.

18 octombrie: Parlamentul European cere admiterea României în Schengen la începutul lui 2023. Într-o rezoluție non-legislativă, dar cu rol de declarație politică, adoptată marți cu o majoritate covârșitoare, Parlamentul European afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație, iar acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023.

16-23 octombrie: Are loc al 20-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez. Xi Jinping este reales ca secretar general al Partidului Comunist Chinez de către Comitetul Central, începând cu al treilea mandat ca lider suprem al Chinei.

20 octombrie: Liz Truss demisionează din funcția de prim-ministru al Regatului Unit după 45 de zile, devenind premierul cu cel mai scurt mandat din istoria Marii Britanii.

21 octombrie: Liderii UE au agreat “o foaie de parcurs solidă” și un “mandat clar” pentru reducerea prețului la energie prin achiziții voluntare comune de gaze și plafonarea temporară a prețului gazelor

22 octombrie: Giorgia Meloni, lidera partidului Fratelli d’Italia învingător în alegerile legislative, a fost numită prim-ministru al Italiei, succedându-l pe Mario Draghi, ea devenind prima femeie prima femeie prim-ministru din istoria țării

25 octombrie: Pe fondul unei crize guvernamentale, Rishi Sunak a devenit prim-ministru al Regatului Unit, primul asiatic britanic care deține funcția.

Noiembrie: Summitul G20 din Indonezia și prima întâlnire Biden – Xi. Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV pentru România și cere primirea țării noastre în spațiul Schengen. România – capitala diplomatică europeană și transatlantică.

6-18 noiembrie: Are loc Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2022 (COP27) despre atenuarea schimbărilor climatice la Sharm el-Sheih, Egipt, context în care preşedintele Klaus Iohannis și trimisul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au participat la evenimentul de înmânare a celor două scrisori de intenţie privind împrumuturile din partea US Exim Bank pentru Unităţile 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Cele două scrisori de intenţie din partea US Exim Bank vizează un prim împrumut de circa 50 milioane de dolari, care va sprijini derularea Fazei a doua, de lucrări preliminare, a proiectului Unităţilor 3 şi 4 şi un împrumut ulterior, de 3 miliarde de dolari, care să sprijine Faza a treia, de construcţie efectivă a proiectului

8 noiembrie: În Statele Unite au loc alegerile de la mijlocul mandatului președintelui Joe Biden în care sunt disputate toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților a SUA și 35 din cele 100 de locuri din Senatul SUA pentru a determina cel de-al 118-lea Congres al Statelor Unite, în urma cărora Partidul Republican a câștigat la limită controlul Camerei, în timp ce Democrații și-au extins ușor majoritatea în Senat.

© The White House

15 noiembrie: Summitul G20 din Indonezia s-a desfășurat în Bali, cu președintele rus Vladimir Putin drept mare absent și cu prima întâlnire bilaterală dintre președintele american Joe Biden și cel chinez Xi Jinping. Biden și Xi s-au întâlnit pentru prima dată ca lideri ai SUA și Chinei pentru a evita “transformarea competiției în conflict” și a readuce relațiile pe “calea cea bună”. De asemenea, Emmanuel Macron i-a cerut lui Xi Jinping ca Franța și China să își unească forțele împotriva războiului din Ucraina și revenirea Rusiei la masa negocierilor. Astfel, declarația finală a Summitului G20 din Bali a condamnat “în termenii cei mai fermi” agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski li s-a adresat liderilor “G19“, făcând un apel către aceștia să nu ceară un acord de pace prin care Ucraina și-ar știrbi independența sau integritatea teritorială.

