Connect with us

SPECIAL

Retrospectivă 2019: Anul europenizării României și în care Uniunea Europeană și NATO și-au lansat rezoluțiile pentru deceniul următor

Published

on

Ancorat în câteva repere ce au putut fi anticipate, anul 2019 a pregătit calea pentru închiderea, în 2020, a unui deceniu consistent diferit de cel ce a debutat în 2011. Câteva salturi seculare în spate, în 1919 – primul an după Marele Război sau în 1819 – când Europa se refăcea după epopeea războaielor napoleoniene și ungea mecanismul echilibrului de putere instaurat prin Congresul de la Viena în 1815, sunt frânturi ale unor imagini despre cum și-au consumat timpul evenimente politice internaționale ale vremurilor respective.

În debut de 2019, lumina reflectoarelor europene s-a mutat de la Viena la București, când România a preluat de la Austria prima sa președinție la Consiliul Uniunii Europene. Tot la nivel european, am avut un ”Macroleon” la Elysee ambițios și hotărât, aflat înspre jumătatea mandatului său și beneficiind de culoarul favorabil al anunțatei retrageri a Angelei Merkel din funcția de cancelar în 2021. Noul tratat franco-german cu care a început anul 2019, întreg eșafodajul construit în baza rezultatelor alegerilor europene și rolul decisiv în numirea tuturor pozițiilor cheie din UE, atribuirea unui portofoliu de super-comisar european Franței, găzduirea summitului G7 și încercarea refacerii unor punți de cooperare cu Rusia lui Vladimir Putin sau tentativa de agitare a apelor în interiorul NATO, toate poartă semnătura lui Emmanuel Macron, adesea cel mai impetuos lider european.

Agenda europeană a fost dominată, în marea sa măsură, de două axiome: interminabilul Brexit și intrarea într-un nou ciclu decizional și, implicit, cu o nouă viziune strategică la nivelul UE în urma procesului declanșat de alegerile pentru Parlamentul European. Prelungit succesiv pe parcursul lui 2019, deznodământul Brexit-ului este din ce în ce mai legat de data de 31 ianuarie 2020, urmat de jocul negocierilor pentru stabilirea viitoarei relații. Europa instituțională încheie anul 2019 cu o garnitură schimbată și înzestrată politic până în anul 2024 să își bifeze obiectivele asumate.

Un zoom out gradual pune 2019 și sub semnul unor ceasuri aniversare, unde atât Alianța Nord-Atlantică, cât și Consiliul Europei, au aniversat 70 de la înființare

Un zoom out la scară largă ne arată o stare a relațiilor internaționale din ce în ce mai precară, conflictuală și concurențială. Epicentrul disputei globale este dat de ciocnirile tot mai repetate și întețite între SUA și China, unde Donald Trump, aflat pe final de mandat și în pregătire pentru o nouă cursă electorală, încearcă să provoace și să încetinească ritmul de dezvoltare al Chinei pentru a întârzia rocada la vârful ierarhiei globale, fie că vorbim de relațiile comerciale, infrastructura 5G sau noua cursă pentru cucerirea și dominarea spațiului. Relațiile Statelor Unite, Europei și statelor europene cu Rusia au valențe cât se poate de diferite, iar consensul pentru instituția sancțiunilor ca principiu de relaționare nu este dublat de atitudinea politico-economică și strategică pe câmp bilateral. În egală măsură, se conturează o relație tot mai apropiată Rusia-Iran-China, în vreme ce Turcia s-a îndepărtat de atitudinea de aliat transatlantic, devenind o problemă strategică. Relația transatlantică continuă să se erodeze la nivel politic și în dimensiune economico-comercială, în pofida semnalelor de unitate, uneori și acestea știrbite, dinspre NATO.

Zoom in: pentru România, a fost un an plin cu momente cardinale din punct de vedere politic, istoric, dar și de o înaltă ținută spirituală și ecumenică. 2019 a fost, poate, anul europenizării României, fie și dacă luăm în calcul numai câteva repere: derularea cu succes a președinției Consiliului UE cu efortul unei echipe omogene și puternice de diplomați, prezența la urne la alegerile pentru Parlamentul European și la alegerile prezidențiale, summitul de la Sibiu cu al său ”spirit” înglobat în declarația adoptată și precursoare a Agendei Strategice a UE, alegerea sau numirea unor români în poziții cheie la nivel european și internațional (Dacian Cioloș, Mircea Geoană, Laura Codruța Kövesi). Vizita de stat, pastorală și ecumenică a Papei Francisc în România a întărit destinul european al României, iar comemorarea a trei decenii de la Revoluția anticomunistă din 1989, inclusiv printr-o serie de gesturi simbolice ale partenerilor europeni și americani, au contribuit cu prisosință la acest obiectiv.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională, evenimente care, mai mult ca niciodată au implicat și România, țară ce a aniversat anul acesta 15 ani de când face parte și din NATO și care, pentru prima dată, s-a aflat pe cea mai înaltă treaptă a sistemului decizional european, în calitate de președinție rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în primele șase luni ale anului ce se încheie.

Ianuarie – România preia cârma Consiliului Uniunii Europene. Franța și Germania semnează un nou tratat bilateral. Brexit-ul Theresei May se împiedică de Parlament

1 ianuarie: România preia președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Austria. Pentru prima dată în această poziție, România asigură pentru șase luni președinția Consiliului UE într-o perioadă ce se anunța marcată de finalizarea dosarelor legislative din ciclul decizional 2014-2019, negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual și Brexit.

1 ianuarie: Jair Bolsonaro, un om politic controversat și extremă-dreapta, preia oficial funcția de președinte al Braziliei.

10 ianuarie: În Venezuela izbucnește o criză constituțională după ce președintele Parlamentului Juan Guaidó declară regimul politic al președintelui Nicolas Maduro drept ilegitim și începe un proces de înlocuire a acestuia din funcție.

©️ Administrația Prezidențială

10 ianuarie: La Ateneul Român a avut loc ceremonia oficială de lansare a președinției române a Consiliului Uniunii Europene, prin vizita președintelui Consiliului European Donald Tusk, președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a Colegiului comisarilor, dar și a președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani. Momentul culminant a fost reprezentat de discursul în limba română rostit de Donald Tusk și simbolismul din mesajul acestuia. “Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

11 ianuarie: Vizita la București a Colegiului Comisiei Europene, ca parte a ritualului politic de preluare a președinției Consiliului UE de către România.

11 ianuarie: Parlamentarii macedoneni au acceptat redenumirea țării lor din Republica Macedonia în “Republica Macedonia de Nord”, un vot cu o majoritate de două treimi. În schimb, Grecia, s-a angajat să renunțe la veto-ul ei împotriva aderării Macedoniei la NATO, și a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. 

14-17 ianuarie: Are loc prima sesiune plenară a Parlamentului European, în care președinția română la Consiliul Uniunii Europene își prezintă prioritățile.

15 ianuarie: Parlamentul britanic a respins acordul privind Brexit-ul negociat de premierul conservator Theresa May cu Uniunea Europeană. 432 de parlamentari au votat împotriva textului, iar 202 s-au exprimat pentru, acesta fiind cea mai dură înfrângere parlamentară pentru un guvern din istoria recentă a Marii Britanii.

© Bundesregierung

22 ianuarie: Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au semnat la Aachen, Germania, un nou tratat bilateral de prietenie, la exact 56 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysee. Tratatul prevede o strânsă coordonare în politica europeană, o politică externă și de securitate comună puternică, o cooperare militară mai puternică și o zonă economică, cu norme comune. La eveniment au mai participat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele României, Klaus Iohannis, în calitate de reprezentant al președinției României la Consiliul UE. (Puteți citi pe larg corespondența CaleaEuropeană.ro de la Aachen)

25 ianuarie: Parlamentul Greciei a ratificat acordul cu Skopje în favoarea numelui Republica Macedonia de Nord. Din totalul de 300 de deputați în Parlament, 153 au votat în favoarea acordului, 146 împotrivă și o abținere.

28 ianuarie: SUA fac primii pași în deschiderea unei dispute în confruntarea impulsionată de administrația Trump în raport cu China. Departamentul de Justiție aduce firmei de tehnologie chineze Huawei multiple acuzații de fraudă, amplificând tensiunile în ce privește construcția rețelelor 5G în Occident.

30 ianuarie – 1 februarie: România găzduiește primele reuniuni ministeriale în calitate de președinție în exercițiu a Consiliului UE, întrunirile informale ale miniștrilor Apărării și ale miniștrilor de Externe. În marja reuniunii miniștrilor de Externe, șefii diplomațiilor din Franța, Germania și Marea Britanie anunță, de la București, crearea mecanismului INSTEX, prin care urmăresc protejarea intereselor companiilor europene de sancțiunile americane impuse în raport cu Iranul.

Februarie – Statele Unite și Rusia își anunță retragerea din Tratatul INF, acordul strategic ce asigura echilibrul nuclear în Europa. Al doilea summit Trump-Kim, sinonim cu eșecul

1 februarie: Statele Unite și-au anunțat oficial retragerea, în termen de șase luni, din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF), SUA acuzând Rusia că încalcă prevederile Acordului din 1987. Tratatul INF a devenit nul din punct de vedere juridic la 2 august 2019.

2 februarie: După Statele Unite, și Rusia a anunțat suspendarea Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF) acuzând Statele Unite de încălcarea tratatului.

3-8 februarie: După expirarea ultimatumului lor pentru anunțarea unor noi alegeri prezidențiale în Venezuela, statele membre ale UE, Danemarca, Germania, Finlanda, Franța, Luxemburg, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Suedia, Spania, Republica Cehă și Regatul Unit l-au recunoscut ca președinte interimar al țării pe Juan Guaidó, actualul președinte al Parlamentului. La 8 februarie și România îl recunoaște pe Juan Guaidó drept președinte interimar al Venezuelei.

12 februarie: Republica Macedonia își schimbă oficial numele în Republica Macedonia de Nord, încheind o dispută de numire pe termen lung cu Grecia vecină și pavând calea aderării acestei țări la NATO și la Uniunea Europeană.

15-17 februarie: Are loc Conferința de Securitate de la München, cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale. Evenimentul se desfășoară sub semnul unei lumi portretizate într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele”  în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale. România este reprezentată de președintele Klaus Iohannis, context în care are loc și o întrevedere bilaterală între șeful statului român și vicepreședintele american Mike Pence. (Puteți citi pe larg corespondența CaleaEuropeană.ro de la München)

© White House/ Twitter

27-28 februarie: Președintele american Donald Trump și liderul nord-coreean Kim Jong-un se întâlnesc la un summit în Hanoi, Vietnam. Spre deosebire de summit-ul din Singapore, din 2018, cel de la Hanoi se încheie brusc, mai devreme decât era planificat, Casa Albă afirmând că nu s-a ajuns la nici un acord cu privire la relațiile dintre cele două țări și politicile armelor nucleare din Coreea de Nord și sancțiunile care le sunt impuse.

Martie – Când Brexitul plonjează în agonie. România se pregătește de un eșec răsunător la ONU. Prima femeie președinte în Slovacia

12 martie: Parlamentul britanic a respins pentru a doua oară Acordul convenit de Londra și Uniunea Europeană cu privire la Brexit. 391 de parlamentari au votat împotrivă, iar 242 pentru, o majoritate de 149 de voturi ce reprezintă a patra cea mai dură înfrângere din istorie pentru guvernul britanic în Parlament. Prima rămâne cea privind votul din luna ianuarie a acestui an, tot referitor la Brexit.

13 martie: Camera Comunelor votează un amendament care exclude posibilitatea retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană fără nici un acord.

14 martie: Parlamentarii britanici au respins declanșarea unui nou referendum pe tema Brexit, cu scorul de 334 la 85, și au decis să extindă termenul de părăsire a Uniunii Europene dincolo de 29 martie, respectiv până la 30 iunie, cu 412 la 202 voturi.

19 – 20 martie: Nursultan Nazarbaev, președintele Kazahstannului, și-a anunțat demisia după ce aproape 30 de ani s-a aflat la conducerea acestei foste republici sovietice din Asia Centrală. Cel de-al doilea președinte al Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, este ales în funcție, după demisia lui Nursultan Nazarbayev, iar Astana, capitala Kazahstanului, este redenumită Nur-Sultan, după numele fostului președinte.

21- 22 martie: Are loc Consiliul European de primăvară, puternic marcat de negocierile privind Brexit în zorii termenului scadent la 29 martie. După discuții lungi, liderii Uniunii Europene au oferit Regatului Unit două opțiuni pentru o amânare Brexit-ului dincolo de data de 29 martie: 1) adoptarea de către Parlamentul britanic până la 29 martie a acordul Brexit, caz în care data de ieșire din UE ar fi fost amânată până la 22 mai; 2) posibilitatea ca guvernul britanic să decidă până la 12 aprilie organizarea de alegeri europene.

25 martie: Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei și-a anulat viziat programată în România ca urmare a anunțului făcut de premierul Viorica Dăncilă la Washington, în cadrul Conferinței Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), potrivit căruia ambasada României din Israel va fi mutată de la Tel Aviv la Ierusalim. În aceeași zi, Donald Trump a semnat decretul de recunoaștere a suveranității Israelului asupra Înălțimilor Golan. Anularea acestei vizite avea să fie semnalul pierderii sprijinului statelor arabe de către România în efortul său de obținere a unui mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

26 martie: Parlamentul European a votat abolirea schimbărilor sezoniere ale orei în Uniunea Europeană în 2021, statele membre UE fiind nevoite să decidă dacă vor să rămână permanent la ora standard (ora de iarnă) sau la cea de vară. De asemenea, eurodeputații aprobă controversata directivă european privind dreptul de autor în cadrul pieței unice digitale, unul dintre dosarele complexe negociate de președinția României la Consiliul UE.

29 martie: Preconizată a fi ultima zi în care Marea Britanie mai este stat membru al Uniunii Europene, 29 martie 2019 a devenit ziua prelungirii agoniei Brexit-ului. Acordul de Retragere a fost respins pentru a treia oară de Parlamentul britanic, cu scorul de 344-286. În consecință, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a programat un summit de urgență pe 10 aprilie, cu două zile înainte ca noua dată a Brexit-ului să aibă loc.

© NATO/ Twitter

29 martie: România a aniversat 15 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite. (Puteți citi, pe larg despre aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO)

31 martie: Avocata anticorupție proeuropeană Zuzana Čaputová a câștigat al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Slovacia, învingându-l pe candidatul socialist și vicepreședinte al Comisiei Europene Maroš Šefčovič, cu 58% față de 42%, și devenind prima femeie șef de stat în Slovacia.

Aprilie – Luna festivă a euroatlantismului. 70 de ani de NATO și 15 ani de apartenență pentru România

2 aprilie: România aniversează 15 ani de când avut loc ceremonia de arborare a drapelului țării noastre la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

© NATO/ Flickr

3-4 aprilie: Are loc la Washington reuniunea miniștrilor de Externe din țările membre ale NATO. Reuniunea, desfășurată în capitala SUA, este consacrată marcării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice. La 4 aprilie 1949, Statele Unite, Canada și alte zece state vest-europene au semnat Tratatul de la Washington privind crearea alianței politico-militare NATO. (Puteți citi pe larg despre aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO)

11 aprilie: Uniunea Europeană și Regatul Unit cad de acord să amâne Brexitul până la 31 octombrie 2019, Marea Britanie urmând să participe la alegerile europene din luna mai.

