SPECIAL

Retrospectivă 2021: Anul reedificării frontispiciului transatlantic, al redresării și al despărțirii de Angela Merkel. Rămâne dilema preeminenței și rezilienței democrației în competiția epocală cu regimurile autoritare

Published

3 years ago

December 31, 2021

În timp ce 2021 își numără ultimele sale ceasuri până la a intra în istorie, retrospectiva care îl acompaniază spre acest inevitabil drum îl plasează într-o lumină proiectată de mai multe reflectoare, iar totul s-a învârtit în jurul particulei “re”. Anticipat a fi un “an al rezilienței și al reînnoirii relației transatlantice“, anul care tocmai se încheie a adus certitudine și o cvasi-stabilitate a lumii transatlantice nu înainte de a aduce un sentiment iminent de prăbușire. A fost primul an dintre ultimii în care elementul surpriză, fie că s-a numit el Brexit, fenomenul Trump, asertivitatea Rusiei, ascensiunea Chinei, tehnologiile disruptive emergente sau pandemia de coronavirus, nu a mai dat tonul care accelera riscurile unor rupturi fără precedent. A fost însă anul care a contribuit la persistența unei lumi aflate în desfacere și în continuă transformare – de la decăderea pentru a câteva clipe a prestigiului imuabil al democrației americane la resuscitarea sa pe aceleași trepte ale Capitoliului și de la începutul redresării pentru Europa la intrarea Angelei Merkel în panteonul integrării europene, punând agora europeană în fața unor noi începuturi după aproape două decenii.

2021 este în mod invariabil și fără tăgadă anul reedificării frontispiciului transatlantic după aproape cinci ani în timpul cărora casa alianței dintre America de Nord și Europa a fost jefuită de populism, iar fundația sa a fost sistematic erodată de un agent patogen interior stimulat și de actori ambientali ce nu împărtășesc aceleași valori și mod de viziona și de a acționa în comunitatea globală. Desprinderea relativ violentă a Statelor Unite de perioada furtunoasă Donald Trump și instalarea lui Joe Biden la Casa Albă a catalizat neîndoielnic bilanțul acestui an. Unitatea transatlantică a ieșit deseori la rampă – a se vedea declarațiile summit-urilor ce au “guvernat” lumea internațională sau reacțiile la adresa acțiunilor Rusiei și Chinei, însă și-a etalat și efectele limitative, provocând crize punctuale precum alianța AUKUS sau retragerea haotică din Afganistan și alimentând un sentiment pe alocuri de neîncredere.

2021 este și anul în care marile scene globale ale summit-urilor au demonstrat că o relație transatlantică aflată pe aceeași partitură are potențialul de a marginaliza autocrații precum Rusia și China. Reconsolidată la summit-urile G7, NATO și Uniunea Europeană – Statele Unite, alianța transatlantică a ieșit în largul bătăliei diplomatice globale, iar fie că vorbim de summitul G20, de reuniunea COP26 sau de acțiuni politico-diplomatice (sancțiuni, summitul democrației), coordonarea și poziția comună transatlantică a fost mai prezentă ca oricând în ultimii ani.

Dacă de la Washington au fost trasate liniile strategice majore ale decadei acestui secol – concurența sistemică dintre democrații și autocrații -, în Europa au fost luate cele mai importante decizii care atestă acest aspect. Fie că vorbim de Europa (din păcate) non-UE, Marea Britanie, fie că vorbim de Uniunea Europeană, la Carbis-Bay, la Bruxelles sau la Roma, Statele Unite și Europa unită s-au echipat pentru anii ce vor urma. Lansarea dialogurilor strategice SUA – UE privind Rusia, China și regiunea indo-pacifică, pregătirea terenului pentru implicarea SUA în proiectele apărării europene și recunoașterea de către Statele Unite a eforturilor autonomiei strategice europene în complementaritate cu NATO, construcția unui consiliu tehnologic euro-american sau decizia elaborării unui nou Concept Strategic al NATO – sunt câteva dintre exemplele acestei realități.

Atât pentru Europa, cât și pentru Statele Unite, 2021 a fost un an al schimbării. Dacă la Washington tranziția dintre era Donald Trump și cea a lui Joe Biden a fost marcată de scene violente, la Bruxelles, Berlin, Roma, în Franța, ori Spania, Europa s-a despărțit fără fast, dar sobru, de o epocă numită Angela Merkel, cancelarul german care a rămas o constantă între patru președinți americani, patru președinți francezi, cinci prim-miniștri britanici sau opt premieri italieni. Retragerea Angelei Merkel de la conducerea celei mai puternice țări europene, combinată cu instalarea unei coaliții cu sorginte ideologică de centru și centru-stânga conduse de Olaf Scholz și cu apropierea de la Quirinale dintre Franța lui Emmanuel Macron și Italia lui Mario Draghi, marchează intrarea Europei într-o etapă politică în care forțele de centru-dreapta pășesc într-un recul. Fie că vorbim de Berlin, Paris, Roma, Madrid sau Varșovia, în niciuna dintre aceste capitale popularii și creștin-democrații nu mai sunt la putere.

La București, cea mai mare capitală din UE în care forțele europene de centru-dreapta se află la guvernare, însă într-o mare coaliție cu forțele de centru-stânga, 2021 a fost anul în care redresarea prin reforme și prin rezervorul financiar de 80 de miliarde de euro obținut anul trecut au suferit de pe urma unor evoluții precare ale vieții politice. România încheie 2021 cu un PNRR de 29,2 miliarde de euro aprobat, cu certitudinea unui parteneriat strategic cu Statele Unite reafirmat cu prilejul ceasului său aniversar și cu o influență în NATO și în Uniunea Europeană care pendulează între amorțire și zvâcniri strategice de mare răsunet, precum apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, inserția regiunii Mării Negre în circuitul strategic de decizie de la nivel aliat și european și cuplarea activă a Bucureștiului la conversațiiile și deciziile privind reziliența democrațiilor occidentale. Dar pentru toate acestea, rămâne o pre-condiție: să fim mai puternici și mai rezilienți la noi acasă pentru a contribui pozitiv la această reconstrucție a frontispiciului transatlantic.

Refacerea frontispiciului transatlantic rămâne deci doar începutul unei promisiuni în timpurile unor mari dileme epocale. Aceea promisiune a preeminenței și rezilienței democrației într-o competiție de lungă durată cu regimurile autoritare.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională ale anului, unele dintre ele cu un potențial epocal de influențare a viitorului deceniu:

Ianuarie – Toate reflectoarele lumii îndreptate spre templul democrației americane. Capitoliul SUA, dublă scenă de violențe de neimaginat și reziliența democrației și puterii americane

1 ianuarie: Portugalia a preluat de la Germania preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de şase luni, având pe agendă pregătirea recuperării post-COVID-19 şi încheierea demersurilor care să permită punerea în aplicare a Mecanismului de Rezilienţă şi Redresare, într-un climat marcat de consecinţele acordului privind Brexit-ul. În aceeași zi, Marea Britanie a preluat președinția G7, cu ambiția de a se repoziționa pe plan global după Brexit, iar Italia pe cea a G20, având ca pilon o nouă eră a legăturilor transatlantice, Roma asumându-și rolul de lider în refacerea relației istorice Europa – SUA.

6 ianuarie: Mii de protestatari pro-Trump, unii înarmați, au luat cu asalt Capitoliul Statelor Unite, provocând evacuarea acestuia în timp ce în cadrul Congresului SUA avea loc procesul de certificare a alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, câștigate de Joe Biden în fața lui Donald Trump. Aceste scene fără precedent în istoria democrației americane, descrise de Biden drept insurecție, au provocat reacții europene și internaționale în lanț, NATO, Uniunea Europeană, Germania, Franța, Marea Britanie sau România condamnând violențele și cerând respectarea rezultatelor alegerilor. Un demers de cotitură și care a ridicat semne de întrebare privind puterea giganților digitali a fost întreprins și de conducerea rețelelor de socializare Facebook și Twitter, care au suspendat conturile lui Donald Trump.

13 ianuarie: Președintele american Donald Trump este pus sub acuzare pentru a doua oară de Camera Reprezentanților, o premieră în istoria SUA. El a fost acuzat de “incitare la insurecție” ca urmare a comentariilor sale la un miting precedent asaltului asupra Capitoliului Statelor Unite.

17 ianuarie: Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost arestat la Moscova. Navalnîi a revenit de la Berlin, unde fusese internat din august 2020 pentru a fi tratat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok, deşi ştia că ar putea fi arestat. Gestul autorităților Federației Ruse a fost blamat de comunitatea occidentală, însă în pofida reacțiilor europene și transatlantice, Aleksei Navalnîi a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare, de către un tribunal din Moscova, la începutul lunii februarie.

20 ianuarie: Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate. De asemenea, Kamala Harris a devenit prima femeie vicepreședintă din istoria SUA, dar și prima femeie afro-americancă și prima americancă cu origini sud-asiatice care preia această funcție. În primul discurs ca președinte al SUA, Joe Biden a promis că SUA își vor repara alianțele și vor conduce prin puterea exemplului. Inaugurarea lui Biden a fost salutată de liderii țărilor aliate, între care și România, de NATO și de Uniunea Europeană.

21 ianuarie: Joe Biden a semnat, în prima sa zi la Casa Albă, revenirea SUA în Acordul de la Paris privind clima, reprezentând prima sa decizie majoră de la preluarea funcției prezidențiale prin care inversează decizia predecesorului său Donald Trump de a retrage țara din această înțelegere. În aceeași zi, Biden a semnat un ordin executiv prin care restabilește relațiile SUA cu Organizația Mondială a Sănătății, revenind asupra unei alte decizii controversate a lui Trump.

22 ianuarie: A intrat în vigoare Tratatul privind interzicerea armelor nucleare, primul acord internațional obligatoriu din punct de vedere juridic de interzicere totală a armelor nucleare.

25-29 ianuarie: Are loc Forumul Economic Mondial de la Davos, desfășurat de o manieră inedită din cauza pandemiei de COVID-19. Reuniunea a găzduit în format virtual mai mult 1.200 de lideri de guverne, din mediul de afaceri și din societatea civilă, din 60 de țări, care și-au consacrat ideile și interacțiunile pe tematica “Un an crucial pentru reconstruirea încrederii”. Între mesajele importante de la Forum s-au distins apelul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru relansarea relației transatlantice, și respingerea unei logici de Război Rece între SUA și China de către cancelarul german Angela Merkel.

Februarie – SUA și Rusia cooperează de necesitate, șeful diplomației UE umilit la Moscova. Regal de unitate transatlantică la München și democratică la G7

3 februarie: SUA și Rusia au prelungit oficial Tratatul nuclear New START până în 2026. România și celelalte țări NATO au salutat decizia. Prelungirea Tratatului New START asigură limite verificabile pentru ICBM-urile, SLBM-urile și bombardierele grele până la data de 5 februarie 2026. Regimul de verificare al Tratatului New START permite SUA să monitorizeze modul în care Rusia se conformează cu obligațiile ce decurg din tratat și oferă o perspectivă mai mare asupra poziției nucleare a Rusiei, inclusiv prin schimburi de date și inspecții la fața locului care permit inspectorilor americani să urmărească forțele și instalațiilor nucleare rusești.

5 februarie: Rusia a expulzat trei diplomați din trei țări UE (Germania, Polonia și Suedia) în timpul vizitei șefului diplomației europene Josep Borrell la Moscova, motivul fiind participarea acestora la manifestațiile pro-Navalnîi. Concomitența gestului Rusiei cu vizita Înaltului Reprezentant a fost considerată o insultă la adresa Europei de către eurodeputați și criticată aspru de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel. Borrell a devenit primul șef al diplomației europene din 2017 încoace care a efectuat o vizită în capitala Federației Ruse, deplasarea având loc sub semnul arestării și condamnării opozantului Aleksei Navalnîi, fapt criticat de Occident, în timp ce grupurile politice din Parlamentul European i-au cerut Înaltului Reprezentant al UE să solicite o întâlnire cu Navalnîi sau chiar să-și amâne vizita în Rusia dacă nu poate determina eliberarea acestuia și să propună noi sancțiuni la adresa Rusiei. Într-un gest de retorsiune față de expulzările din Rusia, Germania, Polonia și Suedia au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

5 februarie: Preşedintele american Joe Biden a susţinut primul său discurs de politică externă în calitate de şef al statului, în care a subliniat necesitatea de a reconstrui și repara alianţele SUA, de a revendica rolul de lider mondial al ţării în fruntea căreia se află, vorbind despre relațiile cu Europa și sistarea retragerii parțiale militare din Germania, precum și tensiunile continue cu Rusia și concurenţa cu China. În același timp, el a anunțat și lansarea unei revizuiri globale a “amprentei noastre militare” în consultare cu aliații și partenerii.

11 februarie: Joe Biden a anunțat, în urma unei convorbiri cu omologul său chinez Xi Jinping, înființarea unui grup de lucru la Pentagon privind China, obiectivul fiind acela de a stabili postura militară necesară în Oceanul Pacific.

12 februarie: “O zi istorică pentru Europa”. Parlamentul European și Consiliul UE au semnat Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro din care România va putea accesa 30,44 miliarde de euro.

13 februarie: Fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a depus jurământul în calitate de prim-ministru al Italiei, țară care asigură președinția G20. Treptat, Draghi a devenit unul dintre cei mai influenți lideri din Consiliul European.

13 februarie: Senatul Statelor Unite ale Americii a votat achitarea fostului președinte Donald Trump pentru a doua oară, votul de 57-43 în favoarea condamnării nereușind să atingă majoritatea necesară de două treimi. Șapte republicani s-au alăturat democraților în votul pentru condamnare, devenind astfel cel mai apropiat vot de la procesul de punere sub acuzare a lui Andrew Johnson din 1868.

19 februarie: Are loc primul regal de unitate transatlantică în era Joe Biden. Desfășurată tradițional în luna februarie a fiecărui an, dar amânată din cauza pandemiei de COVID-19 pentru o dată ulterioară, Conferința de Securitate de la München a organizat o ediție specială online consacrată oportunității unice a revitalizării relațiilor transatlantice, în care tematica unei noi agende comune Europa – SUA a fost discutată mai întâi de Joe Biden, Emmanuel Macron și Angela Merkel, liderii celor trei mai puteri – SUA, Franța și Germania, iar apoi subiectul a fost abordat într-o sesiune separată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg și într-un discurs de încheiere din partea prim-ministrului britanic Boris Johnson, după ce acesta a găzduit prima reuniune G7 cu participarea noului lider de la Casa Albă.

Noul președinte american Joe Biden a făcut un apel către aliații europeni pentru a se pregăti împreună pentru o competiție strategică pe termen lung cu China, într-un discurs de o dublă premieră, adresându-se pentru prima dată aliaților europeni de la preluarea mandatului de președinte și devenind primul lider de la Casa Albă care susține o alocuțiune pe scena, chiar și virtuală, a Conferinței de Securitate de la München. El a făcut pledoarie pentru democrație, a îndemnat la confruntarea Rusiei și a Chinei și a reafirmat angajamentul SUA pentru elementul sacru al relației transatlantice – articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă.

Într-o notă concordantă, cancelarul german Angela Merkel s-a alăturat vineri lui Joe Biden pe scena virtuală a ediției speciale a Conferinței de Securitate de la München și a solicitat o “agendă comună” a Europei și a Statelor Unite atât cu privire la Rusia, cât și referitor la China.

În schimb, pe aceeași scenă virtuală, președintele francez Emmanuel Macron și-a manifestat intenția de a “reechilibra coaliția transatlantică” pentru a le oferi partenerilor americani un partener european responsabil și credibil, vorbind despre faptul că “SUA devin o putere pacifică” și că NATO și autonomia strategică europeană sunt compatibile.

De asemenea, și președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a salutat anunțul lui Joe Biden că “America a revenit” și asemenea Angelei Merkel a arătat că susține consolidarea cooperării SUA-Europa în fața “Chinei din ce în ce mai asertive” și “Rusiei din ce în ce mai sfidătoare”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atenționat că Uniunea Europeană nu poate înlocui NATO și nu poate proteja Europa, spunând că orice încercare de a slăbi legătura transatlantică nu numai că va slăbi NATO, ci va diviza și Europa. Nu în ultimul rând, Boris Johnson a reafirmat angajamentul de neclintit al Marii Britanii față de securitatea europeană.

19 februarie: Are loc prima reuniune G7 în era Joe Biden: Cele mai puternice democrații ale lumii au discutat, într-o întâlnire virtuală, despre contracararea politicilor “neorientate spre piață” ale Chinei și un tratat global pentru sănătate.

21 februarie: România a devenit primul aliat NATO dotat cu rachete americane HIMARS. Elementele primului Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare – HIMARS au ajuns în Portul Constanța.

25-26 februarie: Cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene s-au reunit prin videoconferință pentru a discuta despre producția și livrarea de vaccinuri în UE, noile variante mai agresive ale noului coronavirus, restricțiile de călătorie, certificatele de vaccinare și solidaritate internațională, fiind pentru prima dată în care șefii de state sau de guverne au abordat în comun tema certificatului digital de vaccinare anti-COVID-19.

27 februarie: Începe “Podul de vaccinuri de peste Prut”. Republica Moldova a primit prima tranșă de 20.000 vaccinuri anti-COVID-19 din cele peste 200.000 de doze pe care România le-a donat, o parte dintre acestea inclusiv pe 27 martie, cu ocazia împlinirii a 103 de ani de la unirea Basarabiei cu Țara Mamă.

Martie – SUA, NATO și UE recuplează motorul alianței transatlantice. Joe Biden rostește miza concurențială sistemică a secolului al XXI-lea: “Cine va prevala dintre democrații și autocrații?”, în timp ce SUA și China își dau prima întâlnire în Alaska

2 martie: Statele membre UE au oficializat sancţiunile împotriva a patru înalţi funcţionari ruşi implicaţi în proceduri judiciare angajate împotriva opozantului rus Aleksei Navalnîi şi în reprimarea susţinătorilor săi, fiind pentru prima dată când Uniunea Europeană impune sancțiuni în cadrul noului regim global al UE privind sancțiunile pentru drepturile omului, care a fost instituit la 7 decembrie 2020, creat în baza conceptului “Legii Magnitski”. În mod concomitent și ca dovadă de unitate transatlantică, și administrația Joe Biden a adoptat primele sale sancțiuni împotriva Rusiei, într-un “semnal” că Moscova va fi tratată diferit de noua administrație SUA.

4 martie: În primul său de discurs de politică externă, șeful diplomației SUA Antony Blinken a descris China drept cea mai mare provocare geopolitică a secolului 21 pentru SUA și aliații lor

5 martie: Papa Francisc ajunge la Bagdad în prima vizită papală în Irak, unde s-a întâlnit cu marele ayatolah Ali al-Sistani la Najaf, Irak. Este prima întâlnire vreodată dintre un papa și un ayatollah.

10 martie: Instituțiile Uniunii Europene au semnat declarația comună pentru Conferința privind Viitorul Europei, un amplu și fără precedent dialog cu cetățenii pentru construirea unei Europe mai reziliente.

17 martie: Au loc alegerile generale pentru Parlamentul Țărilor de Jos, scrutin în urma căruia Olanda a fost nevoită să fie condusă de un guvern interimar până la finele lui 2021, când patru forțe politice moderate și centriste au instalat un nou cabinet condus de Mark Rutte, aflat la putere din anul 2010.

19 martie: Oraşul Anchorage din Alaska, îndreptat spre Pacific, a fost ales ca un teren mai neutru decât Washingtonul sau Beijingul pentru primele runde discuţii divizate între secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, și șefii diplomației chineze, Wang Yi și Yang Jiechi.

20 martie: Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a anunțat retragerea țării sale din Convenția de la Istanbul, fiind prima țară care face acest lucru.

22 martie: Europa face un nou pas în a deveni actor militar. Statele Uniunii Europene au înființat Facilitatea Europeană pentru Pace pentru acțiuni externe militare și de apărare ale UE.

22 martie: Are loc o răfuială în spectrul sancțiunilor între Uniunea Europeană, China și SUA. Consiliul Uniunii Europene a decis să impună măsuri restrictive împotriva a 11 persoane și patru entități responsabile pentru încălcări grave ale drepturilor omului și de abuzuri grave împotriva acestora în diferite țări din lume, între care și China. Beijingul a răspuns imediat la sancțiunile UE, incluzând pe lista sa de sancțiuni cinci membri ai Parlamentului European, Subcomisia pentru drepturile omului din Parlamentul European, dar și Comitetul politic și de securitate al UE (COPS). Decizia este fără precedent având în vedere că COPS este format din ambasadorii statelor membre la Bruxelles și este prezidat de reprezentanți ai Serviciului European de Acțiune Externă. În semn de solidaritate cu Europa, SUA au acționat în unitate cu UE și au adoptat sancțiuni împotriva Chinei pentru reprimarea uigurilor.

23 martie: Ever Given, o navă taiwaneză de 400 de metri lungime și 59 lățime, a eșuat de-a latul Canalului de Suez din cauza vântului puternic blocând total traficul maritim în zonă și afectând lanțul global de aprovizionare. Pe 29 martie, nava portcontainer Ever given a fost reflotată și remorcată spre nord, permițând redeschiderea Canalului Suez. Cel puțin 369 de nave au așteptat să treacă prin canal.

23 martie: Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, efectuează prima sa vizită în Europa, unde a participat la reuniunea miniștrilor de externe din NATO, a avut întrevederi cu omologii de-ai săi și s-a întâlnit cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. “Am venit aici pentru a exprima angajamentul ferm al SUA față de această alianță. Vrem să ne reconstruim parteneriatele, în primul rând cu aliații NATO”, a spus el, în timp ce alături de omologii săi din Franța, Germania și Regatul Unit a reconfirmat angajamentul față de NATO, relația transatlantică și cooperarea UE-SUA.

24 martie: Sunt consemnate primele decizii majore transatlantice după venirea lui Joe Biden la Casa Albă. SUA și UE au agreat implicarea Statelor Unite în proiectele de apărare ale Uniunii Europene și relansarea dialogului strategic privind provocarea sistemică reprezentată de China.

25 martie: România are începând cu această dată o escadrilă F-16 completă. Cel de-al 17-lea avion de vânătoare a ajuns în dotarea Forțelor Aeriene.