15 noiembrie: Doi civili sunt uciși în urma exploziei unor rachete în Polonia, în apropiere de satul Przewodów, în apropiere de granița cu Ucraina. Inițial s-a crezut că sunt rachete rusești lansate împotriva Ucrainei, dar președintele Poloniei și secretarul general al NATO au precizat că rachetele sunt cel mai probabil de origine ucraineană și că incidentul nu a fost unul intenționat. Ambasadorii statelor membre ale NATO s-au reunit în timp ce Polonia se declarase pregătită să solicite declanșarea articolului 4 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede declanșarea mecanismului de consultare între aliați. Președintele polonez Andrzej Duda a discutat la telefon cu președintele SUA, Joe Biden, și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, iar liderii G7 și NATO au adoptat o declarație în care condamnă atacul barbar cu rachete al Rusiei împotriva Ucrainei. Atacurile cu rachete ale Rusiei au avut loc pe fondul eliberării orașului Herson de către armata ucraineană, o înfrângere strategică pentru președintele Putin și forțele ruse, și în timp ce ministrul de externe rus Serghei Lavrov părăsea summitul G20 din Bali, acolo unde Rusia a fost din nou acuzată de Occident pentru invazia sa militară nejustificată împotriva Ucrainei.

16 noiembrie: Comisia Europeană solicită Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen

22 noiembrie: La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și de la instituirea Mecanismului de Cooperare și Verificare prin tratatul de aderare, Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV pentru România, o piatră de hotar evocată de multe state membre în calea aderării României la spațiul Schengen. Astfel, raportul publicat marți, 22 noiembrie, de către executivul european este ultimul astfel de document pe care Comisia îl realizează cu privire la România.

28-30 noiembrie: Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România a fost capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul a fost gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România a găzduit o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München a avut loc pe flancul estic al NATO. Astfel, miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei, iar Republica Moldova a participat în premieră la o astfel de reuniune. De asemenea, aliații au convenit că trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile. În subsidiar, șeful diplomației americane, Antony Blinken, a avut consultări politice cu liderii români și a reafirmat angajamentul SUA pentru parteneriatul strategic cu România, care în 2022 a marcat 25 de ani de la lansare.

© NATO

Decembrie: Macron la Washington. României îi este respinsă aderarea la Schengen de veto-ul Austriei. Izbucnește scandalul de corupție Qatargate în Parlamentul European. Volodimir Zelenski, discurs și vizită istorice la Casa Albă și în Congresul SUA.

1-2 decembrie: Președinții Statelor Unite și Franței, Joe Biden și Emmanuel Macron au demonstrat, la Casa Albă, o unitate și o sincronizare transatlantice de neclintit, în pofida unor dezacorduri privind subvențiile americane care riscă să afecteze poziția economică a Europei, în prima vizită de stat pe care liderul american o primește la Washington și în cea de-a doua pentru liderul de la Elysee în capitala americană. Adresându-se de trei ori publicului – în timpul ceremoniei de primire, înainte de reuniunea lor bilaterală și după discuții -, Biden și Macron au afișat puterea alianței americano-franceze, cea mai veche pentru SUA, și au vorbit pe o singură voce despre războiul Rusiei în Ucraina, sprijinirea poporului ucrainean, China, relațiile bilaterale și parteneriatul cu Uniunea Europeană.

2 decembrie: G7 și Australia se alătură Uniunii Europene pentru a impune un plafon de 60 de dolari pe baril țițeiului rusesc, menit să “împiedice Rusia să profite de pe urma războiului său de agresiune împotriva Ucrainei”.

8 decembrie: Austria și Olanda au votat joi, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație. În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen. Austria este singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda.

14 decembrie: Curajosul popor ucrainean reprezentat de Volodimir Zelenski a fost laureat cu Premiul Saharov pentru libertatea de gândire acordat de Parlamentul European.