15 aprilie: Un incendiu masiv a cuprins Catedrala Notre-Dame din Paris.

21 aprilie: Mai multe explozii au lovit biserici și hoteluri din trei orașe din Sri Lanka, mai ales din Colombo, care este capitala executivă, comercială și cel mai mare oraș din acest stat, ucigând 253 de persoane și rănind în jur de 500. Organizația teroristă Stat Islamic a revendicat seria de atentate. 

21 aprilie: Actorul de comedie Volodimir Zelenski câștigă cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Ucraina, învingându-l pe președintele în funcție Petro Poroșenko. Zelenski a obținut 73% din voturi, devenind astfel noul președinte al acestei țări.

30 aprilie: Împăratul Akihito al Japoniei a abdicat în favoarea fiului său cel mare, Prințul moștenitor Naruhito, marcând prima renunțare la Tronul Crizantemei înregistrată în ultimele două secole în Japonia, de la abdicarea împăratului Kōkaku în 1817.

Mai – O nouă eră imperială în Japonia; Luna României europene; Al doilea Papă din istorie care vine în România

1 mai: Împăratul Naruhito devine cel de-al 126-lea împărat al Japoniei, debutând astfel noua era japoneză Reiwa, care semnifică armonie.

5 mai: Se împlinesc 70 de ani de la crearea Consiliului Europei, este cea mai importantă organizaţie continentală în domeniul drepturilor omului, ce include 47 de state membre.

9 mai: Are loc cel mai important eveniment politic sub auspiciile președinției României la Consiliul Uniunii Europene: Summitul de la Sibiu. La primul summit din istorie organizat chiat de Ziua Europei, liderii Uniunii Europene au adoptat o declarație care cuprinde 10 angajamente, un document precursor al Agendei Strategice 2019-2024 pe care șefii de state sau de guverne aveau să o aprobe la Consiliul European din luna iunie. Summitul a fost găzduit de președintele Klaus Iohannis, iar declarația de la Sibiu, în care liderii europeni și-au asumat să ”apere o singură Europă de la nord la sud și de la est la vest” și să “protejeze modul nostru de viață european” a fost sintetizată de Klaus Iohannis prin sintagma “spiritul de la Sibiu”.

©️ EU Council

10 mai: Intră în vigoare tarifele suplimentare de 25% impuse de SUA unor importuri din China în valoare de 200 de miliarde de dolari, reprezentând un nou moment de escaladare a tensiunilor în conflictul comercial sino-american.

© Parlamentul European/ Facebook

23 – 26 mai: Au loc alegerile pentru Parlamentul European în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,93%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană (51,07%). La nivel european, rezultatele alegerilor indică configurarea unei noi organigrame de putere. Pentru prima dată, majoritatea în Parlamentul European nu mai poate fi configurată din doi poli de putere, fiind necesară coalizarea a cel puțin trei grupuri politice pro-europene. PPE rămâne cel mai puternic grup politic, cu 182 de mandate, urmat de S&D cu 154 și de noul grup Renew Europe (ALDE, partidul președintelui francez Emmanuel Macron și Alianța USR-PLUS) cu 108 eurodeputați.

24 mai: Premierul britanic Theresa May își anunță demisia din funcția de președinte al Partidului Conservator din 7 iunie. Urmează să rămână în funcția de șef al guvernului până la alegerea unui succesor.

26 mai: La alegerile europarlamentare din România clasamentul partidelor este următorul: PNL – 27,00%, PSD – 22,51%, Alianța USR-PLUS – 22,36%, PRO România – 6,44%, PMP – 5,76%, UDMR – 5,26%,. De asemenea, la Referendumul pe tema justiției, 80,9% au votat “Da” la prima întrebare și 81,1% au votat “Da” la a doua întrebare. Ca urmare a rezultatelor alegerilor, cele 32 de mandate de deputat european ce revin României au fost distribuite astfel: 10 PNL, 9 PSD, 8 Alianța USR-PLUS, 2 PRO România, 2 PMP și 2 UDMR:

28 mai: Are loc primul summit special al liderilor statelor membre ale UE dedicat procesului de numiri la vârful instituțiilor Uniunii ca urmare a alegerilor europene, prilej cu care președintele francez Emmanuel Macron dă semnalul că se va opune unei legături automate între rezultatul alegerilor europene și numirea președintelui Comisiei Europene în virtutea principiului Spitzenkandidat, potrivit căruia candidatul cap de listă al partidului care obține cele mai multe mandate în Parlamentul European trebuie desemnat șef al Comisiei. În felul acesta, candidaturile lui Manfred Weber sau Frans Timmermans sunt știrbite politic.

31 mai – 2 iunie: Are loc vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România se desfășoară în perioada 31 mai – 2 iunie, la Bucureşti, Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj. Este a doua vizită a unui Suveran Pontif, după cea din 1999 a Papei Ioan Paul al II-lea, la acea vreme prima vizită a unui Papă într-o țară majoritar ortodoxă. De asemenea, o premieră pentru o vizită papală – cu o durată de trei zile într-o țară necatolică, prezența Papei Francisc în România pune România din nou pe harta atenției globale, la trei săptămâni după Summitul european de la Sibiu, primul din istorie organizat de Ziua Europei.

©️ Administrația Prezidențială

Iunie – Liderii europeni intră în criză de timp, la finalul președinției române a Consiliului UE. România pierde la ONU, iar Donald Trump devine primul președinte american în funcție care pășește pe teritoriul nord-coreean

4 iunie: Sunt marcați 30 de ani de la Masacrul din Piața Tiananmen, Beijing, China, când sute de persoane au fost ucise după ce armata chineză a intervenit în forță cu tancurile, pentru a înăbuși protestele pro-democrație.

7 iunie: România pierde alegerile organizate la nivelul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în favoarea Estoniei, care obține în premieră un mandat în cea mai importantă instituție onusiană. Printre cauzele înfrângerii catalogate drept umilitoare pentru România se numără tema mutării ambasadei României în Israel la Ierusalim sau vizita anulată a Regelui Iordaniei în România, ambele subiecte sensibile care au alimentat un eșecul prin lipsa unei susțineri din partea grupului statelor arabe.

8-14 iunie: Debutează o criză constituțională în Republica Moldova ca urmare a alegerilor din 24 februarie. Blocul pro-european ACUM și socialiștii pro-ruși ai președintelui Igor Dodon au semnat un acord de colaborare și formare a unei majorități parlamentare iar Maia Sandu a fost desemnată prim-ministru. Curtea Constițională a declarat neconstituțional decretul de numire în funcția de prim-ministru a Maiei Sandu și a noului Guvern, a dizolvat parlamentul național și l-a înlăturat din funcție pe președintele Igor Dodon, numindu-l ca președinte interimar pe fostul premier Pavel Filip. Criza și dualitatea la putere ia sfârșit ca urmare a presiunilor concertate din partea Uniunii Europene, Statelor Unite, Rusiei și României, iar guvernul PDM al lui Pavel Filip și susținut de oligarhul Vlad Plahotniuc se retrage de la putere.

9-16 iunie: Sute de mii de oameni se adună pe străzile din Hong Kong pentru a protesta împotriva unei noi legi controversate, care ar permite guvernului din Hong Kong să extrădeze suspecți către țări cu care nu are acorduri în acest sens, inclusiv către China.

13 iunie: Președintele Klaus Iohannis și liderii partidelor de opoziție din Parlament – PNL, USR, PRO România și PMP – semnează Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României.

© European Parliament

19 iunie: Fostul premier Dacian Cioloș devine primul român și est-european ales la conducerea unui grup politic din Parlamentul European, fiind ales președintele Renew Europe, al treilea cel mai mare grup din co-legislativul european.

20-21 iunie: Are loc Consiliul European de vară, ultima reuniune a liderilor europeni în contextul președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Liderii europeni prelungesc cu un an a sancțiunilor adoptate împotriva Rusiei ca reacție la ”anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului” în 2014, salută progresele înregistrate de președinția României la Consiliul UE în privința negocierilor pentru Cadru Financiar Multianual și intră într-o criză de timp pe fondul lipsei unui consens privind numirile în fruntea UE. Un nou summit este convocat pentru data de 30 iunie

23 iunie: Are loc cel mai protest în Cehia de la Revoluția de Catifea din 1989. Sute de mii de cehi au manifestat pe străzile din Praga pentru a cere demisia premierului Andrej Babiš, suspectat de fraudă cu fonduri europene.

28-29 iunie: Se desfășoară Summitul G20 de la Osaka, marcat de mai multe întrevederi bilaterale între liderii lumii, inclusiv între Donald Trump și Vladimir Putin, de acordul dintre UE și blocul Mercosur, format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, la o înţelegere privind un tratat de comerţ liber după 20 de ani de negocieri și de premisele unei înțelegeri între marile puteri europene privind alegerea viitorilor lideri al instituțiilor UE.

30 iunie: Donald Trump devine cel de-al cincilea președinte al Statelor Unite care vizitează Zona Demilitarizată Coreeană (DMZ), însă este primul lider american în funcție care se întâlnește cu liderul suprem nord coreean Kim Jong-un la frontiera dintre cele două Corei și pășește simbolic pe teritoriul acestei țări.

© Official White House Photo/ Flickr

30 iunie: România își încheie prima sa președinție la Consiliul UE cu un bilanț apreciat de instituțiile europene și de liderii acestora. Pe parcursul mandatului semestrial au fost încheiate 90 de dosare legislative în aproximativ 100 de zile, cele mai importante dintre acestea fiind directiva dreptului de autor și directiva gazelor naturale. De asemenea, o serie de acorduri privind 10 propuneri sectoriale din cele 37 înaintate de Comisia Europeană au fost obținute de președinția României la Consiliul UE în ce privește viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, dintre acestea remarcându-se Mecanismul pentru pentru Interconectarea Europei (politica de transport a Uniunii Europene) și ambițiosul Fond European de Apărare, echipat financiar pentru a conferi ”autonomie strategică” Europei.

30 iunie: Ultima zi a președinției române a Consiliul UE coincide cu debutul summitului special al liderilor europeni dedicat procesului de numiri la vârful instituțiilor UE.

Iulie – Iese fumul alb la Bruxelles, iar Europa are noi lideri. La Londra, se instalează Boris Johnson, ”autoportretul politic” al Brexit-ului

1 iulie: Finlanda a preluat de la România președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene. În aceeași zi, liderii europeni suspendă, pe fondul dezacordurilor, lucrările summitului privind numirea viitorilor președinți ai Comisiei Europene, Consiliului European și Băncii Centrale Europene, dar și a Înaltului Reprezentant al UE.

© European Parliament

2 iulie: În aceeași zi în care al nouălea Parlament European își începe mandatul de cinci ani, liderii Uniunii Europene ajung la un acord privind numirile la vârful instituțiilor UE. Consiliul European o desemnează pe Ursula von der Leyen (Germania) în funcția de președinte al Comisiei Europene, îl alege pe Charles Michel (Belgia) în funcția de președinte al Consiliului European, și îi desemnează pe Christine Lagarde (Franța) și pe Josep Borrell (Spania), în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, respectiv în poziția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. În paralel, europarlamentarii îl alege pe eurodeputatul social-democrat din Italia David Sassoli în funcția de președinte al Parlamentului European.

8 iulie: Liderul formațiunii conservatoare Noua Democrație, Kyriakos Mitsotakis, a depus jurământul și a preluat funcția de prim-ministru al Greciei, la numai o zi de la victoria partidului său în alegerile generale anticipate, punând capăt perioadei de patru ani în care Grecia a fost condusă de Alexis Tsipras, un premier care a preluat puterea pe fondul unui discurs populist și eurosceptic.

14 iulie: Președintele francez Emmanuel Macron dedică festivitățile de Ziua Națională a Franței tematicii ”apărării europene” și anunță lansarea unui comandament militar pentru spațiu.

16 iulie: Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, a fost aleasă de Parlamentul European în funcția de președinte al Comisiei Europene, urmând să îi succeadă în funcție lui Jean-Claude Juncker și să devină prima femeie care va deține această funcție, dar și întâiul german în această poziție după 52 de ani. Parlamentul European a ales-o pe von der Leyen cu un vot la limită: 383 de voturi în favoarea viitoarei președinte dintr-o majoritate minimă de 374 de voturi.

© European Parliament

24 iulie: După demisia Theresei May, fostul primar al Londrei și ex-ministrul de Externe Boris Johnson este numit noul prim-ministrul Regatului Unit, cu promisiunea fermă a livrării Brexit-ului.

August – Tratatul INF devine istorie. Președintele României Klaus Iohannis, pentru a doua oară la Casa Albă

2 august: Statele Unite se retrag în mod oficial din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, măsură oglindită imediat de Rusia. SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european. Înțelegerea ce data din 1987 interzicea Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

8-20 august: Vicepremierul italian Matteo Salvini anunță prăbușirea guvernului de coaliție cu Mișcarea Cinci Stele, deschizând posibilitatea organizării unei alegeri rapide, iar prim-ministrul Giuseppe Conte demisionează.

© Administrația Prezidențială

20 august: Președintele Klaus Iohannis este primit la Casa Albă de președintele american Donald Trump. Organizată la doi ani distanță de la întâlnirea din iunie 2017, când Iohannis a devenit primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump, întrevederea dintre cei doi a avut loc în contextul marcării a 30 de ani de la căderea comunismului în România și a 15 ani de la aderarea României la NATO. Vizita a fost concretizată prin semnarea primului document comun după aproape un deceniu, cuprinzând angajmanetul pentru întărirea și dezvoltarea Parteneriatului strategic dintre România și SUA pe palierele politic, economic și militar, securitatea energetică, dezvoltarea rețelelor 5G și accederea României în programul Visa Waiver.

24-26 august: Are loc summitul G7 găzduit de președintele francez Emmanuel Macron. Reuniunea s-a încheiat cu o declarație comună de doar o pagină, fără un consens privind reprimirea Rusiei în Grupul țărilor puternic industrializate.

28 august: Prim-ministru britanic Boris Johnson cere Reginei Elisabeta a II-a să suspende Parlamentul până la data 14 octombrie. În urma precedentului, monarhul constituțional aprobă cererea.

Septembrie – 80 de ani de la debutul celui de-al Doilea Război Mondial. Saga Brexit-ului, relansată. O româncă, primul procuror-șef din istoria UE

1 septembrie: Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, cere iertare Poloniei în cadrul unei ceremonii de comemorare desfășurată în Polonia, la care a participat împreună cu președintele polonez Andrzej Duda, și unde s-a comemorat bombardamentul Germaniei naziste asupra Wieluń în prima zi a celui de-Al Doilea Război Mondial, cel mai sângeros conflict din lume, acum 80 de ani.

3 septembrie: Atac terorist la Kabul, în Afganistan în urma căruia, un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul a murit, iar altul a fost grav rănit.

4 septembrie: Parlamentul Marii Britanii aprobă un proiect de lege, înainte de prorogarea sa până la 14 octombrie, care să blocheze un Brexit fără acord la 31 octombrie, printr-un vot de la 327 la 299. Proiectul de lege îi recomandă premierului Boris Johnson să solicite o altă prelungire Brexit dacă nu poate asigura un acord cu Uniunea Europeană.

5 septembrie: Noul cabinet al primului ministru Giuseppe Conte depune jurământul după acordul de coaliție între Mișcarea Cinci Stele și Partidul Democrat.

