Connect with us

SPECIAL

Retrospectivă 2019: Anul europenizării României și în care Uniunea Europeană și NATO și-au lansat rezoluțiile pentru deceniul următor

Published

on

Ancorat în câteva repere ce au putut fi anticipate, anul 2019 a pregătit calea pentru închiderea, în 2020, a unui deceniu consistent diferit de cel ce a debutat în 2011. Câteva salturi seculare în spate, în 1919 – primul an după Marele Război sau în 1819 – când Europa se refăcea după epopeea războaielor napoleoniene și ungea mecanismul echilibrului de putere instaurat prin Congresul de la Viena în 1815, sunt frânturi ale unor imagini despre cum și-au consumat timpul evenimente politice internaționale ale vremurilor respective.

În debut de 2019, lumina reflectoarelor europene s-a mutat de la Viena la București, când România a preluat de la Austria prima sa președinție la Consiliul Uniunii Europene. Tot la nivel european, am avut un ”Macroleon” la Elysee ambițios și hotărât, aflat înspre jumătatea mandatului său și beneficiind de culoarul favorabil al anunțatei retrageri a Angelei Merkel din funcția de cancelar în 2021. Noul tratat franco-german cu care a început anul 2019, întreg eșafodajul construit în baza rezultatelor alegerilor europene și rolul decisiv în numirea tuturor pozițiilor cheie din UE, atribuirea unui portofoliu de super-comisar european Franței, găzduirea summitului G7 și încercarea refacerii unor punți de cooperare cu Rusia lui Vladimir Putin sau tentativa de agitare a apelor în interiorul NATO, toate poartă semnătura lui Emmanuel Macron, adesea cel mai impetuos lider european.

Agenda europeană a fost dominată, în marea sa măsură, de două axiome: interminabilul Brexit și intrarea într-un nou ciclu decizional și, implicit, cu o nouă viziune strategică la nivelul UE în urma procesului declanșat de alegerile pentru Parlamentul European. Prelungit succesiv pe parcursul lui 2019, deznodământul Brexit-ului este din ce în ce mai legat de data de 31 ianuarie 2020, urmat de jocul negocierilor pentru stabilirea viitoarei relații. Europa instituțională încheie anul 2019 cu o garnitură schimbată și înzestrată politic până în anul 2024 să își bifeze obiectivele asumate.

Un zoom out gradual pune 2019 și sub semnul unor ceasuri aniversare, unde atât Alianța Nord-Atlantică, cât și Consiliul Europei, au aniversat 70 de la înființare

Un zoom out la scară largă ne arată o stare a relațiilor internaționale din ce în ce mai precară, conflictuală și concurențială. Epicentrul disputei globale este dat de ciocnirile tot mai repetate și întețite între SUA și China, unde Donald Trump, aflat pe final de mandat și în pregătire pentru o nouă cursă electorală, încearcă să provoace și să încetinească ritmul de dezvoltare al Chinei pentru a întârzia rocada la vârful ierarhiei globale, fie că vorbim de relațiile comerciale, infrastructura 5G sau noua cursă pentru cucerirea și dominarea spațiului. Relațiile Statelor Unite, Europei și statelor europene cu Rusia au valențe cât se poate de diferite, iar consensul pentru instituția sancțiunilor ca principiu de relaționare nu este dublat de atitudinea politico-economică și strategică pe câmp bilateral. În egală măsură, se conturează o relație tot mai apropiată Rusia-Iran-China, în vreme ce Turcia s-a îndepărtat de atitudinea de aliat transatlantic, devenind o problemă strategică. Relația transatlantică continuă să se erodeze la nivel politic și în dimensiune economico-comercială, în pofida semnalelor de unitate, uneori și acestea știrbite, dinspre NATO.

Zoom in: pentru România, a fost un an plin cu momente cardinale din punct de vedere politic, istoric, dar și de o înaltă ținută spirituală și ecumenică. 2019 a fost, poate, anul europenizării României, fie și dacă luăm în calcul numai câteva repere: derularea cu succes a președinției Consiliului UE cu efortul unei echipe omogene și puternice de diplomați, prezența la urne la alegerile pentru Parlamentul European și la alegerile prezidențiale, summitul de la Sibiu cu al său ”spirit” înglobat în declarația adoptată și precursoare a Agendei Strategice a UE, alegerea sau numirea unor români în poziții cheie la nivel european și internațional (Dacian Cioloș, Mircea Geoană, Laura Codruța Kövesi). Vizita de stat, pastorală și ecumenică a Papei Francisc în România a întărit destinul european al României, iar comemorarea a trei decenii de la Revoluția anticomunistă din 1989, inclusiv printr-o serie de gesturi simbolice ale partenerilor europeni și americani, au contribuit cu prisosință la acest obiectiv.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională, evenimente care, mai mult ca niciodată au implicat și România, țară ce a aniversat anul acesta 15 ani de când face parte și din NATO și care, pentru prima dată, s-a aflat pe cea mai înaltă treaptă a sistemului decizional european, în calitate de președinție rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în primele șase luni ale anului ce se încheie.

Ianuarie – România preia cârma Consiliului Uniunii Europene. Franța și Germania semnează un nou tratat bilateral. Brexit-ul Theresei May se împiedică de Parlament

1 ianuarie: România preia președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene de la Austria. Pentru prima dată în această poziție, România asigură pentru șase luni președinția Consiliului UE într-o perioadă ce se anunța marcată de finalizarea dosarelor legislative din ciclul decizional 2014-2019, negocierile pentru viitorul Cadru Financiar Multianual și Brexit.

1 ianuarie: Jair Bolsonaro, un om politic controversat și extremă-dreapta, preia oficial funcția de președinte al Braziliei.

10 ianuarie: În Venezuela izbucnește o criză constituțională după ce președintele Parlamentului Juan Guaidó declară regimul politic al președintelui Nicolas Maduro drept ilegitim și începe un proces de înlocuire a acestuia din funcție.

©️ Administrația Prezidențială

10 ianuarie: La Ateneul Român a avut loc ceremonia oficială de lansare a președinției române a Consiliului Uniunii Europene, prin vizita președintelui Consiliului European Donald Tusk, președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, și a Colegiului comisarilor, dar și a președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani. Momentul culminant a fost reprezentat de discursul în limba română rostit de Donald Tusk și simbolismul din mesajul acestuia. “Aş vrea să fac un apel la români să apere. Vreau să apere în România fundamentele civilizaţiei noastre politice, libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viaţa publică, statul de drept şi Constituţia, să le apere cu aceeaşi hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la Sevilla în finala Cupei Campionilor. Atunci şi mie mi s-a părut imposibil, dar el a reuşit. Şi voi veţi reuşi”, a rostit Donald Tusk, la București, la 10 ianuarie 2019.

11 ianuarie: Vizita la București a Colegiului Comisiei Europene, ca parte a ritualului politic de preluare a președinției Consiliului UE de către România.

11 ianuarie: Parlamentarii macedoneni au acceptat redenumirea țării lor din Republica Macedonia în “Republica Macedonia de Nord”, un vot cu o majoritate de două treimi. În schimb, Grecia, s-a angajat să renunțe la veto-ul ei împotriva aderării Macedoniei la NATO, și a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. 

14-17 ianuarie: Are loc prima sesiune plenară a Parlamentului European, în care președinția română la Consiliul Uniunii Europene își prezintă prioritățile.

15 ianuarie: Parlamentul britanic a respins acordul privind Brexit-ul negociat de premierul conservator Theresa May cu Uniunea Europeană. 432 de parlamentari au votat împotriva textului, iar 202 s-au exprimat pentru, acesta fiind cea mai dură înfrângere parlamentară pentru un guvern din istoria recentă a Marii Britanii.

© Bundesregierung

22 ianuarie: Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au semnat la Aachen, Germania, un nou tratat bilateral de prietenie, la exact 56 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysee. Tratatul prevede o strânsă coordonare în politica europeană, o politică externă și de securitate comună puternică, o cooperare militară mai puternică și o zonă economică, cu norme comune. La eveniment au mai participat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele Consiliului European, Donald Tusk, și președintele României, Klaus Iohannis, în calitate de reprezentant al președinției României la Consiliul UE. (Puteți citi pe larg corespondența CaleaEuropeană.ro de la Aachen)

25 ianuarie: Parlamentul Greciei a ratificat acordul cu Skopje în favoarea numelui Republica Macedonia de Nord. Din totalul de 300 de deputați în Parlament, 153 au votat în favoarea acordului, 146 împotrivă și o abținere.

28 ianuarie: SUA fac primii pași în deschiderea unei dispute în confruntarea impulsionată de administrația Trump în raport cu China. Departamentul de Justiție aduce firmei de tehnologie chineze Huawei multiple acuzații de fraudă, amplificând tensiunile în ce privește construcția rețelelor 5G în Occident.