15 decembrie: Într-un scandal politic în desfășurare, numit Qatargate, politicieni, membri ai personalului politic, lobbyiști, funcționari publici și familiile acestora ar fi fost implicați în corupție, spălare de bani și crimă organizată care implică statele Maroc și Qatar pentru influență în Parlamentul European. Poliția belgiană a arestat mai multe persoane, printre care eurodeputata greacă Eva Kaili, și partenerul ei italian, Francesco Giorgi, precum și fostul europarlamentar italian Pier Antonio Panzeri și Niccolo Figa-Talamanca, secretar general al unui grup de campanie pentru statul de drept. De asemenea, poliția a închis mai multe birouri din Parlament și a confiscat cel puțin 1,5 milioane de euro în numerar, în urma unei investigații de un an de zile, la nivel european, privind presupuse fapte de corupție și spălare de bani. Ca urmare, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat că va conduce un proces de reformă instituțională privind transparența și măsurile de descurajare a mitei pentru ca activitatea depusă de Parlamentul European în special în lupta pentru libertate și drepturile omului să nu fie afectată de asemenea chestiuni, iar eurodeputații au demis-o din funcția de vicepreședintă a PE pe Eva Kaili.

15 decembrie: Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost adusă în discuție la summitul Consiliului European de iarnă. La finalul summitului UE, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie anul viitor la un summit special consacrat migrației. Tot atunci, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adăugat: “României vreau să-i transmit că vom lucra neobosit pentru aderarea sa la Schengen cât mai curând posibil, anul viitor“.

17 decembrie: Acordul între guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi, prin care va fi realizat un cablu subacvatic electric prin Marea Neagră, a fost semnat, la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi a preşedintelui Klaus Iohannis, gazda ceremoniei.

21 decembrie: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a efectuat o vizită istorică surpriză la Washington, prima sa deplasare externă de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, invazie militară de la care trecuseră 300 de zile. Zelenski a fost primit la Casa Albă de președintele Joe Biden, iar apoi a făcut o pledoarie pasionată și emoționantă în fața Congresului SUA pentru continuarea sprijinului american împotriva asaltului necruțător al Rusiei, într-un discurs care poate fi considerat drept unul istoric, fiind pentru prima dată când un lider de război se adresează unei sesiuni comune a Congresului, după premierul britanic Winston Churchill în decembrie 1941, la câteva săptămâni după atacul japonez de la Pearl Harbor, care a declanșat intrarea Statelor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial.

© President of Ukraine Official Website

31 decembrie: Fostul papă Benedict al XVI-lea a murit la vârsta de 95 de ani. Fostul papă Benedict a fost primul papă de origine germană din ultimii 500 de ani. Când Benedict al XVI-lea a demisionat în 2013 invocând bătrânețea, a devenit primul papă în 600 de ani care a renunțat la această funcție.

Continue Reading

NATO

20 de ani de la discursul lui George W. Bush la București: “Salutăm România în NATO. Vă invităm să vă alăturați marii alianțe a libertății”

Published

on

© The White House Archive

Dacă vizita și discursul președintelui american Bill Clinton la București din 11 iulie 1997 rămân momentele de referință ale debutului Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, vizita și discursul succesorului său, George W. Bush, în capitala României din 23 noiembrie 2002 reprezintă pecetluirea deciziei Alianței Nord-Atlantice de a primi România în rândurile sale. În timp ce Clinton venea în România acum 25 de ani la două zile după summitul NATO de la Madrid, în cadrul căruia țara noastră nu a primit invitația de a adera la Alianță, Bush a aterizat la București cu exact 20 de ani în urmă pentru a marca decizia summitului NATO de la Praga, unde România a primit invitația de aderare la Alianța Nord-Atlantică.

Primit la București de președintele de atunci, Ion Iliescu, președintele american și-a început discursul pe scena amplasată în fața Palatului Regal sub culorile unui curcubeu, exclamând: “Dumnezeu ne zâmbește astăzi!”.

Sunt onorat să transmit un mesaj poporului român: vă invităm cu mândrie să vă alăturați NATO, marea alianță a libertății“, a spus Bush, în aplauzele a aproximativ 500.000 de români, la două zile după ce NATO invitase România și alte șase republici ex-comuniste să se alăture comunității euro-atlantice.

 

Evocând căderea regimului Ceaușescu și curajul revoluției române, liderul de atunci de la Casa Albă a subliniat că efortul României de a construi o democrație și de a alege calea libertății “a fost recunoscut printr-o ofertă de aderare la NATO”.