25 martie: Preşedintele american Joe Biden și liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care Angela Merkel, Macron sau Klaus Iohannis, au avut prima lor întrevedere, prin mijloace virtuale, pentru a celebra valorile democratice, într-un gest simbolic al reînnoirii relaţiei transatlantice după epoca Trump, fiind pentru prima dată după 11 ani când un lider american participă la Consiliul European. Interacțiunea cu liderii europeni a fost precedată de o frază cheie rostită de Joe Biden, care a trasat miza secolului al XXI-lea ca fiind rezultatul evenimentelor despre “cine va prevala dintre democrație și autocrație“. Împărțind scena internațională în tabere ideologice, liderul de la Casa Albă a făcut apel către liderii UE la cooperare strânsă pentru ca “democrațiile, și nu autocrațiile, să stabilească regulile” și a afirmat că o Uniune Europeană puternică este în interesul SUA.

30 martie: 25 de lideri mondiali, între care președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel, prim-ministrul britanic Boris Johnson, președintele român Klaus Iohannis și președintele Consiliului European Charles Michel, au solicitat, într-o scrisoare publică comună, un nou tratat internațional privind pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea.

Aprilie – “Sofagate” la Ankara. NATO și SUA anunță decizia retragerii militare din Afganistan. La Bruxelles începe birocrația depunerii PNRR-urilor

5 aprilie: Președintele rus Vladimir Putin semnează o lege care extinde mandatul prezidențial la un total de patru mandate consecutive de șase ani. Legea i-ar permite lui Putin, care se află la al doilea mandat consecutiv, să ocupe funcția de președinte până în 2036.

6 aprilie: Vizita la Ankara a președintelui Consiliului European, Charles Michel, și a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se încheie cu un nou moment stânjenitor pentru Uniunea Europeană după umilința suferită de Josep Borrell la Moscova. Incidentul “Sofagate” s-a petrecut în palatul prezidențial al președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, unde Michel și von der Leyen se aflau în vizită oficială pentru revitalizarea relațiilor dintre Bruxelles și Ankara. Însă, când cei doi înalți demnitari ai UE au fost introduși în sala de recepție, au găsit doar două fotolii amenajate, dintre care unul era destinat lui Erdoğan, iar președinta Comisiei Europene a rămas preț de câteva secunde în picioare, vădit încurcată, neștiind unde să se așeze. În cele din urmă, von der Leyen a ocupat un loc pe una dintre canapelele din încăpere, vizavi de ministrul de externe turc Mevlüt Çavuşoğlu.

15 aprilie: Decizie istorică a NATO. SUA, România și celelalte state aliate își retrag forțele militare din Afganistan la 20 ani de la unica activare a Articolului 5. Aliaţii din cadrul NATO, reuniți la nivel de miniștri de externe și ai apărării într-o videoconferință extraordinară, şi-au anunţat decizia de a începe retragerea forţelor lor angajate în misiunea din Afganistan de la 1 mai pentru a o finaliza “în câteva luni”, potrivit unei declarații comune agreate de 60 de miniștri aliați, cu prezența secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, și a secretarului apărării, Lloyd Austin, la Bruxelles. Reprezentată la reuniune de miniștrii Bogdan Aurescu și Nicolae Ciuca, România, a cincea națiune contributoare la misiunea din Afganistan cu peste 600 de militari, a evidențiat angajamentul de lungă durată al țării noastre față de securitatea Afganistanului

17 aprilie: Au loc funeraliile prințului Philip, soțul reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, decedat la data de 9 aprilie.

18 aprilie: Guvernul ceh a ajuns la concluzia că serviciul rus de informații GRU-ul a fost responsabil pentru explozia a două depozite de muniție din Vrbětice în 2014. 18 diplomați și presupuși spioni ruși au fost ulterior expulzați.

21 aprilie: Parlamentul European și statele membre ale UE au ajuns la un acord politic privind reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030.

22 aprilie: Președintele american Joe Biden a găzduit un summit virtual privind clima cu ocazia Zilei Internaționale a Pământului.

22 aprilie: Portugalia, țara care asigură președinția Consiliului UE, devine primul stat membru al Uniunii Europene care depune la Bruxelles planul său națională de redresare și reziliență, fiind urmat de Grecia, Germania și Franța la o săptămână distanță.

23 aprilie: Miniștrii de externe ai României, Poloniei și Turciei au convenit, la București, să impulsioneze formatul trilateralei de securitate dintre cele trei țări prin inițierea unor reuniuni la nivelul miniștrilor apărării din aceste state aliate

28 aprilie: Parlamentul European a aprobat Acordul de comerț și cooperare UE-Regatul Unit, care reglementează relațiile dintre UE și Marea Britanie după Brexit.

Mai – Incisivitate politică, diplomatică și strategică a României pe plan european și euro-atlantic. Se lansează Conferința privind viitorul Europei

5 mai: A început Defender Europe 2021, cel mai mare exercițiu militar SUA în Europa din ultimii 25 de ani, care a avut loc și în România. 28.000 de soldați din 26 de țări s-au antrenat în 12 țări NATO și partenere.

6 mai: Reuniți la Londra, miniștrii de externe din țările G7 condamnă comportamentul destabilizator al Rusiei și încurajează China să “participe constructiv la sistemul internațional bazat pe reguli”.

7-8 mai: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au adoptat Declarația Summitului de la Porto, făgăduind că “vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă”.

9 mai: Uniunea Europeană marchează Ziua Europei și aniversarea a 71 de ani de la Declarația Schuman prin lansarea Conferinței privind viitorul Europei, în hemiciclul Parlamentului European din Strasbourg. În acest spirit, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, transmit o scrisoare către europeni de Ziua Europei, îndemnându-i: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”.

10 mai: Președintele Klaus Iohannis a găzduit, împreună cu președintele polonez, Andrzej Duda, Summitul Formatului București (B9), o inițiativă care reunește statele de pe flancul estic al NATO, reuniunea având loc cu o lună înainte de summitul NATO de la Bruxelles, la întrunire fiind prezent în format virtual și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Pentru prima oară de la inițierea acestui format, care reunește șefii de state de pe flancul estic al NATO, la summitul B9 a participat și președintele Statelor Unite, Joe Biden. Declarația Summitului București 9 a statuat că “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”.

12 mai: Se aniversează cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice.

22 mai: Președinția italiană a G20 și președinta Comisiei Europene au co-prezidat, la Roma, Summitul mondial al Sănătății, în cadrul căruia liderii lumii au prezentat 16 linii directoare pentru acțiunile actuale și viitoare în domeniul sănătății globale, pentru a sprijini finanțarea, crearea și menținerea unor sisteme de sănătate eficiente și a unei acoperiri universale a sănătății, pentru a îmbunătăți pregătirea, avertizarea timpurie, prevenirea, detectarea, răspunsul coordonat, precum și rezistența și recuperarea în fața pandemiei actuale și a viitoarelor potențiale urgențe de sănătate publică.

23-24 mai: Opoziția față de președintele belarus Aleksandr Lukașenko acuză guvernul din Belarus că a deviat zborul Ryanair 4978 din Atena, Grecia, către Vilnius, Lituania și l-a forțat să aterizeze la Minsk pentru a-l aresta pe jurnalistul și activist al opoziției Roman Protasevici care se afla la bord. Deși motivul aterizării forțate a fost o presupusă amenințare cu bombă, nu s-au găsit explozivi. Drept reacție, Uniunea Europeană interzice tuturor companiilor aeriene din Belarus să îi folosească aeroporturile și spațiul aerian și aplică sancțiuni oficialilor despre care se crede că sunt implicați în operațiune.

27 mai: Succes european al României. Miniștrii de externe din UE au discutat, în premieră, situația conflictelor prelungite din Marea Neagră. La reuniunea de la Lisabona România a propus crearea unui post de Reprezentant Special al Uniunii Europene în regiune.

31 mai: România a devenit cea de-a 22-a țară care a trimis Comisiei Europene planul său național de redresare și reziliență prin care urmează să beneficieze de granturi și împrumuturi de 29,2 miliarde de euro pentru a-și relansa economia. Planul a fost prezentat public pe data de 2 iunie.

31 mai: România a inaugurat Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București prin intermediul căruia își propune să devină un pol de excelență și un furnizor de expertiză pentru statele membre ale NATO și ale Uniunii Europene.

Iunie – Joe Biden, pe tărâm european. Occidentul își reînnoiește jurămintele de unitate în suita de summit-uri G7, NATO și UE-SUA pentru a asigura preeminența democrațiilor în fața regimurilor autoritare

1 iunie: Biroul Procurorului Public European este lansat în mod oficial marți, 1 iunie, la Luxemburg, de Laura Codruța Kövesi, șefa EPPO, vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, care au emis o declarație comună în care au apreciat că prin lansarea EPPO “se deschide astfel un nou capitol în lupta împotriva criminalității transfrontaliere”.

1 iunie: Miniștrii de externe din țările NATO decid să susțină elaborarea unui nou Concept Strategic al Alianței și înființarea unui accelerator de inovare în domeniul apărării.

2 iunie: Comisia Europeană a anunțat un plan de 600 de milioane de euro pentru redresarea economică a Republicii Moldova, bazat pe progresele privind combaterea corupției.

5 iunie: Miniștrii de finanțe G7 au ajuns la un acord istoric pentru un impozit global de minimum 15% pentru marile corporații, pavând calea pentru decizii similare la nivelul OCDE și G20.

9 iunie: Documentarul ”Colectiv” al regizorului român Alexander Nanau a câștigat Premiul LUX 2021 al Publicului European decernat de Parlamentul European.

10 iunie: Preşedintele american Joe Biden și-a început prima sa vizită externă, în Europa, cu deviza politicii externe a administrației sale – “America a revenit” -, într-un discurs pe care l-a susținut în fața membrilor forţelor aeriene americane de la baza Mildenhall din sud-estul Marii Britanii. Joe Biden a efectuat în perioada 10-16 iunie prima sa călătorie în străinătate de la preluarea mandatului, în Europa, unde va participa la patru summituri cruciale pentru politica externă a administrației sale, centrată pe preeminența democrațiilor și a ordinii internaționale bazate pe reguli în fața autocrațiilor și a încercărilor de a răsturna ordinea occidentală. Astfel, în timp ce se va afla în Europa, Biden va participa la summitul G7 din Marea Britanie (11-13 iunie, la summitul NATO (14 iunie) și la un summit UE-SUA la Bruxelles (15 iunie), precum și la un summit cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Geneva, în Elveția (16 iunie).

10 iunie: În ajunul summitului G7 și la 80 ani distanță de când prim-ministrul Winston Churchill și președintele Franklin Delano Roosevelt au semnat prima Cartă a Atlanticului, Joe Biden și Boris Johnson au adoptat noua Cartă a Atlanticului, reînnoind angajamentul americano-britanic față de NATO și aliații democratici.

13 iunie: Liderii G7, format ce reunește cele mai puternice democrații ale lumii, au convenit asupra unei abordări dure față de China și au condamnat comportamentul destabilizator al Rusiei, angajându-se totodată la măsuri menite să pună capăt pandemiei de COVID-19, să consolideze sistemele globale de sănătate, să reclădească economiile lor pe baze reziliente și să promoveze valorile democratice și parteneriatele globale. Întruniți la Carbis Bay, în Marea Britanie, pentru un summit care a durat trei zile – primul pentru președintele american Joe Biden și ultimul pentru cancelarul german Angela Merkel, liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britanii, Statelor Unite și Uniunii Europene au adoptat o declarație finală de 25 de pagini, călăuziți de șase principii centrale – sfârșitul pandemiei și pregătirea pentru viitor, revigorarea economiei, asigurarea prosperității, protejarea planetei, consolidarea parteneriatelor globale și îmbrățișarea valorilor democratice -, sub obiectivul “Build Back Better World -B3W”. Sub acronimul B3W, țările G7 au decis să lanseze un parteneriat global de infrastructură care va rivaliza cu “Noul Drum al Mătăsii”.

14 iunie: La primul summit NATO cu Joe Biden președinte al SUA și la ultimul pentru cancelarul german Angela Merkel, liderii celor 30 de state aliate, reuniți la Bruxelles, au trasat calea de urmat pentru Alianța Nord-Atlantică către orizontul anului 2030, reafirmând angajamentul solemn față de articolul V din Tratatul de la Washington și luând decizia elaborării unui nou Concept Strategic, în timp ce au recunoscut concurența sistemică din partea puterilor autoritare precum China și Rusia. Agenda NATO 2030 reafirmă că NATO este forumul transatlantic unic, esențial și indispensabil pentru consultări și acțiuni comune, importanța consolidării rezilienței și prevede că Alianța va lansa un accelerator civil-militar de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord și va crea un Fond NATO pentru inovare. De asemenea, Alianța Nord-Atlantică a decis să întărească parteneriatele cu UE, cu țările democratice din Asia Pacific – Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud și cu alte țări din Africa, Asia și America Latină. Nu în ultimul rând, liderii aliați l-au însărcinat pe secretarul general să stabilească o țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și să inițieze un dialog regulat la nivel înalt pe teme de schimbări climatice și securitate.

15 iunie: Președintele american Joe Biden și liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene au adoptat la summitul dintre Uniunea Europeană și SUA, o declarație comună prin care reînnoiesc parteneriatul transatlantic dintre UE și SUA și stabilesc o agendă transatlantică comună pentru a gestiona împreună “cooperarea, competiția și rivalitatea sistemică” cu China și pentru a contracara “modelul repetat de comportament și activități dăunătoare” din partea Rusiei prin crearea unui dialog strategic UE-SUA privind relațiile cu Moscova. Reuniunea, care a debutat cu un acord major privind suspendarea tarifelor în disputa Airbus – Boeing, s-a concretizat cu o declarație comună în 36 de puncte în care acțiunile agresive ale Rusiei sunt criticate printr-un limbaj diplomatic puternic, în timp ce ascensiunea Chinei este abordată din perspectiva “multiplelor fațete” ale cooperării, concurenței și rivalității. De asemenea, liderii SUA și UE au decis să demareze negocierile pentru implicarea Statelor Unite în proiectele apărării europene.

16 iunie: Președinții Joe Biden și Vladimir Putin s-au reunit pentru prima oară într-un summit SUA – Rusia. Discuţiile desfăşurate la vila La Grange, o clădire de secol XVIII de pe malul lacului din Geneva, oraș unde au început seria de summit-uri și Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov în anii de final ai Războiului Rece, s-au concretizat printr-o declarație comună privind stabilitatea strategică, în care au reafirmat “principiul conform căruia un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată” și au anunțat că “Statele Unite și Rusia vor demara împreună, în viitorul apropiat, un dialog bilateral integrat privind stabilitatea strategică”. Ca parte a rezultatelor summit-ului, Joe Biden și Vladimir Putin au convenit ca ambasadorii celor două ţări să revină la post, după ce au fost retraşi mai devreme în acest an și să lanseze un proces de consultări privind securitatea cibernetică, având în vedere criticile din partea SUA față de activitățile malițioase ale Rusiei. În schimb, summitul a lăsat în urma sa și senzația unei discuții neconcludente despre elefantul din încăpere numit “China”.

16 iunie: Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au prezentat o comunicare comună cu privire la relațiile Uniunii Europene cu Rusia, definind Moscova drept “o provocare strategică” și subliniind că “un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată”, documentul fiind dat publicității în ajunul summitului dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, care are loc pe teren neutru, la Geneva.

16 iunie: Comisia Europeană a aprobat primul plan de redresare și reziliență, pe cel al Portugaliei, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, în zilele următoare fiind aprobate și cele ale Spaniei, Greciei și Italiei.

24-25 iunie: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene s-au întrunit la Bruxelles pentru summitul european de vară în cadrul căruia au refuzat propunerea Angelei Merkel privind un summit cu Rusia, dar au decis să exploreze formate și condiționalități privind dialogul și cooperarea selectivă cu Moscova. De asemenea, summitul UE a fost tensionat de legea anti-LGBT din Ungaria, iar în cadrul discuțiilor aprinse din Consiliu, premierul maghiar Viktor Orban a fost invitat să activeze articolul 50 din tratat și să părăsească Uniunea Europeană.

27 iunie: România și-a încheiat participarea de aproape două decenii în Afganistan. Ultimul detașament militar a fost repatriat, raportând “misiune îndeplinită”.

28 iunie: Țările membre ale Uniunii Europene au adoptat prima lege europeană a climei, stabilind obiectivul ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

29 iunie: Vladimir Putin și Xi Jinping au agreat prelungirea tratatului de cooperare Rusia-China, subliniind că “colaborarea strânsă sino-rusă constituie un exemplu în formarea unui nou tip de relații internaționale”.

Iulie – Încep procesiunile politico-diplomatice pentru a marca retragerea Angelei Merkel

1 iulie: Slovenia a preluat de la Portugalia președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment în care disputele premierului Janez Jansa cu Bruxellesul pe subiecte precum statul de drept, cooperarea cu Parchetul European şi libertatea presei stârneau îngrijorări.

1 iulie: Regulamentul referitor la certificatul digital UE COVID-19 a intrat în vigoare. Scopul certificatului digital al UE privind COVID este să faciliteze libera circulație în condiții de siguranță în UE în timpul pandemiei de COVID-19. Certificatul digital al UE privind COVID va fi accesibil tuturor și: atestă vaccinarea, testarea și vindecarea de COVID-19; este gratuit și disponibil în toate limbile UE; este disponibil în format electronic și pe suport de hârtie; este securizat și conține un cod QR semnat digital.

1 iulie: O nouă structură NATO pe teritoriul României: Comandamentul Corpului Multinațional Sud-Est de la Sibiu și-a început activitatea. Această structură a fost înfiinţată în anul 2020, iar în data de 14 iunie anul acesta, în aceeași zi cu summitul NATO, la finalul exercițiului de comandament DEFENDER-Europe 21 CAX/CPX, a fost declarată Capacitatea Operaţională Inițială. HQ MNC-SE are misiunea de a asigura monitorizarea evoluțiilor din mediul de securitate, coordonarea forțelor din cadrul prezenței aliate din regiune, precum și integrarea operațională a forțelor aliate la criză și conflict.

2 iulie: Acord global istoric pentru taxarea companiilor multinaționale. OCDE anunță că 130 de țări, inclusiv România, vor institui un impozit pe profit de cel puțin 15%.

9 iulie: Declarația Summitului celor Trei Mări de la Sofia. Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali salută decizia SUA de a lucra la o nouă structură de investiții în Europa Centrală și de Est.

11 iulie: Principalul partid proeuropean din Republica Moldova, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), al preşedintelui Maia Sandu, a câştigat detaşat alegerile parlamentare anticipate, obținând o majoritate de peste 52% din voturi.

12 iulie: Inundațiile europene. Ploile torențiale provoacă inundații în regiunea de frontieră dintre Germania și Belgia, soldate cu 229 de morți, dintre care 184 în Germania, 43 în Belgia și 2 în România. Evenimentul este atribuit efectelor schimbărilor climatice.

16 iulie: România dă undă verde acordului cu SUA privind proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă. Klaus Iohannis a promulgat legea de ratificare a acordului dintre București și Washington.

16 iulie: Președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel au semnat, la Casa Albă, Declarația de la Washington pentru reafirmarea fundației valorilor relației strategice dintre SUA și Germania și au lansat un parteneriat americano-german privind clima și energia, printre scopuri regăsindu-se mobilizarea investițiilor în Europa Centrală și de Est și să nu permită Rusiei să utilizeze energia ca o armă geopolitică. În acest context, liderul Statelor Unite a elogiat-o pe Merkel pentru “natura istorică” a mandatului său de cancelar care se va încheia după alegerile din Germania din toamna acestui an. Angela Merkel a efectuat 23 de vizite la Washington în timpul celor 16 ani în fruntea guvernului, Biden fiind al patrulea preşedinte de la Casa Albă de când Merkel a venit la putere.

19 iulie: Comisia Europeană a lansat două alianțe industriale, și anume Alianța pentru tehnologiile procesoarelor și semiconductorilor și Alianța europeană pentru date, edge și cloud, punând astfel bazele suveranității digitale, momente premergătoare ale anunțului făcut de Ursula von der Leyen în discursul său privind Starea Uniunii Europene, când a dezvăluit o nouă inițiativă a UE – intitulată ”Actul european privind cipurile” – în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia.

29 iulie: Un cetățean britanic și unul român au murit în urma unui atac cu drone asupra vasului petrolier “Mercer Street”, care tranzita pașnic Marea Arabiei de Nord. În semn de solidaritate cu Marea Britanie și România, Statele Unite, NATO și G7 au denunțat “caracterul deliberat” al atacului.

August – Eforturile de două decenii ale SUA și NATO în Afganistan, prăbușite sub ofensiva talibanilor. Lumea transatlantică, luată prin surprindere

15-17 august: Situația din Afganistan a căpătat proporțiile unei crize umanitare după ce retragerea trupelor americane și ale NATO din această țară a oferit talibanilor posibilitatea de a-şi accelera revenirea la putere, lumea transatlantică fiind luată prin surprindere de aceste evoluții. Gruparea islamistă radicală a asigurat că vrea să preia puterea printr-un “transfer paşnic” în zilele următoare și îndemnând misiunile diplomatice internaționale să își continue activitatea. Cu toate acestea, majoritatea diplomaţilor occidentali au părăsit capitala Kabul după ce insurgenţii talibani au preluat controlul asupra capitalei Afganistanului, un moment complicat pe care analiștii internaționali l-au comparat cu “căderera Saigonului”, eveniment care a pus capăt războiului din Vietnam și a marcat retragerea SUA. “Căderea Kabulului” a fost consfințită prin plecarea din Afganistan a președintelui pro-occidental Ashraf Ghani, intrarea talibanilor în Palatul prezidențial de la Kabul și proclamarea Emiratului Islamic al Afganistanului. Mii de cetățeni afgani au luat cu asalt aeroportul din Kabul, încercând să se urce în avioanele americane care evacuau colaboratori și cetățeni, generând haos în încercarea de a fugi din calea talibanilor care au preluat controlul țării în câteva zile. Într-o declarație, semnată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și de secretarul apărării, Lloyd Austin, administrația americană anunță că în următoarele 48 de ore își va extinde prezența de securitate la aproape 6.000 de soldați, cu o misiune axată exclusiv pe transferarea în afara țării a mii de cetățeni americani care au avut reședința în Afganistan, precum și personalul angajat pe plan local al misiunii americane din Kabul și familiile acestora și alți cetățeni afgani deosebit de vulnerabili. De asemenea, Statele Unite și alte peste 60 de state ale lumii, inclusiv 25 ale Uniunii Europene, semnând o declarație în care cere ca afganilor şi cetăţenilor străini care doresc să părăsească Afganistanul să li se permită să plece, iar aeroporturile şi punctele de trecere a frontierei să rămână deschise, în contextul revenirii accelerate la putere a talibanilor.