30 ianuarie – 1 februarie: România găzduiește primele reuniuni ministeriale în calitate de președinție în exercițiu a Consiliului UE, întrunirile informale ale miniștrilor Apărării și ale miniștrilor de Externe. În marja reuniunii miniștrilor de Externe, șefii diplomațiilor din Franța, Germania și Marea Britanie anunță, de la București, crearea mecanismului INSTEX, prin care urmăresc protejarea intereselor companiilor europene de sancțiunile americane impuse în raport cu Iranul.

Februarie – Statele Unite și Rusia își anunță retragerea din Tratatul INF, acordul strategic ce asigura echilibrul nuclear în Europa. Al doilea summit Trump-Kim, sinonim cu eșecul

1 februarie: Statele Unite și-au anunțat oficial retragerea, în termen de șase luni, din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF), SUA acuzând Rusia că încalcă prevederile Acordului din 1987. Tratatul INF a devenit nul din punct de vedere juridic la 2 august 2019.

2 februarie: După Statele Unite, și Rusia a anunțat suspendarea Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare (INF) acuzând Statele Unite de încălcarea tratatului.

3-8 februarie: După expirarea ultimatumului lor pentru anunțarea unor noi alegeri prezidențiale în Venezuela, statele membre ale UE, Danemarca, Germania, Finlanda, Franța, Luxemburg, Olanda, Austria, Polonia, Portugalia, Suedia, Spania, Republica Cehă și Regatul Unit l-au recunoscut ca președinte interimar al țării pe Juan Guaidó, actualul președinte al Parlamentului. La 8 februarie și România îl recunoaște pe Juan Guaidó drept președinte interimar al Venezuelei.

12 februarie: Republica Macedonia își schimbă oficial numele în Republica Macedonia de Nord, încheind o dispută de numire pe termen lung cu Grecia vecină și pavând calea aderării acestei țări la NATO și la Uniunea Europeană.

15-17 februarie: Are loc Conferința de Securitate de la München, cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale. Evenimentul se desfășoară sub semnul unei lumi portretizate într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele”  în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale. România este reprezentată de președintele Klaus Iohannis, context în care are loc și o întrevedere bilaterală între șeful statului român și vicepreședintele american Mike Pence. (Puteți citi pe larg corespondența CaleaEuropeană.ro de la München)

© White House/ Twitter

27-28 februarie: Președintele american Donald Trump și liderul nord-coreean Kim Jong-un se întâlnesc la un summit în Hanoi, Vietnam. Spre deosebire de summit-ul din Singapore, din 2018, cel de la Hanoi se încheie brusc, mai devreme decât era planificat, Casa Albă afirmând că nu s-a ajuns la nici un acord cu privire la relațiile dintre cele două țări și politicile armelor nucleare din Coreea de Nord și sancțiunile care le sunt impuse.

Martie – Când Brexitul plonjează în agonie. România se pregătește de un eșec răsunător la ONU. Prima femeie președinte în Slovacia

12 martie: Parlamentul britanic a respins pentru a doua oară Acordul convenit de Londra și Uniunea Europeană cu privire la Brexit. 391 de parlamentari au votat împotrivă, iar 242 pentru, o majoritate de 149 de voturi ce reprezintă a patra cea mai dură înfrângere din istorie pentru guvernul britanic în Parlament. Prima rămâne cea privind votul din luna ianuarie a acestui an, tot referitor la Brexit.

13 martie: Camera Comunelor votează un amendament care exclude posibilitatea retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană fără nici un acord.

14 martie: Parlamentarii britanici au respins declanșarea unui nou referendum pe tema Brexit, cu scorul de 334 la 85, și au decis să extindă termenul de părăsire a Uniunii Europene dincolo de 29 martie, respectiv până la 30 iunie, cu 412 la 202 voturi.

19 – 20 martie: Nursultan Nazarbaev, președintele Kazahstannului, și-a anunțat demisia după ce aproape 30 de ani s-a aflat la conducerea acestei foste republici sovietice din Asia Centrală. Cel de-al doilea președinte al Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, este ales în funcție, după demisia lui Nursultan Nazarbayev, iar Astana, capitala Kazahstanului, este redenumită Nur-Sultan, după numele fostului președinte.

21- 22 martie: Are loc Consiliul European de primăvară, puternic marcat de negocierile privind Brexit în zorii termenului scadent la 29 martie. După discuții lungi, liderii Uniunii Europene au oferit Regatului Unit două opțiuni pentru o amânare Brexit-ului dincolo de data de 29 martie: 1) adoptarea de către Parlamentul britanic până la 29 martie a acordul Brexit, caz în care data de ieșire din UE ar fi fost amânată până la 22 mai; 2) posibilitatea ca guvernul britanic să decidă până la 12 aprilie organizarea de alegeri europene.

25 martie: Regele Abdullah al II-lea al Iordaniei și-a anulat viziat programată în România ca urmare a anunțului făcut de premierul Viorica Dăncilă la Washington, în cadrul Conferinței Comitetului Americano-Israelian pentru Politici Publice (AIPAC), potrivit căruia ambasada României din Israel va fi mutată de la Tel Aviv la Ierusalim. În aceeași zi, Donald Trump a semnat decretul de recunoaștere a suveranității Israelului asupra Înălțimilor Golan. Anularea acestei vizite avea să fie semnalul pierderii sprijinului statelor arabe de către România în efortul său de obținere a unui mandat de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU.

26 martie: Parlamentul European a votat abolirea schimbărilor sezoniere ale orei în Uniunea Europeană în 2021, statele membre UE fiind nevoite să decidă dacă vor să rămână permanent la ora standard (ora de iarnă) sau la cea de vară. De asemenea, eurodeputații aprobă controversata directivă european privind dreptul de autor în cadrul pieței unice digitale, unul dintre dosarele complexe negociate de președinția României la Consiliul UE.

29 martie: Preconizată a fi ultima zi în care Marea Britanie mai este stat membru al Uniunii Europene, 29 martie 2019 a devenit ziua prelungirii agoniei Brexit-ului. Acordul de Retragere a fost respins pentru a treia oară de Parlamentul britanic, cu scorul de 344-286. În consecință, președintele Consiliului European, Donald Tusk, a programat un summit de urgență pe 10 aprilie, cu două zile înainte ca noua dată a Brexit-ului să aibă loc.

© NATO/ Twitter

29 martie: România a aniversat 15 ani de la aderarea sa la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite. (Puteți citi, pe larg despre aniversarea a 15 ani de la aderarea României la NATO)

31 martie: Avocata anticorupție proeuropeană Zuzana Čaputová a câștigat al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Slovacia, învingându-l pe candidatul socialist și vicepreședinte al Comisiei Europene Maroš Šefčovič, cu 58% față de 42%, și devenind prima femeie șef de stat în Slovacia.

Aprilie – Luna festivă a euroatlantismului. 70 de ani de NATO și 15 ani de apartenență pentru România

2 aprilie: România aniversează 15 ani de când avut loc ceremonia de arborare a drapelului țării noastre la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

© NATO/ Flickr

3-4 aprilie: Are loc la Washington reuniunea miniștrilor de Externe din țările membre ale NATO. Reuniunea, desfășurată în capitala SUA, este consacrată marcării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice. La 4 aprilie 1949, Statele Unite, Canada și alte zece state vest-europene au semnat Tratatul de la Washington privind crearea alianței politico-militare NATO. (Puteți citi pe larg despre aniversarea a 70 ani de la înființarea NATO)

11 aprilie: Uniunea Europeană și Regatul Unit cad de acord să amâne Brexitul până la 31 octombrie 2019, Marea Britanie urmând să participe la alegerile europene din luna mai.

15 aprilie: Un incendiu masiv a cuprins Catedrala Notre-Dame din Paris.

21 aprilie: Mai multe explozii au lovit biserici și hoteluri din trei orașe din Sri Lanka, mai ales din Colombo, care este capitala executivă, comercială și cel mai mare oraș din acest stat, ucigând 253 de persoane și rănind în jur de 500. Organizația teroristă Stat Islamic a revendicat seria de atentate. 

21 aprilie: Actorul de comedie Volodimir Zelenski câștigă cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Ucraina, învingându-l pe președintele în funcție Petro Poroșenko. Zelenski a obținut 73% din voturi, devenind astfel noul președinte al acestei țări.

30 aprilie: Împăratul Akihito al Japoniei a abdicat în favoarea fiului său cel mare, Prințul moștenitor Naruhito, marcând prima renunțare la Tronul Crizantemei înregistrată în ultimele două secole în Japonia, de la abdicarea împăratului Kōkaku în 1817.

Mai – O nouă eră imperială în Japonia; Luna României europene; Al doilea Papă din istorie care vine în România

1 mai: Împăratul Naruhito devine cel de-al 126-lea împărat al Japoniei, debutând astfel noua era japoneză Reiwa, care semnifică armonie.

5 mai: Se împlinesc 70 de ani de la crearea Consiliului Europei, este cea mai importantă organizaţie continentală în domeniul drepturilor omului, ce include 47 de state membre.