“Salutăm România în NATO. Invitația NATO de a adera a fost, de asemenea, un vot de încredere că veți continua munca grea de reformă politică, economică și militară. Și, pe măsură ce o veți face, veți avea parteneri în toate națiunile din NATO. Promisiunile Alianței noastre sunt sacre, iar noi ne vom respecta angajamentele față de toate națiunile care ni se alătură. Dacă vreun pericol va amenința România – dacă vreo națiune va amenința România, Statele Unite ale Americii și NATO vor fi alături de voi. În calitate de aliat NATO, puteți avea această încredere: Nimeni nu va putea să vă ia libertatea țării dumneavoastră. Aderarea la NATO va face ca România să fie mai sigură, iar România va contribui la forța Alianței NATO în timp ce ne confruntăm cu noi pericole fără precedent”.

Aflat la București la un an de la atentatele de la 11 septembrie 2001 care au zguduit SUA și lumea euro-atlantică, Bush amintea că “deja, trupele noastre servesc cot la cot în Afganistan” și că “deja, România s-a alăturat coaliției globale împotriva terorismului”.

“Și vă mulțumim foarte mult”, spunea președintele SUA de la acea vreme, , care avea să mai viziteze România încă o dată, în aprilie 2008, unde a participat la summitul NATO de la București.

De altfel, cei 18 ani de apartenență formală (2004-2022) ai României la NATO au fost precedați de trei ani de implicare de facto în acțiunile Alianței (2001-2003), momente decisive și care s-au constituit într-o pondere semnificativă în influențarea deciziei politice de a primi România în Alianța Nord-Atlantică.

Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite și activarea, în premieră, a articolului 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă au modificat substanțial procesul de adaptare și justificare a rolului Alianței Nord-Atlantice pentru securitatea euro-atlantică și în noua dinamică negativă a arhitecturii internaționale de securitate. Același moment tragic pentru comunitatea transatlantică și pentru cel mai important actor al relațiilor internaționale a devenit și momentul în care România a demonstrat angajamentul său de a deveni un aliat NATO. Într-o nouă decizie legislativă, Parlamentul de la București a hotărât, în septembrie 2001, participarea României, ca aliat de facto al NATO, la lupta împotriva terorismului internaţional cu toate mijloacele, inclusiv cele militare.

Practic, înainte de a deveni membru de jure al NATORomânia a început să se comporte ca un aliat de facto, devenind parte a Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate (ISAF) conduse de SUA care s-a implicat în Războiul din Afganistan, prezență militară care continuă și în prezent. Tot înainte de momentul formal al aderării, în 2003, România și-a început prezența militară în Irak, unde a făcut parte din Forța Multinațională condusă tot de Statele Unite în baza unei ”coaliții de voință” în contextul în care aliați precum Germania și Franța s-au opus acestei intervenții.

Astfel, încă din 2001, forțele militare românești au participat la misiunile NATO în Afganistan, atingând în 2010 cel mai ridicat nivel de prezență al unui contingent militar românesc în operațiunile aliate din această țară – aproximativ 1.800 de militari. Până la retragerea militară SUA și NATO din Afganistan, România a fost al 5-lea aliat NATO ca mărime a contribuției sale cu forțe militare la operațiunea Resolute Support din Afganistan. În cei 20 de ani de prezență în Afganistan, 29 de soldați români și-au pierdut viața ca parte a angajamentului asumat pentru ca România și cetățenii săi să fie parte integrantă a sistemului de apărare colectivă și securitate euro-atlantică.

Implicarea militară română în Irak, care de asemenea precede momentul aderării formale, a debutat în 2003 cu o prezență militară de 730 de soldați, efective sporite cu încă 130 de soldați în anul 2005. În 2008 și 2009, contingentul militar al României în Irak s-a diminuat la 501, respectiv 350 de soldați ca parte a îndeplinirii misiunii aliate. În contextul etapelor succesive de retragere a forțelor multinaționale din Irak, România și-a asumat păstrarea efectivelor militare în teritoriu până în 2011, alături de forțele britanice și americane. Cu toate acestea, ca parte a termenilor acordului de retragere dintre SUA și Irak, România a trebuit să decidă și să pună în practică retragerea trupelor în 2009, făcând parte din penultimul val de retrageri militare înainte de retragerile Marii Britanii și Statelor Unite din 2011. În total, în cei șase ani de prezență militară în Irak, trei militari români și-au pierdut viața.