7 septembrie: Are loc schimbul istoric de 70 de prizonieri dintre Ucraina și Rusia, un gest foarte așteptat, având în vedere că administrațiile de la Moscova și Kiev sunt în conflict, de la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia și începutul conflictului din estul Ucrainei în 2014.

10 septembrie: Ursula von der Leyen își anunță echipa de comisari europeni și structura viitoarei Comisii Europene pe care o definește drept ”Comisia geopolitică”.

24 septembrie: Curtea Supremă a Regatului Unit hotărăște neconstituționalitatea suspendării Parlamentului de către Boris Johnson.

24 septembrie: Președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, anunță declanșarea formală a procedurii de destituire a lui Donald Trump din funcția de președinte al Statelor Unite.

© Reprezentanța Comisiei Europene/ Facebook

24 septembrie: Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene ajung la un acord final privind numirea procurorului român Laura Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef al Biroului Procurorului European. Kövesi este primul procuror-șef al EPPO, o instituție care se așteaptă a deveni operațională la finalul lui 2020.

30 septembrie: Încep în Parlamentul European audierile comisarilor desemnați de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Octombrie – Ultimul Consiliu European pentru Tusk și Juncker. Un român ajunge numărul doi în NATO. Încă o prelungire a Brexit-ului

8 octombrie: Se încheie procesul audierilor comisarilor europeni în Parlamentul European. Trei candidați sunt respinși, primii doi – Rovana Plumb (România) și Laszlo Trocsanyi Ungaria) – în Comisia pentru afaceri juridice, iar cel de-al treilea – Sylvie Goulard (Franța) – în comisiile de specialitate. Toți cei trei candidați au fost respinși pe criterii de integritate și din cauza riscurilor unor potențiale conflicte de interese.

© NATO

17 octombrie: Mircea Geoană își preia mandatul de secretar general adjunct al NATO, devenind deopotrivă primul est-european și întâiul român numit în această funcție. Numirea a fost făcută de secretarul general Jens Stoltenberg în luna iulie.

17-18 octombrie: Are loc Consiliul European de toamnă, summitul fiind precedat de un acord încheiat între Comisia Europeană și noul premier britanic Boris Johnson privind Brexit. Summitul se încheie cu un eșec, fiind amânată începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania și cu Macedonia de Nord. Este ultimul Consiliu European pentru președintele Donald Tusk, al cărui mandat expiră la 1 decembrie, și pentru președintele Comisiei Europene, Jeann-Claude Juncker.

19 – 29 octombrie: Parlamentarii britanici au votat, într-o sesiune extraordinară convocată pentru acordul privind Brexit, să amâne votul asupra acestui acord până când va fi adoptată legislaţia prin care s-ar implementa acordul. Obligat de o lege adoptată la 4 septembrie, premierul Boris Johnson a solicitat o nouă prelungire a termenului privind Brexit până la data de 31 ianuarie 2020. De data aceasta, prelungirea acordată de statele membre ale UE a fost făcută prin procedură scrisă, nemaifiind convocat un summit extraordinar.

27 octombrie: Președintele american Donald Trump anunță că Abu Bakr al-Bagdadi, liderul Statul Islamic, a murit într-un atentat sinucigaș, după ce forțele speciale ale coaliției conduse de SUA au atacat poziții deținute de rebelii din Siria

Noiembrie – Cutremur în NATO la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Noua Comisie Europeană. Klaus Iohannis câștigă al doilea mandat de președinte al României

4 noiembrie: România are un nou guvern, după ce cabinetul condus de Ludovic Orban a primit votul de învestitură al Parlamentului României, cu 240 de voturi pentru, în condițiile în care numărul minim de voturi necesare era 233. Pe 10 octombrie, guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă fusese demis prin moțiune de cenzură.

© Bundeskanzlerin/ Instagram

9 noiembrie: Este marcată și comemorată a 30-a aniversare de la căderea Zidului Berlinului. Evenimentele de la Berlin sunt precedate de o serie de declarații controversate al președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO”, faptul care a generat o puternică dezbatere înaintea summitului aniversar al Alianței din luna decembrie.

10 noiembrie: Are loc primul tur al alegerilor prezidențiale în România cu o prezență la vot de 51,19%. Din cei 14 candidați, Klaus Iohannis a obținut 37,82%, Viorica Dăncilă 22,26%, Dan Barna 15,02%, Mircea Diaconu 8,85%, iar Theodor Paleologu 5,72%.

12-14 noiembrie: Guvernul de la Chișinău, condus de Maia Sandu, cade în urma unei moțiuni de cenzură cu votul a 63 de deputați. Demersul a fost inițiat de Partidul Socialist (PSRM), ce făcea parte din coaliția de guvernare. Drept urmare, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, îl numește pe Ion Chicu în funcția de prim-ministru, guvernul acestuia fiind aprobat pe 14 noiembrie de Parlamentul de la Chișinău cu 62 voturi.

14 noiembrie: Au loc audierile pentru cei trei candidați propuși de Franța, România și Ungaria pentru funcția de membru al Comisiei Europene. Thierry Breton (Franța, comisar pentru piață internă), Adina Vălean (România, comisar pentru transporturi) și Oliver Varhelyi (Ungaria, comisar pentru vecinătate și extindere) sunt aprobați de comisiile de specialitate ale Parlamentului European, dându-se astfel undă verde pentru votul final de învestire a Comisiei Europene.

24 noiembrie: Klaus Iohannis câștigă al doilea mandat de președinte al României cu 66,09%, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, iar reprezentantul PSD, Viorica Dăncilă, obține 33,91%. Prezența la vot a fost de 54,86%. Actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale pentru un candidat de dreapta, în vreme ce Viorica Dăncilă a înregistrat cel mai scăzut scor pentru un candidat PSD.

© Rareș Bogdan/ Facebook

27 noiembrie: Parlamentul European a aprobat, în plenul de la Strasbourg, noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen și în care Adina Vălean este comisar european din partea României. Prima Comisie Europeană condusă de o femeie și de un german după 52 de ani a fost validată cu 461 de voturi, 157 împotrivă, 89 abțineri.

© European Parliament

Decembrie – NATO se întoarce la prima sa casă. Instituțiile UE își încep noile mandate. Revoluția Română din 1989, comemorată în Parlamentul European. Klaus Iohannis și-a început al doilea mandat de președinte

1 decembrie: Prima Comisie Europeană condusă de o femeie, Ursula von der Leyen, își preia atribuțile cu 30 de zile întârziere față de data preconizată inițial, 1 noiembrie, ca urmare a respingerii de către Parlamentul European a candidaților propuși inițial de Franța, România și Ungaria.

1 decembrie: Se împlinesc zece ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Semnat de statele membre UE la 13 decembrie 2007 și a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, amendează Tratatul privind Uniunea Europeană – cunoscut de asemenea și ca Tratatul de la Maastricht – și Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene – cunoscut de asemenea și ca Tratatul de la Roma.  Tratatul de la Lisabona a fost totodată și primul acord semnat de statele membre ale Uniunii Europene după valurile de extindere către Est, prin care România și alte 11 țări din regiune, au aderat la Uniunea Europeană în 2004, respectiv 2007.

3-4 decembrie: Liderii statelor membre ale NATO, reuniți la Londra cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, adoptă o declarație în care și-au reafirmat angajamentul solemn consacrat în articolul 5 al Tratatului fondator de la Washington, potrivit căruia ”un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor”, o dovadă de unitate transatlantică fundamentală având în vedere declarațiile recente ale președintelui Franței privind ”moartea cerebrală a NATO” și presiunea președintelui american la adresa aliaților europeni privind împărțirea poverii financiare. În schimb, liderii îl mandatează pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze și să coordoneze un proces de reflecție pentru consolidarea dimensiunii politice a NATO și au stabilit că se vor reuni, din nou, în 2021. (Puteți citi pe larg corespondența CaleaEuropeană.ro de la Londra)

© NATO/ Flickr

11 decembrie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă Pactul Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050. Aflată în plenul Parlamentului European alături de Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul Ecologic European, von der Leyen a lansat o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transformă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”. Printre cele mai importante acțiuni pe care Comisia Europeană și le asumă, la 11 zile de la preluarea mandatului, sunt prezentarea primei ”legi europene privind clima”, alocarea a cel puțin 25% din viitorul cadru financiar multianual pentru acțiune climatică și implementarea unui mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon. Este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa, a afirmat Ursula von der Leyen, președinta executivului european, în cursul prezentării în Parlamentul European a acestui plan cu ambiții istorice.

12 decembrie: Au loc alegeri anticipate legislative în Marea Britanie, cruciale pentru viitorul Brexit-ului. Partidul Conservator al premierului Boris Johnson câștigă scrutinul și obține o majoritate absolută în Parlamentul de la Londra care îi oferă șefului guvernului britanic oportunitatea de a duce la capăt procesul de ieșire a Regatului Unit din UE. Rezultatele alegerilor reprezintă cea mai mare victorie a conservatorilor din anul 1987 încoace, din perioada lui Margaret Thatcher, și cel mai prost rezultat al laburiștilor din 1935 și până în prezent.

12-13 decembrie: Consiliul European de iarnă se reunește la Bruxelles, fiind primul summit european după instalarea lui Charles Michel și a Ursulei von der Leyen în funcțiile de lideri ai Consiliului European, respectiv Comisiei Europene. Liderii europeni reușesc să ajungă la un compromis privind obiectivul istoric al neutralității climatice a Europei până în anul 2050, însă nu întrunesc unanimitatea întrucât Polonia nu s-a angajat să îndeplinească acest obiectiv la nivel național. În privința viitorului Cadru Financiar Multianual, șefii de state sau de guvern îl mandatează pe Charles Michel să continue consultările pentru a identifica o soluție cât mai rapid posibil. În ce privește Brexitul, Consiliul European solicită ratificarea rapidă a Brexit-ului și cere Comisiei Europene să își pregătească mandatul de negociere pentru viitoarea relație.

© European Union

16-22 decembrie: În România începe o săptămână consacrată marcării a 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, începută la Timișoara, la 16 decembrie 1989, și încheiată cu înlăturarea regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu, la 22 decembrie 1989. Între momentele simbolice se numără și donarea unei plăci de bronz de către președintele SUA Donald Trump pentru viitorul Muzeu al Revoluției de la Timișoara.

18 decembrie: Preşedintele american Donald Trump este pus sub acuzare de Camera Reprezentanţilor pentru ”abuz de putere” şi ”obstrucţionarea Congresului”, devenind al treilea președinte din istoria SUA supus unei astfel de proceduri, după Andrew Johnson în 1868 și Bill Clinton în 1998, dar primul republican în această cauză. Votul deschide calea unui proces de destituire în Senat, unde Partidul Republican al lui Trump deține majoritatea și face improbabilă din punct de vedere politic o destituire din funcție.

© Wikimedia Commons/ Mihai Petre

19 decembrie: Parlamentul European votează, în premieră, o rezoluție de comemorare a Revoluției Române din decembrie 1989, invitând statul român să își intensifice eforturile pentru aflarea adevărului despre Revoluție, singura violentă din Estul fost comunist și în care au murit peste 1.100 de oameni.

20 decembrie: Forța Spațială, cea de-a șasea ramură a armatei americane, devine realitate. Donald Trump promulgă crearea unei Forţe a Spaţiului ce va fi însărcinată să asigure dominaţia Statelor Unite pe acest nou domeniu operațional de luptă. Promulgarea acestui act face parte din ratificarea legii de finanţare militară care acordă un buget de 738 miliarde de dolari apărării americane.

20 decembrie: Camera Comunelor a aprobat proiectul de lege privind Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, pavând astfel calea producerii unui Brexit la 31 ianuarie 2020.

21 decembrie: Klaus Iohannis își preia al doilea mandat de președinte al României, promițând că va fi ”președintele tuturor românilor” și că va ”face tot ceea ce stă în puterile mele pentru ca România europeană, modernă și puternică (…) să devină realitate”. Într-un discurs susținut la tribuna Parlamentului după depunerea jurământului, Iohannis a folosit ca elemente busolă ale alocuțiunii sale ”momentele astrale” din istoria națiunii române în secolul trecut – Marea Unire de la 1918, acum 101 ani, și Revoluția Română din 1989, a cărei a treizecea aniversare este comemorată în aceste zile.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

EXCLUSIV Ambasadorii Franței și Germaniei, interviu de Ziua reconcilierii franco-germane: Am adus mai multă pace și prosperitate Europei, iar împreună cu România construim un viitor european comun

Published

on

© Photo Collage (Official Embassy images)

Interviu realizat de Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

În timp ce pretutindeni în lume se înmulțesc conflictele și tensiunile, principala realizare a Franței și a Germaniei este că au adus mai multă pace și prosperitate continentului european, iar pe baza unei moșteniri vii a legăturilor istorice cu României cele trei țări construiesc astăzi un viitor european comun, au declarat ambasadorii celor două țări la București, Laurence Auer și Cord Meier-Klodt, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia aniversării a 58 de ani de la reconcilierea istorică franco-germană.

La 58 de ani distanță de la semnarea Tratatului de la Élysée de către președintele Charles de Gaulle și cancelarul Konrad Adenauer, care așeza relațiile postbelice franco-germane pe noi fundamente europene, și la doi ani distanță de la impulsionarea acestui parteneriat prin Tratatul de la Aachen, semnat de președintele Emmanuel Macron și cancelarul Angela Merkel sub privirile președintelui Klaus Iohannis în calitate de reprezentant al președinției României la Consiliul UE, Franța și Germania au oferit o nouă mostră de unitate, prietenie și cooperare atunci când Europa avea cea mai mare nevoie: un compromis care a stat la baza fondului de redresare de 750 de miliarde de euro pentru a relansa Uniunea Europeană în urma pandemiei COVID-19, cea mai mare criză de la înființarea proiectului european.

“Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei”, a spus Laurence Auer, ambasadoarea Franței în România, salutând munca realizată de președinția germană la Consiliul UE, care s-a încheiat la 31 decembrie 2020.

“Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul. (…) Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu”, a completat și Cord Meier-Klodt, într-o referire simbolică la faptul că bornele istorice ale cooperării franco-germane s-au concretizat prin “spiritul de la Elysée” și “spiritul de la Aachen”.

Cei doi ambasadori au expus și viziunile țărilor lor cu privire la Conferința privind viitorul Europei și faptul că aceasta “își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019”, pledând, de asemenea, pentru o continuare a relațiilor strânse cu România.

Făcând trimitere la viitoarele ambiții ale președinției franceze a Consiliului UE, care va debuta la 1 ianuarie 2022, Laurence Auer a salutat sprijinul României în includerea statului de drept ca parte a viitorului Cadru Financiar Multianual: “Statul de drept în UE este inima contractului politic care ne leagă”. În egală măsură, Cord Meier-Klodt a subliniat că Franța și Germania s-ar bucura să întâmpine România în rândul statelor membre ale zonei euro.

Laurence Auer și Cord Meier-Klodt au subliniat, de asemenea, importanța autonomiei strategice a Uniunii Europene, precum și agenda vastă transatlantică între Europa și SUA odată cu instalarea administrației Joe Biden.

Konrad Adenauer și Charles de Gaulle la semnarea Tratatului de la Elysée, 22 ianuarie 1963. © Wikipedia

CaleaEuropeană.ro: Astăzi se împlinesc 58 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée care a adus reconcilierea franco-germană în centrul construcției europene. În urmă cu doi ani, pășind pe urmele președinților de Gaulle și Mitterrand și a cancelarilor Adenauer și Kohl, președintele Macron și cancelarul Merkel au consolidat cooperarea europeană dintre cele două puteri ale UE prin Tratatul de la Aachen. Care sunt principalele etape născute din această reconciliere istorică și ce ne poate oferi viitorul?