9 mai: Are loc cel mai important eveniment politic sub auspiciile președinției României la Consiliul Uniunii Europene: Summitul de la Sibiu. La primul summit din istorie organizat chiat de Ziua Europei, liderii Uniunii Europene au adoptat o declarație care cuprinde 10 angajamente, un document precursor al Agendei Strategice 2019-2024 pe care șefii de state sau de guverne aveau să o aprobe la Consiliul European din luna iunie. Summitul a fost găzduit de președintele Klaus Iohannis, iar declarația de la Sibiu, în care liderii europeni și-au asumat să ”apere o singură Europă de la nord la sud și de la est la vest” și să “protejeze modul nostru de viață european” a fost sintetizată de Klaus Iohannis prin sintagma “spiritul de la Sibiu”.

©️ EU Council

10 mai: Intră în vigoare tarifele suplimentare de 25% impuse de SUA unor importuri din China în valoare de 200 de miliarde de dolari, reprezentând un nou moment de escaladare a tensiunilor în conflictul comercial sino-american.

© Parlamentul European/ Facebook

23 – 26 mai: Au loc alegerile pentru Parlamentul European în toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,93%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană (51,07%). La nivel european, rezultatele alegerilor indică configurarea unei noi organigrame de putere. Pentru prima dată, majoritatea în Parlamentul European nu mai poate fi configurată din doi poli de putere, fiind necesară coalizarea a cel puțin trei grupuri politice pro-europene. PPE rămâne cel mai puternic grup politic, cu 182 de mandate, urmat de S&D cu 154 și de noul grup Renew Europe (ALDE, partidul președintelui francez Emmanuel Macron și Alianța USR-PLUS) cu 108 eurodeputați.

24 mai: Premierul britanic Theresa May își anunță demisia din funcția de președinte al Partidului Conservator din 7 iunie. Urmează să rămână în funcția de șef al guvernului până la alegerea unui succesor.

26 mai: La alegerile europarlamentare din România clasamentul partidelor este următorul: PNL – 27,00%, PSD – 22,51%, Alianța USR-PLUS – 22,36%, PRO România – 6,44%, PMP – 5,76%, UDMR – 5,26%,. De asemenea, la Referendumul pe tema justiției, 80,9% au votat “Da” la prima întrebare și 81,1% au votat “Da” la a doua întrebare. Ca urmare a rezultatelor alegerilor, cele 32 de mandate de deputat european ce revin României au fost distribuite astfel: 10 PNL, 9 PSD, 8 Alianța USR-PLUS, 2 PRO România, 2 PMP și 2 UDMR:

28 mai: Are loc primul summit special al liderilor statelor membre ale UE dedicat procesului de numiri la vârful instituțiilor Uniunii ca urmare a alegerilor europene, prilej cu care președintele francez Emmanuel Macron dă semnalul că se va opune unei legături automate între rezultatul alegerilor europene și numirea președintelui Comisiei Europene în virtutea principiului Spitzenkandidat, potrivit căruia candidatul cap de listă al partidului care obține cele mai multe mandate în Parlamentul European trebuie desemnat șef al Comisiei. În felul acesta, candidaturile lui Manfred Weber sau Frans Timmermans sunt știrbite politic.

31 mai – 2 iunie: Are loc vizita de stat, pastorală şi ecumenică a Papei Francisc în România se desfășoară în perioada 31 mai – 2 iunie, la Bucureşti, Şumuleu Ciuc, Iaşi şi Blaj. Este a doua vizită a unui Suveran Pontif, după cea din 1999 a Papei Ioan Paul al II-lea, la acea vreme prima vizită a unui Papă într-o țară majoritar ortodoxă. De asemenea, o premieră pentru o vizită papală – cu o durată de trei zile într-o țară necatolică, prezența Papei Francisc în România pune România din nou pe harta atenției globale, la trei săptămâni după Summitul european de la Sibiu, primul din istorie organizat de Ziua Europei.

©️ Administrația Prezidențială

Iunie – Liderii europeni intră în criză de timp, la finalul președinției române a Consiliului UE. România pierde la ONU, iar Donald Trump devine primul președinte american în funcție care pășește pe teritoriul nord-coreean

4 iunie: Sunt marcați 30 de ani de la Masacrul din Piața Tiananmen, Beijing, China, când sute de persoane au fost ucise după ce armata chineză a intervenit în forță cu tancurile, pentru a înăbuși protestele pro-democrație.

7 iunie: România pierde alegerile organizate la nivelul Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru un loc de membru nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU în favoarea Estoniei, care obține în premieră un mandat în cea mai importantă instituție onusiană. Printre cauzele înfrângerii catalogate drept umilitoare pentru România se numără tema mutării ambasadei României în Israel la Ierusalim sau vizita anulată a Regelui Iordaniei în România, ambele subiecte sensibile care au alimentat un eșecul prin lipsa unei susțineri din partea grupului statelor arabe.

8-14 iunie: Debutează o criză constituțională în Republica Moldova ca urmare a alegerilor din 24 februarie. Blocul pro-european ACUM și socialiștii pro-ruși ai președintelui Igor Dodon au semnat un acord de colaborare și formare a unei majorități parlamentare iar Maia Sandu a fost desemnată prim-ministru. Curtea Constițională a declarat neconstituțional decretul de numire în funcția de prim-ministru a Maiei Sandu și a noului Guvern, a dizolvat parlamentul național și l-a înlăturat din funcție pe președintele Igor Dodon, numindu-l ca președinte interimar pe fostul premier Pavel Filip. Criza și dualitatea la putere ia sfârșit ca urmare a presiunilor concertate din partea Uniunii Europene, Statelor Unite, Rusiei și României, iar guvernul PDM al lui Pavel Filip și susținut de oligarhul Vlad Plahotniuc se retrage de la putere.

9-16 iunie: Sute de mii de oameni se adună pe străzile din Hong Kong pentru a protesta împotriva unei noi legi controversate, care ar permite guvernului din Hong Kong să extrădeze suspecți către țări cu care nu are acorduri în acest sens, inclusiv către China.

13 iunie: Președintele Klaus Iohannis și liderii partidelor de opoziție din Parlament – PNL, USR, PRO România și PMP – semnează Acordul Politic Național pentru consolidarea parcursului european al României.

© European Parliament

19 iunie: Fostul premier Dacian Cioloș devine primul român și est-european ales la conducerea unui grup politic din Parlamentul European, fiind ales președintele Renew Europe, al treilea cel mai mare grup din co-legislativul european.

20-21 iunie: Are loc Consiliul European de vară, ultima reuniune a liderilor europeni în contextul președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Liderii europeni prelungesc cu un an a sancțiunilor adoptate împotriva Rusiei ca reacție la ”anexarea ilegală a Crimeei și a Sevastopolului” în 2014, salută progresele înregistrate de președinția României la Consiliul UE în privința negocierilor pentru Cadru Financiar Multianual și intră într-o criză de timp pe fondul lipsei unui consens privind numirile în fruntea UE. Un nou summit este convocat pentru data de 30 iunie

23 iunie: Are loc cel mai protest în Cehia de la Revoluția de Catifea din 1989. Sute de mii de cehi au manifestat pe străzile din Praga pentru a cere demisia premierului Andrej Babiš, suspectat de fraudă cu fonduri europene.

28-29 iunie: Se desfășoară Summitul G20 de la Osaka, marcat de mai multe întrevederi bilaterale între liderii lumii, inclusiv între Donald Trump și Vladimir Putin, de acordul dintre UE și blocul Mercosur, format din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay, la o înţelegere privind un tratat de comerţ liber după 20 de ani de negocieri și de premisele unei înțelegeri între marile puteri europene privind alegerea viitorilor lideri al instituțiilor UE.

30 iunie: Donald Trump devine cel de-al cincilea președinte al Statelor Unite care vizitează Zona Demilitarizată Coreeană (DMZ), însă este primul lider american în funcție care se întâlnește cu liderul suprem nord coreean Kim Jong-un la frontiera dintre cele două Corei și pășește simbolic pe teritoriul acestei țări.

© Official White House Photo/ Flickr

30 iunie: România își încheie prima sa președinție la Consiliul UE cu un bilanț apreciat de instituțiile europene și de liderii acestora. Pe parcursul mandatului semestrial au fost încheiate 90 de dosare legislative în aproximativ 100 de zile, cele mai importante dintre acestea fiind directiva dreptului de autor și directiva gazelor naturale. De asemenea, o serie de acorduri privind 10 propuneri sectoriale din cele 37 înaintate de Comisia Europeană au fost obținute de președinția României la Consiliul UE în ce privește viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, dintre acestea remarcându-se Mecanismul pentru pentru Interconectarea Europei (politica de transport a Uniunii Europene) și ambițiosul Fond European de Apărare, echipat financiar pentru a conferi ”autonomie strategică” Europei.

30 iunie: Ultima zi a președinției române a Consiliul UE coincide cu debutul summitului special al liderilor europeni dedicat procesului de numiri la vârful instituțiilor UE.

Iulie – Iese fumul alb la Bruxelles, iar Europa are noi lideri. La Londra, se instalează Boris Johnson, ”autoportretul politic” al Brexit-ului

1 iulie: Finlanda a preluat de la România președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene. În aceeași zi, liderii europeni suspendă, pe fondul dezacordurilor, lucrările summitului privind numirea viitorilor președinți ai Comisiei Europene, Consiliului European și Băncii Centrale Europene, dar și a Înaltului Reprezentant al UE.