24 august: Reprezentanți ai 46 de țări și organizații internaționale, între care și România, au adoptat o declarație comună la finalul summitului ”Platforma Crimeea” în care condamnă ocuparea și militarizarea peninsulei anexate ilegal de Rusia în 2014.

24 august: Președintele american Joe Biden anunță că Statele Unite vor respecta termenul limită din 31 august de retragere a trupelor americane din Afganistan, dar că ar trebui să existe “planuri de urgență”, dacă este necesar. În paralel, Franța a anunțat că va sista podul aerian instituit pentru a evacua cât mai mulți afgani dacă SUA se vor retrage, în timp ce Uniunea Europeană a suplimentat ajutorul umanitar pentru afgani până la peste 200 de milioane de euro.

27 august: Trei decenii de independență a Republicii Moldova au fost marcate la Chișinău în prezența președinților R. Moldova, României, Poloniei și Ucrainei.

31 august: Statele Unite s-au retras oficial din Afganistan după o prezență de 20 ani, marcând finalul celui mai lung conflict din istoria SUA. Prin această retragere, Statele Unite au lăsat astfel ţara în mâinile talibanilor, duşmanii lor de 20 de ani, cei care au preluat puterea în țară la jumătatea lunii august, însă armata americană a precizat că a făcut inutilizabile avioane, vehicule blindate şi un sistem de apărare antirachetă care au rămas în urmă. Comemorarea a două decenii de la atacurile teroriste asupra World Trade Center din New York din 11 septembrie 2001, motivul declanșării războiului din Afganistan, va avea loc anul acesta fără ca SUA să mai fie prezente în această țară.

Septembrie – Ambițiile Uniunii Europene oglindite de discursul SOTEU al Ursulei von der Leyen. Alianța AUKUS declanșează o criză transatlantică. România primește undă verde pentru PNRR, iar Germania se desprinde încet dar sigur de Angela Merkel

1 septembrie: România intră într-o prelungită criză politică. Premierul Florin Cîțu îl revocă pe ministrul justiției Stelian Ion, după ce acesta a refuzat să dea aviz pentru Programul “Anghel Saligny”. Revocarea creează o criză politică în cadrul guvernului de coaliție de centru-dreapta PNL – USR – UDMR, care s-a destrămat în mai puțin de nouă luni de la înființare, culminând cu voturile USR în favoarea unei moțiuni împotriva guvernului și cu negocieri între PNL și PSD pentru formarea unui guvern de mare coaliție.

5 septembrie: România anunță că a reușit să evacueze 156 de cetățeni afgani ca parte a efortului occidental de a scoate cât mai mulți afgani din zonele periculoase controlate de talibani.

11 septembrie: Statele Unite au comemorat două decenii de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, atacuri care au zguduit cea mai puternică țară a lumii și au cutremurat ordinea internațională de sorginte occidentală.

13 septembrie: Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, atinge o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: se împlinesc zece ani de la adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

15 septembrie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg cel de-al doilea său discurs privind Starea Uniunii Europene (SOTEU), la un an distanță de când iniția un îndemn ca Europa să își descopere vitalitatea ca răspuns la cea mai gravă criză din istoria sa: pandemia de coronavirus. În cadrul acestui discurs, von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană și NATO vor adopta o nouă declarație comună de cooperare, că UE va prezenta o nouă strategie de conectivitate, denumită “Global Gateway”, pentru a investi în infrastructură de calitate, precum și o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia. De asemenea, ea a anunțat că Comisia Europeană și președinția franceză a Consiliului UE vor organiza anul viitor un summit european privind apărarea și a propus că anul 2022 să fie Anul European al Tineretului.

15 septembrie: Izbucnește o criză diplomatică transatlantică. Liderii Statelor Unite, Marii Britanii și Australiei au dezvăluit alianța de securitate și apărare AUKUS în zona Indo-Pacifică, un pact care exclude Europa și care prevede achiziționarea de către Australia a unor submarine nucleare americane în detrimentul unei înțelegeri cu Franța, considerat “contractul secolului” de către Paris. Împreună, într-o conferință de presă virtuală, cu premierul australian Scott Morrison și cu omologul său britanic Boris Johnson, președintele american Joe Biden a declarat că cele trei națiuni fac un “pas istoric” pentru a-și aprofunda cooperarea. Înființarea acestei alianțe cu scopul de a contracara influența Chinei în regiunea indo-pacifică a provocat o adevărată criză diplomatică transatlantică prin iritarea Franței, care și-a văzut reziliat un contract de vânzare de submarine către Australia, și dezamăgirea Uniunii Europene, care a pledat din nou prin liderii săi instituționali pentru necesitatea unei autonomii strategice europene.

16 septembrie: Uniunea Europeană își prezintă propria sa strategie privind regiunea Indo-Pacific, moment ce coincide cu anunțul înființării AUKUS. Prin acest document, UE își propune să intensifice angajamentul strategic față de regiunea indo-pacifică prin care urmărește să contribuie la stabilitatea, securitatea, prosperitatea și dezvoltarea durabilă a regiunii, în conformitate cu principiile democrației, statului de drept, drepturilor omului și dreptului internațional.

18 septembrie: Scandalul submarinelor și alianța AUKUS a provocat furie și indignare la Paris. Mai întâi, miniștrii francezi de externe și de apărare au acuzat o “lovitură în spate” din partea aliaților. Observând intensitatea reacției virulente a Franței, secretarul de stat american Antony Blinken a spus că Franţa este un ”partener vital” al Statelor Unite în regiunea indo-pacifică, asigurând că ”nu există diviziune regională între interesele partenerilor noştri atlantici şi pacifici”. Însă, preşedintele Emmanuel Macron a rechemat ambasadorii francezi la Canberra şi Washington pentru consultări, într-un gest fără precedent în raport cu aliații Franței, iar ministrul francez al apărării și-a anulat o vizită la Londra.

20-24 septembrie: peste 100 de șefi de stat sau de guvern și miniștrii de externe participă la Adunarea Generală a ONU, unica tribună politică a lumii, între care președintele SUA, Joe Biden, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, președintele României, Klaus Iohannis, președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson. Astfel, Joe Biden a invocat, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”, subliniind că “suntem în zorii unui deceniu decisiv” și că “începem o nouă eră de diplomaţie neobosită”. Și președintele Klaus Iohannis a susținut un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU, pledând pentru valori democratice și o ordine internațională bazată pe reguli ca fundamente ale unui viitor mai bun, pentru multilateralism și pentru rezolvarea pașnică a conflictelor prelungite din vecinătatea României, care afectează securitatea Europei. Vorbind la New York în cadrul lucrărilor Adunării Generale a Națiunilor Unite, șeful statului a preluat teza omologului său american, Joe Biden, subliniind că lumea se află într-un “punct de inflexiune” și că pandemia a arătat “că trebuie să găsim modalități de a reconstrui mai bine și mai ecologic”.

22 septembrie: SUA și Franța au dezamorsat criza submarinelor. Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări, iar Statele Unite au recunoscut importanța unei apărări europene complementare cu NATO.

26 septembrie: Au avut loc alegerile legislative din Germania în urma cărora social-democrații au revendicat funcția de cancelar după 16 ani ai “erei Merkel”, în timp ce conservatorii cancelarului aflat în retragere au obținut cel mai slab rezultat postbelic.

27 septembrie: Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană s-a desfășurat la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală.

Octombrie – Președintele României primește Premiul Carol cel Mare la Aachen. Continuă ceremoniile de adio pentru Angela Merkel. SUA și Franța se reconciliază după criza submarinelor, iar UE și SUA își etalează unitatea la summitul G20

2 octombrie: Președintele Klaus Iohannis a fost laureat, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus Iohannis, care a devenit primul lider român și al șaselea est-european laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

5 octombrie: Comisia Europeană a adoptat prima Strategie UE pentru combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești. Documentul este construit pe 3 piloni: prevenirea şi combaterea tuturor formelor de antisemitism (online şi offline); încurajarea vieţii evreieşti şi protejarea moştenirii evreieşti; asigurarea şi întărirea educaţiei, cercetării şi comemorării Holocaustului.

5-6 octombrie: Are loc Consiliul European informal de la Brdo pri Kranju, Slovenia, unde liderii statelor UE anunță că vor adopta în martie 2022 Busola strategică a apărării europene și că vor lucra la o nouă declarație UE-NATO. De asemenea, liderii statelor membre au adoptat o declarație comună prin care reafirmă ”sprijinul fără echivoc” al UE pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, în cadrul unui summit UE – Balcanii de Vest.

8 octombrie: Polonia a decis că unele articole din tratatele UE sunt incompatibile cu Constituția țării, creând un nou precedent și adâncind disputa politico-juridică dintre Varșovia și Bruxelles. Comisia Europeană a anunțat că va utiliza “toate instrumentele” pentru a proteja integritatea dreptului european.

14 octombrie: Angela Merkel, cancelarul german aflat la finalul unei prodigioase cariere politice în slujba țării sale și a Europei, a primit, în Spania, Premiul european “Carol al V-lea” din partea regelui Felipe al VI-lea al Spaniei în semn de recunoaștere a “numeroșilor săi ani de serviciu politic pentru Europa”.

15 octombrie: Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au convenit joi, la Washington, să lanseze un dialog privind securitatea și apărarea și un mecanism de consultări la nivel înalt privind regiunea Indo-Pacifică, punând astfel capăt tensiunilor declanșate de anunțul surprinzător al formării alianței de apărare SUA – Marea Britanie – Australia, un pact de securitate care exclude Europa, care anulează un contract de submarine convenționale franceze pentru Australia în detrimentul unora nucleare americane și care a fost lansat în aceeași zi în care UE și-a oficializat Strategia pentru Indo-Pacific.

20 octombrie: Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, efectuează o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației președintelui Joe Biden care s-a deplasat la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în România în ultimii șapte ani.

21-22 octombrie: Consiliul European de toamnă de la Bruxelles, o reuniune altfel ordinară și prevăzută în calendarul politic instituțional, a fost scena unui moment demn de a fi înscris în cronica istoriei integrării europene. Liderii statelor membre au organizat o ceremonie de adio pentru cancelarul german Angela Merkel, aflată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European înainte de a se retrage de la conducerea celei mai mari puteri europene, după 16 ani, și de a se îndrepta către panteonul integrării europene. Mai mult, în cadrul ceremoniei de adio organizate de liderii europeni, care a cuprins o fotografie de familie, un cadou simbolic și aplauze la scenă deschisă, omologii săi europeni i-au rezervat cancelarului german o surpriză aparte: un mesaj video din partea unuia dintre cei mai apropiați parteneri internaționali ai Angelei Merkel, fostul președinte american Barack Obama. De asemenea, într-un discurs de omagiere, Charles Michel – care prezidează summiturile UE – a descris-o pe Merkel ca fiind “un monument” și a spus că fără ea reuniunile “vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”. În întreaga sa carieră politică, Merkel a participat la 107 summit-uri europene.

Tot în cadrul Consiliului European, Polonia a fost luată în colimator la summitul UE de Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen pe tema statului de drept. De asemenea, președintele Klaus Iohannis a solicitat primirea României în spațiul Schengen precum și includerea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale UE, inclusiv pe fondul crizei prețurilor la energie electrică și gaze naturale.

21-22 octombrie: Miniștrii apărării din cele 30 state membre ale NATO au aprobat un nou plan general de apărare a Alianței Nord-Atlantice în situații de criză și de conflict și au lansat primul fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice.

28 octombrie: Miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin care țara noastră va putea accesa 29,2 miliarde de euro.

29 octombrie: Cu zâmbete, strângeri de mâini şi declaraţii despre parteneriatul lor, Joe Biden şi Emmanuel Macron şi-au afişat ostentativ, la Roma, reconcilierea după disputa provocată de anunțul înființării alianței de securitate AUKUS și criza anulării de către Australia a unui contract de submarine convenționale franceze în favoarea unora americane cu propulsie nucleară. Reconcilierea a fost marcată în marja summitului G20 prin adoptarea unei declarații comune a reconcilierii a președinților Statelor Unite și Franței prin care cei doi lideri au reafirmat “angajamentul față de o cooperare bilaterală și transatlantică mai strânsă în vederea asigurării păcii, securității și prosperității în întreaga lume”.

30 octombrie: În ultimele trei săptămâni, nouă state membre au oferit asistență României prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, iar alte două state non-UE au venit în sprijinul României, confruntată cu o recrudescență a cazurilor de COVID-19. Cele 11 țări sunt: Austria, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Slovacia, Ungaria, Serbia și Republica Moldova, iar sprijinul a constat în furnizarea de medicamente pentru tratament, concentratoare de oxigen, teste COVID-19, echipe de medici de specialitate trimise în România și preluarea de pacienți într-unele din țările menționate.

30-31 octombrie: În cadrul unui summit de două zile desfășurat la Roma, înaintea conferinței COP26 privind clima, liderii celor mai puternice și industrializate 20 de țări ale lumii (G20), la care se alătură și Uniunea Europeană, au reafirmat angajamentul Acordului de la Paris din 2015 de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale. De asemenea, aceștia s-au angajat să îmbunătățească accesul global la vaccinurile COVID-19 în țările în curs de dezvoltare și să pună în aplicare o reformă globală a impozitului pe profit pentru companiile multinaționale până în anul 2023. Reuniți sub auspiciile președinției italiene a G20 și a premierului Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, Joe Biden, aflat la primul său G20, Angela Merkel, aflată la ultimul summit G20, și ceilalți lideri în frunte cu președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic Boris Johnson au adoptat o declarație comună de 17 pagini, cu multiple obiective, însă cu o omisiune majoră: “Nu a fost stabilită nicio dată pentru atingerea neutralității emisiilor de dioxid de carbon”.

Într-o notă distinctă, Statele Unite și Uniunea Europeană au deschis “o nouă eră a cooperării transatlantice”, cele două părți hotărând să elimine tarifele privind oțelul și aluminiul, să își întrerupă litigiile la Organizația Mondială a Comerțului pe această temă și să pună bazele unui acord global durabil pentru a reduce amprenta de carbon generată din comercializarea produselor din oțel și aluminiu.

De asemenea, Angela Merkel a primit ovații și trandafiri ultimul său summit G20, fiind descrisă drept “o campioană a multilateralismului”.

Noiembrie – Liderii lumii, decizii ambițioase la summitul COP26 privind clima. SUA vor construi un reactor nuclear de mici dimensiuni în România, iar șeful diplomației UE prezintă Busola strategică privind apărarea europeană

1-2 noiembrie: Are loc Summitul liderilor mondiali COP26 de la Glasgow. Peste 100 de lideri, printre care președinții Joe Biden și Klaus Iohannis, și-au asumat angajamentul de a stopa și inversa ”pierderea pădurilor și degradarea terenurilor până în 2030, asigurând în același timp dezvoltarea durabilă și promovând o transformare rurală favorabilă incluziunii”.

Totodată, peste 100 de țări s-au alăturat acordului dintre SUA și Uniunea Europeană. de reducere a emisiilor de metan cu cel puțin 30% până în 2030, iar 190 de țări și organizații își asumă angajamentul să elimine treptat cărbunele din producția de energie.

În egală măsură, președintele american Joe Biden, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și premierul britanic Boris Johnson și-au asumat angajamentul de a combate criza climatică prin reducerea decalajului de infrastructură la nivel mondial. Pe lângă această inițiativă, Uniunea Europeană, Statele Unite, Regatul Unit, Franța și Germania au lansat în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice Parteneriatul pentru tranziție energetică echitabilă cu Africa de Sud pentru a crea ”noi locuri de muncă și oportunități pentru comunitățile sud-africane din sectorul mineritului.”

Nu în ultimul rând, Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR). Potrivit Case Albe, această centrală SMR este “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei.

4 noiembrie: Angela Merkel a fost decorată de Emmanuel Macron cu Marea Cruce a Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincție a Franței.

9 noiembrie: Au avut loc, la Washington, consultări politice între secretarul de stat al SUA și ministrul de externe al României care au marcat deschiderea celei de-a șaptea reuniuni a Dialogului Strategic România – SUA pentru implementarea Declarației comune pentru Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii. Reuniunea Dialogului Strategic a fost prima reuniune de acest tip cu noua Administrație de la Washington și prima după anul 2018.

16 noiembrie: Joe Biden și Xi Jinping au discutat în primul summit virtual despre ”natura complexă a relațiilor” SUA-China, subliniind că trebuie să evite o escaladare a competiției în conflict.

17 noiembrie: Miniștrii afacerilor externe și ai apărării din UE, reuniți în cadrul unei sesiuni comune, au discutat la Bruxelles primul proiect al Busolei Strategice a Uniunii Europene, document programatic elaborat de șeful diplomației europene, Josep Borrell, și care va fi adoptat de liderii statelor membre anul viitor cu scopul de a oferi orientări politico-strategice clare cu privire la abordarea UE în materie de securitate și apărare în următorii 5-10 ani și să consolideze rolul UE ca furnizor de securitate globală. Busola Strategică a Uniunii Europene prevede, de asemenea, crearea unei “capacități de desfăşurare rapidă a UE” ce reprezintă o forță militară de reacție rapidă de aproximativ 5.000 de militari. La aceeași reuniune, țările UE au lansat un nou val de proiecte în domeniul apărării europene, România fiind implicată în patru dintre cele 14 proiecte aprobate la nivelul PESCO.

25 noiembrie: Criza politică din România ia sfârșit. Parlamentul României votează guvernul PNL-PSD-UDMR, condus de Nicolae Ciucă cu 318 voturi pentru și 126 împotrivă. Noul cabinet afirmă că PNRR este “axul” programului de guvernare PNL-PSD-UDMR și că aderarea la Schengen și la zona euro, parteneriatul cu SUA și consolidarea României în NATO și UE sunt prioritățile guvernului Ciucă.

26 noiembrie: Franța și Italia au semnat cu mare fast “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen.

Decembrie – Înscăunarea lui Olaf Scholz în Germania pune capăt erei Merkel. Anul se încheie cu incertitudinea iminentelor negocieri dintre SUA, NATO și Rusia privind “garanțiile de securitate” cerute de Moscova

1-2 decembrie: Miniștrii de externe din țările NATO s-au reunit la Riga pentru a pregăti Conceptul Strategic de anul viitor și pentru a discuta noile comasări de forțe militare ale Rusiei la granița cu Ucraina.

3 decembrie: Germania și-a luat rămas bun de la Angela Merkel, primul cancelar femeie și est-german al țării, prin cea mai solemnă ceremonie militară.

4 decembrie: Statele Unite și Uniunea Europeană au decis să lanseze la începutul anului viitor dialogul strategic privind securitatea și apărarea prin care SUA vor fi implicate în inițiativele de apărare ale UE

8 decembrie: S-a încheiat “epoca Angela Merkel”. Olaf Scholz a fost ales cancelar al Germaniei, fiind așteptat de liderii UE să lucreze pentru o Europă suverană și puternică. În acest decor politic, președintele francez Emmanuel Macron i-a adus un ultim omagiu Angelei Merkel, mulțumindu-i pentru că l-a învățat multe lucruri și pentru că l-a acceptat ca pe un lider tânăr și furtunos.

8-10 decembrie: Au loc ample consultări politice între președintele american Joe Biden, pe de o parte, și aliații săi europeni din Occident și din Europa de Est, inclusiv România, pe fondul tensiunilor cu Rusia, precum și consultări politice cu președintele rus Vladimir Putin, pe de altă parte. Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO și a avertizat că un atac rus ar atrage o consolidare a prezenţei militare americane pe teritoriile ţărilor membre NATO în Europa de Est.

9-10 decembrie: Președintele american Joe Biden a găzduit, în mod virtual, primul summit global al democrației, invitând țările lumii să își unească eforturile în fața “autocraților”.

10 decembrie: Președinția lui Macron peste Europa. Liderul francez propune “o Europă suverană și stăpână pe destinul său” ca prioritate zero a președinției Franței la Consiliul UE, care debutează la 1 ianuarie 2022. Şeful statului francez a stabilit ca obiectiv al viitoarei preşedinţii franceze a Consiliului UE, care va coincide cu campania pentru alegerile prezidenţiale din aprilie şi cele legislative din iunie din ţara sa, o Europă “puternică în lume”, propunând reformarea spaţiului Schengen pentru o mai bună protejare a frontierelor europene, a criteriilor de la Maastricht pentru un nou cadru bugetar, precum și o posibilă suplimentare a fondului de redresare europeană post-COVID-19.

15 decembrie: Fiica lui Alexei Navalny, Daria Navalnaya, a primit Premiul Saharov al Parlamentului European în numele tatălui său încarcerat, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în hemiciclul democrației europene de la Strasbourg și în care mesajul pe care l-a transmis în numele lui Aleksei Navalnîi este că “nimeni nu poate îndrăzni să echivaleze Rusia cu regimul lui Putin”.

15 decembrie: Liderii europeni recunosc inițiativa Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei de a consolida cooperarea cu UE și le invită “să se urce la bordul” strategiei Global Gateway de 300 de miliarde de euro, aceste aspecte fiind consemnate în Declarația Summitului Parteneriatului Estic desfășurat la Bruxelles.

16 decembrie: Front de unitate euro-atlantică. NATO și liderii UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, avertizează Rusia că o “agresiune militară împotriva Ucrainei va avea consecinţe grele” în două declarații adoptate simultan de Consiliul Nord-Atlantic și de Consiliul European, cel din urmă fiind reunit pentru summitul său de iarnă. În egală măsură, liderii europeni afirmă că “relația transatlantică și cooperarea UE-NATO sunt esențiale”, însă UE “își va asuma o mai mare responsabilitate pentru propria securitate și apărare”.