Două decenii mai târziu de la discursul lui George W. Bush la București, țările NATO vor marca deciziile summitului de la Praga printr-o reuniune a miniștrilor de externe din NATO, care se va desfășura la București în perioada 29-30 noiembrie.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA10 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini: Guvernul are ca prioritate sprijinirea investițiilor în domenii precum digitalizare, inovare, dezvoltare de noi tehnologii

GENERAL11 hours ago

Parlamentul European decide joi poziția de negociere referitoare la noile măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru lucrătorii platformelor digitale

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Politico Europe: Următorul secretar general al NATO ar putea fi… o femeie, cineva din Europa de Est sau tot Jens Stoltenberg?

ROMÂNIA11 hours ago

Eurobarometru: 87% dintre români susțin planul REPowerEU pentru obținerea independenței energetice față de Rusia cu bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI12 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Un război comercial UE-SUA ar veni în cel mai prost moment posibil, dar ”UE trebuie să rămână atractivă pentru investițiile în energia verde”

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

U.E.12 hours ago

30 de ani de Piață Unică: Rapoartele UE confirmă că piața internă stă la baza capacității Europei de a face față provocărilor. România, țara cu cel mai mare deficit la transpunerea directivelor

Marian-Jean Marinescu13 hours ago

Marian-Jean Marinescu: PPE dorește să examineze modul în care a fost negociat acordul aerian UE-Qatar pentru a elimina orice suspiciune de ingerințe străine

ROMÂNIA13 hours ago

Raport Transparency International: România, pe locul 63 din cele 180 de țări în care a fost analizată percepția asupra corupției

ROMÂNIA14 hours ago

Ajutorul de stat de 1,6 mld. de euro pentru înființarea Băncii Române de Investiții și Dezvoltare a fost aprobat de Bruxelles

REPUBLICA MOLDOVA12 hours ago

De la Chișinău, premierul danez anunță că ”noi, în cadrul UE, suntem hotărâți să creştem asistenţa macrofinanciară pentru Republica Moldova”

NATO4 days ago

Ungaria se alătură Cehiei și Poloniei în misiunile de protejare a spațiului aerian al Slovaciei

U.E.4 days ago

Ministrul de externe al Olandei: România a parcurs un drum extraordinar. Am spus că vom sprijini aderarea României la Schengen și ne menținem angajamentul luat

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu miniștrii de externe ai Franței și Olandei despre aderarea României la Schengen și sprijinirea R. Moldova

NATO5 days ago

Grupul de luptă NATO de la Cincu: Miniștrii de externe ai României, Olandei și Franței reafirmă solidaritatea și unitatea aliată pentru apărarea flancului estic

NATO5 days ago

Vizită istorică la NATO: Președintele Israelului s-a adresat în premieră aliaților reuniți în Consiliul Nord-Atlantic

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: PIB-ul României a crescut cu 49 de miliarde de euro în 2022. Pentru acest an prognoza este una favorabilă, cu o creștere de 2,8%

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Din Parlamentul European, președintele Israelului a îndemnat la comemorarea „alianței sacre făurite în paralel cu Holocaustul” pentru cinstirea supraviețuitorilor și combaterea antisemitismului

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Roberta Metsola evidențiază responsabilitatea generației actuale de a menține vie memoria victimelor Holocaustului: Ura încă găsește multe voci care o disculpă. Nu putem permite nimănui să găsească alinare în ignoranță

INTERNAȚIONAL6 days ago

SUA aprobă trimiterea a 31 de tancuri Abrams în Ucraina. NATO afirmă că “împreună, tancurile americane, britanice și germane” pot face diferența în lupta împotriva Rusiei

Team2Share

Trending