© European Parliament

2 iulie: În aceeași zi în care al nouălea Parlament European își începe mandatul de cinci ani, liderii Uniunii Europene ajung la un acord privind numirile la vârful instituțiilor UE. Consiliul European o desemnează pe Ursula von der Leyen (Germania) în funcția de președinte al Comisiei Europene, îl alege pe Charles Michel (Belgia) în funcția de președinte al Consiliului European, și îi desemnează pe Christine Lagarde (Franța) și pe Josep Borrell (Spania), în funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, respectiv în poziția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. În paralel, europarlamentarii îl alege pe eurodeputatul social-democrat din Italia David Sassoli în funcția de președinte al Parlamentului European.

8 iulie: Liderul formațiunii conservatoare Noua Democrație, Kyriakos Mitsotakis, a depus jurământul și a preluat funcția de prim-ministru al Greciei, la numai o zi de la victoria partidului său în alegerile generale anticipate, punând capăt perioadei de patru ani în care Grecia a fost condusă de Alexis Tsipras, un premier care a preluat puterea pe fondul unui discurs populist și eurosceptic.

14 iulie: Președintele francez Emmanuel Macron dedică festivitățile de Ziua Națională a Franței tematicii ”apărării europene” și anunță lansarea unui comandament militar pentru spațiu.

16 iulie: Ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, a fost aleasă de Parlamentul European în funcția de președinte al Comisiei Europene, urmând să îi succeadă în funcție lui Jean-Claude Juncker și să devină prima femeie care va deține această funcție, dar și întâiul german în această poziție după 52 de ani. Parlamentul European a ales-o pe von der Leyen cu un vot la limită: 383 de voturi în favoarea viitoarei președinte dintr-o majoritate minimă de 374 de voturi.

© European Parliament

24 iulie: După demisia Theresei May, fostul primar al Londrei și ex-ministrul de Externe Boris Johnson este numit noul prim-ministrul Regatului Unit, cu promisiunea fermă a livrării Brexit-ului.

August – Tratatul INF devine istorie. Președintele României Klaus Iohannis, pentru a doua oară la Casa Albă

2 august: Statele Unite se retrag în mod oficial din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, măsură oglindită imediat de Rusia. SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european. Înțelegerea ce data din 1987 interzicea Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

8-20 august: Vicepremierul italian Matteo Salvini anunță prăbușirea guvernului de coaliție cu Mișcarea Cinci Stele, deschizând posibilitatea organizării unei alegeri rapide, iar prim-ministrul Giuseppe Conte demisionează.

© Administrația Prezidențială

20 august: Președintele Klaus Iohannis este primit la Casa Albă de președintele american Donald Trump. Organizată la doi ani distanță de la întâlnirea din iunie 2017, când Iohannis a devenit primul șef de stat din Europa Centrală și de Est primit de Donald Trump, întrevederea dintre cei doi a avut loc în contextul marcării a 30 de ani de la căderea comunismului în România și a 15 ani de la aderarea României la NATO. Vizita a fost concretizată prin semnarea primului document comun după aproape un deceniu, cuprinzând angajmanetul pentru întărirea și dezvoltarea Parteneriatului strategic dintre România și SUA pe palierele politic, economic și militar, securitatea energetică, dezvoltarea rețelelor 5G și accederea României în programul Visa Waiver.

24-26 august: Are loc summitul G7 găzduit de președintele francez Emmanuel Macron. Reuniunea s-a încheiat cu o declarație comună de doar o pagină, fără un consens privind reprimirea Rusiei în Grupul țărilor puternic industrializate.

28 august: Prim-ministru britanic Boris Johnson cere Reginei Elisabeta a II-a să suspende Parlamentul până la data 14 octombrie. În urma precedentului, monarhul constituțional aprobă cererea.

Septembrie – 80 de ani de la debutul celui de-al Doilea Război Mondial. Saga Brexit-ului, relansată. O româncă, primul procuror-șef din istoria UE

1 septembrie: Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, cere iertare Poloniei în cadrul unei ceremonii de comemorare desfășurată în Polonia, la care a participat împreună cu președintele polonez Andrzej Duda, și unde s-a comemorat bombardamentul Germaniei naziste asupra Wieluń în prima zi a celui de-Al Doilea Război Mondial, cel mai sângeros conflict din lume, acum 80 de ani.

3 septembrie: Atac terorist la Kabul, în Afganistan în urma căruia, un reprezentant al misiunii diplomatice a României la Kabul a murit, iar altul a fost grav rănit.

4 septembrie: Parlamentul Marii Britanii aprobă un proiect de lege, înainte de prorogarea sa până la 14 octombrie, care să blocheze un Brexit fără acord la 31 octombrie, printr-un vot de la 327 la 299. Proiectul de lege îi recomandă premierului Boris Johnson să solicite o altă prelungire Brexit dacă nu poate asigura un acord cu Uniunea Europeană.

5 septembrie: Noul cabinet al primului ministru Giuseppe Conte depune jurământul după acordul de coaliție între Mișcarea Cinci Stele și Partidul Democrat.

7 septembrie: Are loc schimbul istoric de 70 de prizonieri dintre Ucraina și Rusia, un gest foarte așteptat, având în vedere că administrațiile de la Moscova și Kiev sunt în conflict, de la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia și începutul conflictului din estul Ucrainei în 2014.

10 septembrie: Ursula von der Leyen își anunță echipa de comisari europeni și structura viitoarei Comisii Europene pe care o definește drept ”Comisia geopolitică”.

24 septembrie: Curtea Supremă a Regatului Unit hotărăște neconstituționalitatea suspendării Parlamentului de către Boris Johnson.

24 septembrie: Președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, anunță declanșarea formală a procedurii de destituire a lui Donald Trump din funcția de președinte al Statelor Unite.

© Reprezentanța Comisiei Europene/ Facebook

24 septembrie: Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene ajung la un acord final privind numirea procurorului român Laura Codruța Kövesi în funcția de procuror-șef al Biroului Procurorului European. Kövesi este primul procuror-șef al EPPO, o instituție care se așteaptă a deveni operațională la finalul lui 2020.

30 septembrie: Încep în Parlamentul European audierile comisarilor desemnați de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Octombrie – Ultimul Consiliu European pentru Tusk și Juncker. Un român ajunge numărul doi în NATO. Încă o prelungire a Brexit-ului

8 octombrie: Se încheie procesul audierilor comisarilor europeni în Parlamentul European. Trei candidați sunt respinși, primii doi – Rovana Plumb (România) și Laszlo Trocsanyi Ungaria) – în Comisia pentru afaceri juridice, iar cel de-al treilea – Sylvie Goulard (Franța) – în comisiile de specialitate. Toți cei trei candidați au fost respinși pe criterii de integritate și din cauza riscurilor unor potențiale conflicte de interese.

© NATO

17 octombrie: Mircea Geoană își preia mandatul de secretar general adjunct al NATO, devenind deopotrivă primul est-european și întâiul român numit în această funcție. Numirea a fost făcută de secretarul general Jens Stoltenberg în luna iulie.

17-18 octombrie: Are loc Consiliul European de toamnă, summitul fiind precedat de un acord încheiat între Comisia Europeană și noul premier britanic Boris Johnson privind Brexit. Summitul se încheie cu un eșec, fiind amânată începerea negocierilor de aderare la UE cu Albania și cu Macedonia de Nord. Este ultimul Consiliu European pentru președintele Donald Tusk, al cărui mandat expiră la 1 decembrie, și pentru președintele Comisiei Europene, Jeann-Claude Juncker.

19 – 29 octombrie: Parlamentarii britanici au votat, într-o sesiune extraordinară convocată pentru acordul privind Brexit, să amâne votul asupra acestui acord până când va fi adoptată legislaţia prin care s-ar implementa acordul. Obligat de o lege adoptată la 4 septembrie, premierul Boris Johnson a solicitat o nouă prelungire a termenului privind Brexit până la data de 31 ianuarie 2020. De data aceasta, prelungirea acordată de statele membre ale UE a fost făcută prin procedură scrisă, nemaifiind convocat un summit extraordinar.

27 octombrie: Președintele american Donald Trump anunță că Abu Bakr al-Bagdadi, liderul Statul Islamic, a murit într-un atentat sinucigaș, după ce forțele speciale ale coaliției conduse de SUA au atacat poziții deținute de rebelii din Siria

Noiembrie – Cutremur în NATO la 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Noua Comisie Europeană. Klaus Iohannis câștigă al doilea mandat de președinte al României

4 noiembrie: România are un nou guvern, după ce cabinetul condus de Ludovic Orban a primit votul de învestitură al Parlamentului României, cu 240 de voturi pentru, în condițiile în care numărul minim de voturi necesare era 233. Pe 10 octombrie, guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă fusese demis prin moțiune de cenzură.