21-22 decembrie: Prim-ministrul român Nicolae Ciucă efectuează prima sa vizită externă, la Bruxelles, unde are întrevederi cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreşedinţii executiv ai Comisiei Europene responsabili pentru Pactul Ecologic European, Frans Timmermans, pentru o Europă pregătită pentru era digitală, Margrethe Vestager, şi pentru o economie în serviciul cetăţenilor, Valdis Dombrovskis, precum şi cu Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

22-30 decembrie: Se întețesc dialoguri diplomatice oficiale și neoficiale între Occident și Rusia. Pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice privind Ucraina, Rusia a prezentat Statelor Unite și NATO două proiecte de tratate care prezintă un set de “garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă, România și statele baltice, care sunt toate membre NATO. Drept replică, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a anunțat că intenționează să convoace o reuniune a Consiliului NATO-Rusia pe data de 12 ianuarie 2022, în timp ce SUA și Rusia se pregătesc de negocieri bilaterale la Geneva la începutul lunii ianuarie, deși NATO, SUA, și Europa au avertizat că propunerile de tratat ale Rusiei cu SUA și NATO amenință securitatea europeană.

Up Next

20 de ani de la discursul lui George W. Bush la București: “Salutăm România în NATO. Vă invităm să vă alăturați marii alianțe a libertății”

Don't Miss

Astăzi în istorie – 75 de ani de la discursul lui Winston Churchill privind “Statele Unite ale Europei”: Dacă Europa ar fi unită, nu ar exista limită pentru fericire, prosperitate și glorie

Robert Lupițu

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Click to comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)

Published

2 months ago

February 10, 2025

Robert Lupițu

Corespondență din München

Multipolarizare. Acesta este cuvântul cu care demarează săptămâna geopolitică a cărei linie de finish este la München, sub auspiciile prestigioasei Conferințe de Securitate, și care caută să încapsuleze actuala stare de fapt a relațiilor internaționale, aflate la intersecția dintre politica “Maga Carta” a celei de-a doua administrații Trump care a abdicat de la marea strategie ce a servit drept fundament al “Pax Americana”, viziunile de rivieră în Orientul Mijlociu și de “acaparare de teritorii” prin care SUA nu mai sunt percepute drept “ancoră de stabilitate, ci un risc”, intrarea în cel de-al patrulea an al războiului din Ucraina purtat de “Rusia țarului”, furtuna polară a Europei către competitivitate și autonomie în securitate și apărare în timp ce pedala tarifelor americane și contra-tarifelor europene nu a fost apăsată puternic deocamdată, ascensiunea Chinei și rolul din ce în ce mai influent al giganților din sfera tehnologiilor. Faptul că lumea devine din ce în ce mai “multipolară” a devenit un truism al dezbaterilor privind politica externă. Deși măsura în care lumea de astăzi este deja multipolară este discutabilă, “multipolarizarea” lumii este un fapt: pe de o parte, puterea se transferă către un număr mai mare de actori care au capacitatea de a influența principalele probleme globale. Pe de altă parte, lumea se confruntă cu o polarizare crescândă atât între state, cât și în interiorul acestora, ceea ce îngreunează abordarea comună a crizelor și amenințărilor globale.

Acesta este șapoul cu care raportul anual al Conferinței de Securitate de la München (MSC) prefațează reuniunea din acest an prestigiosului for al securității transatlantice și internaționale ce are loc la în perioada 14-16 februarie la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei. Intitulat suplu “Multipolarizare”, raportul pune în balanță cazuistica politicii internaționale, cu marile sale teme, cu definirea conceptuală a lumii în care trăim. Deși nu trage concluzia sfârșitului ordinii internaționale bazate pe reguli, documentul care va ghida discuțiile dintre liderii lumii, îndeosebi cei europeni și transatlantici, observă în mod clar o schimbare continuă a puterii către un număr mai mare de state care concurează pentru influență. Astfel, multipolarizarea devine termenul ce explică această transformare a puterii într-o epocă pe care mulți lideri deja au denumit-o una a hiper-competiției globale.

🌐 The #MSCreport 2025 is out now!
Multipolarization
[ˌmʌltiˌpoʊlərəˈzeɪʃən]
noun
A rise of new power poles coupled with increased polarization of domestic and international politics.
Read the Munich Security Report 2025 here: https://t.co/RFLT3fyKRU pic.twitter.com/V1GhBFWzO2
— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 10, 2025

Primul descălecat în Europa al noii administrații Trump și reprezentare stelară a Uniunii Europene

În ajunul împlinirii a trei ani și intrării în al patrulea de conflict ruso-ucrainean, MSC va coincide și “cu primul descălecat” în Europa al noii administrații americane a republicanului Donald Trump, pe scena Conferinței fiind așteptați vicepreședintele J.D. Vance – fiind o tradiție ca omul numărul doi de la Casa Albă să onoreze acest forum remarcabil pentru relația transatlantică – secretarul de stat Marco Rubio, secretarul apărării Pete Hegseth, dar și trimisul special al președintelui SUA pentru războiul Rusiei în Ucraina, generalul în rezervă Keith Kellogg. Uniunea Europeană va avea o reprezentare stelară prin președinții Consiliului European (Antonio Costa), Comisiei Europene (Ursula von der Leyen), Parlamentului European (Roberta Metsola), prin Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate (Kaja Kallas) și prin primul comisar european pentru apărare (Andrius Kubilius). Mark Rutte va participa în premieră la MSC din postura de secretar general al NATO. Conferința va fi deschisă de președintele federal german Frank-Walter Steinmeier, cu nouă zile înainte ca Germania să meargă la urne pentru scrutinul legislativ anticipat în care formațiunile tradiționale de centru-dreapta și centru-stânga sunt amenințate de creșterea extremismului de dreapta și de stânga. Alte țări G7 și NATO influente precum Canada, Franța și Italia vor fi prezent la nivelul miniștrilor de externe. România va fi reprezentată de ministrul de externe Emil Hurezeanu, fost ambasador al țării în Germania, și de ministrul apărării naționale Angel Tîlvăr. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este așteptat la München, în timp ce pentru al treilea an consecutiv Rusia nu a fost invitată să participe.

Per total, la ediția din acest an a Conferinței sunt așteptați să participe aproximativ 60 de șefi de stat și de guvern, 150 de miniștri și lideri ai principalelor organizații internaționale.

Multipolarizare #1 sau cei “4 C”: Contestarea din interior și exterior a ordinii liberale vs. coexistență, concurență și ciocnire între mai multe modele de ordine

În timp ce sistemul internațional actual prezintă elemente de unipolaritate, bipolaritate, multipolaritate și non-polaritate, multipolarizarea devine evidentă în ceea ce privește difuzarea puterii materiale și în faptul că lumea a devenit mai polarizată ideologic.

După rapoartele din 2020 – “Westlessness“, din 2021 – “Beyond Westlessness: Renewing Transatlantic Cooperation, Meeting Global Challenges”, din 2022 – “Turning the Tide – Unlearning Helplessness“, din 2023 – “Re:vision”, din 2024 – “Lose-Lose?”, raportul din 2025 – “Multipolarization” – constată cum liberalismul politic și economic, care a modelat perioada unipolară de după Războiul Rece, nu mai este “singurul joc în oraș”, modelul fiind din ce în ce mai contestat din interior, după cum o demonstrează creșterea populismului naționalist în multe democrații liberale. El este contestat din exterior, după cum o demonstrează o bifurcație ideologică tot mai mare între democrații și autocrații, precum și apariția unei lumi în care coexistă, concurează sau se ciocnesc mai multe modele de ordine.

În întreaga lume, această multipolarizare generează sentimente contradictorii, iar raportul MSC pune în balanță formele optimiste și pesimiste care ghidează această stare.

Perspectiva optimistă evidențiază oportunități pentru o guvernanță globală mai incluzivă și constrângeri mai mari asupra Washingtonului, considerat de mulți drept o putere prea dominantă. În viziunea pesimistă, multipolarizarea crește riscul de dezordine și conflict și subminează cooperarea eficientă.

Multipolarizare #2: Maga Carta sau abdicarea lui Trump de la “Pax Americana”

Victoria prezidențială a lui Donald Trump a îngropat consensul privind politica externă a SUA de după Războiul Rece, conform căruia o mare strategie a internaționalismului liberal ar servi cel mai bine interesele SUA.

Pentru Trump și mulți dintre susținătorii săi, ordinea internațională creată de SUA constituie o afacere proastă. În consecință, este posibil ca SUA să abdice de la rolul său istoric de garant al securității Europei – cu consecințe semnificative pentru Ucraina.

Politica externă a SUA în următorii ani va fi probabil modelată de competiția bipolară a Washingtonului cu Beijingul. Totuși, acest lucru ar putea accelera multipolarizarea sistemului internațional.

Raportul mai indică faptul că în timp ce alegerea lui Donald Trump poate semnala sfârșitul Pax Americana, care a debutat după al Doilea Război Mondial și și-a confirmat vigoarea în timpul și după Războiul Rece, și poate duce la o redefinire a rolului global al SUA de gardian al ordinii internaționale, nimic nu sugerează că Washingtonul va renunța la poziția sa de “fruntaș” în viitorul apropiat.

Cu toate acestea, raportul MSC arată că analiștii optimiști nu mai percep Washingtonul drept “o ancoră de stabilitate, ci mai degrabă un risc care trebuie acoperit” din cauza “acaparărilor de teritorii” cu care Donald Trump a amenințat recent Canada, Groenlanda și Panama.

Multipolarizare #3: China în pole-position

China este cel mai proeminent și mai puternic susținător al unei ordini multipolare din lume, prezentându-se ca un avocat al țărilor din așa-numitul Sud Global. Cu toate acestea, mulți occidentali consideră pledoaria Beijingului pentru multipolaritate drept o acoperire retorică pentru urmărirea unei competiții de mare putere cu SUA. În ciuda succesului considerabil al Chinei de a mobiliza nemulțumirile față de actuala ordine globală, progresul economic și militar al țării se confruntă cu o serie de obstacole interne. În plus, sub președinția lui Trump, eforturile SUA de a împiedica China se vor intensifica probabil – dar Beijingul ar putea beneficia, de asemenea, de retragerea SUA din angajamentele internaționale sau de îndepărtarea de către Washington a partenerilor de lungă durată.

Multipolarizare #4: O furtună polară perfectă

Pentru UE, care întruchipează ordinea internațională liberală, contestarea crescândă a elementelor fundamentale ale ordinii reprezintă o provocare deosebit de gravă. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei și ascensiunea populismului naționalist în multe societăți europene, printre altele, pun în pericol elemente-cheie ale viziunii liberale a UE, care e confruntă cu vânturi potrivnice de ceva timp, iar aceste vânturi s-au transformat acum într-o furtună perfectă.

Realegerea lui Donald Trump ar putea intensifica aceste provocări și ar putea relansa dezbaterea dacă UE trebuie să devină un pol autonom în politica internațională. Dar ar putea, de asemenea, să încurajeze mișcările populiste care adâncesc diviziunile interne ale Europei și subminează capacitatea UE de a aborda crizele cu care se confruntă.

Multipolarizare #5: Rusia și sacrificarea pieselor de șah de către țar

În acest secol, niciun stat nu a depus eforturi mai mari decât Rusia pentru a răsturna ordinea internațională. Moscova are în vedere o ordine mondială multipolară formată din „state civilizaționale”, așa cum se percepe Rusia însăși. Țările mai mici – pentru Rusia, Ucraina se numără printre acestea – intră în sfera de influență a unui stat civilizațional. În ciuda discrepanțelor dintre imaginea de sine a Moscovei și baza sa reală de putere, Rusia perturbă cu succes eforturile de stabilizare a ordinii internaționale. În același timp, se confruntă cu probleme economice din ce în ce mai mari și cu consecințele suprasolicitării imperiale. Faptul că țara își poate pune în aplicare viziunea privind sferele de influență multipolare va depinde de reacția celorlalți.

Multipolarizare #6: Sudul global, cu accent pe Africa de Sud și Brazilia, Asia-Pacific, cu accent pe India și Japonia

Raportul MSC se apleacă și asupra modului în care multipolarizarea lumii este percepută de alte puteri emergente precum Africa de Sud, Brazilia și India (care fac parte din grupul BRICS) și de Japonia, o putere regională care întruchipează ordinea internațională bazată pe reguli.

Criticile liderilor indieni la adresa ordinii internaționale existente și îmbrățișarea noțiunii de multipolaritate sunt inseparabil legate de încercarea Indiei de a obține un loc în rândul principalelor puteri ale lumii. Liderii brazilieni consideră că apariția unei ordini multipolare reprezintă o oportunitate de a reforma structurile de putere învechite și de a oferi țărilor din Sudul Global o voce mai puternică. Adoptarea de către Africa de Sud a noțiunii de multipolaritate nu poate fi separată de critica sa la adresa ordinii internaționale existente, în special a instituțiilor internaționale nereprezentative.

În ceea ce o privește, Japonia este prin excelență o putere a status quo-ului, profund bazată pe internaționalismul liberal și pe preeminența SUA. Japonia este deosebit de tulburată de sfârșitul momentului unipolar, de ascensiunea Chinei și de perspectiva unei noi ordini multipolare.

Raportul arată că viziunile despre multipolaritate sunt, de asemenea, polarizate. Acest lucru face din ce în ce mai dificilă adaptarea pe cale pașnică a ordinii existente, evitarea noilor curse ale înarmărilor, prevenirea conflictelor violente în interiorul și între state, permiterea unei creșteri economice mai favorabile incluziunii și abordarea în comun a amenințărilor comune, precum schimbările climatice. Deoarece marile și mai puțin marile puteri nu pot face față singure acestor provocări, cooperarea lor va fi esențială. Dar pentru ca această cooperare să se materializeze, lumea ar putea avea nevoie de o “depolarizare”. Anul 2025 va arăta dacă acest lucru este posibil – sau dacă lumea va deveni și mai divizată decât este.

Conferința de Securitate de la München reprezintă cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale și a devenit, de la înființarea sa în 1963, o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.

CaleaEuropeana.ro va relata, pentru al optulea an consecutiv, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării la nivel internațional. (Urmăriți aici corespondența premieră CaleaEuropeană.ro de la ediția din 2018, aici corespondența de la ediția din 2019, aici corespondența din 2020, aici relatările din 2021, aici corespondența virtuală din 2022, aici corespondența de la ediția din 2023, aici corespondența din 2024 și aici corespondența din 2025).

SPECIAL

Retrospectivă 2024: Despărțirea de secolul XX al democrațiilor liberale euro-atlantice, pacea prin forță, cea mai mare resuscitare politică din istoria SUA. Succesele României, încremenite în ingerințe și decizii fără precedent

Published

4 months ago

December 30, 2024

Robert Lupițu

2024 își numără ultimele ceasuri înainte de a intra în istorie. Dar nu putem păși în 2025 fără să înțelegem implicațiile anului ce stă să se încheie. Retrospectiva care acompaniază anul 2024 este un veritabil roller-coaster pentru viitorul libertății, democrației și securității în spațiul euro-atlantic. Demarat acum 366 de zile sub dilema – “Anul în care punctul de cotitură ia o turnură. Se va încheia concordia transatlantică sau democrațiile liberale vor primi un respiro echivalent cu câștigarea deceniului?” – anul ce galopează spre următorul a marcat a) o salvare (temporară) democrației liberale ce a stat la baza fundației Uniunii Europene cu un recul determinat de ascensiunea forțelor extremiste, b) o gripare a motorului economic european de fabricație franco-germană prin crize politice simultane, c) o despărțire glorioasă de secolul al XX-lea întruchipat de marele lider transatlantic Joe Biden, d) o revenire parțială a retrospectivei din 2016 prin noul triumf al lui Donald Trump în cursa pentru Casa Albă și perspectiva resetării relațiilor internaționale, inclusiv a securității euro-atlantice și a războiului Rusiei în Ucraina, e) un entuziasm pro-european în Republica Moldova înscris ca obiectiv strategic în Constituție în pofida ingerințelor Rusiei și care suscită amintirea “euroforiei” românești din urmă două decenii și, în cele din urmă, f) a reliefat un contrast puternic în care România este încremenită.

În anul care-și trage cortina cu înfăptuirea integrării depline în UE, prin aderarea completă la spațiul Schengen, cu ancorarea fermă a Republicii Moldova pe calea europeană și cu implicări semnificative în securitatea euro-atlantică prin acordul bilateral Ucraina, candidatura președintelui Iohannis la șefia NATO și donarea către Ucraina a unui sistem de apărare antiaeriană Patriot, România a fost cobaiul unei operațiuni hibride speciale culminate cu o premieră istorică – anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională ca urmare a afectării și influențării integrității procesului democratic electoral pe modelul ingerințelor de inspirație rusească – și cu îngrijorări profunde din partea aliaților și partenerilor occidentali că România ar putea aluneca spre extremism, iliberalism și autocrație.

În mod cert, în 2024 acel punct de cotitură/ moment de răscruce/ inflection point/ Zeitenwende a luat o turnură. De aceea, deși cronica evenimentelor din ultimul an reprezintă în aparență un letopiseț, esența lor stă în efectele pe care le propagă deciziile din 2024.

“Cum necum, 2024 este anul în care alimentează mai multe frici concomitente generate de momentele electorale care transformă acest an într-un super maraton a cărui linie de finish va echivala cu transformarea destinelor. 2024 este anul care va schimba lumea așa cum a fost 1917 în Rusia, 1933 în Germania, 1989 în Europa și așa mai departe”. Acesta este un extras din editorialul de prognoză și tendințe publicat la începutul anului.

Cum necum, la 35 de ani de la Revoluția anti-comunistă din Decembrie 1989, România este atât în nucleul, cât și unul dintre reperele transformărilor ce însoțesc deciziile adoptate în 2024.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională ale anului și a evenimentelor care domină această cronologie.

Ianuarie: Anul începe cu discursuri occidentale privind trecerea la economie de război și capacitate de luptă. Marea Britanie, primul aliat NATO care semnează un pact de securitate cu Ucraina. România și Ucraina încep negocierile pentru propriul acord bilateral de securitate

1 ianuarie: Belgia, stat fondator al Uniunii Europene, preia președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, un mandat marcat de alegerile europene din vara anului 2024, dar și de un raport major privind viitorul pieței unice.

1 ianuarie: Începe o nouă eră a taxării odată cu intrarea în vigoare a “directivei istorice” a impozitării cu 15% a multinaționalelor care activează în țările UE.

1 ianuarie: Italia preia președinția anuală a G7, iar Brazilia președinția G20, în timp ce Egipt, Etiopia, Iran și Emiratele Arabe Unite aderă la BRICS.

1 ianuarie: Marea Britanie preia conducerea Forței de Reacție Rapidă a NATO. În context, Ministerul Apărării de la Londra anunță că Regatul Unit va disloca aproape 20.000 de soldați în Europa de Est pentru a-și uni forțele cu aliații NATO în cadrul unor exerciții militare de amploare, în timp ce Germania confirmă că pregătește scenarii privind amenințarea rusă, inclusiv cel al “Apărării Alianței 2025” în cazul în care președintele rus Vladimir Putin ar ataca NATO.

9 ianuarie: Președintele Franței Emmanuel Macron îl numește în funcția de prim-ministru pe Gabriel Attal. Datorită vârstei sale de 34 de ani, el devine cel mai tânăr șef de guvern din istoria modernă a Franței.

11 ianuarie: Premieră pentru aliații NATO de la Marea Neagră. Turcia, România și Bulgaria semnează, la Istanbul, acordul pentru înființarea grupului operativ pentru combaterea minelor marine.

12 ianuarie: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul britanic Rishi Sunak au semnat, la Kiev, un “acord de securitate fără precedent”, primul din seria angajamente de securitate G7 și care va rămâne în vigoare până când Ucraina va adera la NATO.

14 ianuarie: În Danemarca, regina Margareta a II-a abdică de la tron, după 52 de ani de domnie. Pe tron urcă fiul ei Frederic, devenit Frederic al X-lea al Danemarcei.

14 ianuarie: România și Ucraina au început, la Davos, negocierile pentru un acord bilateral de securitate. România, a noua țară din lume după statele G7 și Olanda care a inițiat astfel de tratative cu Kievul.

16 ianuarie: După preluarea guvernării de către partidul premierului polonez Donald Tusk, miniștrii de externe ai Franței și Poloniei anunță relansarea Triunghiului de la Weimar, un format de cooperare din care face parte din Germania și care nu a funcționat fiabil în perioada în care la Varșovia se aflau la putere conservatorii eurosceptici.

17-19 ianuarie: În discursul său tradițional către forțele militare franceze la începutul fiecărui an, președintele Emmanuel Macron cere industriei franceze de apărare să grăbească trecerea la “economie de război”, deoarece o victorie a Rusiei ar fi sfârșitul securității europene. În același timp, președintele Comitetului Militar al NATO, amiralul olandez Rob Bauer, a cerut o “transformare” a Alianței Nord-Atlantice “în ceea ce privește capacitatea de luptă”, într-un mesaj care alimentează scenariile discutate în capitale aliate precum Londra și Berlin cu privire la riscul unui conflict armat ca urmare a invaziei militare a Rusiei în Ucraina.

22 ianuarie: Președintele francez Emmanuel Macron efectuează o vizită la Berlin în contextul marcării a 61 de ani de la reconcilierea franco-germană, prin semnarea Tratatului de la Élysée, și a cinci ani de la Tratatul de la Aachen privind cooperarea europeană franco-germană, deplasarea fiind prilejuită și de un moment de evocare și omagiere a personalității lui Wolfgang Schäuble, mare om de stat german decedat la finele anului 2023.

23 ianuarie: Parlamentul Turciei a ratificat aderarea Suediei la NATO, Ungaria rămânând singura care țară care mai bloca extinderea Alianței Nord-Atlantice.

Februarie: Ucraina semnează acorduri de securitate cu Germania, Franța, Italia și Canada. Disidentul rus Navalnîi moare în închisoare. Bogdan Aurescu depune jurământul de judecător al Curții Internaționale de Justiție. Președintele Klaus Iohannis se adresează Parlamentului European

1 februarie: Cel mai rapid acord din istoria UE? În doar nouă minute de summit, liderii UE au aprobat în unanimitate sprijinul de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, deblocând veto-ul premierului maghiar Viktor Orban. Într-un Bruxelles blocat de tractoare ale fermierilor care protestau, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene demaraseră o nouă rundă de negocieri privind rectificarea bugetului multianual al UE și sprijinul financiar pe termen lung pentru Ucraina, acord ținut prizonier de veto-ul premierul maghiar Viktor Orban.

6 februarie: Moment istoric la Haga. Primul judecător din România ales membru al Curții Internaționale de Justiție, Bogdan Aurescu, a depus jurământul de membru, evocând responsabilitatea de a face “pace prin drept” și marcând pentru prima dată în istoria CIJ când un judecător din Rusia nu a fost ales, el fiind învins de candidatul României.