Laurence Auer: În timp ce sărbătorim aniversarea Tratatului de la Élysée, este important să ne amintim că Europa a fost posibilă, deoarece două țări care au luptat în războaie devastatoare au decis să se reconcilieze și să construiască un sistem care să prevină pentru totdeauna noi războaie. S-a acordat atenție relațiilor transfrontaliere, unei mai bune înțelegeri reciproce, învățării reciproce a limbii celuilalt. Astăzi, după cum pretutindeni în lume se înmulțesc conflictele și tensiunile, principala realizare a Franței și a Germaniei este că au adus mai multă pace și prosperitate continentului nostru european.

Angela Merkel și Emmanuel Macron la semnarea Tratatului de la Aachen, 22 ianuarie 2019. © Bundesregierung

Tratatul de la Aachen din 2019 privind cooperarea și integrarea franco-germană reprezintă un nou pas în aprofundarea legăturilor dintre cele două societăți. A creat un consiliu economic de experți, o platformă comună de informare, o Adunare parlamentară franco-germană și un nou fond pentru cetățeni care promovează proiecte între societățile civile.

Mai mult, întrucât ne confruntăm cu efectele multiple ale crizei sănătății, trebuie să subliniez că după o inițiativă franco-germană a fost propus planul european de redresare. Ar trebui să lăudăm munca imensă a Președinției germane a UE care a făcut posibilă decizia tuturor statelor membre de a aloca 750 miliarde de euro pentru a ne reconstrui economiile. Planul se numește Noua Generație UE, deoarece credem că trebuie să abordăm viitorul tuturor cetățenilor europeni, nu numai consecințele pe termen scurt ale pandemiei.

CaleaEuropeană.ro: Semnarea Tratatului de la Aachen în 2019 a avut loc într-un context european mai larg, cu România în fruntea primei sale președinții a Consiliului UE. Spiritele de la Élysée și Aachen au fost adoptate de președintele Iohannis sub „Spiritul de la Sibiu” inscripționat în Declarația Summitului UE din 9 mai. Au îndeplinit Uniunea Europeană și țările sale membre angajamentele consacrate în aceste spirite în cele mai dificile provocări din istoria sa – pandemia COVID-19?

© Administrația Prezidențială

Cord Meier-Klodt: În primul rând, mi-a plăcut în mod deosebit că reafirmarea și revizuirea Tratatului de la Elysée din anul 2019 a avut loc în cadrul președinției României la Consiliul Uniunii Europene, beneficiind astfel de aprecierea deosebită din partea unui stat partener din sud-estul Europei.

În al doilea rând, nu spune nimeni că răspunsul la pandemia de COVID-19 a decurs perfect și fără crize. Nici din partea statelor membre, nici din partea Comisiei Europene. Mai ales în faza incipientă! De altfel, nimeni nu era pregătit pentru o criză de asemenea dimensiuni.

Dacă ținem cont de acest context, consider că Europa s-a dovedit foarte capabilă tocmai în această criză. Numai dacă ne uităm la Planul de redresare economică post-COVID-19 „Next Generation Europe”, fără precedent, în valoare de 750 miliarde euro, adoptat în timpul președinției germane la Consiliul UE. De asemenea, și procurarea vaccinurilor de către Comisia Europeană a fost deosebit de importantă.

Cine ar fi crezut în primăvara anului 2020 că statele membre vor putea cădea de acord și asupra fondurilor nerambursabile în valoare de 390 miliarde euro? Nu a fost simplu și drumul a fost anevoios, dar la capătul drumului s-a aflat consensul.

Acest lucru a fost posibil doar fiindcă Germania și Franța, cancelarul federal Merkel și președintele Macron, au convenit deja din mai 2020 asupra unui compromis care a stat la baza acordului care a urmat. Putem să spunem chiar că spiritul Tratatului de la Elysée a fost cel care a trasat cursul acordului de mai târziu.

Ambasadorul Germaniei: Noul Guvern al României a spus foarte clar că dorește să urmeze în continuare această cale europeană

CaleaEuropeană.ro: Fondul de recuperare de 750 miliarde EUR este cel mai recent și tangibil rezultat al faptului că Germania și Franța sunt motorul care alimentează un compromis între UE-27. Ce fel de exemplu oferă acest acord UE-27 pentru viitorul politic al integrării europene, dar și în perspectiva unei integrări fiscale și economice aprofundate?

Cord Meier-Klodt: Inițiativa germano-franceză, care s-a concretizat într-un pachet de redresare pentru Europa fără precedent, a arătat foarte clar că solidaritatea europeană nu este doar o expresie lipsită de conținut. Numai România a obținut 30 miliarde euro pentru relansarea economică post-pandemie. Bineînțeles că acest ajutor financiar impune și obligații politice: statul de drept și valorile democratice sunt condiții de bază pentru a putea utiliza fondurile europene. În acest context, salut anunțul făcut de prim-ministrul Florin Cîțu de a îndeplini rapid recomandările rămase privind MCV.

Cu acest compromis – negociat cu greu, trebuie să recunoaștem – UE a arătat că poate ajunge la un acord și este operațională, în pofida pozițiilor foarte diferite exprimate inițial. Este și un semnal important referitor la capacitatea noastră de acțiune pe scena internațională.

În ceea ce privește integrarea financiară si economică, știm cu toții că pentru o integrare mai profundă avem nevoie de o mai mare convergență a statelor membre între ele. De aceea UE oferă României un sprijin masiv în vederea stimulării dezvoltării economice. Dar este evident că această dezvoltare nu poate veni „din exterior”, ci România trebuie să facă pașii hotărâtori în acest sens. Noul guvern a spus foarte clar că dorește să urmeze în continuare tocmai această cale europeană.

CaleaEuropeană.ro: Acorduri privind cadrul financiar multianual, fondul Next Generation EU, condiționarea banilor europeni de statul de drept, compromisul privind obiectivele climatice ale UE, acordul post-Brexit, un acord de principiu privind investițiile cu China și o dezbatere politică privind autonomia strategică a UE. Toate acestea au în comun un singur lucru – Președinția germană a Consiliului UE. Peste un an, președinția franceză va conduce Consiliul UE. Care va fi obiectivul Parisul și Berlinului pentru politicile cheie europene, cum ar fi Piața unică digitală, Uniunea economică și monetară, Uniunea bancară și reziliența pieței interne în anii următori?

Ambasadoarea Franței: Mecanismul statului de drept, adoptat cu sprijinul României. Statul de drept în UE este inima contractului politic care ne leagă

Laurence Auer: Dacă sloganul Președinției germane a fost „Împreună pentru redresarea Europei”, acum, pentru următoarele șase luni, sub îndrumarea președinției portugheze, avem motto-ul „E vremea rezultatelor: o redresare corectă, verde, digitală”. După vremurile dificile și incerte ale pandemiei și după Brexit, trebuie să ne transformăm deciziile bugetare în rezultate concrete pentru cetățeni. Niciodată nu a fost mai important să păstrăm unitatea și coeziunea între cele 27 de state membre din prezent și să punem în vigoare deciziile istorice luate în 10 decembrie.

Președinția franceză va veni în 2022 cu priorități, desigur, cu respectarea cuvenită a ceea ce vor fi realizat partenerii noștri portughezi și sloveni în 2021. Ar trebui să menționez statul de drept, un element cheie al noului cadru financiar, adoptat împreună cu sprijinul României. Statul de drept în UE nu este o ideologie, este un set de reguli legale, este inima contractului politic care ne leagă. În plus, președinția franceză va urmări desigur implementarea agendelor ecologice și digitale. După cum știți, ne-am stabilit obiectivele de a reduce emisiile de carbon cu cel puțin 55% până în 2030 și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Dar nu va fi posibilă nicio tranziție ecologică fără a face față unei mari transformări digitale a economiilor europene. Ar trebui să adaug dimensiunea socială: Europa va fi mai puternică dacă reafirmăm că dezvoltarea durabilă este însoțită de inovație și incluziune. Suntem foarte bucuroși că programele de educație și cercetare Erasmus și Orizont Europa au fost consolidate pentru perioada următoare.

Conferința privind viitorul Europei se va baza pe cele zece angajamente convenite în Declarația Summitului de la Sibiu

CaleaEuropeană.ro: Există un subiect special care a fost destinat să fie încadrat între președințiile germane și franceze ale Consiliului UE, și anume Conferința privind viitorul Europei. În principal din cauza pandemiei, lansarea Conferinței a fost amânată. Care este speranța parteneriatului franco-german în ceea ce privește rezultatele previzibile ale acestei conferințe, cum ar fi scenarii precum schimbări de tratat, votul cu majoritate calificată în Consiliu sau Europa cu mai multe viteze?

© Ambasada Franței în România

Laurence Auer: Conferința privind viitorul Europei este o inițiativă tripartită între Comisie, Consiliu și Parlamentul European pentru a promova dialogul între cetățeni, experți și instituții. Aceasta își propune să se bazeze pe cele 10 angajamente pentru viitorul UE care au fost convenite în declarația de la Sibiu din 2019. Președinția germană a UE a muncit mult la pregătirea acesteia, dar într-adevăr, din cauza pandemiei, lansarea oficială a conferinței a fost amânată pentru perioada președinției portugheze.

În esență, conferința nu se referă la întâlnirile experților cu privire la modificările tratatelor. Va promova o reflecție colectivă asupra semnificației „le vivre ensemble européen”, asupra destinului nostru comun. Obiectivul său este de a stabili noi priorități pentru progrese concrete în ceea ce privește formarea, educația, cultura, mobilitatea etc. Dorim ca această conferință să reafirme modul de viață pe care dorim să îl promovăm pentru cetățenii UE și să ne consolideze global proiectul european.

Germania: Ne-am bucura să întâmpinăm România în zona euro

CaleaEuropeană.ro: În timp ce ne gândim la Uniunea economică și monetară și la Uniunea Bancară, vedem că cel mai înalt nivel al integrării UE în prezent este moneda unică. Care ar fi beneficiile pentru România în aderarea la zona euro, o cale deja pe jumătate finalizată de alte noi state membre, cum ar fi Bulgaria și Croația?

Cord Meier-Klodt: Uniunea economică și monetară, precum și moneda euro au drept scop o mai bună funcționare a economiei europene și crearea mai multor locuri de muncă – pe scurt: să ofere cetățenilor europeni accesul la mai multă prosperitate. Aderarea la zona euro vine așadar cu avantaje economice. Desigur că această cale trebuie să fie accesibilă tuturor statelor membre UE.

Apartenența la zona euro presupune însă și multe responsabilități și provocări. Este un proces complex, iar trecerea la moneda euro necesită o pregătire vastă. Așadar țara trebuie să fie bine pregătită pentru ca această trecere să devină cu adevărat un avantaj pentru propria sa dezvoltare. Esențiale sunt finanțele publice solide și o economie robustă și competitivă. Deja procesul de aderare aduce cu sine numeroase avantaje și un pachet de măsuri pentru îmbunătățirea economică.

Desigur că ne-am bucura, în calitate de țări din zona euro, să întâmpinăm România în rândul nostru, de îndată ce sunt îndeplinite toate condițiile, fiindcă asta va consolida zona euro. Faptul că România este foarte intens preocupată de aderarea la zona euro reprezintă o premisă foarte bună pentru toate celelalte etape.

CaleaEuropeană.ro: În 2017, când clădirea Parlamentului European din Strasbourg a găzduit funeraliile fostului cancelar Helmut Kohl, Jean-Claude Juncker a rememorat lacrimile lui Kohl în 1997, când Consiliul European a decis extinderea Uniunii Europene către Europa Centrală și de Est. „Europa în cea mai bună formă”, a spus el. În calitate de țări fondatoare ale visului european, cum ați descrie beneficiile integrării europene pentru o țară precum România și pentru Uniunea Europeană în ansamblu?

Cord Meier-Klodt: Consider că este de un simbolism aparte că România a aderat la Uniunea Europeană în anul 2007 în timpul și cu sprijinul concret al președinției germane de atunci la Consiliul Uniunii Europene. Și sunt profund convins că această apartenență a României (și a altor parteneri est-europeni) reprezintă nu numai un succes al României, dar și al Germaniei.

Să ne amintim că în perioada postbelică, Germania a fost singura țară totodată occidentală și est-europeană în sens politic. Din acest spirit a apărut în Republica Federală Germania, la începutul anilor 70, „politica estică” (Ostpolitik), promovată în mod semnificativ de cancelarul federal Willy Brandt, cu al său slogan „schimbare prin apropiere” („Wandel durch Annäherung”).

În același spirit au fost semnate la începutul anilor 90, după căderea Zidului, tratatele de bună vecinătate și de prietenie cu țările din Europa de Est, printre ele numărându-se și România. Aceste tratate au fost urmate mai târziu de aderarea la NATO și UE.

Pe scurt, pentru Germania postbelică, Europa a însemnat întotdeauna est și vest în același timp, împreună pe cât posibil. Iar acest lucru este valabil până în ziua de astăzi.

© Source: EC – Audiovisual Service/ 1984 / Pe 22 septembrie 1984 Kohl s-a întâlnit cu Președintele Franței François Mitterrand la Verdun, unde a avut loc Bătălia de la Verdun între Franța și Germania în timpul Primului Război Mondial. Împreună, au comemorat oamenii decedați în ambele războaie mondiale. Fotografia cu cei doi ținându-se de mână a devenit un simbol al reconcilierii franco-germane.

Autonomia strategică a UE. Ambasadoarea Franței: România face parte din multe proiecte proiectate în cadrul fondului european de apărare. / Ambasadorul Germaniei: O Europă suverană ar trebui să includă toate aspectele politicii noastre externe europene

CaleaEuropeană.ro: Există o chestiune fundamentală cu privire la care ministrul de externe Heiko Maas a declarat că „prietenii noștri francezi” au fost mulțumiți în timpul președinției germane a Consiliului UE: lansarea dezbaterii politice privind autonomia strategică a UE. Acesta pare un obiectiv de o importanță capitală pentru președintele Macron, care a recunoscut neliniștile provocate de termeni precum „suveranitatea UE” sau „autonomia strategică”. În această parte a Europei, ea este considerată ca o tendință de decuplare de aliații noștri din Washington. Cum văd Franța și Germania Europa construindu-și autonomia strategică?

Laurence Auer: Din 1963, Franța și Germania au discutat foarte mult pe aceste probleme, la cel mai înalt nivel și nu numai pentru a pregăti președințiile UE! De exemplu, în tratatul de la Aachen, am inclus o clauză de apărare reciprocă, la nivel bilateral.

Aici vreau să evit să fiu înțeleasă greșit: au existat multe dezbateri asupra conceptelor și, desigur, aceasta este o pistă importantă pentru viitorul securității colective în Europa. Securitatea este un domeniu cu evoluții foarte rapide, dacă luați, de exemplu, domeniul securității cibernetice.

Astăzi, ambele țări sunt puternic angajate la nivelul UE cu privire la punerea în aplicare a fondului european de apărare, care a fost creat în cadrul noului cadru financiar pentru a construi capacități comune. România face parte din multe proiecte prevăzute în cadrul acestui fond. În ansamblu, pot spune că Franța își propune să consolideze credibilitatea strategică a Europei și că avem același obiectiv într-un context bilateral. Avem provocări concrete și vrem să le oferim răspunsuri concrete. Într-un context de amenințări în creștere și relații guvernate de relații de putere, ar trebui să ne putem apăra interesele.