© Bundeskanzlerin/ Instagram

9 noiembrie: Este marcată și comemorată a 30-a aniversare de la căderea Zidului Berlinului. Evenimentele de la Berlin sunt precedate de o serie de declarații controversate al președintelui francez Emmanuel Macron privind ”moartea cerebrală a NATO”, faptul care a generat o puternică dezbatere înaintea summitului aniversar al Alianței din luna decembrie.

10 noiembrie: Are loc primul tur al alegerilor prezidențiale în România cu o prezență la vot de 51,19%. Din cei 14 candidați, Klaus Iohannis a obținut 37,82%, Viorica Dăncilă 22,26%, Dan Barna 15,02%, Mircea Diaconu 8,85%, iar Theodor Paleologu 5,72%.

12-14 noiembrie: Guvernul de la Chișinău, condus de Maia Sandu, cade în urma unei moțiuni de cenzură cu votul a 63 de deputați. Demersul a fost inițiat de Partidul Socialist (PSRM), ce făcea parte din coaliția de guvernare. Drept urmare, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, îl numește pe Ion Chicu în funcția de prim-ministru, guvernul acestuia fiind aprobat pe 14 noiembrie de Parlamentul de la Chișinău cu 62 voturi.

14 noiembrie: Au loc audierile pentru cei trei candidați propuși de Franța, România și Ungaria pentru funcția de membru al Comisiei Europene. Thierry Breton (Franța, comisar pentru piață internă), Adina Vălean (România, comisar pentru transporturi) și Oliver Varhelyi (Ungaria, comisar pentru vecinătate și extindere) sunt aprobați de comisiile de specialitate ale Parlamentului European, dându-se astfel undă verde pentru votul final de învestire a Comisiei Europene.

24 noiembrie: Klaus Iohannis câștigă al doilea mandat de președinte al României cu 66,09%, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, iar reprezentantul PSD, Viorica Dăncilă, obține 33,91%. Prezența la vot a fost de 54,86%. Actualul președinte a obținut cel mai mare procent din istoria alegerilor prezidențiale pentru un candidat de dreapta, în vreme ce Viorica Dăncilă a înregistrat cel mai scăzut scor pentru un candidat PSD.

© Rareș Bogdan/ Facebook

27 noiembrie: Parlamentul European a aprobat, în plenul de la Strasbourg, noua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen și în care Adina Vălean este comisar european din partea României. Prima Comisie Europeană condusă de o femeie și de un german după 52 de ani a fost validată cu 461 de voturi, 157 împotrivă, 89 abțineri.

© European Parliament

Decembrie – NATO se întoarce la prima sa casă. Instituțiile UE își încep noile mandate. Revoluția Română din 1989, comemorată în Parlamentul European. Klaus Iohannis și-a început al doilea mandat de președinte

1 decembrie: Prima Comisie Europeană condusă de o femeie, Ursula von der Leyen, își preia atribuțile cu 30 de zile întârziere față de data preconizată inițial, 1 noiembrie, ca urmare a respingerii de către Parlamentul European a candidaților propuși inițial de Franța, România și Ungaria.

1 decembrie: Se împlinesc zece ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Semnat de statele membre UE la 13 decembrie 2007 și a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, amendează Tratatul privind Uniunea Europeană – cunoscut de asemenea și ca Tratatul de la Maastricht – și Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene – cunoscut de asemenea și ca Tratatul de la Roma.  Tratatul de la Lisabona a fost totodată și primul acord semnat de statele membre ale Uniunii Europene după valurile de extindere către Est, prin care România și alte 11 țări din regiune, au aderat la Uniunea Europeană în 2004, respectiv 2007.

3-4 decembrie: Liderii statelor membre ale NATO, reuniți la Londra cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, adoptă o declarație în care și-au reafirmat angajamentul solemn consacrat în articolul 5 al Tratatului fondator de la Washington, potrivit căruia ”un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor”, o dovadă de unitate transatlantică fundamentală având în vedere declarațiile recente ale președintelui Franței privind ”moartea cerebrală a NATO” și presiunea președintelui american la adresa aliaților europeni privind împărțirea poverii financiare. În schimb, liderii îl mandatează pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze și să coordoneze un proces de reflecție pentru consolidarea dimensiunii politice a NATO și au stabilit că se vor reuni, din nou, în 2021. (Puteți citi pe larg corespondența CaleaEuropeană.ro de la Londra)

© NATO/ Flickr

11 decembrie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prezintă Pactul Ecologic European, inițiativa ambițioasă istorică a noului executiv european de a transforma Europa în primul continent nentru din punct de vedere climatic până la orizontul anului 2050. Aflată în plenul Parlamentului European alături de Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul Ecologic European, von der Leyen a lansat o foaie de parcurs cu 50 de obiective pentru anul 2050 ce transformă acțiunea climatică într-un obiectiv care aduce creștere economică, îmbunătățește calitatea vieții și a sănătății cetățenilor, promovează grija pentru natură și să se asigură că ”nu lasă pe nimeni în urmă”. Printre cele mai importante acțiuni pe care Comisia Europeană și le asumă, la 11 zile de la preluarea mandatului, sunt prezentarea primei ”legi europene privind clima”, alocarea a cel puțin 25% din viitorul cadru financiar multianual pentru acțiune climatică și implementarea unui mecanism de tranziție echitabilă pentru regiunile care se bazează în mare măsură pe activități cu intensitate mare a emisiilor de dioxid de carbon. Este momentul ”omului pe Lună” pentru Europa, a afirmat Ursula von der Leyen, președinta executivului european, în cursul prezentării în Parlamentul European a acestui plan cu ambiții istorice.

12 decembrie: Au loc alegeri anticipate legislative în Marea Britanie, cruciale pentru viitorul Brexit-ului. Partidul Conservator al premierului Boris Johnson câștigă scrutinul și obține o majoritate absolută în Parlamentul de la Londra care îi oferă șefului guvernului britanic oportunitatea de a duce la capăt procesul de ieșire a Regatului Unit din UE. Rezultatele alegerilor reprezintă cea mai mare victorie a conservatorilor din anul 1987 încoace, din perioada lui Margaret Thatcher, și cel mai prost rezultat al laburiștilor din 1935 și până în prezent.

12-13 decembrie: Consiliul European de iarnă se reunește la Bruxelles, fiind primul summit european după instalarea lui Charles Michel și a Ursulei von der Leyen în funcțiile de lideri ai Consiliului European, respectiv Comisiei Europene. Liderii europeni reușesc să ajungă la un compromis privind obiectivul istoric al neutralității climatice a Europei până în anul 2050, însă nu întrunesc unanimitatea întrucât Polonia nu s-a angajat să îndeplinească acest obiectiv la nivel național. În privința viitorului Cadru Financiar Multianual, șefii de state sau de guvern îl mandatează pe Charles Michel să continue consultările pentru a identifica o soluție cât mai rapid posibil. În ce privește Brexitul, Consiliul European solicită ratificarea rapidă a Brexit-ului și cere Comisiei Europene să își pregătească mandatul de negociere pentru viitoarea relație.

© European Union

16-22 decembrie: În România începe o săptămână consacrată marcării a 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, începută la Timișoara, la 16 decembrie 1989, și încheiată cu înlăturarea regimului comunist al lui Nicolae Ceaușescu, la 22 decembrie 1989. Între momentele simbolice se numără și donarea unei plăci de bronz de către președintele SUA Donald Trump pentru viitorul Muzeu al Revoluției de la Timișoara.

18 decembrie: Preşedintele american Donald Trump este pus sub acuzare de Camera Reprezentanţilor pentru ”abuz de putere” şi ”obstrucţionarea Congresului”, devenind al treilea președinte din istoria SUA supus unei astfel de proceduri, după Andrew Johnson în 1868 și Bill Clinton în 1998, dar primul republican în această cauză. Votul deschide calea unui proces de destituire în Senat, unde Partidul Republican al lui Trump deține majoritatea și face improbabilă din punct de vedere politic o destituire din funcție.

© Wikimedia Commons/ Mihai Petre

19 decembrie: Parlamentul European votează, în premieră, o rezoluție de comemorare a Revoluției Române din decembrie 1989, invitând statul român să își intensifice eforturile pentru aflarea adevărului despre Revoluție, singura violentă din Estul fost comunist și în care au murit peste 1.100 de oameni.

20 decembrie: Forța Spațială, cea de-a șasea ramură a armatei americane, devine realitate. Donald Trump promulgă crearea unei Forţe a Spaţiului ce va fi însărcinată să asigure dominaţia Statelor Unite pe acest nou domeniu operațional de luptă. Promulgarea acestui act face parte din ratificarea legii de finanţare militară care acordă un buget de 738 miliarde de dolari apărării americane.

20 decembrie: Camera Comunelor a aprobat proiectul de lege privind Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, pavând astfel calea producerii unui Brexit la 31 ianuarie 2020.