7 februarie: Președintele Klaus Iohannis a susținut un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE. Evenimentul a fost precedat de o întâlnire bilaterală cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola și scurte declarații de presă înainte de discurs, urmat fiind de întâlniri separate ale șefului statului cu președintele PPE, Manfred Weber, și cu eurodeputații români. A fost pentru a doua oară când șeful statului s-a adresat plenului Parlamentului European, după un discurs susținut la 23 octombrie 2018, înainte ca România să preia președinția Consiliului UE. În egală măsură, discursul său a fost primul din acest an din seria „This is Europe” pe care un lider național din UE îl susține în hemiciclul democrației europene. România este unul dintre cele mai bune exemple ale puterii transformatoare a Uniunii Europene, a declarat Iohannis, în discursul susținut de la pupitrul democrației europene la începutul unui an crucial pentru UE în contextul alegerilor europene din 6-9 iunie 2024. El a reafirmat “încrederea României în puterea incontestabilă a unei singure Europe”. Evocând “provocările geopolitice fără precedent” pe care le are de înfruntat UE, Klaus Iohannis a lansat o serie de întrebări pe care le-a calificat drept “fundamentale”: 1) Ce putem face și ce trebuie să facem ca Uniune?, 2) Ce putem face mai mult, pe plan intern?, 3) Cum poate Uniunea să-și proiecteze în continuare atractivitatea pe plan extern?, 4) Avem mijloacele necesare pentru a ne atinge obiectivele? și 5) Care este calea de urmat și care este viitorul Uniunii?”. Astfel, președintele Iohannis a pledat pentru aderarea integrală a României în spațiul de liberă circulație Schengen după decizia de la finele anului trecut privind ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime începând cu luna martie a acestui an. “Doar astfel vom avea reflectarea corectă și concretă a contribuției pe care România o aduce la consolidarea securității întregii Uniuni“, a insistat el. Klaus Iohannis a formulat și o viziunea privind extinderea UE prin aderarea R. Moldova, Ucrainei și Balcanilor de Vest pentru a proiecta atractivitatea Uniunii în plan extern și a investi în pace și democrație. “Vrem Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest în Uniune? Atunci să-i primim“, a spus el. Nu în ultimul rând, șeful statului a vorbit în favoarea consolidării în continuare a legăturii transatlantice și pentru complementaritate cu NATO în avansarea ambițiilor europene în materie de apărare. Apoi, în cadrul dezbaterilor cu eurodeputații, președintele a făcut un apel către membrii Parlamentului European și oamenii politici care candidează pentru funcții alese prin vot direct să nu se lupte cu Europa, ci pentru Europa. În contextul protestelor de la nivel european ale fermierilor, Klaus Iohannis a avertizat că Pactul Verde European va fi “un eșec” dacă nu duce la creștere economică și nu implică pe toată lumea, în timp ce a subliniat că România susține lupta împotriva schimbărilor climatice. El s-a pronunțat și pentru o abordare curajoasă care să elimine dreptul de veto al statelor membre din procesul decizional al Uniunii Europene, precizând însă că o reformă a arhitecturii Uniunii Europene poate fi făcută fără redeschiderea tratatelor Uniunii Europene, fără a exclude însă acest scenariu la un moment dat.

11 februarie: Susținător al unui “NATO mai european” și al Ucrainei, fostul prim-ministru Alexander Stubb este ales președinte al Finlandei, țară care aderase la Alianța Nord-Atlantică în urmă cu zece luni.

14 februarie: În premieră după 1992, Germania alocă 2% din PIB pentru apărare în cadrul NATO, conform unui anunț al cancelarului Olaf Scholz, optsprezece state membre ale NATO urmând să atingă în 2024 ţinta alocării a cel puţin 2% din produsul intern brut (PIB) pentru apărare.

15 februarie: Germania a devenit a treia economie mondială, după ce Japonia a intrat în mod neașteptat în recesiune. Produsul intern brut nominal al Japoniei pentru 2023 se situa la 4200 de miliarde de dolari. Așadar, cu un PIB de 4500 de miliarde de dolari, Germania se situează acum în urma Statelor Unite și a Chinei în ceea ce privește puterea economică și devansează la mică distanță Japonia.

15 februarie: România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat, punând bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări.

16-18 februarie: Cea de-a 60-a ediție a Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale, are loc la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei pentru un maraton de conversații strategice, dialoguri diplomatice de la distanță între superputerile lumii, reuniuni informale ale marilor puteri democratice, simpozionul desfășurându-se sub semnul unei lumi ce a intrat într-o epocă a gândirii de “sumă zero”, cu NATO și UE care ar trebui să scoată Europa de Est din “zona gri” dintre Occident și Rusia pe fondul a doi ani de război între Rusia și Ucraina, conflict care intra în cel de-al treilea an al ostilităților. Invitatul de marcă al Conferinței a fost, indubitabil, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar pe scena MSC au mai urcat vicepreședinta SUA Kamala Harris, cancelarul german Olaf Scholz, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, dar și prim-miniștrii Țărilor de Jos, Mark Rutte, și Estoniei, Kaja Kallas, ultimii doi urmând să ocupe poziții cheie occidentale la finalul anului. Laburiștii, favoriți la câștigarea alegerilor din Marea Britanie, își manifestă intenția pentru un pact de securitate UE – Regatul Unit care să funcționeze în paralel cu NATO, anunțul fiind făcut de David Lammy, viitor ministru de externe. Cea mai puternică afirmație făcută la München a fost a ministrului german al apărării, Boris Pistorius, care a precizat că “descurajarea” Rusiei este “asigurarea noastră de viață”, anticipând “decenii de divizare între Europa democratică și Rusia belicoasă”. Pe scena conferinței a urcat și un senator republican, pe numele său J.D. Vance, care a afirmat că “Putin nu este o amenințare existențială pentru Europa” și că “Rusia, Ucraina, UE și SUA se pot așeza la masa negocierilor”. La 20 ianuarie 2025 acesta va deveni vicepreședinte al Statelor Unite.

16 februarie: În ajunul Conferinței de Securitate de la München, penitenciarul în care Aleksei Navalnîi, opozantul Krmelinului, era încarcerat anunță decesul disidentului rus (47 de ani), generând noi critici și noi condamnări la adresa regimului președintelui Rusiei, Vladimir Putin. Un moment istoric apăsător a avut loc apoi la München, cu soția îndoliată a lui Navalnîi care a urcat pe scena Conferinței de Securitate imediat după discursul vicepreședintei SUA Kamala Harris, cerând lumii să lupte împotriva “regimului oribil” din Rusia.

16 februarie: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cancelarul german Olaf Scholz au semnat, la Berlin, un acord bilateral de securitate între Ucraina și Germania, asigurând un semnal puternic de susținere pe termen lung, în timp ce Kievul încearcă să consolideze sprijinul occidental la aproape doi ani după ce Rusia a lansat un război la scară largă.

16 februarie: În aceeași zi, președinții Emmanuel Macron și Volodimir Zelenski au semnat, la Paris, un acord de securitate franco-ucrainean pe zece ani, cu liderul francez făcând apel la o “renaștere” europeană în fața amenințării Rusiei.

24 februarie: Demonstrație de unitate și solidaritate occidentală la Kiev. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierul Belgiei Alexander de Croo (țară care deține președinția Consiliului UE), premierul Italiei Giorgia Meloni (țară care deține președinția G) și cel al Canadei Justin Trudeau comemorează doi ani de la invazia rusă a Ucrainei alături de Volodimir Zelenski. Meloni și Trudeau încheie acorduri de securitate bilaterale Italia – Ucraina și Canada – Ucraina pe zece ani.

26 februarie: Parlamentul Ungariei a ratificat într-un final aderarea Suediei la NATO, care devine al 32-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice.

Martie: Suedia aderă, într-un final, la NATO. Vladimir Putin este reales președinte al Rusiei. România marchează 20 de ani de la aderarea la NATO prin anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis la șefia Alianței. România și Bulgaria aderă cu frontierele aeriene și maritime la Schengen

1 martie: La Harkov, pe linia frontului și la 40 de km de granița cu Rusia, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și premierul Țărilor de Jos Mark Rutte au semnat un acord de securitate între Ucraina și Olanda

7 martie: După două secole de neutralitate, Suedia a devenit cel de-al 32-lea aliat NATO. De acum, Alianța protejează 96% din cetățenii UE, iar Marea Baltică devine “lac NATO”. Suedia și Finlanda au abandonat decenii de nealiniere militară după ce președintele Vladimir Putin a ordonat trupelor rusești să invadeze Ucraina în februarie 2022, căutând protecție sub umbrela de securitate a NATO. Finlanda și Suedia au semnat la data de 5 iulie 2022 protocoalele de aderare la NATO așa cum au convenit liderii NATO în declarația finală a summitului lor de la Madrid din 29-30 iunie 2022 după soluționarea obiecțiilor inițiale ale Turciei, negocieri diplomatice în cadrul cărora și România a jucat un rol în parafarea unei înțelegeri. Cele două țări scandinave au depus cererea de aderare la NATO la data de 14 mai 2022. Cele două țări ar fi trebuit să adere concomitent la NATO, dar Ankara a fost convinsă să accepte doar accederea Finlandei la Alianță. Astfel, Finlanda a aderat la 4 aprilie 2023, în mod oficial, la Alianța Nord-Atlantică, devenind cel de-al 31-lea stat membru al NATO și punând capăt unui proces de extindere care a durat mai puțin de un an și în urma căruia teritoriul Alianței și-a dublat granița terestră cu Rusia, devenită între timp cea mai mare amenințare la adresa securității euro-atlantice după invadarea Ucrainei.

7 martie: Președintele francez Emmanuel Macron și președinta Republicii Moldova Maia Sandu au semnat, la Paris, un acord de cooperare în domeniul apărării care prevede deschiderea unei misiuni de apărare a Franței la Chișinău.

7 martie: Cu 90 de zile înainte de alegerile europene, Congresul PPE de la București a votat-o pe Ursula von der Leyen drept candidat pentru un nou mandat de președintă a Comisiei Europene.

8 martie: La ultimul său discurs privind Starea Națiunii, președintele american Joe Biden a întrebuințat trei momente cardinale ale predecesorilor săi – discursul lui Franklin Roosevelt înainte de intrarea Americii în cel de-al Doilea Război Mondial, apelul lui Ronald Reagan către Mihail Gorbaciov pentru dărâmarea zidului Berlinului și lupta pentru libertate și democrație din timpul lui Abraham Lincoln și a Războiului Civil – pentru a-l ataca pe rivalul său, fostul președinte Donald Trump, acuzându-l că îi este “supus” lui Vladimir Putin şi spunând că libertatea şi democraţia sunt “atacate” în America.

12 martie: Președintele Klaus Iohannis a anunțat că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO. Principalul favorit este considerat premierul demisionar al Olandei, Mark Rutte, poziție pentru care acesta părea să fi primit deja aprobarea Washingtonului, Londrei, Parisului și Berlinului.

12 martie: Președintele american Joe Biden, omologul său polonez Andrzej Duda și prim-ministrul polonez Donald Tusk au marcat, la Casa Albă, 25 de ani de la aderarea Poloniei la NATO, printr-o vizită pe care liderul de la Washington a calificat-o drept “istorică” și în cadrul căreia liderii de la Varșovia, rivali politici acasă, au pledat pentru sprijinirea Ucrainei și creșterea bugetelor pentru apărare ale țărilor NATO.

15-17 martie: Rusia organizează în perioada 15-17 martie alegeri prezidenţiale pe care preşedintele Vladimir Putin le-a câștigat, acest lucru oferindu-i celui mai longeviv lider al Kremlinului de la Iosif Stalin încoace încă un mandat de şase ani la putere. Scrutinul prezidențial din 2024 este primul după modificările constituţionale aprobate prin referendum în 2020, care i-au permit lui Putin să candideze pentru un al cincilea mandat și al treilea consecutiv de șase ani care îl va menține la putere până în 2030, moment în care îl va detrona pe Stalin, dictatorul sovietic care a condus URSS din 1924 până în 1953. Putin, devenit președinte interimar la 31 decembrie 1999, a câștigat primul mandat de președinte în mai 2000 și a condus Rusia timp de două mandate consecutive până în 2008. La acel moment, Constituția nu îi permitea liderului rus să fie președinte mai mult de două mandate consecutive, astfel că președinte al Rusiei a fost ales Dmitri Medvedev pentru mandatul 2008-2012, perioadă în care Vladimir Putin a fost prim-ministru. Odată cu modificările constituționale care au extins mandatul prezidențial de la 4 la 6 ani, Putin a candidat și a câștigat alegerile prezidențiale din 2012 și 2018. Schimbările la legea fundamentală din 2020 îi permit acum lui Putin să candideze și în 2030 pentru un al șaselea mandat și al patrulea consecutiv care l-ar ține la putere până în 2036, când dictatorul rus ar avea 83 de ani. Alegerile au fost marcate în special de războiul în curs de desfăşurare împotriva Ucrainei, un pretext pentru Putin de a-şi înăspri conducerea autoritară, dar şi de moartea lui Aleksei Navalnîi. Certitudinea victoriei lui Putin a fost comentată sarcastic de președintele Consiliului European, care l-a felicitat ironic în prima zi a scrutinului “pentru victoria zdrobitoare”.

21-22 martie: Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc pentru Consiliul European de primăvară, unde au cerut adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea la Republicii Moldova și a Ucrainei la UE, au decis deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Bosnia şi Herţegovina și au cerut instituțiilor UE să avanseze “rapid și fără întârziere” sporirea capabilităților de apărare și bazei industriale de apărare europeană.

29 martie: România, Bulgaria, Slovacia, Slovenia și republicile baltice – Estonia, Letonia și Lituania – aniversează 20 de ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică. Statele Unite, în calitate de depozitar al Tratatului NATO, au felicitat aliații est-europeni pentru borna atinsă, subliniind că “de la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată“.

31 martie: România a intrat, alături de Bulgaria, într-un final, în spațiul de liberă circulație Schengen, punând capăt unei perioade de 13 ani în care a așteptat undă verde de la statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, normele Schengen, inclusiv cele referitoare la eliberarea vizelor Schengen, au început să se aplice în ambele țări, iar controalele la frontierele aeriene și maritime interne au fost eliminate, o decizie ulterioară privind integrarea celor două țări în Schengen cu frontierele terestre fiind negociată și așteptată. La aproape un an și jumătate de la blocajul din partea Austriei, România și Bulgaria au devenit, începând de la miezul nopții de duminică 31 martie 2024 (ora 0:00), parte din spațiul Schengen, zona de liberă circulație în interiorul căreia se mișcă fără controale de frontieră 400 de milioane de cetățeni europeni.

Aprilie: NATO marchează 75 de ani de la înființare. Iranul lansează primul său atac împotriva Israelului. Raportul privind viitorul pieței unice a UE cere un nou pact pentru competitivitate și aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen

3-4 aprilie: Miniștrii de externe ai celor 32 de state membre ale NATO se întrunesc la Bruxelles pentru a pregăti summitul de la Washington, dar și pentru a celebra 75 de ani de la înființarea Alianței și împlinirea a 25, 20, respectiv 15 ani de aderarea a 12 state, inclusiv România, stat membru NATO de două decenii. Pentru a marca solemnul moment, istoricul Tratat de la Washington, care a creat NATO, a părăsit pentru prima dată SUA și a ajuns în Europa pentru a marca 75 de ani de la înființarea Alianței.

13 aprilie: Iranul a lansat 200 de drone, rachete de croazieră și rachete balistice împotriva Israelului, fiind primul atac direct al Teheranului împotriva Israelului. Atacul care a durat aproximativ cinci ore a venit ca răspuns la o lovitură israeliană împotriva consulatului iranian din Damasc, însă majoritatea dronelor și rachetelor au fost interceptate în afara frontierelor israeliene de către sistemul de apărare Iron Dome. Comunitatea democratică internațională, în frunte cu SUA, UE și națiunile G7 au condamnat atacul iranian, iar pe 19 aprilie Israelul efectuează lovituri aeriene împotriva Iranului, ca răspuns la atacul iranian.

17-18 aprilie: Președintele Consiliului European, Charles Michel, și fostul premier italian Enrico Letta au prezentat raportul privind viitorul pieței unice a Uniunii Europene, un document de 147 de pagini aflat pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029 și care propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029 și cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării. Totodată, raportul cere stabilirea în 2024 a unui termen clar pentru intrarea României în Schengen pe cale terestră. În context, liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii.

20 aprilie: Camera Reprezentanților din SUA a adoptat, cu un larg sprijin bipartizan, un pachet legislativ de 95 de miliarde de dolari care oferă o asistență de securitate Ucrainei, Israelului și Taiwanului, în ciuda obiecțiilor acerbe ale republicanilor de linie dură. Pachetul mult așteptat include 61 de miliarde de dolari pentru a ajuta Ucraina în războiul cu Rusia. La câteva zile, pachetul a fost adoptat și de către Senat și promulgat rapid de președintele Joe Biden.

25 aprilie: “Sorbona 2.0”. Avertizând că “Europa noastră poate muri” în fața concurenței globale, președintele francez Emmanuel Macron a lansat un apel la o strategie de apărare credibilă fără a fi “vasala” SUA, mesajul fiind rostit cu ocazia unui discurs susținut la prestigioasa universitate Sorbona, într-o reeditare a unui discurs similar din 2018.

30 aprilie: Țările membre G7 au ajuns la un acord pentru închiderea centralelor de cărbuni până în anii 2030–2035.

Mai: Două decenii de la extinderea “Big Bang” a UE. Klaus Iohannis, laureat la Washington pentru rolul său de lider transatlantic. Republica Moldova, prima țară cu care UE semnează un pact de securitate. Macron, vizită de stat în Germania. Donald Trump, primul președinte american din istorie condamnat pentru infracțiune.

1 mai: Se împlinesc două decenii de la “reunificarea unui continent divizat”. UE celebrează 20 de ani de la extinderea “Big Bang”, când zece țări au aderat la Uniune – Cehia, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia. Instituțiile Uniunii Europene și liderii acestora, inclusiv președinta malteză a Parlamentului European, Roberta Metsola, au marcat, la miezul nopții dintre 30 aprilie și 1 mai, împlinirea a 20 de ani de la cel mai mare val de extindere din istoria UE, proiectând mesajul “#20YearsTogether” sediile Consiliului, Comisiei Europene și Parlamentului European de la Bruxelles, în vreme ce președinta CE, Ursula von der Leyen, s-a aflat la Praga pentru a celebra acest moment.

7-8 mai: Candidat la funcția de secretar general al NATO, președintele român Klaus Iohannis este primit la Casa Albă de președintele american Joe Biden pentru a marca douăzeci de ani de la aderarea României la NATO, context în care șeful statului a fost distins cu premiul Distinguished International Leadership al prestigiosului think tank Atlantic Council pentru rolul său de lider european și transatlantic.

9 mai: Ziua Europei. UE aniversează 74 de ani de la începuturile integrării europene consfințite prin Declarația Schuman, marcând și startul campaniei pentru alegerile europene din 6-9 iunie. În ajunul Zilei Europei, țările UE au ajuns la un acord ca veniturile din activele înghețate ale Rusiei să fie direcționate către apărarea militară a Ucrainei.

14 mai: Parlamentul Georgiei a adoptat legea “agenților străini” inspirată din Rusia, sfidând avertismentele Uniunii Europene și ale Statelor Unite, în timp ce protestele pro-occidentale din Tbilisi iau amploare.

15 mai: Premierul Slovaciei Robert Fico este grav rănit în urma unei tentative de asasinat. Acesta a fost împușcat de mai multe ori, suferind răni care i-au pus viața în pericol și care au necesitat mai mult de trei ore de intervenție chirurgicală. Atacul a avut loc după o ședință de guvern în orașul Handlova, situat la aproximativ 180 km de capitala Bratislava.

16 mai: De la Beijing, Xi Jinping și Vladimir Putin evocă “parteneriatul strategic” și faptul că Rusia și China vor “apăra dreptatea în lume”. China și Rusia au declarat un parteneriat “fără limite” în februarie 2022, când Putin a vizitat Beijingul înainte de a trimite zeci de mii de trupe în Ucraina, declanșând cel mai sângeros război terestru din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace.

20 mai: Preşedintele iranian Ebrahim Raisi şi ministrul său de externe, Hossein Amirabdollahian, şi-au pierdut viaţa în prăbuşirea elicopterului care îi transporta, într-o zonă muntoasă şi pe o vreme foarte rece.

21 mai: Republica Moldova a devenit prima țară care a semnat un parteneriat de securitate și apărare cu Uniunea Europeană, noul parteneriat de securitate cu Bruxelles-ul având ca scop creșterea implicării Republicii Moldova în misiunile de apărare ale UE, inclusiv în exercițiile militare reale, și integrarea acesteia în inițiativele industriei de apărare, cum ar fi achizițiile comune. Potrivit propunerii, Moldova și UE vor extinde și ridica nivelul de clasificare a informațiilor partajate. În plus, parteneriatul urmărește să consolideze cooperarea dintre agențiile moldovenești și europene pentru a se apăra împotriva manipulării străine, a amenințărilor cibernetice și teroriste.

27-28 mai: Președintele francez Emmanuel Macron a efectuat o vizită de stat în Germania, pledând pentru impulsionarea relației franco-germane împotriva “autoritarismului și dorinței imperialiste în Europa”. Primul preşedinte francez aflat într-o vizită de stat în estul Germaniei după Francois Mitterrand în 1989, Macron a susținut și un discurs la Dresda, unde a făcut un apel la europeni să se mobilizeze împotriva “fascinației pentru regimuri autoritare” și a “momentului iliberal pe care îl trăim”. El a fost laureat cu Premiul Internaţional pentru Pace din Westfalia, la Munster, pentru “angajamentul său faţă de Europa”, după care s-a întâlnit cu cancelarul Olaf Scholz la Meseberg, lângă Berlin, pentru un consiliu de miniştri franco-german.

30 mai: Fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, este găsit vinovat de un juriu pentru toate cele 34 de capete de acuzare legate de falsificarea unor registre de afaceri, devenind primul președinte american care este condamnat pentru o infracțiune.

30-31 mai: SUA și Germania au autorizat Ucraina să atace cu arme americane și germane “ținte militare legitime” din Rusia, dând startul unor mișcări similare din partea aliaților și dezlegând mâinile Kievului pentru a se apăra

Iunie: Joe Biden “debarcă” de două ori în Europa la 80 de ani de la eliberarea Europei. Forțele pro-europene rămân majoritare în Parlamentul European după alegerile de la nivelul UE, dar cu fisuri extremiste în statele fondatoare. SUA încheie un acord de securitate cu Ucraina. România donează Ucrainei un sistem de rachete Patriot. Mark Rutte este ales secretar general al NATO. Republica Moldova și Ucraina încep oficial negocierile de aderare la UE. Sunt aleși noii lideri ai instituțiilor UE

6-9 iunie: Ziua Z/ Debarcarea aliată în Normandia. Se împlinesc 80 de ani de când, în zorii zilei de 6 iunie 1944, a început eliberarea Europei și au fost puse primele baze ale alianței transatlantice. Operaţiunea cu nume de cod “Overlord” comandată de generalul american Dwight Eisenhower, viitor prim comandant al forțelor NATO și viitor președinte al SUA, era declanșată de la Portsmouth, Marea Britanie, unde 150.000 de militari aliați, dintre care 73.000 americani, s-au îmbarcat cu destinația Normandia pentru a elibera Franța de sub ocupație nazistă și, mai departe, Europa de Vest. Unul dintre cele mai importante momente din istoria omenirii, care nu a fost niciodat egalat ca amploare de un alt asalt amfibiu, debarcarea aliată din Normandia (Ziua Z/ D-Day) avea să schimbe radical soarta celui de-al Doilea Război Mondial în Europa, cu eliberarea Europei Occidentale și înfrângerea Germaniei hitleriste. 80 de ani mai târziu, într-o epocă în care Rusia moștenitoare a Uniunii Sovietice poartă un război în toată regula în Ucraina, liderii lumii libere se întrunesc pe plajele Omaha și Utah din Normandia pentru a comemora solemnul capitol, cunoscut drept “cea mai mare operațiune amfibie din istorie”. Pe 6 iunie 2024, cu președintele francez Emmanuel Macron ca amfitrion, cu președintele american Joe Biden, cu regele britanic Charles al III-lea și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski prezenți, Franța, Statele Unite, Marea Britanie și aliații comemorează acest moment istoric cu gândul la prezentul și la viitorul marcat de prima invazie militară postbelică, agresiunea militară rusă împotriva Ucrainei, declanșată în zorii zilei de 24 februarie 2022. Evenimentele din 6 iunie au fost precedate de o ceremonie britanică, organizată cu o zi înainte, la Portsmouth, unde Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a elogiat curajul militarilor care “au înlocuit tirania cu libertatea”, deschizând calea eliberării Europei de sub dominație nazistă.

6-9 iunie: Președintele american Joe Biden efectuează cu ocazia împlinirii a opt decenii de la debarcarea în Normandia o vizită de stat în Franța, care coincide cu perioada alegerilor europene. Biden a fost Normandia în calitate de al 12-lea și, cu siguranță, ultimul președinte american care a fost în viață în acea zi din 1944, când 73.000 de soldați americani, dintr-un total de 150.000 militari aliați, au condus cea mai mare operațiune amfibie din istoria omenirii, accelerând înfrângerea Germaniei naziste și eliberarea Europei de sub dominația hitleristă. Pe 7 iunie, din vârful legendarei stânci de la Pointe du Hoc pe care au escaladat-o în urmă cu 80 de ani, în Ziua Z, rangerii armatei americane, președintele Joe Biden a comparat vamenințările reprezentate de Germania nazistă cu cele cu care se confruntă lumea de astăzi din cauza dictatorilor și a autoritarismului și i-a îndemnat pe americani să reziste izolaționismului.

6-9 iunie: “Întâlnirea europenilor cu democrația” sau “sărbătoarea democrației”. Așa sunt cunoscute alegerile pentru Parlamentul European care au debutat joi, 6 iunie, și s-au încheiat duminică, 9 iunie, în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, unde 373 de milioane de cetățeni sunt așteptați la urne pentru a alege 720 de membri ai legislativului european pentru cea de-a 10-a legislatură a UE. Anul acesta, alegerile europene vor avea loc la 45 de ani de la primul scrutin organizat pentru Parlamentul European, singura instituție transnațională aleasă prin vot direct de către cetățeni. În zorii acestui scrutin decisiv pentru viitorul Europei, organizat într-un context diametral diferit față de acum cinci ani, dezbaterea europeană pendulează între prevalarea democrației și alunecarea spre extremism, între democrație liberală, moderată și centristă și îmbrățișarea suveranismului, acompaniate de tacticile hibride și acțiunile de dezinformare orchestrate de Rusia și de campaniile electorale în care pro-europenii au mobilizat un discurs axat pe unitate și pe importanța participării la vot pentru ca rezultatele să nu reflecte voința unei prezențe scăzute la urne.

9 iunie: Seism politic în Europa fondatoare a Uniunii Europene cu fisuri compensate de Germania, Spania, Polonia și România. Alegerile europene din 2024, încheiate cu votul a 185 de milioane de cetățeni reprezentând în jur de 51% dintre europenii cu drept de vot, cu formațiunile pro-europene reconfirmându-și statutul de principalele forțe politice de la nivelul Uniunii Europene care pot forma o majoritate pro-UE, dar care vor resimți o presiune mai puternică din partea unei drepte suveraniste și extremiste în creștere, câștigătoare în două dintre primele trei cele mai mari țări din UE – Franța și Italia și în top 2 în Germania, Olanda și Belgia.

La nivel european, Partidul Popular European (PPE) și Socialiștii Europeni (S&D) și-au păstrat statutul de cele mai mari familii politice din UE, însă rezultatele scrutinului au pus în scena politică de la Bruxelles și de la Strasbourg o nouă balanță a puterii în care pro-europenii vor trebui să formeze un cordon sanitar în fața avansului extremei drepte. Candidată pentru un nou mandat la șefia Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a propus reeditarea majorității pro-europene PPE – S&D – Renew în noul Parlament European, prezentându-se ca o ancoră de stabilitate și un “bastion” împotriva extremelor.

Un nou grup politic intitulat “Patrioți pentru Europa” și coagulat în jurul prim-ministrului maghiar Viktor Orban și și grupul Conservatorilor au devenit a treia respectiv a patra forță politică din Parlamentul European, devansându-i pe liberalii președintelui francez Emmanuel Macron. În premieră, euroscepticii și extrema-dreaptă au mai multe mandate decât social-democrații europeni.

În Germania, CDU, partidul Ursulei von der Leyen, învinge extrema-dreaptă la alegerile europene din Germania, obținând 30,5% din voturi. Social-democrații cancelarului Scholz și celelalte două partide de la putere aflate în coaliția Semafor – Verzii și Liberalii, au fost devansați de AfD.

În Franța, la ultimele alegerile europene din epoca Macron, extrema-dreaptă câștigă, devenind al doilea cel mai mare partid național din UE, iar președintele francez a convocat alegeri anticipate.

În România, unde au avut loc și alegeri locale, alianța coaliției de guvernare PSD-PNL (aproximativ 50%) a câștigat alegerile europarlamentare după cea mai mare prezență la vot de la aderarea la UE, urmată de formațiunea de extremă-dreapta AUR și de Alianța Dreapta Unită. România trimite 25 eurodeputați în grupurile politice pro-UE, iar 8 merg în zona eurosceptică.

13-15 iunie: Liderii celor mai puternice și industrializate democrații ale lumii se reunesc pentru summitul G7 din Italia, condus de prim-ministrul Giorgia Meloni. Este primul summit din istorie la care participă un suveran pontif, respectiv Papa Francisc. Liderii statelor din G7 au ajuns la un “acord politic” asupra folosirii veniturilor rezultate din activele ruseşti îngheţate ca garanţii pentru deblocarea unui împrumut de 50 de miliarde de dolari destinat Ucrainei, în vreme ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat elaborarea unui Plan Marshall pentru reconstrucția țării sale. În marja summit-ului, președintele american Joe Biden și Zelenski au semnat la summitul G7 un pact bilateral de securitate SUA – Ucraina pe 10 ani, acord precursor al aderării Ucrainei la NATO, iar liderul ucrainean a semnat un acord similar și cu Japonia, primul încheiat de Kiev cu o țară non-NATO și din Asia-Pacific.

16 iunie: Are loc summitul global pentru pace în Ucraina, unde 80 de țări ale lumii solicită ca “integritatea teritorială” a Ucrainei să fie baza oricărui acord de pace cu Rusia.

17 iunie: Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se întrunesc la Bruxelles pentru primul summit după alegerile europene, însă lasă la “marinat” decizia privind funcțiile de conducere pentru summitul Consiliului European de vară, fiind nemulțumiți că negocierile s-au purtat în formate restrânse și solicitând un “program” al candidaților pentru funcțiile de președinte al Comisiei Europene, de președinte al Consiliului European și de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

20 iunie: Consiliul Suprem de Apărare a Țării a decis că România va dona Ucrainei un sistem de rachete Patriot, devenind al treilea aliat NATO după SUA și Germania care acordă un astfel de sprijin. Subiectul fusese abordat de președintele Klaus Iohannis pe 7 mai, la Casa Albă, cu președintele american Joe Biden, dar și într-o convorbire telefonică ulterioară cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Decizia României a mai fost salutată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, de consilierul pentru securitate națională al președintelui SUA, Jake Sullivan și de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken. CSAT s-a întrunit pentru a adopta obiectivele României pentru summitul NATO de la Washington, context în care Klaus Iohannis și-a retras candidatura la șefia NATO, iar Consiliul s-a pronunțat în favoarea susținerii de către România a candidaturii lui Mark Rutte.

20-21 iunie: Reuniți la Washington pentru a celebra două decenii de la aderarea României la NATO, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și ministrul român al afacerilor externe, Luminița Odobescu, au semnat un memorandum de înțelegere pentru consolidarea cooperării dintre Statele Unite și România privind combaterea manipulării informațiilor de către un stat străin.

25 iunie: Uniunea Europeană a organizat prima conferință interguvernamentală la nivel ministerial pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Republica Moldova, marcând debutul oficial al tratativelor pe care președinția belgiană a Consiliului Uniunii Europene l-a calificat drept o “etapă cardinală” pe calea aderării țării la UE. În aceeași zi, UE a lansat și negocierile de aderare cu Ucraina.

26 iunie: Consiliul Nord-Atlantic, care reunește toți cei 32 de ambasadori ai statelor membre ale NATO, a decis să îl numească pe prim-ministrul olandez Mark Rutte în funcția de viitor secretar general al NATO, succedându-i lui Jens Stoltenberg la 1 octombrie 2024, după zece ani ai norvegianului la conducerea Alianței.

27 iunie: Ucraina și Uniunea Europeană au semnat, la Bruxelles, un acord comun de securitate. În același cadru, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat acorduri de securitate cu Lituania și Estonia

27-28 iunie: Fum alb la Bruxelles. Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord, adoptat cu majoritate, privind următoarea garnitură de lideri ai instituțiilor Uniunii Europene, nominalizând-o pe Ursula von der Leyen pentru un nou mandat de președintă a Comisiei Europene, alegându-l pe fostul premier social-democrat portughez Antonio Costa în funcția de președinte al Consiliului European și numind-o pe Kaja Kallas, premierul Estoniei, în funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Întruniți la Bruxelles pentru un summit cu mize echivalente cu direcția în viitor a Uniunii Europene, cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE au adoptat și Agenda Strategică pentru perioada 2024-2029, aceasta fiind una dintre cele patru decizii majore adoptate, alături de foaia de parcurs pentru reforma internă a Uniunii în perspectiva extinderii, pachetul de numiri în funcțiile cheie de la vârful UE și un acord comun de securitate UE – Ucraina.

Bazată pe trei piloni – o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă – agenda adoptată de liderii europeni consacră prioritățile pe care Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană vor trebui să le pună în practică în cursul următorului ciclu instituțional.

28 iunie: Are loc o primă dezbatere prezidențială a campaniei electorale americane din 2024, când președintele Joe Biden și fostul președinte Donald Trump s-au confruntat, făcând schimb de remarci tăioase pe teme care variază de la imigrație la politica externă, vârsta și starea de sănătate a lui Biden fiind analizate în mod special. Prima confruntare pe scenă dintre un președinte în exercițiu și un fost președinte avea să rămână și ultima, deoarece prestația lui Biden și vârsta, considerată călcâiul lui Ahile, au determinat retragerea sa din cursă.

30 iunie – 7 iulie: Primul tur al alegerilor legislative din Franța este câștigat de Partidul Adunarea Națională, urmat de Noul Front Popular și Cetățenii Împreună. Turul al doilea al alegerilor legislative din Franța este câștigat de Noul Front Popular, alianța partidelor de stânga, care obține aproximativ 177 mandate, iar Cetățenii Împreună, partidul liberal de centru al președintelui Emmanuel Macron, obține 152 mandate în legislativul francez. Formațiunea de extremă dreapta Partidul Adunarea Națională pierde alegerile, obținând 138 mandate. Premierul francez Gabriel Attal și-a anunțat demisia după victoria socialiștilor francezi.

Iulie: Ungaria eurosceptică preia președinția Consiliului UE sub semnul căreia Orban vizitează Moscova și Beijing. Laburiștii revin la putere în Regatul Unit. Găzduiți de Joe Biden la Washington, aliații nord-atlantici marchează 75 de ani de la înființarea NATO. România și Ucraina semnează în capitala SUA un acord bilateral de securitate. Donald Trump supraviețuiește unei tentative de asasinat, iar Joe Biden se retrage din cursa pentru Casa Albă

1 iulie: Ungaria eurosceptică preia președinția semestrială a Consiliului UE, debutul fiind marcat de vizitele premierului Viktor Orban la Kiev, la Moscova și la Beijing. În timp ce prima vizită a făcut parte dintr-o cutumă a liderilor UE odată cu invazia Rusiei în Ucraina pe care Orban a respectat-o în mod surprinzător, având în vedere opoziția față de sprijinul pentru Kiev, celelalte două deplasări au stârnit furia diplomatică a liderilor UE. Intitulate de premierul maghiar drept “misiuni de pace”, vizitele la Moscova și Beijing au fost urmate de comunicări fără echivoc din partea mai multor lideri europeni și NATO, care au precizat că premierul maghiar nu a reprezentat Uniunea și Alianța la discuții.

4 iulie: La primele alegeri legislative după Brexit, Marea Britanie a virat spre centru-stânga, iar laburiștii pun capăt celor 14 de ani de putere ai Partidului Conservator. Keir Starmer, liderul partidului cu 411 mandate în noul Parlament, este numit prim-ministru pe 5 iulie, ca urmare a demisiei premierului conservator Rishi Sunak. Partidul Conservator, care a guvernat timp 14 ani, a obținut doar 121 mandate, cu 244 mai puține.

6 iulie: Republica Moldova, România și Ucraina au semnat, la Chișinău, la nivel de miniștri de externe, un memorandum pentru combaterea manipulării informaționale și ingerințelor străine.

9-11 iulie: Reuniți în Statele Unite ale Americii, la 75 de ani de la crearea NATO și cu privirile spre istoria fondatoare a comunității transatlantice, liderii celor 32 de state membre ale NATO, ghidați de veteranul președinte american Joe Biden și de longevivul secretar general aliat Jens Stoltenberg, au adoptat declarația finală a summitului de la Washington în conținutul căreia au proclamat sprijinul lor pentru “calea ireversibilă” a Ucrainei “către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO”, o transformare diplomatică superioară a declarațiilor de la București din 2008 și de la Vilnius din 2023. Reafirmând, în conformitate cu Conceptul Strategic de la Madrid din 2022, că Rusia rămâne “cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților”, șefii de stat și de guvern euro-atlantici și-au asumat încă din debutul comunicatului final angajamentul “de neclintit de a ne apăra reciproc și fiecare centimetru de teritoriu aliat în orice moment, astfel cum este consacrat în articolul 5 din Tratatul de la Washington“. În documentul adoptat, Joe Biden, Emmanuel Macron, Keir Starmer, Olaf Scholz, Klaus Iohannis și ceilalți lideri euro-atlantici afirmă că nu pot exclude “posibilitatea unui atac împotriva suveranității și integrității teritoriale a aliaților”, drept pentru care au consolidat postura de descurajare și apărare “pentru a preveni orice posibilitate de agresiune din partea oricărui potențial adversar” prin cea mai mare consolidare a apărării colective după finalul Războiului Rece (500.000 de soldați), prin planurile regionale de apărare de nouă generație, prin desfășurarea de forțe pregătite de luptă pe întreg flancul estic și printr-o apărare antiaeriană integrată. La Washington, liderii au decis să adapteze structura de comandă a NATO, să îmbunătățească sistemele de apărare antirachetă integrată și să echipeze planurile de apărare cu capabilitățile necesare. Pornind de la faptul că 23 de state aliate, inclusiv România, îndeplinesc criteriul de alocare a minim 2% din PIB pentru apărare, liderii Alianței au convenit asupra angajamentului NATO de extindere a capacității industriale. Atestând competiția strategică globală, liderii aliați încadrează în continuare China la statutul de “provocare sistemică pentru securitatea euro-atlantică” și afirmă că Beijingul a devenit un “facilitator decisiv” al războiului Rusiei împotriva Ucrainei prin așa-numitul său parteneriat “fără limite” cu Moscova și prin sprijinul său pe scară largă pentru baza industrială de apărare a Rusiei, în ceea ce reprezintă cea mai dură linie politico-diplomatică adoptată vreodată de NATO la adresa Chinei. De asemenea, liderii NATO au aprobat planurile secretarului general Jens Stoltenberg privind înființarea misiunii NATO de asistență de securitate și instruire pentru Ucraina, prin care NATO preia coordonarea sprijinului aliaților pentru Kiev inclusiv printr-o structură găzduită de România, alături de un angajament financiar de 40 de miliarde de euro pentru anul următor și decizia de a înființa o poziție de Înalt Reprezentant al NATO pentru Ucraina. La ultimul summit NATO din epoca prezidențială a lui Klaus Iohannis, liderii aliați au reconfirmat importanța strategică a regiunii Mării Negre pentru securitatea euro-atlantică și au salutat eforturile Republicii Moldova de a continua reformele sale democratice pe măsură ce avansează cu integrarea sa europeană, angajându-se să sprijine capacitățile acestei țări de securitate și apărare și să consolideze capacitatea Chișinăului de a contracara amenințările hibride.

9-11 iulie: Deciziile istorice ale summitului de la Washington au fost precedate de momente simbolice cu aceleași rezonanțe istorice. Președintele american Joe Biden l-a decorat, la Andrew Mellon Auditorium, amfiteatrul unde a fost semnat tratatul fondator al NATO, pe secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria de 75 de ani a organizației nord-atlantice, cu Medalia Prezidențială a Libertății. Andrew Mellon Auditorium este amfiteatrul istoric unde Tratatul Atlanticului de Nord a fost semnat în 1949 și unde în 1999, la 50 de ani de la crearea Alianței, liderii NATO se întâlneau într-un alt summit la Washington unde au adoptat un nou Concept Strategic al Alianței. Într-un discurs cât pentru o istorie de 75 de ani la locul fondării NATO, Jens Stoltenberg a făcut o incursiune în istorie, subliniind că Alianța nu a fost, nu este și nu va fi un dat, dar că extinderea NATO a unificat Europa și a pavat calea integrării europene.

11 iulie: Președinții Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski au semnat, la summitul NATO de la Washington, acordul bilateral România – Ucraina privind cooperarea în domeniul securității pentru următorii zece ani, cu scopul de a consolida capacitatea Kievului de a se apăra și de a combate agresiunea rusă. După semnarea acordului, președintele Iohannis a subliniat că România va continua ferm pe calea susținerii Ucrainei pentru apărare și câștigarea războiului, iar președintele Zelenski a arătat că România va sprijini Ucraina cu un sistem Patriot și va facilita tranzitul rapid pe teritoriul său a sprijinului militar. Înainte de semnarea acestui acord, președinții SUA și României s-au numărat printre semnatarii unei declarații comune privind furnizarea de sisteme de apărare antiaeriană Ucrainei, iar din amfiteatrul fondării NATO, Joe Biden a anunțat o “donație istorică” a SUA, României, Germaniei, Italiei și Olandei pentru apărarea aeriană a Ucrainei.

13 iulie: La un miting electoral organizat lângă orașul Butler din Pennsylvania, fostul președinte american Donald Trump este rănit la urechea dreaptă după ce este împușcat pe durata discursului. Autorul tentativei de asasinat este împușcat mortal, iar liderii lumii. condamnă ferm atacul asupra vieții fostului lider de la Casa Albă. Într-un discurs predominat de un sentiment de urgență și rostit către națiune din Biroul Oval, președintele american în funcție Joe Biden a făcut apel la unitate națională și la respingerea violenței politice în urma tentativei de asasinat asupra fostului președinte Donald Trump, contracandidatul său republican în cursa pentru Casa Albă.

15 iulie: La două zile după tentativa de asasinat asupra sa, Donald Trump este desemnat oficial drept candidat al Partidului Republican pentru alegerile prezidențiale. El îl nominalizează pentru postul de vicepreședinte pe James David Vance.

18 iulie: Ursula von der Leyen va conduce Comisia Europeană și în următorii cinci ani după ce a fost realeasă de membrii Parlamentului European, reuniți la Strasbourg cu o majoritate de 401 de voturi pentru, 284 împotrivă și 15 de abțineri. În cadrul dezbaterii sale cu eurodeputații, Ursula von der Leyen a promis că nu va permite ca “polarizarea” și “extremiștii” să distrugă UE. De asemenea, ea a propus o “veritabilă UE a apărării” cu “NATO pilon al apărării”, și bazată pe o “piață unică pentru apărare” și un “scut aerian european”. Șefa Comisiei Europene s-a referit și la structura viitorului executiv european, precizând că va crea portofolii de comisari pentru reducerea birocrației, locuințe și Mediterană. În planul politicilor, ea a punctat că principala prioritate va fi reprezentată de “prosperitate și competitivitate”, motiv pentru care va promova un Acord Industrial Ecologic și un Fond European pentru Competitivitate, precum și o strategie de securitate economică drept pilon al politicii externe, deoarece cursa cu rivalii sistemici a început, iar Europa trebuie să schimbe viteza și să aprofundeze piața unică. În discursul său, șefa Comisiei Europene a promis fermierilor ”venituri corecte”, bazate pe o nouă strategie europeană pentru sectorul agricol și alimentar, a mai propus crearea unui panel al cetățenilor europeni care să recomande politici Comisiei, și a evocat nevoia de o schimbare a tratatului, deoarece reformele interne devin indispensabile pentru extinderea UE.

18 iulie: În Oxfordshire, la vest de Londra, peste 45 de lideri europeni, inclusiv președinții României, Republicii Moldova și Ucrainei, se reunesc pentru summitul Comunității Politice Europene la Palatul Blenheim, locul de naștere și casa părintească a fostului prim-ministru conservator Sir Winston Churchill, care a jucat un rol central în lupta împotriva agresiunii și tiraniei în Europa și în favoarea unității europene, cu al său discurs privind Statele Unite ale Europei.

@ Official White House Photo by Adam Schultz

21 iulie: Afectat de critici privind starea de sănătate și în urma unei prestații slabe în singura confruntare electorală cu Donald Trump, președintele american Joe Biden și-a anunțat retragerea din cursa alegerilor prezidențiale din SUA printr-o scrisoare publică, în care a precizat că “este în cel mai bun interes al partidului și a țării”. Mai mulți lideri internaționali au reacționat la decizia președintelui american Joe Biden de a se retrage din cursa pentru un nou mandat la Casa Albă, elogiind și omagiind cariera unui mare lider, în timp ce politicienii americani au omagiat gestul unui mare patriot și a unuia dintre cei mai mari președinți din istoria Statelor Unite. În timpul mandatului său, Statele Unite au fost națiunea-lider occidentală a sprijinului pentru Ucraina după invazia ilegală a Rusiei împotriva acestei țări și au susținut ferm extinderea NATO, prin cooptarea Finlandei și a Suediei în Alianța Nord-Atlantică. Joe Biden, care a explicat retragerea sa din cursa pentru un nou mandat la Casa Albă, auto-intitulându-se un “președinte de tranziție”, a fost înlocuit în calitate de candidat la Partidului Democrat de către vicepreședinta Kamala Harris.

August: SUA și Rusia participă la cel mai mare schimb de prizonieri după Războiul Rece. Ucraina lansează o ofensivă pe teritoriul Rusiei. UE boicotează reuniuni ale președinției maghiare la Consiliul UE

1 august: “O ispravă a diplomației”. SUA și Rusia, precum și alte țări, participă la cel mai mare schimb de prizonieri de la sfârșitul Războiului Rece, într-o mediere diplomatică coordonată de Turcia.

11 august: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a confirmat ofensiva militară surpriză în regiunea rusă Kursk, după mai multe zile de tăcere, subliniind Ucraina dovedește că poate împinge războiul pe teritoriul agresorului. Moscova a evacuat 76.000 de persoane din regiunea frontalieră Kursk după incursiunea forțelor armate ucrainene pe teritoriul Rusiei.

20 august: Ovaționat de Convenția Democrată, președintele american Joe Biden predă torța succesiunii spre Casa Albă către Kamala Harris. “Am făcut o mulțime de greșeli, dar am dat Americii tot ce am avut mai bun timp de 50 de ani”, a afirmat el.

29-30 august: Reuniunile informale ale miniștrilor de externe și apărare din UE de tip Gymnich au fost mutate de la Budapesta, capitala țării care deține președinția Consiliului UE, la Bruxelles, în semn de boicot față de vizita premierului maghiar Orban la Moscova. Acțiunile aventuriste ale premierului maghiar nu au rămas fără consecințe, iar Comisia Europeană a luat măsuri în acest sens, anunțând că nu-şi va trimite comisarii la reuniunile informale organizate de preşedinţia ungară.

Septembrie: Raportul lui Mario Draghi constată deficiențele Europei cu gândul la stoparea declinului economic al bătrânului continent. România primește pentru prima dată o poziție de conducere în Comisia Europeană. Zelenski prezintă planul său de victorie împotriva Rusiei. Ultimul discurs al lui Biden la tribuna ONU

1 septembrie: Liderii Poloniei au marcat 85 de ani de la invazia nazistă la fatidica oră 04:45 când a fost declanșat cel de-al Doilea Război Mondial.

1 septembrie: Extrema-dreaptă câștigă alegerile într-un land german pentru prima dată după căderea nazismului, fiind vorba despre landul Turingia din fosta Germanie de Est.

9 septembrie: Fostul prim-ministru italian și ex-președinte al BCE Mario Draghi a publicat pe 9 septembrie un mult așteptat raport privind competitivitatea europeană cu scopul de a opri declinul economic al continentului în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația. El a declarat că “Europa este cea mai deschisă economie din lume, astfel încât, atunci când partenerii noștri nu joacă în conformitate cu regulile, suntem mai vulnerabili decât alții”. În secțiunea de deschidere a raportului, Draghi a declarat că blocul are nevoie de investiții suplimentare de 750-800 de miliarde de euro pe an, până la 5% din PIB – mult mai mari chiar decât cele 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucția Europei după cel de-al Doilea Război Mondial. Raportul susține că în centrul problemelor economice ale Europei se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în SUA și cu 345% mai mult pentru gazele naturale. Raportul constată deficiențele UE în materie de inovare, resurse și materii prime, reindustrializare și forță militară. Vorbind în fața Parlamentului European pe marginea acestui raport, Draghi a rezumat raportul său punctând că “Europa are de ales între retragere, paralizie sau integrare”.

10 septembrie: Fostul președinte republican Trump și vicepreședintele democrat Harris s-au confruntat în prima lor dezbatere prezidențială, unde și-au prezentat viziunea despre politica externă, avort, migrație, democrația americană. Un sondaj arătat că vicepreședinta Statelor Unite, Kamala Harris, este percepută mai favorabil decât fostul președinte Donald Trump după dezbatere.

17 septembrie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat, la Strasbourg, componența viitoarei Comisii Europene și portofoliile alocate comisarilor propuși de statele membre în cadrul Colegiului Comisarilor Europeni pentru mandatul 2024-2029, un executiv european în care România se va afla, în premieră de la aderarea la UE, în conducerea politică a instituției. Comisarul european propus de România, Roxana Mînzatu, va primi rolul de vicepreședinte executiv în viitoarea Comisie Europeană, a anunțat Ursula von der Leyen, precizând că Mînzatu va asigura rolul de vicepreședinte executiv pentru oameni, competențe și pregătire pentru situații de criză.

17-20 septembrie: Treizeci și două de persoane sunt ucise și peste 3.200 sunt rănite după ce pagere și walkie-talkies utilizate de militanții Hezbollah și de medici explodează în două atacuri cibernetice masive, Israelul fiind considerat presupusul făptaș. De asemenea, Israelul îl asasinează pe liderul Hezbollah, Ibrahim Aqil, și pe alți zece lideri de rang înalt la Beirut, în urma intensificării luptelor dintre Israel și Hezbollah ca urmare a exploziilor de pager care au avut loc la începutul săptămânii.

24 septembrie: Președintele american Joe Biden a rostit ultimul său discurs în fața Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, încheind unul dintre ultimele sale discursuri pe scena mondială în calitate de președinte cu un ton optimist în contextul crizelor mondiale. Într-un discurs cât pentru o moștenire de cinci decenii în arena globală, Joe Biden a spus că oamenii sunt mai importanți decât a rămâne la putere și a evidențiat că ne aflăm într-un alt punct de cotitură în istoria lumii.

26 septembrie: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a prezentat, la Washington, președintelui american Joe Biden și vicepreședintei Kamala Harris, candidată democrată la președinție, planul său pentru victoria în războiul cu Rusia. Aflat de duminică în SUA pentru a prezenta planurile sale, inclusiv la nivelul ONU, Zelenski a discutat și cu membrii Congresului american și s-a întâlnit cu fostul președinte Donald Trump, candidat din partea republicanilor la un nou mandat.

29 septembrie: Austria, singura țară care se mai opune aderării complete a României și a Bulgariei la spațiul Schengen prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, a virat spre dreapta, în cadrul unor alegeri decisive, când Partidul Libertății (FPÖ), de extremă dreapta, a obținut victoria în scrutinul legislativ național. Este pentru prima dată de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial când un partid de extremă dreaptă și cu rădăcini în ideologia nazistă câştigă alegerile parlamentare în Austria.

30 septembrie: “Sfârșitul unei ere” de 142 de ani. Regatul Unit devine prima țară G7 care renunță la energia produsă pe bază de cărbune, închizând ultima centrală de acest tip.

Octombrie: Mark Rutte preia ștafeta la cârma NATO. Republica Moldova decide înscrierea ca obiectiv strategic în Constituție a integrării în UE.

1 octombrie: România îndeplinește oficial toate criteriile tehnice pentru aderarea la Visa Waiver, programul de scutire a vizelor pentru Statele Unite.

1 octombrie: Mark Rutte a preluat mandatul de secretar general al NATO, devenind al 14-lea lider din istorie ierarhiei civile a Alianței, având ca priorități apărarea Alianței, asigurarea sprijinului pentru Ucraina și medierea discuțiile dintre aliați privind creșterea bugetelor militare, în timp ce s-a declarat un susținător convins al solidității relației transatlantice indiferent de cine va câștiga cursa pentru Casa Albă din luna noiembrie. Rutte, fost premier olandez, a preluat ștafeta la cârma Alianței de la norvegianul Jens Stoltenberg, al doilea cel mai longeviv secretar general al Alianței, după un alt olandez, Joseph Luns. Stoltenberg a condus NATO în ultimii zece ani.

1 octombrie: Forțele militare israeliene declanșează operațiuni terestre și aeriene limitate împotriva forțelor Hezbollah din sudul Libanului, iar Iran a atacat Israel cu 180 de drone, rachete balistice și rachete hipersonice, drept ripostă pentru ofensiva din sudul Libanului.

4 octombrie: Comisia Europeană a reușit să obțină sprijinul țărilor membre UE de a impune taxe vamale suplimentare de până la 35,3% asupra importurilor de mașini electrice din China.

10 octombrie: În ajunul referendumului pentru aderarea la UE, Comisia Europeană adoptă un plan financiar de 1,8 miliarde de euro pentru Republica Moldova, cel mai mare de la independența țării, iar anunțul este făcut de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, într-o vizită la Chișinău.

16 octombrie: Președintele Volodimir Zelenski prezintă, în premieră, în Parlamentul de la Kiev, elemente din planul său de victorie împotriva Rusiei agresoare. Cu un plan dominat și de anexe secrete, președintele Ucrainei a făcut presiuni asupra aliaților pentru mai mult sprijin, spunând că va încerca să pună capăt războiului până la sfârșitul anului 2025. Prima etapă a planului este o invitație imediată și necondiționată pentru aderarea la NATO, urmată de livrări mai mari de arme și permisiunea de a utiliza pe teritoriul Rusiei, de un pachet de măsuri de descurajare a Rusiei pe care Zelenski nu le-a detaliat, de acorduri comerciale cu SUA și UE și la final de o ofertă de înlocuire a trupelor americane din Europa cu unități ucrainene care au dobândit o experiență reală în războiul modern, în utilizarea armelor occidentale și în cooperarea cu trupele NATO.

17 octombrie: Israelul l-a ucis pe Yahya Sinwar, liderul Hamas și creierul atacurilor din 7 octombrie 2023 considerate cea mai mortală zi pentru poporul evreu de la Holocaust încoace, a anunțat armata israeliană, moment urmat de reacții de la Washington și din întreg Occidentul.

17-18 octombrie: Liderii celor 27 de state membre ale UE, în frunte cu Klaus Iohannis, au subliniat sprijinul lor ferm și al întregii Uniuni Europene pentru Republica Moldova și pentru procesul său de aderare. Reuniți în cadrul Consiliului European de toamnă, șefii de stat sau de guvern au discutat, la solicitarea României și a președintelui Klaus Iohannis, situația din Republica Moldova în contextul ingerințelor electorale ale Rusiei în raport cu alegerile prezidențiale de duminică și a referendumului constituțional pentru aderarea țării la Uniunea Europeană.

18 octombrie: Ultimul președinte transatlantic al SUA? Joe Biden, decorat cu cea mai înaltă distincție a Germaniei pentru că s-a dedicat “alianței transatlantice” timp de jumătate de secol, inclusiv în “cel mai periculos moment pentru Europa”.

20 octombrie: Maia Sandu câștigă primul tur al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, în timp ce țara a ales calea europeană după ce 50,39% dintre cetățeni au votat înscrierea integrării în UE în Constituție la referendumul constituțional republican desfășurat concomitent cu primul tur de scrutin prezidențial, ambele marcate de tentative de destabilizare din partea Rusiei, încercări condamnate de Occident. Inserarea în Constituție a integrării în UE ca obiectiv strategic a fost salutată de liderii instituțiilor Uniunii Europene și liderii statelor membre, în frunte cu președinții României și Franței, cu cancelarul Germaniei și cu premierul Poloniei.

26 octombrie: Au loc alegeri parlamentare în Georgia, unde partidul de guvernământ revendică victoria, în timp ce opoziția pro-europeană acuză că rezultatele au fost ”falsificate” și că țara se va îndepărta de UE.

28 octombrie: NATO confirmă prezența trupelor nord-coreene în Rusia, avertizând că o cooperare militară dintre Moscova și Phenian constituie o amenințare pentru securitatea euro-atlantică și indo-pacifică.

30 octombrie: Un nou raport-semnal de alarmă în UE întocmit de fostul președinte finlandez Sauli Niinisto propune un sistem mai eficient de schimb de informații între statele UE, crearea de stocuri strategice în domeniul sănătății și alocarea a 20% din buget pentru apărare, securitate și pregătirea pentru situații de criză.

Noiembrie: Maia Sandu realeasă președintă a Republicii Moldova. Donald Trump câștigă alegerile prezidențiale și revine la Casa Albă. Coaliția din Germania se prăbușește. A doua Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, votată în Parlamentul European. Acord final pentru integrarea deplină a României în Schengen. România primește și confirmarea îndeplinirii criteriilor de ridicare a vizelor pentru SUA. Șoc în România: un candidat anti-NATO și anti-UE câștigă surprinzător primul tur al cursei pentru Cotroceni

1 noiembrie: Uniunea Europeană și Japonia încheie un parteneriat de apărare și securitate, primul de acest fel al Uniunii în regiunea Indo-Pacifică.

3 noiembrie: “Moldova, ești o învingătoare!” – Maia Sandu a câștigat un nou mandat de președinte, cu peste 55% din voturi, după un scrutin marcat de “un atac fără precedent în istoria întregii Europe”, și anume atacurile hibride ale Federației Ruse. Un raport prezentat o lună mai târziu de Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova a relevat cum Moscova a avut ca ”obiectiv primordial” compromiterea referendumului și a scrutinului prezidențial.

5 noiembrie: Donald Trump a fost ales cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite într-o resuscitare politică uimitoare, care a provocat o undă de șoc în America și în întreaga lume, învingând-o pe democrata Kamala Harris. Cel de-al 45-lea președinte al SUA și candidatul republican la președinție, Donald Trump, și-a revendicat o victorie “nemaivăzută” în cursa prezidențială pentru Casa Albă în mandatul 2025-2029 și a promis să aducă o “epocă de aur” în Statele Unite, la patru ani distanță după ce a fost înfrânt de democratul Joe Biden. Trump devine primul condamnat penal care câștigă Casa Albă. La 78 de ani, el este, de asemenea, cea mai în vârstă persoană aleasă vreodată pentru această funcție, devansându-l pe Joe Biden. “Pacea prin forță” a fost expresia-cheie din felicitările liderilor europeni, în frunte cu președintele francez Emmanuel Macron, cel ucrainean Volodimir Zelenski și secretarul general al NATO Mark Rutte, pentru victoria lui Donald Trump, considerată “cea mai mare revenire din istoria politică a SUA” de către premierul maghiar Viktor Orban.

6 noiembrie: Seism politic în Germania: Coaliția “Semafor” a cancelarului social-democrat Olaf Scholz cu Verzii și cu Liberalii s-a prăbușit, după ce ministrul liberal al finanțelor a fost demis de Scholz, deschizând calea pentru un vot de încredere asupra cabinetului, dizolvarea Parlamentului și convocarea de alegeri anticipate.

7 noiembrie: Liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, României și Regatului Unit, alături de președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene, și-au reiterat sprijinul ferm pentru Republica Moldova în cadrul unei întâlniri ce a avut loc la summitul Comunității Politice Europene, desfășurat la Budapesta, alături de președinta Maia Sandu. Într-o declarație comună adoptată de Emmanuel Macron, Olaf Scholz, Giorgia Meloni, Donald Tusk, Klaus Iohannis, Keir Starmer, Charles Michel și Ursula von der Leyen, liderii au felicitat poporul moldovean pentru angajamentul față de democrație, libertate și statul de drept, manifestat prin organizarea cu succes a unor alegeri prezidențiale libere și corecte. Maia Sandu a fost realeasă pentru un al doilea mandat, cu o rată ridicată de participare. De asemenea, liderii europeni au salutat rezultatul referendumului care a înscris aderarea la Uniunea Europeană în legea fundamentală a Moldovei.

8 noiembrie: Cu revenirea lui Donald Trump în umbra lor, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat Declarația de la Budapesta a unui nou pact european pentru competitivitate pentru a asigura suveranitatea, securitatea, reziliența și influența globală a UE.

15 noiembrie: România va achiziționa 32 de avioane F-35 după ce președintele Klaus Iohannis a promulgat legea achiziției de la SUA a aeronavelor de luptă de ultimă generație.

17 noiembrie: Statele Unite, Marea Britanie și Franța au dat undă verde Ucrainei să folosească rachete cu rază mai lungă de acțiune pentru a lovi obiective militare legitime în teritoriul Rusiei.

19 noiembrie: Parlamentul European a organizat o sesiune plenară extraordinară cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, marcând 1000 de zile de la invazia militar a Rusiei, iar majoritatea liderilor europeni, inclusiv președintele României, au transmis mesaje de sprijin pentru Ucraina.

21 noiembrie: Marea Britanie și Republica Moldova au semnat, la Chișinău, un parteneriat de securitate, în cadrul unui format trilateral în premieră al miniștrilor de externe ai Regatului Unit, României și Moldovei.

21 noiembrie: Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare pe numele lui Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării Yoav Gallant pentru ”crime împotriva umanității și crime de război” în Gaza.

22 noiembrie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat rezultatul pozitiv al discuțiilor de la Budapesta dintre Austria, Bulgaria și România, la nivelul miniștrilor de interne, privind aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre, prin ridicarea veto-ului Austriei, precizând că urmează decizia oficială a Consiliului Uniunii Europene, programată pentru data de 12 decembrie 2024. România a fost reprezentată de ministrul de interne Cătălin Predoiu. Reuniunea de la Budapesta a avut loc în ajunul primului tur al alegerilor prezidențiale din România. Potrivit acordului prezentat de Ungaria, care prezidează până la finalul anului Consiliul Uniunii Europene, controale temporare vor fi efectuate “pentru o perioadă iniţială de şase luni, petru a reduce la minim schimbarea potenţială a rutelor migratorii care ar putea rezulta” din această extindere a spaţiului Schengen.

24 noiembrie: Cutremur la alegerile prezidențiale din România. Ultranaționalistul anti-NATO și anti-UE Călin Georgescu se impune în primul tur al scrutinului, într-o adevărată surpriză de proporții. “Șoc în România”, a titrat presa internațională după ce Călin Georgescu a produs “un cutremur”, câștigând primul tur al prezidențialelor în fața candidatei USR Elena Lasconi, a premierului social-democrat Marcel Ciolacu, a fostului premier liberal Nicolae Ciucă și a fostului secretar general adjunct al NATO Mircea Geoană, toți considerați pro-europeni.

27 noiembrie: Parlamentul European a aprobat, în plenul de la Strasbourg, noua Comisie Europeană pentru mandatul 2024-2029, condusă de Ursula von der Leyen și în care, pentru prima dată de la aderarea la UE, România va avea un comisar european în poziții de conducere la nivelul Comisiei Europene. Comisia von der Leyen 2 a fost validată cu 370 de voturi, 282 împotrivă, 36 abțineri, urmând a-și începe mandatul la 1 decembrie. Ursula von der Leyen și-a început discursul evocând curajul generației care a redat libertate și democrație în Europa, referindu-se la evenimentele din 1989 și evocând curajul românilor din Timișoara, care s-au ridicat pentru libertatea lor. “Încep cu aceste amintiri, pentru că ele întruchipează lupta și sacrificiul etern al Europei pentru libertate și democrație. Pentru că lupta pentru libertate ne leagă ca europeni. (…) Pentru că eu cred că generația noastră de europeni trebuie să lupte din nou pentru libertate și suveranitate”, a spus aceasta. Vorbind despre priorități, ea a precizat că prima mare iniţiativă a noi Comisii va fi o “busolă a competitivităţii”, care va reprezenta cadrul pentru restul mandatului. Această busolă va fi axată pe trei piloni ai raportului Draghi, urmând a pune inovarea în centrul economiei europene. Tot sub semnul busolei competitivității, noua Comisie va implementa un plan comun pentru decarbonizare, axat pe consolidarea independenței energetice și sprijinul pentru industrii și IMM-uri. Nu în ultimul rând, von der Leyen a promis că, în primele 100 de zile, Comisia Europeană va prezenta o carte albă privind viitorul apărării europene pentru că “avem nevoie de o piață unică pentru apărare”. În același registru, Ursula von der Leyen îi va încredința comisarului european din partea României, Roxana Mînzatu, un rol cheie în inițiativa fanion “busola competitivității” a Comisiei, axat pe competențele oamenilor ca “fundament al economiei UE”.

27 noiembrie: Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au agreat aderarea deplină a Bulgariei și a României la spațiul Schengen, iar Departamentul de Stat al SUA a anunțat că România îndeplinește criteriul ratei de refuz din Visa Waiver, urmând ca “românii să poată călători fără vize în SUA din 2025”.

28 noiembrie: În România continuă incertitudinea asupra integrității procesului electoral. Președintele Klaus Iohannis a convocat CSAT pentru a analiza riscuri la adresa securității naționale generate de actori statali și non-statali în context electoral, după ce au apărut avertismente privind riscuri de influențare a alegerilor prezidențiale sau cu privire la ingerințe externe în favoarea candidatului suveranist și ultranaționalist Călin Georgescu, independentul surpriză care i-a devansat pe toți contracandidații și a câștigat primul tur al scrutinului prezidențial. La finalul reuniunii, CSAT a constatat căîn perspectiva și în cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale “au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral” și că rețeaua de socializare TikTok nu a respectat prevederile legale privind campania electorală din România, un candidat la alegerile prezidențiale beneficiind de “o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok l-a acordat acestuia prin faptul că nu l-a marcat drept candidat politic”. Concluziile CSAT au subliniat și faptul că România a fost ținta unor atacuri cibernetice, devenind o prioritate a acțiunilor ostile ale Rusiei. Situația de la București continuă să fie în atenția presei internaționale, care titrează: “Se clatină România, un pilon al stabilității pro-occidentale într-o regiune umbrită de Putin și un aliat stabil al Ucrainei”.

28 noiembrie: Georgia virează puternic spre Rusia, cu guvernul care a decis suspendarea procesului de aderare la UE, în timp ce mii de cetățeni pro-UE au protestat în stradă. Decizia a venit după ce o rezoluție adoptată de Parlamentul European a solicitat ca UE să impună sancțiuni politicienilor de vârf ai Partidului Visul Georgian. Între timp, Statele Unite au luat decizia suspendării Parteneriatului Stratregic cu Georgia, ca răspuns la acțiunile guvernului de la Tbilisi.

Decembrie: Într-o decizie fără precedent, Curtea Constituțională a României anulează alegerile prezidențiale pe fondul ingerințelor externe în procesul electoral. Solidaritatea aliaților și partenerilor occidentali cu România. Țările UE aprobă aderarea deplină a Bulgariei și a României la Schengen începând cu 1 ianuarie 2025. Regimul Assad se prăbușește în Siria. Guvernul german este demis, parlamentul dizolvat, iar alegerile anticipate sunt programate pentru 23 februarie 2025

1 decembrie: Cu cea mai mare prezență la vot din ultimele două decenii la un scrutin legislativ, cetățenii români și-au ales noul Parlament pentru următorii patru ani. În cadrul unui scrutin crucial pentru viitorul democratic, european și euro-atlantic al României, care a coincis și cu celebrarea Zilei Naționale și împlinirii a 106 ani de la Marea Unire, forțele democratice pro-europene (PSD, PNL, USR, UDMR și minorități) au peste 60% din mandate, iar extremismul (AUR, SOS și POT) crește la peste 30%. Alegerile legislative din 1 decembrie s-au desfășurat cu România aflându-se în fața unei decizii existențiale, între democrație și izolaționism, după victoria unui candidat anti-NATO și anti-UE la primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, ale cărui rezultate au fost renumărate în baza unei decizii fără precedent a Curții Constituționale a României.

4 decembrie: La solicitarea mai multor organizații, președintele Klaus Iohannis a aprobat declasificarea documentelor ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării din data de 28 noiembrie, care au reliefat că România a fost vizată de 85.000 de atacuri cibernetice având mod de operare al unui actor statal (Rusia), evidențiind și o campanie finanțată și coordonată de creștere accelerată a profilului lui Călin Georgescu. Rețeaua TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, contraspionajul românesc a identificat date privind intențiile unor persoane de a afecta suveranitatea României și de a sprijini accesul lui Călin Georgescu la funcția de președinte. Într-o reacție la aceste desecretizări, principalul partener strategic al României, Statele Unite, au avertizat că îndepărtarea României de alianțele occidentale ar avea “un impact negativ grav” asupra cooperării SUA-România în domeniul securității.

4 decembrie: Franța calcă pe urmele Germaniei și intră într-o nouă criză politică. Guvernul a fost demis de Parlament, Michel Barnier devenind premierul cu cel mai scurt mandat din istoria celei de-a 5-a republici.

6 decembrie: România traversează o situație fără precedent în istoria sa post-decembristă. Curtea Constituțională a anulat, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. Decizia de anulare a alegerilor prezidențiale, una nemaiîntâlnită în țara noastră, a venit ca urmare a declasificării informațiilor furnizate de serviciile de informații, care au relevat dovezi privind interferența Rusiei în procesul electoral. De asemenea, decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”. În expunerea de motive a deciziei de anulare a scrutinului prezidențial, CCR a invocat și articolul 83 aliniatul 2 din Constituția României, prin care actualul președinte Klaus Iohannis să își exercite mandatul până când noul președinte ales va depune jurământul. Cel de-al doilea mandat al președintelui Iohannis, și ultimul conform prevederilor constituționale, ar fi trebuit să se încheie pe data de 21 decembrie.

7 decembrie: Principalul partener al României, Statele Unite, și alți parteneri precum Marea Britanie, Estonia, Polonia, Franța Lituania, Cehia, Portugalia și Spania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale. Și președinția G7, asigurată de Italia, s-a declarat “foarte îngrijorată de activitățile hibride ale Rusiei în influențarea alegerilor din România”.

7 decembrie: Președintele ales al SUA, Donald Trump, președintele francez Emmanuel Macron și liderul Ucrainei, Volodimir Zelenski, au purtat discuții la Paris, reuniți în cadrul unei ceremonii grandioase pentru a marca redeschiderea Catedralei Notre-Dame, restaurată la cinci ani după ce aceasta a fost devastată de un incendiu. Trump s-a aflat în prima sa călătorie în străinătate de când a câștigat alegerile prezidențiale de luna trecută, iar vizita la Paris a fost considerată ca oferindu-i lui Macron o oportunitate timpurie de a juca rolul de mediator între Europa și viitorul președinte, un rol pe care liderul francez l-a apreciat în trecut. Președintele Zelenski și liderii europeni sunt îngrijorați de faptul că Trump, care își va prelua funcția luna viitoare, ar putea retrage ajutorul militar al SUA pentru Ucraina într-un moment crucial al luptei Kievului de a respinge Rusia. În urma întâlnirii, Zelenski a subliniat că pacea trebuie să conțină garanții puternice de securitate pentru Ucraina. Trump, care și-a afirmat constant hotărârea pentru a pune capăt ostilităților, a apreciat că Ucraina ar dori să încheie un acord de pace, cerându-i lui Vladimir Putin să acționeze și făcând apel la China să sprijine acest efort. Fidel planului său de victorie care cuprinde garanții de securitate, Zelenski s-a arătat favorabil unei aderări la NATO pe model german în care apartenența la Alianță s-ar putea aplica inițial teritoriului controlat de Kiev, cu extinderi după ce alte zone ar fi recuperate de la Rusia.

8 decembrie: Rebelii sirieni au anunţat că au eliberat Damascul şi că au răsturnat regimul de 24 de ani a lui Bashar al-Assad care pune capăt unei perioade de 53 de ani a regimului al-Assad care a început în 1971, sub conducerea lui Hafez al-Assad. Rebelii au precizat că toţi deţinuţii politici au fost eliberaţi, în timp ce preşedintele sirian Bashar al-Assad a fugit din țară, primind azil politic la Moscova din partea regimului președintelui rus Vladimir Putin, protectorul său.

12 decembrie: Reuniți la Bruxelles în cadrul Consiliului JAI, miniștrii afacerilor interne din statele membre ale Uniunii Europene au adoptat în unanimitate decizia istorică a aderării depline a României și a Bulgariei la spațiul Schengen, și cu frontierele terestre. Potrivit deciziei, România și Bulgaria vor adera pe deplin la Schengen la 1 ianuarie 2025, prin eliminarea controalelor la frontierele terestre, după ce au intrat în zona de liberă circulație la 31 martie 2024 prin ridicarea controalelor la frontierele aeriene și maritime. Tot la 1 ianuarie 2015, România și Bulgaria marchează 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

13 decembrie: Este adoptată Declarația de la Berlin prin care șefii diplomaţiilor Franţei, Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei şi Regatului Unit și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au reafirmat susţinerea pentru Ucraina pe calea sa “ireversibilă” către aderarea la NATO şi au promis Kievului continuarea sprijinului militar în războiul cu Rusia, precum şi garanţii de securitate post-conflict.

14 decembrie: Parlamentul Coreei de Sud a votat pentru suspendarea președintelui Yoon Suk Yeol, după ce acesta a refuzat să demisioneze în urma unei tentative controversate de a institui legea marțială. Criza politică a escaladat pe 3 decembrie, când Yoon a decretat legea marțială și a trimis militari să blocheze accesul în parlament. Legea a fost respinsă de legislatori, iar gestul președintelui a provocat indignare publică. Yoon și-a apărat decizia, acuzând opoziția de activități “anti-statale” și justificând măsura ca fiind necesară pentru depășirea blocajului politic din parlament.

14 decembrie: Parlamentarii georgieni îl aleg președinte pe fostul fotbalist Mihail Kavelașvili, aliat al partidului de guvernământ pro-rus Visul Georgian. Actuala președintă, Salome Zurabișvili, a denunțat alegerile ca fiind ilegitime.

16 decembrie: Cancelarul Germaniei Olaf Scholz pierde un vot de încredere în Parlament, deschizând calea pentru alegeri anticipate pe 23 februarie 2025, o premieră în ultimii 20 de ani.

18-19 decembrie: Are loc Consiliul European de iarnă, unde liderii celor 27 de state membre ale UE au “condamnat ferm” campania hibridă, atacurile și ingerințele Rusiei la adresa democrației europene și a statelor UE. Reunit la Bruxelles, Consiliul European a adoptat, la solicitarea României, o poziție pe tema combaterii interferențelor și activităților hibride ale Rusiei.

23 decembrie: Noul Parlament al României a votat învestirea unui nou guvern pro-european, condus tot de premierul Marcel Ciolacu în fruntea unei coaliții pro-europene PSD – PNL – UDMR. “Oamenii așteaptă să mențineți ferm traiectoria pro-europeană și euro-atlantică din ultimii 35 de ani. Vă rog să acţionaţi aşa”, a fost și mesajul cu care președintele Klaus Iohannis a pus capăt ceremoniei de depunere a jurământului, subliniind că prioritățile sunt adoptarea bugetului pentru anul 2025 și organizarea alegerilor prezidențiale.

24 decembrie: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a depus jurământul pentru un nou mandat de președinte, subliniind că “moștenirea noastră este aspirația noastră – Moldova în Uniunea Europeană”.

27 decembrie: Estonia, Finlanda, Uniunea Europeană și NATO acuză Rusia de un nou act de sabotaj după ce cablul EstLink 2 care leagă Estonia și Finlanda a fost rupt probabil de către un petrolier care venea dintr-un port rusesc. Drept urmare, NATO a anunțat o”consolidare a prezenţei militare” la Marea Baltică, iar UE pregătește noi sancțiuni împotriva Moscovei.

27 decembrie: Președintele federal al Germaniei Frank-Walter Steinmeier a dizolvat Parlamentul, marcând ultima etapă procedurală spre scrutinul anticipat din 23 februarie 2025. În discursul care a marcat decizia, Steinmeier a evocat influența externă în alegerile prezidențiale din România pentru a avertiza asupra acestei amenințări la adresa democrației în Europa. Alături de România, care va trebui să repete scrutinul prezidențial în anul 2025, vor mai avea loc alegeri federale anticipate în Germania, cea mai mare economie din UE, alegeri prezidențiale în Polonia, țara care va asigura președinția Consiliului UE în prima jumătate a anului 2025, dar și alegeri parlamentare în Republica Moldova, țara care și-a înscris obiectivul strategic de integrare în UE în Constituție în cadrul unui referendum și a unor alegeri prezidențiale în care a trebuit să facă față tentativelor de destabilizare din partea Rusiei.

29 decembrie: S-a stins din viață Jimmy Carter, al 39-lea președinte al SUA. Deși a avut un singur mandat la Casa Albă (1977-1981) și a fost învins categoric de Ronald Reagan la alegerile 1981, Jimmy Carter, democrat din Georgia, a fost cel mai longeviv președinte din istoria SUA, trăind puțin peste un secol și marcând centenarul vieții sale la 1 octombrie 2024. Carter a trăit mai mult după terminarea mandatului său decât oricare alt președinte al SUA. De-a lungul timpului, și-a câștigat reputația de fost președinte mai bun decât a fost președinte. În 2002 a fost laureat cu Premiul Nobel pentru Pace. Președinția sa de un mandat între 1977-1981 a fost marcată de acordurile de la Camp David din 1978 dintre Israel și Egipt, care au adus o oarecare stabilitate în Orientul Mijlociu, dar și de o economie în recesiune, de prestigiul alterat de criza ostaticilor din Iran, care i-a consumat ultimele 444 de zile de mandat.

SPECIAL

VIDEO “Discreditarea”: Cum depistăm și contracarăm manipularea online (Campanie Google susținută de CaleaEuropeană.ro pentru protejarea integrității la alegerile din UE)

Published

11 months ago

June 3, 2024

Robert Lupițu

În epoca transformării digitale și a vitezei cu care informația, veridică sau falsă, circulă, manipularea online a devenit o sursă majoră de preocupare. Atunci când un moment electoral precum alegerile europene și locale se apropie, îngrijorările privind riscurile generate de manipularea online capătă și mai multă amploare. O tehnică frecvent utilizată pentru a distorsiona realitatea și a influența opinia publică este discreditarea. Aceasta implică atacarea caracterului sau reputației unei persoane sau a unui grup, adesea fără dovezi concrete, pentru a submina credibilitatea acestora.

Ca parte a efortului de a combate acest fenomen, Google, în parteneriat cu Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică, a lansat recent o campanie menită să combată dezinformarea online, iar CaleaEuropeană.ro s-a alăturat acestei inițiative, subliniind importanța educării publicului pentru a recunoaște și a contracara astfel de practici manipulative.

Derulată prin intermediul unei platforme dedicate, disponibilă la www.prebunking.withgoogle.com/ro, campania explică în detaliu cele mai uzuale tehnici de manipulare folosite în comunicarea online, explică modul şi de ce funcţionează, prezintă exemple concrete de mesaje şi situaţii manipulatoare, iar la final oferă oamenilor soluţii de cum să reacţioneze şi cum să respingă o asemenea manipulare.

Combaterea dezinformării prin “prebunking”

Practic, combaterea dezinformării folosește metoda “prebunking”, o tehnică ce presupune crearea de “anticorpi mentali” pentru manipulare și o abordare care precedă metoda de “debunking”. În timp ce “debunking-ul” presupune corectarea unor informații false specifice ce acestea au fost răspândite, prebunking-ul are un efect preventiv, oferind o oportunitate de a combate proactiv dezinformarea înainte ca aceasta să se răspândească.

Cele mai frecvente 3 tehnici de manipulare – scoaterea din context, discreditarea şi găsirea unui ţap ispăşitor – au fost exemplificate în video-uri animate, pentru un impact mai mare la nivelul publicului.

Discreditarea – Prebunking with Google

În materialul de astăzi, CaleaEuropeană.ro vă prezintă primul filmuleț realizat de Google și care vizează discreditarea.

“În prezent, cu toții suntem expuși riscului de manipulare online. Una dintre tacticile folosite pentru a manipula opinia este discreditarea. Poți identifica semnele?”, întreabă Google.

Un exemplu tipic de discreditare ar putea fi un mesaj viral care afirmă: “Nu o să-ți vină să crezi! Am descoperit că veterinarul tău local este nepoliticos și agresiv cu clienții. Crede-mă pe cuvânt”.

Această afirmație atacă direct caracterul unei persoane, fără a oferi dovezi concrete.

Ce este discreditarea, cum funcționează și cum o depistăm?

Discreditarea este o metodă prin care se încearcă să se reducă încrederea într-o persoană sau organizație prin atacuri la persoană sau la acțiunile acestora. Acest tip de manipulare se bazează pe distragerea atenției de la argumentele reale și pe crearea unei imagini negative despre ținta atacului.

Această tehnică se manifestă prin:

Atacuri la persoană sau grup (caracterul acestora): În loc să se confrunte argumentele unei persoane, atacurile se concentrează pe aspecte personale, insinuând că acestea sunt nepoliticoase, agresive sau necalificate.
Ignorarea argumentelor: Argumentele și dovezile prezentate de persoana discreditată sunt trecute cu vederea sau respinse fără o analiză obiectivă.
Subminarea credibilității: Se fac afirmații fără dovezi solide, care au scopul de a distruge reputația țintei.

Pentru a depista și a contracara discreditarea, este important să fim atenți la anumite semne:

Caracterizări negative: Persoana sau grupul vizat este descris într-un mod extrem de negativ, fără dovezi clare care să susțină aceste afirmații.
Lipsa dovezilor: Atacurile nu sunt susținute de dovezi concrete și se bazează pe zvonuri sau speculații.
Ignorarea argumentelor reale: În loc să se abordeze argumentele sau punctele de vedere prezentate, se schimbă subiectul către defectele percepute ale persoanei.

Cum putem opri răspândirea discreditării?

Educația și vigilența sunt cheile pentru a combate dezinformarea online și tehnicile de manipulare. Prin acestea, poate fi realizată o informare corectă și pot fi identificate semnele de manipulare, reușind astfel să fie prevenită răspândirea dezinformării.

Campania de prebunking lansată în România este parte a unui iniţiative ample a Google în Europa, care are ca obiectiv protejarea integrităţii electorale în perspectiva alegerilor din Uniunea Europeană, şi continuă eforturile pe termen lung ale companiei de educaţie în domeniul media.

ROMÂNIA1 week ago

Delegația Congresului SUA, “mulțumită” de clarificările României privind anularea alegerilor prezidențiale: Nu există nicio preocupare legată de retragerea trupelor americane. Politica strategică militară a SUA rămâne neschimbată (surse)

POLITICĂ2 days ago

Nicușor Dan și-a prezentat programul “România onestă” cu care speră ajungă președinte, promițând că va aduce specialiști pentru “a da o direcție adecvată statului român”

NATO1 week ago

De la Odesa, secretarul general NATO temperează acuzațiile lui Trump la adresa lui Zelenski: Rusia a început acest război. Nu există nicio îndoială

NATO1 week ago

“Dacian Spring 2025”: 4.000 de soldați din zece țări NATO vor participa la un amplu exercițiu militar pe teritoriul României, anunță MApN

COMISIA EUROPEANA7 days ago

UE dă curs unei solicitări de multă vreme a României: Comisia Europeană pregătește o strategie pentru Marea Neagră axată pe securitate

Cookie	Duration	Description
cookielawinfo-checkbox-analytics	11 months	This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Analytics".
cookielawinfo-checkbox-functional	11 months	The cookie is set by GDPR cookie consent to record the user consent for the cookies in the category "Functional".
cookielawinfo-checkbox-necessary	11 months	This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookies is used to store the user consent for the cookies in the category "Necessary".
cookielawinfo-checkbox-others	11 months	This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Other.
cookielawinfo-checkbox-performance	11 months	This cookie is set by GDPR Cookie Consent plugin. The cookie is used to store the user consent for the cookies in the category "Performance".
viewed_cookie_policy	11 months	The cookie is set by the GDPR Cookie Consent plugin and is used to store whether or not user has consented to the use of cookies. It does not store any personal data.

caleaeuropeana.ro

Retrospectivă 2021: Anul reedificării frontispiciului transatlantic, al redresării și al despărțirii de Angela Merkel. Rămâne dilema preeminenței și rezilienței democrației în competiția epocală cu regimurile autoritare

You may like

Leave a Reply

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)

SPECIAL

Retrospectivă 2024: Despărțirea de secolul XX al democrațiilor liberale euro-atlantice, pacea prin forță, cea mai mare resuscitare politică din istoria SUA. Succesele României, încremenite în ingerințe și decizii fără precedent

Ianuarie: Anul începe cu discursuri occidentale privind trecerea la economie de război și capacitate de luptă. Marea Britanie, primul aliat NATO care semnează un pact de securitate cu Ucraina. România și Ucraina încep negocierile pentru propriul acord bilateral de securitate

Februarie: Ucraina semnează acorduri de securitate cu Germania, Franța, Italia și Canada. Disidentul rus Navalnîi moare în închisoare. Bogdan Aurescu depune jurământul de judecător al Curții Internaționale de Justiție. Președintele Klaus Iohannis se adresează Parlamentului European

Martie: Suedia aderă, într-un final, la NATO. Vladimir Putin este reales președinte al Rusiei. România marchează 20 de ani de la aderarea la NATO prin anunțul candidaturii lui Klaus Iohannis la șefia Alianței. România și Bulgaria aderă cu frontierele aeriene și maritime la Schengen

Aprilie: NATO marchează 75 de ani de la înființare. Iranul lansează primul său atac împotriva Israelului. Raportul privind viitorul pieței unice a UE cere un nou pact pentru competitivitate și aderarea deplină a României și Bulgariei la Schengen

August: SUA și Rusia participă la cel mai mare schimb de prizonieri după Războiul Rece. Ucraina lansează o ofensivă pe teritoriul Rusiei. UE boicotează reuniuni ale președinției maghiare la Consiliul UE

SPECIAL

VIDEO “Discreditarea”: Cum depistăm și contracarăm manipularea online (Campanie Google susținută de CaleaEuropeană.ro pentru protejarea integrității la alegerile din UE)

Facebook

Concrete & Design Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Prezidențiale 2025: Principalii candidați au semnat “Declarația din Balconul Universității din București pentru păstrarea orientării euroatlantice a României și a valorilor democratice”

România și Banca Mondială continuă colaborarea pentru identificarea celor mai bune soluții de finanțare a sectoarelor strategice ale economiei românești, subliniază Tanczos Barna la Washington

Volodimir Zelenski cere aliaților o ”presiune puternică asupra Rusiei”, iar Donald Trump critică atacurile asupra Kievului: Vladimir, oprește-te!

La întrevederea cu comisarul european pentru buget, Victor Negrescu a susținut interesele României și a reiterat necesitatea unor fonduri europene mai bine adaptate realităților din teren

Șefa diplomației UE condamnă atacul asupra Kievului: Adevăratul obstacol în calea păcii nu este Ucraina, ci Rusia

Noi parteneriate româno-coreene în sectorul sănătății, discutate la inițiativa președintelui Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților, Alexandru Rogobete

Guvernul aprobă programul național pentru achiziții ecologice. Premierul Marcel Ciolacu: „Va fi un avantaj uriaș pentru firmele românești”

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

România primește al 14-lea aviz favorabil pentru aderarea la OCDE, pentru politicile agricole, anunță premierul Ciolacu

Ilie Bolojan, întâlnire cu comisarul european pentru buget: România susține menținerea alocărilor pentru coeziune și agricultură și prioritizarea fondurilor de apărare pentru statele UE de frontiere

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

Trending