© Ambasada Germaniei în România

Cord Meier-Klodt: Și, dacă mai pot adăuga, mergând chiar și dincolo de domeniul politicii de securitate, o Europă suverană ar trebui să includă toate aspectele politicii noastre externe europene și să se reflecte într-o abordare cu adevărat multilateralistă.

CaleaEuropeană.ro: Unitatea europeană nu poate înlocui unitatea transatlantică. Acest lucru este adesea spus de secretarul general NATO Jens Stoltenberg, în timp ce a fost subminată în timpul relațiilor dificile și tensionate dintre Europa și administrația Trump. Cu toate acestea, odată cu jurământul administrației Biden vine un semnal de speranță. Așteaptă Franța și Germania un „nou acord transatlantic”, așa cum a fost formulat de miniștrii de externe Maas și Le Drian, și care sunt speranțele cu privire la summit-urile NATO, UE-SUA și G7 în lunile viitoare?

Laurence Auer: Sosirea unei noi administrații americane înseamnă mult pentru Franța cu privire la toate problemele globale, schimbările climatice, soluționarea conflictelor în cadrul ONU, guvernanța globală, de exemplu a pandemiei sub OMS sau reglementarea platformelor digitale, dar și pentru toate crizele regionale. Amintiți-vă că Valery Giscard d’Estaing, un mare președinte european, a dat naștere G7 în 1975, la doar un an de la crearea Consiliului European. În calitate de fost ministru al finanțelor, el credea într-o reglementare mai bună a economiei după o criză monetară. La nivel european avem o agendă vastă de discuții transatlantice. De asemenea, trebuie să discutăm cu aliații noștri americani despre provocările de securitate, așa cum am menționat mai sus. UE și SUA au multe domenii la care să lucreze împreună, inclusiv multilateralismul, dezvoltarea, comerțul sau problemele de prevenire a conflictelor. Împreună, miniștrii francezi și germani ai afacerilor externe au stabilit o posibilă foaie de parcurs pentru aceste discuții transatlantice în următorii ani.

CaleaEuropeană.ro: În cele din urmă, o focalizare în ce privește relațiile bilaterale ale țărilor dvs. cu România. În plus față de destinul european comun și schimburile economice, între Franța și România există o puternică legătură culturală și francofonă, în timp ce românii din Germania și etnicii germani din România joacă un rol cheie în legăturile noastre speciale. În ce domenii credeți că relațiile dintre Franța și România, respectiv Germania și România, vor continua să se dezvolte în noul deceniu?

Cord Meier-Klodt: Atât Franța, cât și Germania au legături istorice strânse cu România. Pentru Franța este importantă mai ales poziționarea comună în lumea francofonă, în timp ce Germania pune accentul pe puntea tradițională reprezentată de minoritatea germană din România, iar în ziua de astăzi de comunitatea tot mai mare de români care locuiesc și lucrează în Germania. Pe bazele acestei moșteniri vii, cele trei țări construiesc astăzi un viitor european comun.

În acest sens, angajamentul românilor față de Europa este extraordinar de util. În cadrul UE, România este un partener deosebit de important, care poate ajunge la compromisuri și convinge și alte state membre de necesitatea lor. Am văzut acest lucru atât în timpul președinției României la Consiliul UE, cât și, din plin, în timpul președinției Germaniei, care s-a încheiat recent.

Mi-aș dori ca România să dezvolte în mod conștient acest potențial, pentru că UE are nevoie de mult sprijin pentru a face față provocărilor actuale: consolidarea democrației, combaterea schimbărilor climatice, digitalizarea continuă, teme de politică externă, relațiile cu China si multe altele. Vom reuși numai dacă ne punem de acord. Partenerii care sunt capabili să ajungă la compromisuri sunt mai importanți ca niciodată.

Laurence Auer: Și dacă mai pot adăuga, aș insista și asupra faptului că împărtășim cu Germania un angajament total față de proiectul european, o capacitate puternică și o voință de a construi un consens cu toți partenerii noștri europeni, pe care îi respectăm și cu care am dezvoltat puternice legături istorice. Vom avea nevoie în următoarea perioadă de timp să fim inovatori, deoarece miza este mare. Între Franța și România, ne vom baza pe parteneriatul strategic puternic pe care l-am construit în toate sectoarele la nivel bilateral și vom dezvolta căi de cooperare și convergență concrete oriunde putem. Sunt angajată pe deplin personal față de acest obiectiv pentru următorii trei ani.

Continue Reading

EDITORIALE

Câteva tendințe euro-atlantice de urmărit în 2021: Anul rezilienței, vindecării și reînnoirii pentru Uniunea Europeană, NATO și relația transatlantică

Published

on

© Cătălin Crudu Photography

Punctele culminante și deznodământul lui 2020 par să ne îndrepte la prudență în a opera cu previziuni strategice, anticipări de momente astrale și dimensiuni prospective pentru anul 2021. A opera cu astfel de instrumente analitice generează provocare fără margini dacă privim fie și numai pentru o clipă peste pragul dintre decenii pe care l-am trecut în noaptea dintre 31 decembrie 2020 și 1 ianuarie 2021. Primele ceasuri ale lui 2021 ne desprind de o decadă în ale cărui ultime clipe (vezi retrospectiva aici). am cauterizat și cele mai adânci răni produse unității transatlantice și europene, și deci ordinii internaționale – Brexit-ul și încheierea scurtei epoci prezidențiale numite Donald Trump -, însă producerea lor sunt doar o parte din tabloul anului ce a trimis deceniul al doilea al secolului al-XXI-lea la plimbare.

Două evenimente notabile de la care am relatat în debutul anului trecut – Conferința de Securitate de la München din 14-16 februarie și Consiliul European extraordinar din 20 februarie – erau influențate de două teme majore. Prima era “dezoccidentalizarea” ordinii internaționale și a Occidentului în sine, dominând teama unei rupturi epocale transatlantice și iminența unei unei curse pentru supremație între superputeri. Cea de-a doua viza negocierile privind bugetul multianual al UE. La niciunul dintre acestea, pandemia de COVID-19 nu avea activat nici măcar semnalul de “avertizare timpurie”, deși primele cazuri confirmate cu noul coronavirus apăruseră în Franța. Eșecul din acele zile din cadrul negocierilor privind bugetul UE genera frustrare, însă amânarea era privită ca un joc politic de transfer al acestor tratative sub auspiciile președinției germane ce debuta la 1 iulie. Aparent, un calcul cinic de putere. În realitatea profundă, un eșec care s-a dovedit util când pandemia ne-a oprit pe loc viețile și economiile și a fost necesară regândirea bugetului multianual și prelungirea acestui printr-un fond de redresare fără precedent în termeni de solidaritate europeană și care în luna februarie ar fi fost de neînchipuit. Însă, epuizarea care a caracterizat anul ce tocmai s-a încheiat, în mare parte determinată de o pandemie fără precedent în ultimul veac, a avut un singur antonim pe care ne-am putut baza noi – cetățeni, societăți, instituții, state și organizații -, și anume reziliența. Pe aceasta s-au construit marile europene răspunsuri la criză, solidaritatea și coeziunea europeană la care și România a participat activ sau arta compromisului “in extremis” între statele membre și instituțiile UE orchestrată magistral de președinția germană a Consiliului UE, ultima cu Angela Merkel la cârmă.

Tocmai de aceea, evenimentele finalului de an, suficiente cât pentru o retrospectivă – alegerea lui Joe Biden ca președinte al SUA, angajamentul cuprinzător și solidar european la criza pandemică sau acordul post-Brexit – , ne conferă o fereastră de oportunitate pentru a construi ceea ce este necesar supraviețuirii și pre-eminenței Occidentului politic în noua cursă globală pentru supremație: reziliența.

Așadar, sub dimensiune prospectivă, cred că o serie de tendințe majore vor domina agenda europeană și transatlantică, deci și a politicii externe a României, în primul an al noului deceniu, iar toate vor sta sub semnul rezilienței noastre occidentale ca metodă de vindecare și reînnoire.

Pandemia – Ar fi nesăbuit să o ignorăm, mai ales că de această dată ne putem aștepta la o abordare mai concertată transatlantică, iar subiectele de interes major pot viza reformarea Organizației Mondiale a Sănătății, finanțarea cercetării pentru vaccinuri, un tratat internațional privind pandemiile propus de Uniunea Europeană, restructurarea procesului global de producție și refacerea lanțurilor de aprovizionare cu valoare strategică pentru a reduce dependența de actori terți care nu împărtășesc același sistem valoric și pentru a consolida piața unică.

© NATO

Concomitența viziunilor privind viitorul NATO și UE – Două teme separate vor trezi dezbateri puternice legate de viitorul Occidentului: lansarea Conferinței privind Viitorul Europei și recomandările secretarului general al NATO privind un nou Concept Strategic al Alianței. Concomitența lor ar putea reprezenta o oportunitate majoră pentru a armoniza și clarifica dileme conceptuale precum “suveranitatea sau autonomia strategică europeană”, dar și pentru a întări cooperarea dintre cele două organizații.

În mod distinct, cele două teme vor trebui să răspundă și unor provocări separate.

Conferința privind Viitorul Europei, amânată din cauza pandemiei, va reaprinde dezbateri referitoare la regula unanimității în procedura de vot, Europa cu mai multe viteze. Și, în cele din urmă, va fi amendarea sau nu a tratatelor existente scopul final al acesteia?

De cealaltă parte, un nou concept strategic al NATO ar putea conferi Alianței mai multă agilitate în cooperarea politică, mai multă portanță globală în raport cu China și o predominanță a puterii militare cu caracter de descurajare în interacțiune cu Federația Rusă, în timp ce sunt abordate noile teme de securitate care stau sub semnul rezilienței, cum ar fi dubla utilizare civil-militară a infrastructurii, telecomunicații, securitate energetică, lanțuri de aprovizionare, dimensiunile războiului informațional, infrastructuri critice sau apărare cibernetică. Poate nu întâmplător, într-un simț anticipativ caracteristic unei Alianțe atât de agile, NATO a început să pună bazele unor indicatori de reziliență în fața provocărilor amenințărilor.

© Photo Collage

Un nou deal transatlantic și epoca Joe Biden – Adesea se spune că prima vizita externă pe care o efectuează un președinte al Statelor Unite definește prioritățile globale ale Americii. Va fi de bun augur ca prima parte a anului 2021 să fie intervalul cronologic a două summit-uri: o reuniune la nivel înalt a celor 30 de lideri euro-atlantici și o întrunire UE27 – SUA, ambele cu Joe Biden în postura de președinte al SUA. Cele două summituri – NATO și UE și SUA -, anticipate a avea loc la Bruxelles, vor fi ocazia reînnoirii pentru relația transatlantică, care va ieși de sub semnul tensionatei epoci Trump. 

Din acestea, cred că derivă câteva oportunități: adoptarea unor Declarații Comune semnificative prin conținut, inclusiv prin instituirea unor noi foi de parcurs privind cooperarea transatlantică sau lansarea unor noi tratative pentru un acord de liber schimb al blocului transatlantic, O potențială foaie de parcurs de transatlantică ar putea cuprinde o poziționare comună vis-a-vis de rivalitatea sistemică reprezentată de China, de agresivitatea Rusiei sau de problema strategică devenită Turcia, o coordonare a ambelor maluri ale Atlanticului de Nord în lupta împotriva schimbărilor climatice după re-cuplarea SUA la Acordul climatic de la Paris, dar și o clarificare a relației între autonomia (deși prefer termenul de “reziliență” așa cum este el promovat de România) strategică europeană și importanța crucială a umbrelei de securitate euro-atlantică oferită Europei prin intermediul NATO. Teme secundare, dar cu un impact potențial

Dimensiuni cheie ale refacerii legăturii transatlantice vor fi relațiile dintre SUA și Regatul Unit, care ar putea încheia un acord de liber schimb, dar și felul în care noua administrație de la Washington va interacționa cu capitalele din UE, cunoscut fiind faptul că administrația Trump a retrogradat Berlinul. Din această privință, capitale precum Varșovia sau București și centre decizionale est-europene au fost privilegiate. Însă, Joe Biden nu este doar un pro-atlantist convins, ci și un fin cunoscător politic și strategic al Europei Centrale și de Est, vizitele sale la București ca vicepreședinte al SUA stând mărturie ale angajamentului viitoarei administrații față de “noua Europă”. Este de așteptat, în această privință, ca Statele Unite să continue o dublă abordare: coordonare transatlantică at large și construcție de cooperări politice în formate restrânse (Inițiativa celor Trei Mări) și în câmp bilateral.

De asemenea, merită inserate și oportunitățile care decurg din cooperarea în cadrul G7 și G20, care în 2021 vor fi prezidate de Regatul Unit (G7) și Italia (G20), dar și consolidarea colaborării cu democrațiile asiatice.

Nu în ultimul rând, o altă temă majoră cu impact asupra securității transatlantice va fi determinată de negocierile dintre Statele Unite și Rusia privind un nou acord nuclear de echilibru strategic, având în vedere că Tratatul New Start este scadent în februarie 2021.

© Bundesregierung

Relația franco-germană, Emmanuel Macron și viitorul post-Merkel  – Anul 2020 a demonstrat, din nou și dacă mai era necesar, cât de vitală este cooperarea europeană dintre Paris și Berlin, originile fondului de redresare post-COVID-19 fiind atribuite planului de relansare prezentat în comun de președintele francez Emmanuel Macron și de cancelarul german Angela Merkel, a cărei țară a asigurat președinția Consiliului UE în a doua jumătate a anului.

Prin urmare, relația franco-germană va continua să joace un rol important, inclusiv cu un plus de dinamism. 2021 va reprezenta anul ieșirii de pe scena puterii pentru Angela Merkel, în timp ce Emmanuel Macron va avea parte de un an dificil în pregătirea sezonului electoral prezidențial din 2022.

Astfel, deznodământul alegerilor parlamentare germane din toamna lui 2021 și modul în care Macron își va înfăptui ambițiile politice în pregătirea președinției franceze a Consiliului UE din ianuarie – iunie 2022 și a alegerilor prezidențiale din primăvara lui 2022 vor influența anul politic european 2021, inclusiv Conferința privind viitorul Europei.

© Administrația Prezidențială

Noi borne pentru politica externă a României, îndeosebi Parteneriatul Strategic cu SUA – Toate cele mai de sus vor reverbera, într-un fel sau altul, și în acțiunea diplomatică și de politică externă a Bucureștiului în 2021. În schimb, cred că vor exista și câteva teme particulare importante. Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite va aniversa zece ani de la semnarea Declarației Comune la nivel prezidențial, iar marcarea acestui moment – de ce nu printr-o vizită prezidențială americană la București? – va fi una importantă după un 2020 consistent pe plan bilateral politic, economic, militar. Plaja de oportunități este consistentă: întărirea prezenței militare a SUA în România prin investițiile pe care Washington-ul le va face la Baza Aeriană de la Câmpia Turzii, demararea construcției noilor reactoare de la Cernavodă și, deci, o implicare economică substanțială a SUA în țara noastră.