21 decembrie: Klaus Iohannis își preia al doilea mandat de președinte al României, promițând că va fi ”președintele tuturor românilor” și că va ”face tot ceea ce stă în puterile mele pentru ca România europeană, modernă și puternică (…) să devină realitate”. Într-un discurs susținut la tribuna Parlamentului după depunerea jurământului, Iohannis a folosit ca elemente busolă ale alocuțiunii sale ”momentele astrale” din istoria națiunii române în secolul trecut – Marea Unire de la 1918, acum 101 ani, și Revoluția Română din 1989, a cărei a treizecea aniversare este comemorată în aceste zile.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SPECIAL

Astăzi în istorie – 75 de ani de la discursul lui Winston Churchill privind “Statele Unite ale Europei”: Dacă Europa ar fi unită, nu ar exista limită pentru fericire, prosperitate și glorie

Published

on

© winstonchurchill.org

Astăzi se împlinesc 75 de ani de la discursul de la Universitatea din Zurich prin care fostul prim-ministru britanic Winston Churchill a rostit faimoasa sintagmă a “Statelor Unite ale Europei”, concept ce a rămas definitoriu pentru istoria postbelică europeană și transatlantică, precum și un moment de referință al integrării continentale europene.

La 19 septembrie 1946, la Universitatea din Zurich, Churchill a vorbit despre viitorul continentului european maltratat și distrus. Pentru a nu mai permite ca o astfel de tragedie să se repete, Churchill a pledat pentru “construirea unui fel de Statele Unite ale Europei”, având drept nucleu reconcilierea Germaniei și Franței și a propus crearea Consiliului Europei, prima organizație pan-europeană edificată după cel de-al doilea Război Mondial, înființată în 1949.

“Doresc să vorbesc despre tragedia Europei, acest nobil continent, patria tuturor marilor rase părintești ale lumii occidentale, fundamentul credinței și eticii creștine, originea majorității culturii, artelor, filozofiei și științei, atât din antichitate, cât și din timpurile moderne. Dacă Europa ar fi fost odată unită în împărtășirea moștenirii sale comune, nu ar fi existat nicio limită pentru fericire, prosperitate și glorie”, a spus Churchill, în debutul celebrului discurs.

Trebuie să construim un fel de Statele Unite ale Europei”, a spus el, în aplauzele sălii.

 

El a continuat, evocând în premieră și în contextul rănilor adânci provocate Europei de Germania nazistă ideea reconcilierii franco-germane.

“Acum voi spune ceva care vă va uimi. Primul pas în re-crearea familiei europene trebuie să fie un parteneriat între Franța și Germania. Numai în acest fel Franța poate recăpăta conducerea morală și culturală a Europei. nu poate exista o renaștere a Europei fără o Franță mare din punct de vedere spiritual și fără o Germanie mare din punct de vedere spiritual”, spunea Churchill, subliniind că Marea Britanie nu va fi o parte a acestui proiect.

Marele om de stat britanic și-a încheiat alocuțiunea într-un mod care i-a adus recunoașterea pentru gândirea sa politică vizionară.

“Sub și în cadrul acestui concept mondial (n.r. – Organizația Națiunilor Unite) trebuie să recreăm familia europeană într-o structură regională numită, poate, Statele Unite ale Europei, iar primul pas practic va fi formarea unui Consiliu al Europei. Dacă la început toate statele Europei nu vor sau nu pot să se alăture unei uniuni, trebuie totuși să procedăm la reunirea și să le combinăm pe cele care vor și care pot. Mântuirea oamenilor de rând din toate rasele și din fiecare țară de război și de aservire trebuie să fie stabilită pe baze solide și trebuie să fie creată de disponibilitatea tuturor bărbaților și femeilor de a muri mai degrabă decât de a se supune tiraniei. În această muncă urgentă, Franța și Germania trebuie să preia împreună conducerea. Marea Britanie, Commonwealth-ul națiunilor britanice, puternica Americă – și, am încredere, Rusia sovietică, pentru că atunci, într-adevăr, toate ar fi bine – trebuie să fie prietenii și sponsorii noii Europe și trebuie să susțină dreptul său de a trăi. Prin urmare, vă spun: “Să se ridice Europa!”, a conchis Churchill.

În calitate de lider al opoziției, Winston Churchill a ținut două discursuri în 1946 cu caracter și veleități istorice.

Anterior celui de la Zurich, la 5 martie 1946, la Fulton, Missouri, în fața unei mulțimi imense care l-a inclus președintele SUA, Harry Truman, liderul Marii Britanii din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a inventat termenul de “Cortina de Fier”, care a căzut asupra statelor est-europene, rostind o faimoasă descriere a diviziunii politice care se deschidea în Europa între estul comunist dominat de sovietic și democrațiile occidentale și o frază care este considerată moment de debut al Războiului Rece: “De la Stettin în Marea Baltică până la Trieste în Adriatică, o cortină de fier a coborât pe tot continentul. În spatele ei au rămas toate capitalele din vechile state ale Europei Centrale şi de Est: Varşovia, Berlin, Praga, Viena, Budapesta, Belgrad, Bucureşti şi Sofia”.

La 75 de ani distanță de la acele momente, 27 state europene s-au regăsit în cadrul Uniunii Europene, proiectul integraționist european construit pe baza reconcilierii postbelice și din care Marea Britanie a lui Churchill a făcut parte din 1973 până în 2020. 

Puțini sunt cei care știu că celebrul discurs al fostului prim-ministru britanic privind căderea Cortinei de Fier peste Europa, susținut la 5 martie 1946, la Fulton, ar fi trebuit să cuprindă și referiri la Statele Unite ale Europei, un concept pe care însă Churchill l-a prezentat șase luni mai târziu, la Zurich, la 19 septembrie 1946.

Dezvăluirile au apărut într-o scrisoare publicată de The Guardian la 10 mai 2020, în aceeași în care în urmă cu 80 de ani Winston Churchill prelua puterea într-o Mare Britanie aflată în război cu Germania nazistă, dar și în contextul în care pe 8 mai s-au împlinit 75 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, iar 9 mai au fost aniversați 70 de ani de la Declarația Schuman, document considerat piatra de temelie a Uniunii Europene.

Ambele discursuri, de la Fulton și de la Zurich, au fost susținute când Winston Churchill era lider al opoziției după primul său mandat de prim-ministru.

Winston Churchill a fost prim-ministru al Marii Britanii în două rânduri. El a fost numit prim-ministru al Marii Britanii la 10 mai 1940 și a condus din această poziție guvernul Regatului Unit către victoria din cel de-al Doilea Război Mondial, jucând un rol crucial în crearea ordinii internaționale postbelice, decisă prin conferințele de la Ialta (4-11 februarie 1945) și de la Postdam (17 iulie – 2 august 1945). Marea Britanie a început Conferința de la Potsdam cu Winston Churchill prim-ministru și a încheiat-o cu laburistul Clement Attlee la conducere, după victoria împotriva conservatorilor lui Churchill la alegerile din 1945.

Winston Churchill a revenit ca prim-ministru la 26 octombrie 1951 până la 5 aprilie 1955, fiind primul șef al guvernului de la Londra din timpul domniei reginei Elisabeta a II-a (1952-prezent).

Continue Reading

ROMÂNIA

Astăzi în istorie: România și Statele Unite marchează zece ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic și de la semnarea Acordului privind sistemul antirachetă

Published

on

© Presidency.ro

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, atinge astăzi o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: se împlinesc zece ani de la adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Documentele au fost adoptate în cadrul unei vizite pe care președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a efectuat-o la Washington, la invitația omologului american, Barack Obama. Declarația comună adoptată de cei doi președinți la Casa Albă a fost urmată de semnarea Acordului privind sistemul antirachetă, la sediul Departamentului de Stat, de către secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, și ministrul de externe român, Teodor Baconschi.

© The White House

“România şi Statele Unite ale Americii împărtăşesc o istorie comună de legături strânse între popoarele noastre, un angajament către democraţie, o relaţie strategică durabilă, precum şi voinţa de a răspunde provocărilor şi ameninţărilor comune. Legături puternice şi profunde leagă popoarele României şi Statelor Unite prin relaţii culturale, economice şi ştiinţifice. Acest Parteneriat Strategic reflectă cooperarea excelentă şi în extindere între ţările noastre pentru promovarea securităţii, democraţiei, oportunităţilor oferite de economia de piaţă şi a schimburilor culturale”, se arată în primul paragraf al Declarației Comune adoptate.

Semnate la două zile distanță de când SUA marcau, în 2011, comemorarea unui deceniu de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, contextul aniversar de astăzi este la fel de important din punct de vedere simbolic. Statele Unite au comemorat sâmbătă, 11 septembrie, împlinirea a douăzeci de ani de la atacurile teroriste, marcând totodată și încheierea celui mai lung război al Americii – cel din Afganistan -, prin retragerea americană și aliată de luna trecută. În ce privește România, marcăm două decenii de când România s-a comportat ca membru de facto al NATO.

După 11 septembrie 2001, România a acordat un sprijin semnificativ coaliţiei internaţionale conduse de SUA împotriva terorismului, concretizat în susţinerea operaţiunilor din Afganistan şi Irak, precum şi în intensificarea colaborării bilaterale în acţiuni specifice de combatere a terorismului.