Într-un spirit similar, alte două momente, precum lansarea Parteneriatului Strategic cu Japonia și înnoirea post-Brexit a Parteneriatului Strategic cu Marea Britanie, vor genera oportunități. În egală măsură, o oportunitate rară în comparație cu ultimul deceniu va fi readucerea Republicii Moldova pe orbita europeană prin apropierea Chișinăului de România și de Uniunea Europeană.

Sub semnul aceleiași reziliențe, Bucureștiul va putea juca încă o dată cartea de a face jocuri mari prin jocuri mici. Succese în momente dificile precum “prima țară gazdă a rezervei strategice a Uniunii Europene” sau “primul aliat NATO care întrebuințează Capabilitatea Aeriană de Transport Strategic a Alianței” sunt gesturi care permit României să își croiască o pondere însemnată în interiorul Occidentului. Aceleași efecte le pot produce și succese precum găzduirea viitorului Centru UE pentru securitate cibernetică sau inițiative precum înființarea Centrului Euro-Atlantic pentru reziliență. 

Prioritatea fundamentală, indiferent de subiectele nominale, va rămâne edificarea influenței României în Uniunea Europeană și în cadrul NATO.

Pentru toate acestea, cuvântul cheie și linia acțiunilor comune pentru 2021 și dincolo de anul acesta ar trebui să fie reziliența, cu scopul de a asigura supraviețuirea pre-eminenței lumii occidentale în arhitectura globală.

 

Continue Reading

SPECIAL

Retrospectivă 2020: Anul fără precedent în istoria UE și a relațiilor transatlantice. De la riscul prăbușirii la acorduri și alegeri istorice. România – chipul solidarității europene

Published

on

Retrospectiva anului ce își numără ultimele ceasuri este un demers complicat. Cum să faci un bilanț al unui an despre care pot fi scrise volume și elaborate cercetări cu metodologii revelatoare și despre care exercițiile de tipul “worst case scenario” au devenit scene vii și cumplite pentru umanitate? Cum să sintetizezi cele mai importante evenimente ale anului ce închide al doilea deceniu al secolului al XXI-lea? Cum să le explici mai bine celor ce vor privi înapoi în istorie așa cum am făcut-o și noi că anul 2020 a debutat cu Brexit și s-a încheiat cu Brexit, un eveniment colosal în sine, și că între retragerea Regatului Unit din UE și acordul comercial din Ajunul Crăciunului am fost răvășiți politic, economic, social și societal de o pandemie pentru ca mai apoi să recăpătăm speranța renașterii unității europene și transatlantice?

Sub acest set de dileme, anul occidental 2020 are o dublă axiomă: a fost un an distinct, fără precedent în ultimul secol, însă, în egală măsură, a fost anul care dă ultima tușă unei decade începute sub efectele unei crize economico-financiare de proporții din 2008-2010, în care relațiile NATO cu Rusia au trecut de la cooperare la descurajare și apărare și în care, într-un singur an – 2016, comunitatea transatlantică a amuțit în fața rezultatului referendumului privind Brexit și a alegerii lui Donald Trump ca președinte al SUA, pentru ca mai apoi să asistăm la prima retragere din istorie a unui stat membru din UE și la temeri tot mai profunde ale unei rupturi transatlantice epocale. 

Agenda comunității occidentale în 2020 a depins în mare măsură de linia de finish sau de presiunea “ceasului care ticăie”, pentru a-l parafraza pe negociatorul-șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, care, alături de Angela Merkel, ar merita o reverență pentru alura statornică în momentele decisive pentru Europa din acest an.

Inaugurat prin “insularizarea” Marii Britanii de Uniunea Europeană, un produs politic naționalist de altfel, anul 2020 ne-a arătat, preț de câteva clipe contorizate în zile, ce înseamnă să nu existe Uniunea Europeană și ce înseamnă ca ea să ființeze. Retragerea în cochilii naționale în primele zile de când pandemia a lovit Europa, măsuri unilaterale care au vizat închiderea granițelor și lipsă de coordonare cu state vecine și cu parteneri sau o reacție incipientă lentă din partea Comisiei Europene, au ilustrat o imagine de necontestat: orice țară europeană, analizată la întâmplare, este cel mult un apendice al puterilor globale. Revirimentul spiritului european, atât instituțional prin măsurile fără precedent luate (fonduri deblocate, flexibilizarea transferului de bani între programe financiare, suspendarea regulilor bugetare), cât și prin solidaritatea de facto demonstrată prin sprijinul reciproc pe care statele UE și l-au acordat, ne-a înfățișat ce înseamnă să fii parte a celei mai puternice Uniuni între popoare.

Anecdota europeană care a circulat intens pe holurile bruxelleze în ultimii ani – “Bine ați venit în Europa, unde pentru fiecare criză avem un summit!” – a venit în 2020, anul celei mai mari crize din istoria UE, cu un răspuns pe măsură: “Bine ați venit în Europa, unde avem președinția germană a Consiliului Uniunii Europene pentru ultima dată cu Angela Merkel la cârmă!“. Fără a fi un panaceu, experiența, maturitatea și poziția de mare a putere ale Germaniei au ieșit la rampă în orice moment a fost nevoie pe parcursul ultimelor șase luni, îndeosebi în cele mai nevralgice puncte: finanțarea recuperării economice post-criză, condiționarea fondurilor UE de statul de drept, negocieri cu succes privind poziții ferme ale UE în raport cu țări precum Rusia, Turcia sau Belarus, acordul post-Brexit, un acord provizoriu de investiții cu China și un nou impuls pentru relația transatlantică, inclusiv prin punerea în discuție a subiectului autonomiei strategice europene. Toate acestea sunt rodul unui compromis care o va așeza pe Angela Merkel în panteonul integrării europene.

Pe celălalt mal al Atlanticului de Nord, perspectiva unui nou mandat al lui Donald Trump la Casa Albă a fost alungată de modul precar în care președintele american a gestionat pandemia, Statele Unite fiind de departe cea mai afectată țară din lume. Ecoul politic din cancelariile europene care l-au felicitat pe Joe Biden pentru câștigarea alegerilor prezidențiale americane în timp ce Donald Trump refuza să își recunoască înfrângerea imaginau atât suferința la care a fost supusă relația Europa – SUA în ultimii patru ani, cât mai ales zărirea noilor oportunități de reînnoire a legăturii transatlantice.

Practic, cu toate vicisitudinile care provin din această criză sanitară globală, anul 2020 închide și cauterizează cele mai adânci fisuri și răni politice în planul relațiilor transatlantice și unității europene – Brexit și președinția lui Donald Trump, lăsându-le parte a destinului acestui deceniu care a înrăutățit temeinic perspectivele păcii, securității și stabilității strategice globale.

În ce privește România, anul european și euro-atlantic 2020 a fost o reconfirmare a credibilității, a maturității și a respectului de care un aliat și un stat membru se poate bucura dacă își urmează cursul occidental. În pofida efectelor pandemiei și ale multor nevralgii interne, România a practicat un joc model pe plan european și euro-atlantic. A fost primul stat UE care a găzduit rezerva strategică medicală a Uniunii Europene și primul aliat NATO care utilizat capabilitatea de transport strategic a Alianței pentru a transporta echipamente medicale, demonstrând crucialitatea existenței acestor organizații pentru bunul mers al Occidentului politic. A oferit o triplă perspectivă de solidaritate, trimițând echipe de experți, medici și asistenți în trei state: Italia – țara din UE care este acasă pentru peste un milion de români; Republica Moldova – al doilea stat românesc și Statele Unite ale Americii – aliatul strategic numărul unu. Pe scurt, România a fost chipul solidarității europene. A demonstrat capacitate de negociere, obținând importante beneficii de pe urma măsurilor luate de Uniunea Europeană pentru gestionarea efectelor pandemiei, pentru ca în luna decembrie să obțină și găzduirea viitorului Centru al UE pentru securitate cibernetică, prima structură europeană de pe teritoriul țării. În paralel, România a semnat o serie de acorduri de apărare, economice și energetice cu Statele Unite, luna octombrie fiind un adevărat “desant guvernamental românesc la Washington”. Per total, România închide acest an și acest deceniu cu certitudinea majoră a unui rezervor financiar de 80 de miliarde de euro pe care îl va putea accesa pe parcursul următorului deceniu pentru modernizarea și redresarea economică a țării.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională ale anului, unele dintre ele cu un potențial epocal de influențare a viitorului deceniu:

Ianuarie – SUA și Iran, în prag de conflict. Brexit, Brexit și iar Brexit

1 ianuarie: Croația a preluat președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Finlanda, iar Statele Unite ale Americii preiau de la Franța președinția anuală a G7.

3 ianuarie: Izbucnește o nouă criză de securitate între Statele Unite și Iran după ce influentul general iranian Qasem Soleimani, liderul forțelor Quds, a fost ucis în urma unui atac cu dronă al Forțelor Aeriene ale SUA.

9 ianuarie: Camera Comunelor a Parlamentului Regatului Unit votează cu 330 de voturi la 231 voturi în favoarea proiectului de lege privind acordul de retragere care autorizează plecarea țării din Uniunea Europeană la sfârșitul luni.

23 ianuarie: Este înregistrat primul deces din cauza infecției cu noul coronavirus, în Wuhan, China.

24 ianuarie: Premierul Boris Johnson a semnat acordul cu privire la Brexit, salutând “un nou capitol din istoria” țării sale.

29 ianuarie: Președintele american Donald Trump semnează noul acord comercial SUA – Mexic Canada, destinat să înlocuiască vechiul acord NAFTA.

© European Union 2020 – Source : EP

29 ianuarie: Parlamentul European a dat undă verde ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, ratificând acordul de retragere printr-un vot care va rămâne în enciclopedia europeană. Cu 621 voturi pentru, 49 împotrivă și 13 abțineri, dintr-un total de 683, eurodeputații au parcurs miercuri ultima etapă procedurală a acestui proces de ratificare, pavând calea încheierii unei relații care datează de aproape jumătate de secol.

30 ianuarie: Organizația Mondială a Sănătății declară focarul de coronavirus din China drept o urgență de sănătate publică de interes internațional, pentru a șasea oară când invocă această măsură din 2009 încoace.

31 ianuarie: Regatul Unit a părăsit oficial Uniunea Europeană, momentul fiind marcat la Londra prin focuri de artificii și o numărătoare inversă proiectată pe sediul premierului britanic de pe Downing Street 10, în vreme ce la Bruxelles s-a desfășurat, în liniște, procesiunea retragerii drapelului britanic de lângă cele ale statelor membre ale Uniunii Europene.

© European Union

Februarie – Calmul aparent dinaintea furtunii

© Boris Johnson/ Facebook

1 februarie: Marea Britanie devine primul stat din istorie care părăsește Uniunea Europeană. Urmează o perioadă de tranziție (cunoscută drept post-Brexit) până pe data de 31 decembrie 2020.

5 februarie: Președintele american Donald Trump a fost achitat de Senat cu 52 la 48, împotriva acuzației de abuz de putere și cu 53 la 47, împotriva acuzației de obstrucționare a Justiției, ca parte a unui proces deschis de Camera Reprezentanților, controlată de democrați.

5 februarie: În România izbucnește o criză politică. Moțiunea de cenzură inițiată de PSD împotriva guvernului Orban a fost adoptată de Parlament cu 261 de voturi “pentru” și 139 de voturi “împotrivă”. O zi mai târziu, președintele Klaus Iohannis îl propune din nou pe liderul PNL, Ludovic Orban, pentru funcția de prim-ministru, în ceea ce a fost considerată o încercare de a forța organizarea de alegeri anticipate. Pe fondul izbucnirii epidemiei de coronavirus, guvernul Orban 2 a fost învestit din nou de Parlament la 14 martie.

11 februarie: Organizația Mondială a Sănătății atribuie bolii provocate de virusul SARS-CoV-2 numele de COVID-19.

14-16 februarie: Are loc Conferința de Securitate de la München, cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, sub titulatura “Westlessness” în sensul unei dezoccidentalizări a lumii internaționale. România este reprezentată de una dintre cele mai numeroase delegații statale, în frunte cu premierul Ludovic Orban, ministrul de externe Bogdan Aurescu și ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă. Discursurile principale europene au fost susținute de președinții german Frank-Walter Steinmeier și francez Emmanuel Macron, care au criticat dezangajarea SUA și au cerut Europei să își asume mai multă responsabilitate. În replică, SUA au promis sprijin de 1 miliard de dolari pentru proiectele energetice ale Inițiativei celor Trei Mări din care face parte și România. (Puteți citi pe larg corespondența CaleaEuropeană.ro de la München)

20-21 februarie: Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord privind cadrul financiar multianual 2021-2027, la capătul a două zile de negocieri complicate și încleștate, în care tratativele în formate de reuniuni bilaterale și multilaterale au predominat în detrimentul reuniuni din plen a summitului extraordinar al Consiliului European.

Martie – COVID-19 devine pandemie, iar Europa epicentrul ei. Uniunea Europeană trece rapid de la eșecul măsurilor naționale și necoordonate la deciziile comune în spiritul solidarității. SUA, solidaritate cu România. Macedonia de Nord se alătură NATO

© Adminstrația Prezidențială

4 martie: Președintele Klaus Iohannis este laureat al Premiului European Coudenhove-Kalergi 2020 pentru ”merite remarcabile în calitate de om politic care contribuie decisiv la integrarea europeană a României”.

8-9 martie: Italia intră parțial și apoi total în carantină pe fondul răspândirii epidemiei de COVID-19.

11 martie: Organizația Mondială a Sănătății declară oficial pandemie de coronavirus.

13 martie: Organizația Mondială a Sănătății anunță oficial depășirea pragului de 5.000 de decese la nivel mondial din cauza coronavirusului și că “Europa este în prezent epicentrul pandemiei de COVID-19”.

© EMA/ Twitter

13 martie: Comisia Europeană propune un sprijin inițial de 37 de miliarde de euro pentru a atenua impactul socioeconomic al pandemiei de coronavirus.

14 martie: Spania urmează Italiei și instaurează carantina și auto-izolarea pe teritoriul țării. În Franța, guvernul închide restaurante, baruri și magazine din toată țara din cauza pandemiei COVID-19. Farmaciile, magazinele alimentare și băncile rămân deschise.

16 martie: România intră în stare de urgență pentru 30 de zile, conform unei decizii decretate de președintele Klaus Iohannis. Măsura a fost prelungită pentru încă 30 de zile, până la 15 mai. De asemenea, pe 24 martie a fost instituită carantina totală în România.

17 martie: Reuniți în premieră în format videoconferință, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au închis frontierele externe al UE și spațiul Schengen timp de cel puțin 30 de zile.

19 martie: Banca Centrală Europeană lansează un plan de urgență de 750 de miliarde de euro destinați datoriei publice și private pe fondul pandemiei de coronavirus.

20 martie: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunță decizie fără precedent în istoria UE. Comisia Europeană activează clauza relaxării regulilor bugetare, iar ”guvernele pot pompa în economie oricâți bani e nevoie” fără a ține cont de prevederile menținerii deficitului bugetar sub 3% din PIB.

© European Union, 2020/Source: EC – Audiovisual Service

26 martie: Președintele Klaus Iohannis anunță că România va fi primul stat membru al UE care va găzdui rezerva strategică de echipamente medicale rescEU, ca parte a măsurilor europene de combatere a pandemiei de coronavirus.

26-28 martie: România devine primul stat NATO care utilizează Capabilitatea de Transport Aerian Strategic a NATO pentru a transporta echipament medical din Coreea de Sud. În semn de solidaritate, costurile unuia dintre zboruri au fost asigurate de guvernul Statelor Unite.

27 martie: O Declarație comună a Consiliului European este adoptată. Liderii UE au căzut de acord pentru ”o strategie de ieșire” din criza COVID-19 cu ”investiții fără precedent”, însă planul de relansare economică mai așteaptă.

27 martie: Macedonia de Nord a devenit cel de-al 30-lea stat membru al NATO.

Aprilie – Chipul solidarității europene, întruchipat de România. Țările UE decid un răspuns economic de peste 500 de miliarde de euro la criza provocată de pandemie. Prețul petrolului texan se prăbușește în premieră la cotație negativă

7 aprilie: De Ziua Mondială a Sănătății, o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române a transportat o echipă formată din medici și asistenți medicali români, pe care România, în baza unei decizii anunțate de președinte Klaus Iohannis, o trimite în Italia pentru a ajuta autoritățile în lupta împotriva noului coronavirus. Italia, prin vocea ministrului de externe Luigi di Maio, a mulțumit României pentru acest gest, în vreme ce președinta Comisiei Europene a salutat această decizie a autorităților române, catalogând-o drept dovadă de “solidaritate europeană”.

© Ambasada României în Italia/ Facebook

9 aprilie: Miniștrii de finanțe din zona euro au ajuns la un acord fără precedent în favoarea unui răspuns economic comun de 540 de miliarde de euro disponibili imediat pentru a lupta împotriva consecințelor crizei provocate de noul coronavirus. Acordul cuprinde trei plase de siguranță: aproximativ 240 de miliarde de euro disponibili prin intermediul Mecanismului european de stabilitate pentru o linie de credit echivalentă cu 2% din PIB-ul fiecărui stat, 200 de miliarde de euro garanții pentru companii de la Banca Europeană de Investiții și 100 de miliarde de euro, instrumentul Comisiei Europene pentru schemele naționale de șomaj și sprijin pentru întreprinderi. De asemenea, Eurogrupul a căzut de acord asupra unei înțelegeri care nu implică emiterea de obligațiuni guvernamentale de tip “coronabonds”, dorite inițial de Italia, Spania și Franta, dar respinse de Germania și Olanda. Totodată, miniștrii europeni au decis să lucreze asupra unui “plan de redresare” și au subliniat că viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 va juca un rol central în această “redresare economică”.

12 aprilie: Papa Francisc rostește binecuvântarea Urbi et Orbi într-un cadru inedit în care cetatea Vaticanului este pustie, ca parte a măsurilor de prevenire a răspândirii pandemiei. Suveranul Pontif cere Europei să se unească în fața “provocării epocale”: “Nu este timpul egoismelor. Acest iubit continent a putut să învie grație unui concret spirit de solidaritate”.

14 aprilie: Președintele american Donald Trump anunță suspendarea contribuției financiare a SUA la Organizația Mondială a Sănătății, pe motivul “proastei gestionări” a pandemiei noului coronavirus, în timp ce Fondul Monetar Internațional preconizează că economia mondială se va diminua cu 3%, cea mai mare recesiune de la Marele Crah din 1930.

20 aprilie: Prețul petrolului în Statele Unite a scăzut la un nivel record ajungând până la -37,63 USD pe baril. Este pentru prima dată când prețul petrolului american a scăzut sub 0 (zero).

© Ambasada României în Republica Moldova/ Facebook

30 aprilie: O echipă formată din 42 de medici şi asistenţi medicali din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului Sănătăţii a plecat în Republica Moldova pentru a completa echipele medicale din ţara vecină în lupta împotriva COVID-19. Acțiunea face parte din ansamblul măsurilor de sprijin întreprinse de România în cadrul Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și a fost demarată cu ocazia împlinirii a zece ani de la lansarea Parteneriatului Strategic.

Mai – 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial și 70 de ani de unitate în Europa, marcați prin discursuri emoționante. Comisia Europeană lansează, cu sprijinul Franței și Germaniei, un plan de relansare economică post-pandemie

© The Royal Family/ Screenshot

8 mai: Europa marchează împlinirea a 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial pe bătrânul continent, ceremoniile fastuoase fiind înlocuită de ceremonii restrânse și mesaje în format digital. Astfel, președintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier a atras atenția asupra ”vechilor duhuri rele într-o nouă înfățișare” precum ”ostilitatea între națiuni, disprețul pentru democrație” și a cerut liderilor lumii ”mai multă cooperare”. Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel au reafirmat “necesitatea, mai imperioasă ca niciodată, a angajamentului european”. Poate cel mai emoționant, regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii s-a adresat poporului britanic la exact aceeaşi oră la care tatăl său, regele George al VI-lea, o făcea în urmă cu șapte decenii și jumătate. Aceasta a transmis un mesaj epocal din “amintirea vie” a sfârșitului celui de-al Doilea Război Mondial: “Nu renunțați niciodată, nu disperați niciodată. Acesta a fost mesajul Zilei Victoriei”.

9 mai: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene marchează Ziua Europei și împlinirea a 70 de ani de la Declarația Schuman printr-o serie de mesaje comune, îndemnuri și apeluri la unitate în fața provocărilor reprezentate de pandemia de coronavirus. Cancelarul Angela Merkel afirmă că Germania “își va juca rolul” pentru viitorul Europei, precizând că fondarea UE după al Doilea Război Mondial a fost un eveniment de bun augur pentru țara sa, în timp ce președintele Franței Emmanuel Macron a vocat ”spiritul european de a îndrăzni și de a acționa pentru viitor” de acum 70 de ani. În mesajul său, președintele Klaus Iohannis a a arătat că are deplină încredere în viitorul Uniunii și a făcut apel la europeni să transforme actuala criză în cea mai puternică lecție de solidaritate.

13 mai: România întreprinde un gest de solidaritate și față de principalul său aliat și anunță că va trimite în Statele Unite o echipă de 15 medici militari şi specialişti în apărare chimică, bacteriologică, radiologică şi nucleară.

© Alabama National Guard/ Facebook

19 mai: Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel propun un plan de relansare europeană de 500 de miliarde de euro: Pentru prima dată în istorie, Franța și Germania au convenit asupra necesității unei datorii comune a UE.

© Bundesregierung

21 mai: Președintele SUA Donald Trump a anunţat joi retragerea SUA din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare, invocând faptul că Rusia nu respectă tratatul.

26 mai: Proteste provocate de uciderea lui afro-americanului George Floyd au izbucnit în sute de orașe din SUA și în întreaga lume.

© European Parliament Multimedia Centre

27 mai: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat în plenul Parlamentului European un plan bugetar reînnoit pentru următorii șapte ani, sub forma Cadrului Financiar Multianual și a unui instrument de redresare economică, menit să alimenteze o relansare a economiei Uniunii după criza coronavirusului. Șefa executivului european a propus un Cadru Financiar Multianual pentru perioada 2021-2027 de 1.100 de miliarde de euro și un plan pentru un instrument suplimentar de redresare economică “Next Generation EU” de 750 de miliarde de euro pentru a combate impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19, valoarea totală a planului fiind de 1.850 de miliarde de euro. Comisia Europeană a desemnat acest plan drept “momentul Europei” de a repara prejudiciile aduse de criză și de a pregăti viitorul pentru noua generație.

30 mai: Racheta Falcon 9 și capsula Crew Dragon cu cei doi astronauți NASA, Robert Behnken și Douglas Hurley, au decolat spre orbită unde s-a andocat la Stația Spațială Internațională. Misiunea comună NASA – Space X reprezintă o cotitură istorică, fiind primul zbor cu echipaj uman al companiei lui Elon Musk şi fiind, de asemenea, pentru prima oară când NASA trimite în spaţiu astronauţi la bordul unei navete a unei companii private. Pentru Statele Unite reuşita acestei misiuni reprezintă un pas crucial pe drumul către independența de Rusia pentru accesarea Stației Spațiale şi un motiv de mândrie naţională.

Iunie – NATO își pregătește reformarea ca o alianță mai puternică militar, politic și cu o abordare mai globală

5 iunie: Statele membre ale UE au decis redeschiderea completă și coordonată a frontierelor interne până la 30 iunie. Orice restricții rămase vor fi justificate, nediscriminatorii și proporționale. De asemenea, Comisia Europeană va prezenta un plan pentru ridicarea coordonată a restricțiilor de călătorie pentru cetățenii non-UE cel mai devreme în luna iulie.

© NATO

8 iunie: Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și-a lansat luni viziunea privind viitorul Alianței Nord-Atlantice pentru următorul deceniu – “NATO 2030” -, o alianță care trebuie “să rămână puternică din punct de vedere militar, să fie mai unită din perspectivă politică și să își asume o abordare mai cuprinzătoare la nivel global” în fața provocărilor și amenințărilor reprezentate de Rusia, de terorism, de dezinformare și de propagandă și de ascensiunea Chinei.

30 iunie: Parlamentul României a aprobat Strategia Națională de Apărare a Țării propusă de președintele Klaus Iohannis și care reafirmă ca piloni de bază Parteneriatul Strategic cu SUA și apartenența la UE și NATO. Noua Strategie definește “pre-eminența SUA” în fața Chinei drept element cheie pentru interesul național. Comportamentul agresiv al Rusiei, principala amenințare la adresa României.

Iulie – Marile decizii europene intră sub semnul astral al președinției germane a Consiliului UE. Liderii statelor UE aprobă pachetul economic de 1.824 miliarde de euro, cel mai mare din istoria Uniunii

© European Union 2020 – Source : EP

1 iulie: Germania, stat membru fondator al Uniunii Europene, preia pentru a 13-a oară președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment delicat pentru proiectul european, care se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa – pandemia de coronavirus, având ca obiectiv consolidarea unei Europe puternice, solidare, dar și suverane în timpul celei mai profunde recesiuni economice după cel de-al Doilea Război Mondial. Pentru cancelarul Angela Merkel, aceasta va fi ultima sa președinție la Consiliul UE, după cea din 2007 când a avut un rol decisiv în a debloca negocierile pentru Tratatul de la Lisabona. Mandatul pe care Germania și-l asumă de la 1 iulie echivalează cu moștenirea politică pe care Merkel, cel mai longeviv lider european în funcție, o va lăsa Europei într-un moment în care liderii săi politici negociază planul de relansare post-criză de 750 de miliarde de euro și viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027 în valoare de 1.100 de miliarde.

7 iulie: Statele Unite au notificat oficial ONU cu privire la retragerea americană din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care va intra în vigoare la 6 iulie 2021.

10 iulie: Bulgaria și Croația au fost acceptate de cele 19 state membre ale zonei euro în Mecanismul ratelor de schimb, anti-camera zonei euro.

© Administrația Prezidențială

17-21 iulie: Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron, Mark Rutte și ceilalți șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au ajuns la un acord fără precedent într-un context extraordinar. După tratative maraton la primul summit “în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. De asemenea, liderii europeni au depășit dificultățile și în ce privește condiționalitățile, iar acordarea fondurilor europene va fi supusă în premieră criteriului respectării statului de drept, în timp ce acordarea granturilor din cadrul NGEU va fi evaluată din perspectiva obiectivelor cuprinse în recomandările specifice de țară. Agrearea unui fond de redresare precum Next Generation EU reprezintă o premieră la nivel european, fiind pentru întâia dată când țările UE cad de acord asupra unei datorii comune. Acordul între șefii de stat sau de guvern a fost obținut la ora 6:30, pe 21 iulie, după patru zile și patru nopți de negocieri, transformând acest summit într-unul dintre cele mai lungi din istoria Uniunii Europene. Din cele 1.824 de miliarde de euro, România urmează să beneficieze de 79,9 miliarde de euro.

23 iulie: Secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo a susținut un discurs de o rară virulență privind relațiile cu China, încheind astfel o serie de discursuri ale oficialilor americani în care consilierul pentru securitate națională Robert O’Brien a vorbit despre provocările ideologice, directorul FBI Chris Wray s-a referit la spionaj, iar procurorul general William Barr a atins problemele economice. Discursul lui Pompeo a fost susținut în mod simbolic la Biblioteca Prezidențială Richard Nixon, primul președinte american care a efectuat o vizită în China, în 1972. Cu ocazia respectivă, Mike Pompeo a îndemnat ”lumea liberă” să triumfe împotriva ”noii tiranii” chineze, decretând eșecul politicii de dialog cu China şi criticându-l pe Xi Jinping, ”adeptul sincer al unei ideologii totalitare falimentare”.

29 iulie: Statele Unite anunță că vor retrage aproximativ 11.900 de militari americani staționați în Germania, reducând contingentul la aproximativ 24.000, iar o mare parte dintre aceștia vor fi relocați în regiunea Mării Negre, în Polonia, în țările baltice, în Belgia și Italia.

August – Explozii în Beirut, proteste în Belarus și otrăvirea opozantului rus Aleksei Navalnîi cu agent neurotoxic

© European Union 2020

4 august: Cel puțin 200 de oameni au murit și alte peste 6.000 au fost răniți în urma exploziilor în portul din Beirut, o parte dintre ei fiind îngropați sub moloz, din cauza nitratului de amoniu depozitat. Peste 300.000 de oameni au rămas fără locuințe în urma exploziilor. Autoritățile din Liban au declarat începând de miercuri, 5 august, trei zile de doliu național.

6-9 august: Se împlinesc 75 de ani de la singurele bombardamente atomice din istorie asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki.

9 august: Au loc alegeri prezidențiale în Belarus. Aleksandr Lukașenko a obținut al șaselea mandat de președinte cu un scor de 79,7%. Opozanții președintelui ales, în frunte cu candidata opoziției Sviatlana Tsikhanouskaya, au contestat corectitudinea alegerilor și au organizat manifestații de protest. Manifestațiile care au avut loc în multe orașe din Belarus, au condus la o reprimare brutală din partea forțelor de ordine, soldate cu mii de arestări, unul din manifestanți pierzându-și viața. Șapte zile mai târziu a avut loc cel mai mare marș politic din istoria Belarusului, cu peste 500.000 de cetățeni ieșiți pe străzile capitalei Minsk și ale altor orașe ale țării.

13 august: Israel și Emiratele Arabe Unite au căzut de acord asupra normalizării relațiilor, înțelegere mediată de SUA. Emiratele Arabe Unite vor fi astfel a treia ţară arabă care stabileşte relaţii diplomatice cu Israelul, după Egipt în 1979 şi Iordania în 1994.

20 august: Pe 20 august 2020, activistul anti-corupție și critic al puterii din Rusia Aleksei Navalnîi a fost otrăvit de către un gaz iritant și a fost spitalizat în stare gravă. Se suspectează că a fost otrăvit prin contaminarea ceaiului înaintea zborului său de la Tomsk la Moscova. În timpul zborului, lui Navalnîi i s-a făcut foarte rău și a fost transportat la un spital din Omsk după o aterizare de urgență în acest oraș, unde a pus în comă indusă. A fost evacuat două zile mai târziu la spitalul Charite din Berlin, Germania. Pe 2 septembrie, guvernul german a declarat că are „dovezi clare” că Navalnîi a fost otrăvit de un agent noviciok și a cerut explicații guvernului rus.

20 august: Președintele francez Emmanuel Macron Macron o primește pe cancelarul german Angela Merkel la Fort de Brégançon, fiind pentru prima dată când cancelarul german vizitează reședința de vară a șefilor de stat francezi, la 25 de ani distanță de când Helmut Kohl a fost primit de François Mitterrand, întâlnirea fiind considerată un nou gest de unitate franco-germană în fața provocărilor cu care se confruntă Europa.