Statutul României din prezent, de aliat statornic al NATO și de partener de neclintit al SUA, a fost dobândit prin deciziile asumate la acel moment de răscruce, când Armata României a intrat alături de forțele americane și euro-atlantice în Afganistan. La un an distanță, în noiembrie 2002, la Praga, România era invitată să adere la NATO.

De departe, cooperarea pe plan politico-militar cu accent pe securitate este capitolul de excelență al Parteneriatului aniversat astăzi. Încă din 2006, un moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”), iar anul 2011 avea să marcheze cele mai importante borne ale Parteneriatului Strategic România-SUA: adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și semnarea acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite.

FOTO: MAE/ Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, și secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton, după semnarea acordului între România și SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice (13 septembrie 2011)

Acest acord din urmă s-a materializat la 12 mai 2016, când a avut loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu.

În comunicatul final al summitului NATO de la Varşovia (iulie 2016) se anunţă preluarea controlului şi trecerea sub comanda NATO a facilităţii de la Deveselu. Totodată, în urma integrării în sistemul de apărare antirachetă a NATO a facilităţii Aegis Ashore din România, a fost declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice.

În cei douăzeci și trei de ani de parteneriat strategic, România a fost vizitată de doi președinți americani în trei rânduri – Bill Clinton în 1997, George W. Bush în 2002 și în 2008 în cadrul summitului NATO -, însă Casa Albă a fost gazda tuturor președinților români post-decembriști: Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu și Klaus Iohannis.

Ulterior, președintele Traian Băsescu a fost primit la Washington de doi dintre omologii săi, George W. Bush în 2005 și Barack Obama în 2011, prilej cu care a fost semnată și Declarația Comună a Parteneriatului Strategic. Un moment special a avut însă loc în 1998, când președintele Emil Constantinescu a devenit primul lider român care s-a adresat Congresului Statelor Unite, reunit în sesiune comună.

În schimb, în deceniul scurs de la adoptarea Declarației Comune, România nu a primit vizita unui președinte al SUA, a unui secretar de stat sau a unui șef al Pentagonului. Nivelul excelent de cooperare a fost însă materializat prin prezența la București a importanți lideri militari și prin vizitele la Washington ale oficialilor români. Ultima vizită de mare calibru a unui lider politic american în capitala României a avut loc în mai 2014, când vicepreședintele de atunci și președintele de acum, Joe Biden, se afla în țara noastră pentru a transmite mesaje cheie privind sprijinul Statelor Unite în combaterea corupției și apărarea statului de drept.

Anii 2017, 2019 și 2020 au cunoscut o dinamică accelerată pozitivă în cadrul acestui Parteneriat Strategic care pentru România semnifică unul dintre cele trei elemente cardinale ale politicii sale externe, alături de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.

La 9 iunie 2017, președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider UE și NATO din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump, într-un moment important pentru viitorul relației transatlantice în care liderul SUA și-a afirmat, în premieră, angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

La 11 iulie 2017, când România și SUA aniversau două decenii de Parteneriat Strategic, Statele Unite au decis să ofere eligibilitate României în ce privește achiziția de sisteme antirachetă Patriot, marcând o nouă etapă în procesul de modernizare a capabilităților militare ale României. Apoi, în septembrie 2020, România a recepționat primul sistem de rachete Patriot, iar în 2022 ar urma să devină prima țară din lume care va opera cea mai nouă versiune a acestui sistem de apărare antiaeriană.

© Administrația Prezidențială

La 20 august 2019, la Casa Albă, președinții Donald Trump și Klaus Iohannis au semnat o Declarație Comună, un document politic care a adus două noi elemente de noutate în relația bilaterală și în contextul unei competiții geopolitice globale: cooperarea în materie de 5G și cooperarea pentru securitatea energetică comună, inclusiv prin cooperare în domeniul energiei nucleare civile.

În 2020, an în care România și SUA au marcat 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, au apărut și gesturi majore de solidaritate. Confruntate cu pandemia de coronavirus, SUA și România și-au oferit sprijin reciproc.

Mai întâi, guvernul SUA a asigurat costurile unui transport aerian sub egida Strategic Airlift Capability din cadrul NATO, care au adus în România echipamente de protecție esențiale pentru personalul medical, achiziționate de statul român din Coreea de Sud.

De asemenea, SUA au sprijinit obținerea, de către România, a unui echipament de detecție de tipul RT-PCR, printr-un program al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), finanțat de Statele Unite. Totodată, Departamentul de Stat a oferit un ajutor de 800.000 de dolari pentru România dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

© Alabama National Guard/ Facebook

De cealaltă parte, România a trimis o echipa medicală militară în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.Echipa 15 medici și specialiști CBRN din Ministerul Apărării Naționale a desfășurat, timp de două săptămâni, activități de asistență și sprijin împreună cu medici și personal medical din șase localități de pe teritoriul statului Alabama. Medicii și specialiștii români cu expertiză în operațiuni de decontaminare chimică și biologică au participat la sesiuni comune de informare și intervenție în spitale, centre de tratament, facilități de îngrijire a persoanelor vârstnice, realizând în același timp un schimb important de evaluări cu reprezentanți americani din sistemul de sănătate publică și din cele mai mari spitale ale statului Alabama.

În același interval, noua Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024 definește ca obiectiv aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA, inclusiv prin creșterea prezenței militare a SUA în România. O acțiune concretă în această direcție este reprezentată de planurile Pentagonului pentru anul 2021, când Forțele Aeriene ale SUA au început să investească în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară pregătită de SUA în Europa pentru anul în curs. Statele Unite și-au asumat că vor investi anul acesta 130,5 milioane de dolari, dintr-un total de 152 de milioane de dolari alocate pentru acest obiectiv.

© U.S. Secretary of Defense/ Facebook

Toamna lui 2020 a fost și momentul unui desant politico-diplomatic-militar al României la Washington. Pe parcursul unei singure luni – octombrie -, cele mai importante clădiri diplomatico-militare – Departamentul de Stat și Pentagonul – i-au găzduit pe miniștrii români ai afacerilor externe și apărării, în timp ce Departamentul Energiei a fost gazda ministrului român de resort.

Astfel, ministrul român al apărării Nicolae Ciucă și secretarul american al apărării Mark Esper au semnat la 9 octombrie 2020 o foaie de parcurs privind cooperarea la nivelul apărării 2020-2030, prin care au decis consolidarea cooperării la Marea Neagră și a rotației forțelor SUA în România

În aceeași zi, România şi SUA au parafat, la Washington, un acord interguvernamental extinscare permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US. În același context, SUA au anunțat că vor investi, prin intermediul Inițiativei celor Trei Mări, într-un proiect de conectare a Mării Baltice de Marea Neagră printr-o linie de cale ferată și o autostradă Gdansk-Constanța.

Desantul guvernamentul al României la acel moment, s-a încheiat printr-o vizită la Departamentul de Stat a ministrului afacerilor externe, Bogdan Aurescu, punctele principale ale vizitei fiind despre consolidarea investițiilor SUA în Europa de Est, implicarea americană în exploatarea gazelor din Marea Neagră, primirea României în programul Visa Waiver sau aderarea țării noastre la OCDE.

Dacă Parteneriatul Strategic dintre SUA și România a fost lansat sub administrațiile democrate la Washington (Bill Clinton) și de dreapta la București (Emil Constantinescu), el a fost consolidat, prin documentele semnate la 13 septembrie 2011, tot sub stindardul unor administrații democrate (Barack Obama) și de dreapta (Traian Băsescu).

© Administrația Prezidențială

Marcarea a zece ani de la Declarația Comună și de la acordul privind sistemul antirachetă are loc sub apanajul acelorași culori politice: o administrație democrată la Washington (Joe Biden) și una de dreapta la București (Klaus Iohannis).

În 2021, noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, și vicepreședinte al SUA în anul de grație 2011, a devenit primul lider de la Casa Albă care a participat, fie și virtual, la summitul formatului de cooperare București 9 – lansat de România și Polonia pentru a reuni statele NATO de pe flancul estic al Alianței.

Alături de interacțiunea cu președintele Klaus Iohannis de la summitul NATO din 14 iunie, prezența prin videoconferință a lui Joe Biden la summitul B9 rămâne până la acest moment cea mai importantă interacțiune politică la cel mai înalt nivel dintre România și SUA în acest an, când ambele state marchează un deceniu de la semnarea celor două acorduri bilaterale importante. 

Istoricul Parteneriatului Strategic România-SUA este disponibil aici.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

EXCLUSIV Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, scrisoare către europeni de Ziua Europei: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Proiectul european este unul al păcii și reconcilierii și avem nevoie de o Uniune Europeană puternică și eficientă, transmit Klaus Iohannis, Emmanuel Macron, Frank-Walter Steinmeier și alți 18 șefi de stat din Uniunea Europeană într-o scrisoare adresată cetățenilor europeni cu ocazia Zilei Europei în care îi invită pe aceștia să se se alăture Conferinței privind Viitorul Europei, care va fi lansată pe 9 mai.

Să găsim împreună calea înainte” – este îndemnul lansat de președinții României, Austriei, Bulgariei, Croației, Ciprului, Cehiei, Estoniei, Finlandei, Franței, Germaniei, Greciei, Ungariei, Irlandei, Italiei, Letoniei, Lituaniei, Maltei, Poloniei, Portugaliei, Slovaciei și Sloveniei, într-un mesaj comun remis în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Redăm în continuare textul scrisorii intitulate “Hai să vorbim despre Europa” și co-semnatarii acestuia:

Am vrea să transmitem cele mai bune urări tuturor cetățenilor europeni cu ocazia Zilei Europei.

Această Zi a Europei este specială. Este a doilea an în care celebrăm în circumstanțe dificile determinate de pandemia de COVID-19. Ne exprimăm compasiunea pentru toți cei care au avut de suferit de pe urma acesteia.

Ziua Europei din acest an este, de asemenea, specială și pentru că marchează lansarea Conferinței despre Viitorul Europei. Îndemnăm toți cetățenii UE să folosească această oportunitate unică pentru a modela viitorul nostru comun.

Circumstanțele în care are loc dezbaterea privind viitorul Europei sunt foarte diferite de cele din anii trecuți. Poate exista impresia că nu avem suficient timp pentru o discuție aprofundată cu privire la viitorul Europei în situația actuală. Dimpotrivă, pandemia de COVID-19 ne-a reamintit tuturor ce este cu adevărat important în viețile noastre: sănătatea, relația cu natura, relația cu semenii noștri, solidaritatea și efortul comun. A ridicat noi întrebări despre felul în care alegem să trăim. A arătat atât beneficiile integrării europene, cât și slăbiciunile. Este necesar să discutăm despre toate aceste lucruri.

Provocările cărora trebuie să le facem față ca europeni sunt multiple: de la gestionarea crizei de mediu și crearea economiilor verzi, concomitent cu poziționarea echilibrată față de acutizarea competiției între marile puteri, la eforturile pentru asigurarea transformării digitale a societăților noastre. Avem nevoie să dezvoltăm metode noi și să găsim soluții noi. Ca democrații, forța noastră provine din atragerea vocilor multiple din societățile noastre pentru a identifica cea mai bună cale de urmat. Cu cât mai mulți oameni se implică în dezbaterile aprofundate și deschise, cu atât va fi mai bine pentru Uniunea noastră.

Proiectul european este fără precedent în istorie. Au trecut 70 de ani de la semnarea Tratatului de constituire a Comunității Cărbunelui și Oțelului și 64 de ani de la nașterea Comunității Europene la Roma. La acel moment, liderii europeni au reușit să unească o Europă răvășită de război. În urmă cu treizeci de ani, Estul și Vestul Europei au început să se conecteze mai strâns. Țări foarte diferite s-au alăturat pentru a forma Uniunea Europeană. Fiecare țară își are propriile experiențe istorice și poveri ale trecutului, pe care le gestionează în mod individual și în relațiile sale cu alte țări.

Proiectul european este unul al păcii și reconcilierii. Așa a fost la momentul lansării și rămâne la fel și astăzi. Noi promovăm o viziune strategică comună pentru Europa, o Europă întregită, liberă, unită și în pace.

Toate principiile fundamentale ale integrării europene rămân extrem de relevante și astăzi: libertate, egalitate, respect pentru drepturile omului, stat de drept și libertate de expresie, solidaritate, democrație și loialitate între Statele Membre. Cum putem să acționăm împreună pentru a ne asigura că aceste principii fundamentale ale integrării europene își păstrează relevanța și în viitor?

Deși Uniunea Europeană poate părea câteodată depășită de provocările apărute de-a lungul ultimului deceniu – de la criza economică și financiară la provocările stabilirii unui sistem de migrație just și echitabil și la pandemia în curs – suntem conștienți că ar fi cu mult mai dificil dacă fiecare stat ar acționa solitar. Cum putem să întărim cooperarea și solidaritatea europeană și să ne asigurăm că după revenirea din criza sanitară vom fi mai rezilienți în fața provocărilor viitorului?

Avem nevoie de o Uniune Europeană puternică și eficientă, o Uniune Europeană care să fie lider global în tranziția către dezvoltarea sustenabilă, neutră din punct de vedere climatic și digitală. Avem nevoie de o Uniune Europeană cu care toți ne putem identifica, având conștiința faptului că am făcut tot ce se putea în beneficiul generațiilor viitoare. Împreună putem realiza acest lucru.

Conferința privind Viitorul Europei va fi o oportunitate de a vorbi deschis despre Uniunea Europeană și de a ne asculta cetățenii, în special pe tineri. Creează un spațiu pentru dialog, conversații și discuții despre ce așteptări avem de la Uniunea Europeană de mâine și cu ce putem contribui astăzi.

Trebuie să ne gândim la viitorul nostru comun, de aceea, vă invităm să vă alăturați discuției și să găsim împreună calea înainte”.

Klaus Iohannis

Președintele României

Alexander Van der Bellen

Președintele Republicii Austria

Rumen Radev

Președintele Republicii Bulgaria 

Zoran Milanović

Președintele Republicii Croația

Nicos Anastasiades

Președintele Republicii Cipru 

Miloš Zeman

Președintele Republicii Cehe

Kersti Kaljulaid

Președintele Republicii Estonia

Sauli Niinistö

Președintele Republicii Finlanda

Emmanuel Macron

Președintele Republicii Franceze

Frank-Walter Steinmeier

Președintele Republicii Federale Germania

Katerina Sakellaropoulou

Președintele Republicii Elene

János Áder

Președintele Ungariei 

Michael D. Higgins

Președintele Irlandei

Sergio Mattarella

Președintele Republicii Italiene

Egils Levits

Președintele Republicii Letonia

Gitanas Nausėda

Președintele Republicii Lituania

George Vella

Președintele Republicii Malta

Andrzej Duda

Președintele Republicii Polone

Marcelo Rebelo de Sousa

Președintele Republicii Portugheze

Zuzana Čaputová

Președintele Republicii Slovace

Borut Pahor

Președintele Republicii Slovenia

Ideea scrisorii a fost inițiată de președintele Republicii Slovenia Borut Pahor și de președintele Republicii Italiene Sergio Mattarella în timpul întâlnirii lor de la Roma și a fost dezvoltată ulterior în cooperare cu toți președinții statelor membre ale UE”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ1 hour ago

Klaus Iohannis convoacă o ședință pentru instituirea unor măsuri restrictive, “indiferent cât de nepopulare ar părea”: “Suntem în al doisprezecelea ceas”

U.E.2 hours ago

Pachetul de extindere a UE 2021: Comisia Europeană evaluează și stabilește prioritățile de reformă pentru Balcanii de Vest și Turcia

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UE îndeamnă Republica Moldova să continue implementarea reformelor: Alegerile parlamentare au oferit forțelor pro-reformă un mandat puternic pentru a pune în aplicare o agendă ambițioasă

ENGLISH2 hours ago

Romania to negotiate for the first time, at European level, new regulations on patient access to treatments for rare and pediatric diseases

INTERNAȚIONAL2 hours ago

De la Kiev, șeful Pentagonului pledează pentru cooperare între partenerii SUA la Marea Neagră: Vom continua să sporim capacitățile României, Ucrainei, Georgiei și Bulgariei

ROMÂNIA2 hours ago

România va negocia în premieră la Bruxelles noile reglementări privind accesul pacienților la tratamentele pentru bolile rare și pediatrice

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană și-a lansat programul de lucru pentru 2022, care stabilește următoarele etape ale agendei sale către „o Europă mai puternică”

ROMÂNIA3 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Viitorul buget pentru sănătate trebuie să includă inițierea unui fond dedicat inovării în medicină

U.E.4 hours ago

Președintele Lituaniei consideră că statul de drept nu trebuie legat de fondurile europene: Din punct de vedere moral este incorect și ar putea afecta unitatea UE

U.E.4 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

U.E.4 hours ago

Franța face apel la ”fermitate” împotriva încercărilor Poloniei de a pune ”sub semnul întrebării proiectul european”: Tratatele noastre nu reprezintă o simplă bucată de hârtie

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Supremația dreptului UE în Polonia: PE solicită Comisiei Europene declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Ursula von der Leyen avertizează Polonia că va folosi toate instrumentele de care dispune pentru a proteja ”valorile noastre comune”: Statul de drept este liantul care ne ține împreună

U.E.8 hours ago

Premierul Poloniei, mesaj pentru politicienii europeni: Nu permit să șantajați Polonia și nu vom accepta să ni se impună dictate. Nu asta înseamnă UE

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Green Deal: UE își unește forțele cu UEFA pentru a promova acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

U.E.1 day ago

Conservatorul Peter Marki-Zay, candidatul opoziției unite din Ungaria care îl va înfrunta pe Viktor Orban în alegerile din 2022: Vrem o Ungaria nouă, cinstită

ROMÂNIA3 days ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA4 days ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA4 days ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA4 days ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

Team2Share

Trending