28 august: Shinzo Abe, cel mai longeviv premier al Japoniei, a anunțat că demisionează din motive de sănătate, după șapte ani și opt luni la conducerea Executivului de la Tokyo.

Septembrie – Primul discurs privind Starea Uniunii Europene al Ursulei von der Leyen

4 septembrie: SUA anunță un acord între Serbia și Kosovo care normalizează relațiile economice dintre cele două țări și care include prevederi prin care Kosovo va recunoaște Israelul, iar Serbia își va muta ambasada din Israel la Ierusalim.

16 septembrie: Yoshihide Suga este ales prim-ministru al Japoniei, în urma demisiei predecesorului său Shinzo Abe din cauza problemelor de sănătate.

© European Union 2020 – Source : EP

16 septembrie: Președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a susținut primul său discurs privind Starea Uniunii Europene în timpul celei mai grave crize din istoria UE. În prima sa dezbatere privind Starea Uniunii Europene, Ursula van der Leyen a prezentat activitatea Comisiei pentru a atenua criza economică și sanitară provocată de COVID-19 și va prezenta viziunea sa privind redresarea economică, lupta împotriva schimbărilor climatice și situația din vecinătatea Europei. Șefa executivului european și-a început discursul anual privind SOTEU cu un omagiu adus doctorilor și personalului medical, manifestându-și aprecierea pentru medicii români care au tratat pacienți în Italia, una dintre cele mai puternic afectate țări în momentul în care Europa era epicentrul pandemiei COVID-19.

27 septembrie: Au loc alegeri locale în România.

28 septembrie: Procurorul-șef al Parchetului European Laura Codruța Kövesi și cei 22 de procurori europeni și-au luat angajamentul solemn în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, marcând astfel debutul oficial al activităților EPPO.

Octombrie – Măsuri ferme ale UE în privința Belarusului, după alegerile prezidențiale, și Turciei, pe fondul tensiunilor din Mediterană. Desant guvernamental al României la Washington.

2 octombrie: Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au decis, la Bruxelles, să dea undă verde unor sancțiuni împotriva autorităților din Belarus.

2 octombrie: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord privind un mesaj de fermitate însoţit de avertismentul cu sancţiuni adresat Turciei, într-o demonstrație de unitate față de Grecia și Cipru în contextul tensiunilor din estul Mării Mediterane, reaprinse pe fondul tensiunilor dintre Ankara și Nicosia și a disputelor maritime dintre Atena și Ankara.

© U.S. Secretary of Defense/ Facebook

8 octombrie: Statele Unite și România au semnat „Foaia de parcurs dedicată cooperării la nivelul apărării 2020-2030”, document care avansează prioritățile strategice privind consolidarea cooperării la Marea Neagră, rotația continuă a forțelor SUA în Romania, întărirea eforturilor în domeniul securității cibernetice, rezilienței, respectiv asistența SUA pentru îndeplinirea țintelor de capabilități aliate și modernizarea forțelor armate.

9 octombrie: România şi SUA au parafat la 9 octombrie, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

10 octombrie: Armenia și Azerbaidjan ajung la un acord de încetare a focului în Nagorno-Karabah.

20 octombrie: Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și secretarul de stat al SUA Michael R. Pompeo au avut, la Washington, consultări politice cu privire la evaluarea stadiului și prioritizarea proiectelor de interes comun pentru perioada următoare, având în vedere obiectivul extinderii și aprofundării cooperării bilaterale în 2021, când va fi marcată cea de-a 10-a aniversare a adoptării Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii.

22 octombrie: România a câștigat șefia Autorității Europene a Muncii. Diplomatul Cosmin Boiangiu a fost ales în funcția de director executiv.

26 octombrie: România și Franța au semnat o nouă foaie de parcurs a Parteneriatului Strategic, România obținând garanția susținerii din partea Franței pentru aderarea la Schengen și la OCDE.

Noiembrie – Alegeri prezidențiale în SUA și în Republica Moldova: Joe Biden îl învinge pe Donald Trump și reaprinde speranța refacerii relației transatlantice. La Chișinău, pro-europeana Maia Sandu devine prima femeie președinte

3 noiembrie: Joe Biden, fostul vicepreședinte al SUA și candidatul democrat la funcția de președinte al țării, a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-l pe Donald Trump și devenind cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite și cel de-al 14-lea fost vicepreședinte care preia funcția supremă în statul american. În egală măsură, Kamara Harris, partenerul politic al lui Biden, va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA, dar și prima femeie afro-americancă și prima americancă cu origini sud-asiatice care va prelua această funcție. Biden a primit 81.282.896 de voturi, cel mai mare număr de voturi primit vreodată de un candidat aflat în cursa pentru Casa Albă, obținând 51,3% din totalul votului popular.

© buildbackbetter.gov/ Office of the President Elect

4 noiembrie: SUA se retrag formal din Acordul climatic de la Paris, însă președintele ales Joe Biden a promis că va Statele Unite vor reveni în acest pact important pentru lupta împotriva schimbărilor climatice.

6 noiembrie: Consiliul UE a adăugat pe lista persoanelor sancționate în legătură cu represiunea violentă și intimidarea manifestanților pașnici, a membrilor opoziției și a jurnaliștilor după alegerile prezidențiale din august, din Belarus, încă 15 membri ai autorităților de la Minsk, inclusiv pe președintele Aleksandr Lukashenko, precum și pe fiul  și consilierul său pentru securitate națională, Viktor Lukashenko.

© Maia Sandu/ Facebook

15 noiembrie: Candidata pro-europeană Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din Republica Moldova, învingându-l pe președintele în exercițiu, socialistul pro-rus Igor Dodon, devenind deopotrivă al șaselea președinte din istoria țării și prima femeie în această funcție la capătul unui scrutin considerat decisiv pentru viitoarea orientare strategică a Chișinăului.

16 noiembrie: Autorităţile de la Budapesta şi Varşovia şi-au exprimat veto-ul faţă de bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2017, în valoare de 1.074,3 miliarde de euro, precum şi faţă de fondul de redresare Next Generation, în valoare de 750 miliarde de euro, din cauza unei clauze din bugetul multianual care condiţionează accesul la fonduri de respectarea statului de drept, după o serie de acorduri succesive convenite de președinția germană a Consiliului UE și Parlamentul European, la 5 noiembrie privind corelarea fondurilor de mecanismul statului de drept, iar la 10 noiembrie privind acordul istoric de 1,82 trilioane de euro.

Decembrie

1-2 decembrie: Miniștrii de externe din cele 30 de state membre ale NATO au dezbătut raportul NATO 2030 întocmit de grupul de zece experți privind viitorul Alianței Nord-Atlantice. Din cele 138 de recomandări, cei zece experți subliniază că momentul de debut al pregătirii pentru NATO 2030 trebuie reprezentat de “actualizarea Conceptului Strategic din 2010” și definesc, în această ordine, Rusia și China drept principali actori în raport cu care Alianța trebuie să se poziționeze. Referirile experților la Marea Neagră și la flancul estic al Alianței, unde este localizată și România, pornesc de la argumentul că “principala caracteristică a mediului actual de securitate este reapariția competiției geopolitice”. Cu prilejul acestor discuții, România a anunțat intenția sa de a înființa un Centru Euro-Atlantic în domeniul rezilienței.

6 decembrie: Alegeri parlamentare în România. Pentru Senat s-au înregistrat 5.908.364 de voturi, PSD obținând un scor de 29,32%, PNL 25,58%, alianța USR-PLUS 15,86%, AUR 9,17% și UDMR 5,89%. Pentru Camera Deputaților s-au înregistrat 5.901.959 de voturi, PSD obținând 28,90%, PNL 25,18%, alianța USR-PLUS 15,37%, AUR 9,08% și UDMR 5,74%.

10 decembrie: Țările Uniunii Europene decid că Bucureștiul va găzdui Centrul Cyber al Uniunii Europene, prima structură a Uniunii Europene de pe teritoriul României. Obiectivul acestui Centru european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice (ECCC), care va coopera cu huburi specializate naționale, va fi să centralizeze ecosistemul de securitate tehnologică și industrială al statelor membre. Bucureștiul a fost ales în urma unui vot, dintr-o listă de șapte orașe pe care se mai aflau Bruxelles, München, Varșovia, Vilnius, Luxemburg și León.

10-11 decembrie: Șefii de stat sau de guvern din UE s-au reunit la Bruxelles, în cadrul ultimului summit al anului și celui din urmă din timpul președinției germane a Consiliului Uniunii, unde au deblocat veto-ul Poloniei și al Ungariei asupra bugetului UE, planului de relansare și condiționalității privind statul de drept. De asemenea, au adoptat concluzii privind relațiile UE-SUAimpunerea de sancțiuni împotriva Turciei și prelungirea măsurilor restrictive la adresa Rusiei. Totodată, cei 27 de lideri au decis, după negocieri complicate, asumarea țintelor climatice pentru reducere cu 55% a emisiilor până în 2030 și pentru decarbonizare până în 2050. A fost ultimul summit al Consiliului European cu cancelarul Angela Merkel din postura de lider al președinției Consiliului UE.

© European Union 2020

11 decembrie: Joe Biden și Kamala Harris au fost desemnați “Personalitatea Anului 2020” de revista TIME pentru că au oferit Americii “refacere și reînnoire pe un singur buletin de vot”.

14 decembrie: Colegiul Electoral din SUA a oficializat victoria președintelui ales al SUA, Joe Biden, care va deveni la 20 ianuarie 2021 cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite. Joe Biden, care a câștigat votul popular în urma alegerilor din 3 noiembrie la o distanță de șapte milioane de voturi de Donald Trump, actualul lider de la Casa Albă, a obținut majoritatea și în Colegiul Electoral, fiind votat de 306 de electori, cu mult peste cei 270 minim necesari pentru a-și securiza fotoliul prezidențial din Biroul Oval.

16 decembrie: Parlamentul European a aprobat “condiționalitatea statului de drept” pentru accesarea fondurilor europene. Mecanismul va fi aplicat de la 1 ianuarie 2021. De asemenea, Parlamentul European a aprobat bugetul UE 2021-2027 în valoare de 1.074,3 miliarde de euro și din care România va beneficia de aproximativ 47 miliarde de euro, diferența până la 79,9 miliarde de euro urmând a proveni din fondul de redresare Next Generation EU și Fondul pentru o tranziție justă.

© European Union 2020 – Source : EP

16 decembrie: Parlamentul European a decernat Opoziției democratice din Belarus Premiul Saharov 2020 pentru libertatea de gândire, în semn de recunoaștere a curajului, rezilienței și hotărârii acesteia de a lupta împotriva regimului autoritar și opresiv al lui Aleksandr Lukașenko, a cărui rămânere la putere este considerată ilegitimă de Uniunea Europeană.

21 decembrie: Agenția Europeană a Medicamentului a autorizat luni utilizarea în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene a vaccinului împotriva COVID-19 produs de companiile BioNTech/ Pfizer, în ceea ce reprezintă un moment istoric în Europa în lupta împotriva pandemiei de coronavirus.

23 decembrie: Noul guvern PNL-USR-PLUS-UDMR, condus de Florin Cîțu, este învestit de Parlament cu 260 de voturi “pentru” și 186 “împotrivă”.

24 decembrie: Maia Sandu a fost învestită în funcția de președinte al Republicii Moldova, devenind prima femeie care deține această funcție.

© No. 10/ Flickr

24 decembrie: Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la 24 decembrie, în ajunul Crăciunului, la un acord comercial după nouă luni de negocieri intense și cu doar o săptămână înainte de încheierea perioadei de tranziție post-Brexit, care implică încetarea aplicării normelor europene pe teritoriul britanic. Textul include 1.246 de pagini ale documentului comercial, precum şi acorduri privind energia nucleară, schimbul de informaţii secrete, energia nucleară civilă şi o serie de declaraţii comune. Acordul presupune că, începând cu data de 1 ianuarie 2021, când Regatul Unit părăseşte în sfârşit piaţa unică europeană şi uniunea vamală, nu vor fi impuse tarife asupra circulaţiei mărfurilor originare din UE sau Regatul Unit. 

27 decembrie: Țările Uniunii Europene încep campania masivă de vaccinare împotriva COVID-19.

30 decembrie: Uniunea Europeană și China au ajuns la o înțelegere de principiu privind un acord de investiții, în ceea ce reprezintă ultimul rezultat notabil încheiat sub egida președinției germane a Consiliului Uniunii Europene, acesta fiind și unul dintre obiectivele majore pe care Angela Merkel și guvernul său le-au avut în timpul mandatului semestrial la cârma Consiliului. Potrivit înțelegerii convenite, acordul va crea un echilibru mai bun în relația comercială UE-China, iar Beijing-ul se angajează să permite accesul companiilor europene în mai multe sectoare cheie.

© European Union 2020

30 decembrie: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și preşedintele Consiliului European, Charles Michel, au semnat miercuri cele trei tratate care vor reglementa începând de vineri, 1 ianuarie 2021, relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Regatul Unit. Acordurile au fost semnate în aceeași zi, la Londra, și de prim-ministrul britanic Boris Johnson. Acordul post-Brexit, încheiat după patru ani și jumătate de la referendumul privind ieșirea Regatului Unit din UE, reprezintă prima înțelegere comercială și de securitate încheiată de Uniunea Europeană cu un stat care a decis să desprindă de proiectul european după o apartenență de 47 de ani, ca urmare a retragerii Marii Britanii din Uniune la 31 ianuarie 2020.

 

 

Continue Reading

Facebook

Team2Share

CONSILIUL UE5 mins ago

Șeful diplomației UE: 150.000 de militari ruși sunt comasați la frontiera cu Ucraina și în Crimeea. Este cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asistat vreodată

Corina Crețu28 mins ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Programul Erasmus+ va beneficia de un buget de peste 28 miliarde de euro în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027

Dacian Cioloș2 hours ago

Dacian Cioloș salută lansarea platformei Conferinței privind viitorul Europei: Acest exercițiu de dialog cu cetățenii este fără precedent în istoria Europei

Alin Mituța2 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța invită cetățenii să se înscrie pe platforma Conferinței pentru Viitorul Europei: Este prima dată în 70 ani de existență a UE când cetățenii pot să spună ce vor de la Europa

U.E.2 hours ago

Miniștrii afacerilor europene din PES: Vom apăra statul de drept în fața oricăror încercări ale unor state membre UE de a submina acest principiu

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Instituțiile UE au lansat platforma digitală a Conferinței privind viitorul Europei în toate cele 24 de limbi oficiale. Cetățenii sunt invitați să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei

U.E.2 hours ago

Germania: Liderul CDU, Armin Laschet, l-a invitat pe rivalul din CSU, Markus Soeder, la o întâlnire pentru a decide care dintre ei va candida la funcția de cancelar în numele alianței conservatoare

ROMÂNIA3 hours ago

Smart Everything Everywhere organizează conferința “AI for Startups and SMEs” pentru a discuta despre potențialul Inteligenței Artificiale de a produce următorii unicorni din România

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Maia Sandu, la Consiliul Europei: Prioritatea principală a mandatului meu este combaterea corupției și o reformă veritabilă a justiției în Republica Moldova

U.E.3 hours ago

Eurostat: România, printre cele câteva țări UE în care lucrările de construcții au înregistrat creșteri în luna februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 days ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending