Connect with us

SPECIAL

Retrospectivă 2021: Anul reedificării frontispiciului transatlantic, al redresării și al despărțirii de Angela Merkel. Rămâne dilema preeminenței și rezilienței democrației în competiția epocală cu regimurile autoritare

Published

on

În timp ce 2021 își numără ultimele sale ceasuri până la a intra în istorie, retrospectiva care îl acompaniază spre acest inevitabil drum îl plasează într-o lumină proiectată de mai multe reflectoare, iar totul s-a învârtit în jurul particulei “re”. Anticipat a fi un “an al rezilienței și al reînnoirii relației transatlantice“, anul care tocmai se încheie a adus certitudine și o cvasi-stabilitate a lumii transatlantice nu înainte de a aduce un sentiment iminent de prăbușire. A fost primul an dintre ultimii în care elementul surpriză, fie că s-a numit el Brexit, fenomenul Trump, asertivitatea Rusiei, ascensiunea Chinei, tehnologiile disruptive emergente sau pandemia de coronavirus, nu a mai dat tonul care accelera riscurile unor rupturi fără precedent. A fost însă anul care a contribuit la persistența unei lumi aflate în desfacere și în continuă transformare – de la decăderea pentru a câteva clipe a prestigiului imuabil al democrației americane la resuscitarea sa pe aceleași trepte ale Capitoliului și de la începutul redresării pentru Europa la intrarea Angelei Merkel în panteonul integrării europene, punând agora europeană în fața unor noi începuturi după aproape două decenii.

2021 este în mod invariabil și fără tăgadă anul reedificării frontispiciului transatlantic după aproape cinci ani în timpul cărora casa alianței dintre America de Nord și Europa a fost jefuită de populism, iar fundația sa a fost sistematic erodată de un agent patogen interior stimulat și de actori ambientali ce nu împărtășesc aceleași valori și mod de viziona și de a acționa în comunitatea globală. Desprinderea relativ violentă a Statelor Unite de perioada furtunoasă Donald Trump și instalarea lui Joe Biden la Casa Albă a catalizat neîndoielnic bilanțul acestui an. Unitatea transatlantică a ieșit deseori la rampă – a se vedea declarațiile summit-urilor ce au “guvernat” lumea internațională sau reacțiile la adresa acțiunilor Rusiei și Chinei, însă și-a etalat și efectele limitative, provocând crize punctuale precum alianța AUKUS sau retragerea haotică din Afganistan și alimentând un sentiment pe alocuri de neîncredere.

2021 este și anul în care marile scene globale ale summit-urilor au demonstrat că o relație transatlantică aflată pe aceeași partitură are potențialul de a marginaliza autocrații precum Rusia și China. Reconsolidată la summit-urile G7, NATO și Uniunea Europeană – Statele Unite, alianța transatlantică a ieșit în largul bătăliei diplomatice globale, iar fie că vorbim de summitul G20, de reuniunea COP26 sau de acțiuni politico-diplomatice (sancțiuni, summitul democrației), coordonarea și poziția comună transatlantică a fost mai prezentă ca oricând în ultimii ani.

Dacă de la Washington au fost trasate liniile strategice majore ale decadei acestui secol – concurența sistemică dintre democrații și autocrații -, în Europa au fost luate cele mai importante decizii care atestă acest aspect. Fie că vorbim de Europa (din păcate) non-UE, Marea Britanie, fie că vorbim de Uniunea Europeană, la Carbis-Bay, la Bruxelles sau la Roma, Statele Unite și Europa unită s-au echipat pentru anii ce vor urma. Lansarea dialogurilor strategice SUA – UE privind Rusia, China și regiunea indo-pacifică, pregătirea terenului pentru implicarea SUA în proiectele apărării europene și recunoașterea de către Statele Unite a eforturilor autonomiei strategice europene în complementaritate cu NATO, construcția unui consiliu tehnologic euro-american sau decizia elaborării unui nou Concept Strategic al NATO – sunt câteva dintre exemplele acestei realități.

Atât pentru Europa, cât și pentru Statele Unite, 2021 a fost un an al schimbării. Dacă la Washington tranziția dintre era Donald Trump și cea a lui Joe Biden a fost marcată de scene violente, la Bruxelles, Berlin, Roma, în Franța, ori Spania, Europa s-a despărțit fără fast, dar sobru, de o epocă numită Angela Merkel, cancelarul german care a rămas o constantă între patru președinți americani, patru președinți francezi, cinci prim-miniștri britanici sau opt premieri italieni. Retragerea Angelei Merkel de la conducerea celei mai puternice țări europene, combinată cu instalarea unei coaliții cu sorginte ideologică de centru și centru-stânga conduse de Olaf Scholz și cu apropierea de la Quirinale dintre Franța lui Emmanuel Macron și Italia lui Mario Draghi, marchează intrarea Europei într-o etapă politică în care forțele de centru-dreapta pășesc într-un recul. Fie că vorbim de Berlin, Paris, Roma, Madrid sau Varșovia, în niciuna dintre aceste capitale popularii și creștin-democrații nu mai sunt la putere. 

La București, cea mai mare capitală din UE în care forțele europene de centru-dreapta se află la guvernare, însă într-o mare coaliție cu forțele de centru-stânga, 2021 a fost anul în care redresarea prin reforme și prin rezervorul financiar de 80 de miliarde de euro obținut anul trecut au suferit de pe urma unor evoluții precare ale vieții politice. România încheie 2021 cu un PNRR de 29,2 miliarde de euro aprobat, cu certitudinea unui parteneriat strategic cu Statele Unite reafirmat cu prilejul ceasului său aniversar și cu o influență în NATO și în Uniunea Europeană care pendulează între amorțire și zvâcniri strategice de mare răsunet, precum apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, inserția regiunii Mării Negre în circuitul strategic de decizie de la nivel aliat și european și cuplarea activă a Bucureștiului la conversațiiile și deciziile privind reziliența democrațiilor occidentale. Dar pentru toate acestea, rămâne o pre-condiție: să fim mai puternici și mai rezilienți la noi acasă pentru a contribui pozitiv la această reconstrucție a frontispiciului transatlantic.

Refacerea frontispiciului transatlantic rămâne deci doar începutul unei promisiuni în timpurile unor mari dileme epocale. Aceea promisiune a preeminenței și rezilienței democrației într-o competiție de lungă durată cu regimurile autoritare.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională ale anului, unele dintre ele cu un potențial epocal de influențare a viitorului deceniu:

Ianuarie – Toate reflectoarele lumii îndreptate spre templul democrației americane. Capitoliul SUA, dublă scenă de violențe de neimaginat și reziliența democrației și puterii americane

1 ianuarie: Portugalia a preluat de la Germania preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene (UE) pentru o perioadă de şase luni, având pe agendă pregătirea recuperării post-COVID-19 şi încheierea demersurilor care să permită punerea în aplicare a Mecanismului de Rezilienţă şi Redresare, într-un climat marcat de consecinţele acordului privind Brexit-ul. În aceeași zi, Marea Britanie a preluat președinția G7, cu ambiția de a se repoziționa pe plan global după Brexit, iar Italia pe cea a G20, având ca pilon o nouă eră a legăturilor transatlantice, Roma asumându-și rolul de lider în refacerea relației istorice Europa – SUA.

6 ianuarie: Mii de protestatari pro-Trump, unii înarmați, au luat cu asalt Capitoliul Statelor Unite, provocând evacuarea acestuia în timp ce în cadrul Congresului SUA avea loc procesul de certificare a alegerilor prezidențiale din noiembrie 2020, câștigate de Joe Biden în fața lui Donald Trump. Aceste scene fără precedent în istoria democrației americane, descrise de Biden drept insurecție, au provocat reacții europene și internaționale în lanț, NATO, Uniunea Europeană, Germania, Franța, Marea Britanie sau România condamnând violențele și cerând respectarea rezultatelor alegerilor. Un demers de cotitură și care a ridicat semne de întrebare privind puterea giganților digitali a fost întreprins și de conducerea rețelelor de socializare Facebook și Twitter, care au suspendat conturile lui Donald Trump.

13 ianuarie: Președintele american Donald Trump este pus sub acuzare pentru a doua oară de Camera Reprezentanților, o premieră în istoria SUA. El a fost acuzat de “incitare la insurecție” ca urmare a comentariilor sale la un miting precedent asaltului asupra Capitoliului Statelor Unite.

17 ianuarie: Opozantul rus Alexei Navalnîi a fost arestat la Moscova. Navalnîi a revenit de la Berlin, unde fusese internat din august 2020 pentru a fi tratat după otrăvirea cu agent neurotoxic Noviciok, deşi ştia că ar putea fi arestat. Gestul autorităților Federației Ruse a fost blamat de comunitatea occidentală, însă în pofida reacțiilor europene și transatlantice, Aleksei Navalnîi a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare, de către un tribunal din Moscova, la începutul lunii februarie.

20 ianuarie: Pe treptele Capitoliului, templul sacru al democrației americane, Joe Biden a depus jurământul și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite ale Americii, punând capăt unei ere de patru ani de mandat a lui Donald Trump și făcând un apel la unitate națională după o campanie prezidențială dură, într-o țară afectată de pandemia de COVID-19 și extrem de polarizată și divizată ca societate. De asemenea, Kamala Harris a devenit prima femeie vicepreședintă din istoria SUA, dar și prima femeie afro-americancă și prima americancă cu origini sud-asiatice care preia această funcție. În primul discurs ca președinte al SUA, Joe Biden a promis că SUA își vor repara alianțele și vor conduce prin puterea exemplului. Inaugurarea lui Biden a fost salutată de liderii țărilor aliate, între care și România, de NATO și de Uniunea Europeană.

© The White House/ Flickr

21 ianuarie: Joe Biden a semnat, în prima sa zi la Casa Albă, revenirea SUA în Acordul de la Paris privind clima, reprezentând prima sa decizie majoră de la preluarea funcției prezidențiale prin care inversează decizia predecesorului său Donald Trump de a retrage țara din această înțelegere. În aceeași zi, Biden a semnat un ordin executiv prin care restabilește relațiile SUA cu Organizația Mondială a Sănătății, revenind asupra unei alte decizii controversate a lui Trump.

22 ianuarie: A intrat în vigoare Tratatul privind interzicerea armelor nucleare, primul acord internațional obligatoriu din punct de vedere juridic de interzicere totală a armelor nucleare.

25-29 ianuarie: Are loc Forumul Economic Mondial de la Davos, desfășurat de o manieră inedită din cauza pandemiei de COVID-19. Reuniunea a găzduit în format virtual mai mult 1.200 de lideri de guverne, din mediul de afaceri și din societatea civilă, din 60 de țări, care și-au consacrat ideile și interacțiunile pe tematica “Un an crucial pentru reconstruirea încrederii”. Între mesajele importante de la Forum s-au distins apelul președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru relansarea relației transatlantice, și respingerea unei logici de Război Rece între SUA și China de către cancelarul german Angela Merkel.

Februarie – SUA și Rusia cooperează de necesitate, șeful diplomației UE umilit la Moscova. Regal de unitate transatlantică la München și democratică la G7

3 februarie: SUA și Rusia au prelungit oficial Tratatul nuclear New START până în 2026. România și celelalte țări NATO au salutat decizia. Prelungirea Tratatului New START asigură limite verificabile pentru ICBM-urile, SLBM-urile și bombardierele grele până la data de 5 februarie 2026. Regimul de verificare al Tratatului New START permite SUA să monitorizeze modul în care Rusia se conformează cu obligațiile ce decurg din tratat și oferă o perspectivă mai mare asupra poziției nucleare a Rusiei, inclusiv prin schimburi de date și inspecții la fața locului care permit inspectorilor americani să urmărească forțele și instalațiilor nucleare rusești.

5 februarie: Rusia a expulzat trei diplomați din trei țări UE (Germania, Polonia și Suedia) în timpul vizitei șefului diplomației europene Josep Borrell la Moscova, motivul fiind participarea acestora la manifestațiile pro-Navalnîi. Concomitența gestului Rusiei cu vizita Înaltului Reprezentant a fost considerată o insultă la adresa Europei de către eurodeputați și criticată aspru de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel. Borrell a devenit primul șef al diplomației europene din 2017 încoace care a efectuat o vizită în capitala Federației Ruse, deplasarea având loc sub semnul arestării și condamnării opozantului Aleksei Navalnîi, fapt criticat de Occident, în timp ce grupurile politice din Parlamentul European i-au cerut Înaltului Reprezentant al UE să solicite o întâlnire cu Navalnîi sau chiar să-și amâne vizita în Rusia dacă nu poate determina eliberarea acestuia și să propună noi sancțiuni la adresa Rusiei. Într-un gest de retorsiune față de expulzările din Rusia, Germania, Polonia și Suedia au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

5 februarie: Preşedintele american Joe Biden a susţinut primul său discurs de politică externă în calitate de şef al statului, în care a subliniat necesitatea de a reconstrui și repara alianţele SUA, de a revendica rolul de lider mondial al ţării în fruntea căreia se află, vorbind despre relațiile cu Europa și sistarea retragerii parțiale militare din Germania, precum și tensiunile continue cu Rusia și concurenţa cu China. În același timp, el a anunțat și lansarea unei revizuiri globale a “amprentei noastre militare” în consultare cu aliații și partenerii.

11 februarie: Joe Biden a anunțat, în urma unei convorbiri cu omologul său chinez Xi Jinping, înființarea unui grup de lucru la Pentagon privind China, obiectivul fiind acela de a stabili postura militară necesară în Oceanul Pacific.

12 februarie: “O zi istorică pentru Europa”. Parlamentul European și Consiliul UE au semnat Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro din care România va putea accesa 30,44 miliarde de euro.

13 februarie: Fostul șef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a depus jurământul în calitate de prim-ministru al Italiei, țară care asigură președinția G20. Treptat, Draghi a devenit unul dintre cei mai influenți lideri din Consiliul European.

13 februarie: Senatul Statelor Unite ale Americii a votat achitarea fostului președinte Donald Trump pentru a doua oară, votul de 57-43 în favoarea condamnării nereușind să atingă majoritatea necesară de două treimi. Șapte republicani s-au alăturat democraților în votul pentru condamnare, devenind astfel cel mai apropiat vot de la procesul de punere sub acuzare a lui Andrew Johnson din 1868.

© Munich Security Conference

19 februarie: Are loc primul regal de unitate transatlantică în era Joe Biden. Desfășurată tradițional în luna februarie a fiecărui an, dar amânată din cauza pandemiei de COVID-19 pentru o dată ulterioară, Conferința de Securitate de la München a organizat o ediție specială online consacrată oportunității unice a revitalizării relațiilor transatlantice, în care tematica unei noi agende comune Europa – SUA a fost discutată mai întâi de Joe Biden, Emmanuel Macron și Angela Merkel, liderii celor trei mai puteri – SUA, Franța și Germania, iar apoi subiectul a fost abordat într-o sesiune separată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, Charles Michel și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg și într-un discurs de încheiere din partea prim-ministrului britanic Boris Johnson, după ce acesta a găzduit prima reuniune G7 cu participarea noului lider de la Casa Albă.

Noul președinte american Joe Biden a făcut un apel către aliații europeni pentru a se pregăti împreună pentru o competiție strategică pe termen lung cu China, într-un discurs de o dublă premieră, adresându-se pentru prima dată aliaților europeni de la preluarea mandatului de președinte și devenind primul lider de la Casa Albă care susține o alocuțiune pe scena, chiar și virtuală, a Conferinței de Securitate de la München. El a făcut pledoarie pentru democrație, a îndemnat la confruntarea Rusiei și a Chinei și a reafirmat angajamentul SUA pentru elementul sacru al relației transatlantice – articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă. 

Într-o notă concordantă, cancelarul german Angela Merkel s-a alăturat vineri lui Joe Biden pe scena virtuală a ediției speciale a Conferinței de Securitate de la München și a solicitat o “agendă comună” a Europei și a Statelor Unite atât cu privire la Rusia, cât și referitor la China.

În schimb, pe aceeași scenă virtuală, președintele francez Emmanuel Macron și-a manifestat intenția de a “reechilibra coaliția transatlantică” pentru a le oferi partenerilor americani un partener european responsabil și credibil, vorbind despre faptul că “SUA devin o putere pacifică” și că NATO și autonomia strategică europeană sunt compatibile.

De asemenea, și președintele Comisiei Europene Ursula von der Leyen a salutat anunțul lui Joe Biden că “America a revenit” și asemenea Angelei Merkel a arătat că susține consolidarea cooperării SUA-Europa în fața “Chinei din ce în ce mai asertive” și “Rusiei din ce în ce mai sfidătoare”.

Similar discursului Ursulei von der Leyen, peședintele Consiliului European Charles Michel a invocat din nou “un pact fondator” UE-SUA, subliniind că “împreună apărăm ordinea internațională de atacurile regimurilor autocratice din Rusia și China”.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a atenționat că Uniunea Europeană nu poate înlocui NATO și nu poate proteja Europa, spunând că orice încercare de a slăbi legătura transatlantică nu numai că va slăbi NATO, ci va diviza și Europa. Nu în ultimul rând, Boris Johnson a reafirmat angajamentul de neclintit al Marii Britanii față de securitatea europeană.

19 februarie: Are loc prima reuniune G7 în era Joe Biden: Cele mai puternice democrații ale lumii au discutat, într-o întâlnire virtuală, despre contracararea politicilor “neorientate spre piață” ale Chinei și un tratat global pentru sănătate.

21 februarie: România a devenit primul aliat NATO dotat cu rachete americane HIMARS. Elementele primului Sistem Lansator Multiplu de Rachete cu bătaie mare – HIMARS au ajuns în Portul Constanța.

25-26 februarie: Cei 27 de lideri ai statelor membre ale Uniunii Europene s-au reunit prin videoconferință pentru a discuta despre producția și livrarea de vaccinuri în UE, noile variante mai agresive ale noului coronavirus, restricțiile de călătorie, certificatele de vaccinare și solidaritate internațională, fiind pentru prima dată în care șefii de state sau de guverne au abordat în comun tema certificatului digital de vaccinare anti-COVID-19.

27 februarie: Începe “Podul de vaccinuri de peste Prut”. Republica Moldova a primit prima tranșă de 20.000 vaccinuri anti-COVID-19 din cele peste 200.000 de doze pe care România le-a donat, o parte dintre acestea inclusiv pe 27 martie, cu ocazia împlinirii a 103 de ani de la unirea Basarabiei cu Țara Mamă.

Martie – SUA, NATO și UE recuplează motorul alianței transatlantice. Joe Biden rostește miza concurențială sistemică a secolului al XXI-lea: “Cine va prevala dintre democrații și autocrații?”, în timp ce SUA și China își dau prima întâlnire în Alaska

2 martie: Statele membre UE au oficializat sancţiunile împotriva a patru înalţi funcţionari ruşi implicaţi în proceduri judiciare angajate împotriva opozantului rus Aleksei Navalnîi şi în reprimarea susţinătorilor săi, fiind pentru prima dată când Uniunea Europeană impune sancțiuni în cadrul noului regim global al UE privind sancțiunile pentru drepturile omului, care a fost instituit la 7 decembrie 2020, creat în baza conceptului “Legii Magnitski”. În mod concomitent și ca dovadă de unitate transatlantică, și administrația Joe Biden a adoptat primele sale sancțiuni împotriva Rusiei, într-un “semnal” că Moscova va fi tratată diferit de noua administrație SUA.

4 martie: În primul său de discurs de politică externă, șeful diplomației SUA Antony Blinken a descris China drept cea mai mare provocare geopolitică a secolului 21 pentru SUA și aliații lor

5 martie: Papa Francisc ajunge la Bagdad în prima vizită papală în Irak, unde s-a întâlnit cu marele ayatolah Ali al-Sistani la Najaf, Irak. Este prima întâlnire vreodată dintre un papa și un ayatollah.

10 martie: Instituțiile Uniunii Europene au semnat declarația comună pentru Conferința privind Viitorul Europei, un amplu și fără precedent dialog cu cetățenii pentru construirea unei Europe mai reziliente.

17 martie: Au loc alegerile generale pentru Parlamentul Țărilor de Jos, scrutin în urma căruia Olanda a fost nevoită să fie condusă de un guvern interimar până la finele lui 2021, când patru forțe politice moderate și centriste au instalat un nou cabinet condus de Mark Rutte, aflat la putere din anul 2010.

19 martie: Oraşul Anchorage din Alaska, îndreptat spre Pacific, a fost ales ca un teren mai neutru decât Washingtonul sau Beijingul pentru primele runde discuţii divizate între secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, și șefii diplomației chineze, Wang Yi și Yang Jiechi.

20 martie: Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a anunțat retragerea țării sale din Convenția de la Istanbul, fiind prima țară care face acest lucru.

22 martie: Europa face un nou pas în a deveni actor militar. Statele Uniunii Europene au înființat Facilitatea Europeană pentru Pace pentru acțiuni externe militare și de apărare ale UE.

22 martie: Are loc o răfuială în spectrul sancțiunilor între Uniunea Europeană, China și SUA. Consiliul Uniunii Europene a decis să impună măsuri restrictive împotriva a 11 persoane și patru entități responsabile pentru încălcări grave ale drepturilor omului și de abuzuri grave împotriva acestora în diferite țări din lume, între care și China. Beijingul a răspuns imediat la sancțiunile UE, incluzând pe lista sa de sancțiuni cinci membri ai Parlamentului European, Subcomisia pentru drepturile omului din Parlamentul European, dar și Comitetul politic și de securitate al UE (COPS). Decizia este fără precedent având în vedere că COPS este format din ambasadorii statelor membre la Bruxelles și este prezidat de reprezentanți ai Serviciului European de Acțiune Externă. În semn de solidaritate cu Europa, SUA au acționat în unitate cu UE și au adoptat sancțiuni împotriva Chinei pentru reprimarea uigurilor.

23 martie: Ever Given, o navă taiwaneză de 400 de metri lungime și 59 lățime, a eșuat de-a latul Canalului de Suez din cauza vântului puternic blocând total traficul maritim în zonă și afectând lanțul global de aprovizionare. Pe 29 martie, nava portcontainer Ever given a fost reflotată și remorcată spre nord, permițând redeschiderea Canalului Suez. Cel puțin 369 de nave au așteptat să treacă prin canal.

23 martie: Secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, efectuează prima sa vizită în Europa, unde a participat la reuniunea miniștrilor de externe din NATO, a avut întrevederi cu omologii de-ai săi și s-a întâlnit cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate. “Am venit aici pentru a exprima angajamentul ferm al SUA față de această alianță. Vrem să ne reconstruim parteneriatele, în primul rând cu aliații NATO”, a spus el, în timp ce alături de omologii săi din Franța, Germania și Regatul Unit a reconfirmat angajamentul față de NATO, relația transatlantică și cooperarea UE-SUA.

24 martie: Sunt consemnate primele decizii majore transatlantice după venirea lui Joe Biden la Casa Albă. SUA și UE au agreat implicarea Statelor Unite în proiectele de apărare ale Uniunii Europene și relansarea dialogului strategic privind provocarea sistemică reprezentată de China.

25 martie: România are începând cu această dată o escadrilă F-16 completă. Cel de-al 17-lea avion de vânătoare a ajuns în dotarea Forțelor Aeriene.

© European Union 2021

25 martie: Preşedintele american Joe Biden și liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, între care Angela Merkel, Macron sau Klaus Iohannis, au avut prima lor întrevedere, prin mijloace virtuale, pentru a celebra valorile democratice, într-un gest simbolic al reînnoirii relaţiei transatlantice după epoca Trump, fiind pentru prima dată după 11 ani când un lider american participă la Consiliul European. Interacțiunea cu liderii europeni a fost precedată de o frază cheie rostită de Joe Biden, care a trasat miza secolului al XXI-lea ca fiind rezultatul evenimentelor despre “cine va prevala dintre democrație și autocrație“. Împărțind scena internațională în tabere ideologice, liderul de la Casa Albă a făcut apel către liderii UE la cooperare strânsă pentru ca “democrațiile, și nu autocrațiile, să stabilească regulile” și a afirmat că o Uniune Europeană puternică este în interesul SUA.

30 martie: 25 de lideri mondiali, între care președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Angela Merkel, prim-ministrul britanic Boris Johnson, președintele român Klaus Iohannis și președintele Consiliului European Charles Michel, au solicitat, într-o scrisoare publică comună, un nou tratat internațional privind pregătirea pentru pandemii și răspunsul la acestea.

Aprilie – “Sofagate” la Ankara. NATO și SUA anunță decizia retragerii militare din Afganistan. La Bruxelles începe birocrația depunerii PNRR-urilor

5 aprilie: Președintele rus Vladimir Putin semnează o lege care extinde mandatul prezidențial la un total de patru mandate consecutive de șase ani. Legea i-ar permite lui Putin, care se află la al doilea mandat consecutiv, să ocupe funcția de președinte până în 2036.

6 aprilie: Vizita la Ankara a președintelui Consiliului European, Charles Michel, și a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se încheie cu un nou moment stânjenitor pentru Uniunea Europeană după umilința suferită de Josep Borrell la Moscova. Incidentul “Sofagate” s-a petrecut în palatul prezidențial al președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan, unde Michel și von der Leyen se aflau în vizită oficială pentru revitalizarea relațiilor dintre Bruxelles și Ankara. Însă, când cei doi înalți demnitari ai UE au fost introduși în sala de recepție, au găsit doar două fotolii amenajate, dintre care unul era destinat lui Erdoğan, iar președinta Comisiei Europene a rămas preț de câteva secunde în picioare, vădit încurcată, neștiind unde să se așeze. În cele din urmă, von der Leyen a ocupat un loc pe una dintre canapelele din încăpere, vizavi de ministrul de externe turc Mevlüt Çavuşoğlu.

© NATO

15 aprilie: Decizie istorică a NATO. SUA, România și celelalte state aliate își retrag forțele militare din Afganistan la 20 ani de la unica activare a Articolului 5. Aliaţii din cadrul NATO, reuniți la nivel de miniștri de externe și ai apărării într-o videoconferință extraordinară, şi-au anunţat decizia de a începe retragerea forţelor lor angajate în misiunea din Afganistan de la 1 mai pentru a o finaliza “în câteva luni”, potrivit unei declarații comune agreate de 60 de miniștri aliați, cu prezența secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, și a secretarului apărării, Lloyd Austin, la Bruxelles. Reprezentată la reuniune de miniștrii Bogdan Aurescu și Nicolae Ciuca, România, a cincea națiune contributoare la misiunea din Afganistan cu peste 600 de militari, a evidențiat angajamentul de lungă durată al țării noastre față de securitatea Afganistanului

17 aprilie: Au loc funeraliile prințului Philip, soțul reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, decedat la data de 9 aprilie.

18 aprilie: Guvernul ceh a ajuns la concluzia că serviciul rus de informații GRU-ul a fost responsabil pentru explozia a două depozite de muniție din Vrbětice în 2014. 18 diplomați și presupuși spioni ruși au fost ulterior expulzați.

21 aprilie: Parlamentul European și statele membre ale UE au ajuns la un acord politic privind reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030.

22 aprilie: Președintele american Joe Biden a găzduit un summit virtual privind clima cu ocazia Zilei Internaționale a Pământului.

22 aprilie: Portugalia, țara care asigură președinția Consiliului UE, devine primul stat membru al Uniunii Europene care depune la Bruxelles planul său națională de redresare și reziliență, fiind urmat de Grecia, Germania și Franța la o săptămână distanță.

23 aprilie: Miniștrii de externe ai României, Poloniei și Turciei au convenit, la București, să impulsioneze formatul trilateralei de securitate dintre cele trei țări prin inițierea unor reuniuni la nivelul miniștrilor apărării din aceste state aliate

28 aprilie: Parlamentul European a aprobat Acordul de comerț și cooperare UE-Regatul Unit, care reglementează relațiile dintre UE și Marea Britanie după Brexit.

Mai – Incisivitate politică, diplomatică și strategică a României pe plan european și euro-atlantic. Se lansează Conferința privind viitorul Europei

5 mai: A început Defender Europe 2021, cel mai mare exercițiu militar SUA în Europa din ultimii 25 de ani, care a avut loc și în România. 28.000 de soldați din 26 de țări s-au antrenat în 12 țări NATO și partenere.

6 mai: Reuniți la Londra, miniștrii de externe din țările G7 condamnă comportamentul destabilizator al Rusiei și încurajează China să “participe constructiv la sistemul internațional bazat pe reguli”.

7-8 mai: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au adoptat Declarația Summitului de la Porto, făgăduind că “vom lucra pentru o Europă socială și pentru a consolida efortul către tranziția digitală, verde și echitabilă”.

9 mai: Uniunea Europeană marchează Ziua Europei și aniversarea a 71 de ani de la Declarația Schuman prin lansarea Conferinței privind viitorul Europei, în hemiciclul Parlamentului European din Strasbourg. În acest spirit, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și alți 19 șefi de stat din UE, transmit o scrisoare către europeni de Ziua Europei, îndemnându-i: “Hai să vorbim despre Europa. Să găsim împreună calea înainte”.

© European Union 2021 – Source : EP

© Administrația Prezidențială

10 mai: Președintele Klaus Iohannis a găzduit, împreună cu președintele polonez, Andrzej Duda, Summitul Formatului București (B9), o inițiativă care reunește statele de pe flancul estic al NATO, reuniunea având loc cu o lună înainte de summitul NATO de la Bruxellesla întrunire fiind prezent în format virtual și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Pentru prima oară de la inițierea acestui format, care reunește șefii de state de pe flancul estic al NATO, la summitul B9 a participat și președintele Statelor Unite, Joe Biden. Declarația Summitului București 9 a statuat că “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”.

12 mai: Se aniversează cinci ani de la atingerea capacității operaționale depline a Facilității de Apărare împotriva Rachetelor Balistice Aegis Ashore, la Baza Militară Deveselu, parte a sistemului NATO de apărare împotriva rachetelor balistice.

22 mai: Președinția italiană a G20 și președinta Comisiei Europene au co-prezidat, la Roma, Summitul mondial al Sănătății, în cadrul căruia liderii lumii au prezentat 16 linii directoare pentru acțiunile actuale și viitoare în domeniul sănătății globale, pentru a sprijini finanțarea, crearea și menținerea unor sisteme de sănătate eficiente și a unei acoperiri universale a sănătății, pentru a îmbunătăți pregătirea, avertizarea timpurie, prevenirea, detectarea, răspunsul coordonat, precum și rezistența și recuperarea în fața pandemiei actuale și a viitoarelor potențiale urgențe de sănătate publică.

23-24 mai: Opoziția față de președintele belarus Aleksandr Lukașenko acuză guvernul din Belarus că a deviat zborul Ryanair 4978 din Atena, Grecia, către Vilnius, Lituania și l-a forțat să aterizeze la Minsk pentru a-l aresta pe jurnalistul și activist al opoziției Roman Protasevici care se afla la bord. Deși motivul aterizării forțate a fost o presupusă amenințare cu bombă, nu s-au găsit explozivi. Drept reacție, Uniunea Europeană interzice tuturor companiilor aeriene din Belarus să îi folosească aeroporturile și spațiul aerian și aplică sancțiuni oficialilor despre care se crede că sunt implicați în operațiune.

27 mai: Succes european al României. Miniștrii de externe din UE au discutat, în premieră, situația conflictelor prelungite din Marea Neagră. La reuniunea de la Lisabona România a propus crearea unui post de Reprezentant Special al Uniunii Europene în regiune.

31 mai: România a devenit cea de-a 22-a țară care a trimis Comisiei Europene planul său național de redresare și reziliență prin care urmează să beneficieze de granturi și împrumuturi de 29,2 miliarde de euro pentru a-și relansa economia. Planul a fost prezentat public pe data de 2 iunie.

31 mai: România a inaugurat Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București prin intermediul căruia își propune să devină un pol de excelență și un furnizor de expertiză pentru statele membre ale NATO și ale Uniunii Europene.

Iunie – Joe Biden, pe tărâm european. Occidentul își reînnoiește jurămintele de unitate în suita de summit-uri G7, NATO și UE-SUA pentru a asigura preeminența democrațiilor în fața regimurilor autoritare

© European Union, 2021/ Source: EC – Audiovisual Service

1 iunie: Biroul Procurorului Public European este lansat în mod oficial marți, 1 iunie, la Luxemburg, de Laura Codruța Kövesi, șefa EPPO, vicepreședintele Comisiei Europene pentru valori și transparență, Vera Jourova, și comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, care au emis o declarație comună în care au apreciat că prin lansarea EPPO “se deschide astfel un nou capitol în lupta împotriva criminalității transfrontaliere”.

1 iunie: Miniștrii de externe din țările NATO decid să susțină elaborarea unui nou Concept Strategic al Alianței și înființarea unui accelerator de inovare în domeniul apărării.

2 iunie: Comisia Europeană a anunțat un plan de 600 de milioane de euro pentru redresarea economică a Republicii Moldova, bazat pe progresele privind combaterea corupției.

5 iunie: Miniștrii de finanțe G7 au ajuns la un acord istoric pentru un impozit global de minimum 15% pentru marile corporații, pavând calea pentru decizii similare la nivelul OCDE și G20.

9 iunie: Documentarul ”Colectiv” al regizorului român Alexander Nanau a câștigat Premiul LUX 2021 al Publicului European decernat de Parlamentul European.

© White House/ Flickr

10 iunie: Preşedintele american Joe Biden și-a început prima sa vizită externă, în Europa, cu deviza politicii externe a administrației sale – “America a revenit” -, într-un discurs pe care l-a susținut în fața membrilor forţelor aeriene americane de la baza Mildenhall din sud-estul Marii Britanii. Joe Biden a efectuat în perioada 10-16 iunie prima sa călătorie în străinătate de la preluarea mandatului, în Europa, unde va participa la patru summituri cruciale pentru politica externă a administrației sale, centrată pe preeminența democrațiilor și a ordinii internaționale bazate pe reguli în fața autocrațiilor și a încercărilor de a răsturna ordinea occidentală. Astfel, în timp ce se va afla în Europa, Biden va participa la summitul G7 din Marea Britanie (11-13 iunie, la summitul NATO (14 iunie) și la un summit UE-SUA la Bruxelles (15 iunie), precum și la un summit cu omologul său rus, Vladimir Putin, la Geneva, în Elveția (16 iunie).

10 iunie: În ajunul summitului G7 și la 80 ani distanță de când prim-ministrul Winston Churchill și președintele Franklin Delano Roosevelt au semnat prima Cartă a Atlanticului, Joe Biden și Boris Johnson au adoptat noua Cartă a Atlanticului, reînnoind angajamentul americano-britanic față de NATO și aliații democratici.

13 iunie: Liderii G7, format ce reunește cele mai puternice democrații ale lumii, au convenit asupra unei abordări dure față de China și au condamnat comportamentul destabilizator al Rusiei, angajându-se totodată la măsuri menite să pună capăt pandemiei de COVID-19, să consolideze sistemele globale de sănătate, să reclădească economiile lor pe baze reziliente și să promoveze valorile democratice și parteneriatele globale. Întruniți la Carbis Bay, în Marea Britanie, pentru un summit care a durat trei zile – primul pentru președintele american Joe Biden și ultimul pentru cancelarul german Angela Merkel, liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britanii, Statelor Unite și Uniunii Europene au adoptat o declarație finală de 25 de pagini, călăuziți de șase principii centrale – sfârșitul pandemiei și pregătirea pentru viitor, revigorarea economiei, asigurarea prosperității, protejarea planetei, consolidarea parteneriatelor globale și îmbrățișarea valorilor democratice -, sub obiectivul “Build Back Better World -B3W”. Sub acronimul B3W, țările G7 au decis să lanseze un parteneriat global de infrastructură care va rivaliza cu “Noul Drum al Mătăsii”.

© G7/ Twitter

14 iunie: La primul summit NATO cu Joe Biden președinte al SUA și la ultimul pentru cancelarul german Angela Merkel, liderii celor 30 de state aliate, reuniți la Bruxelles, au trasat calea de urmat pentru Alianța Nord-Atlantică către orizontul anului 2030, reafirmând angajamentul solemn față de articolul V din Tratatul de la Washington și luând decizia elaborării unui nou Concept Strategic, în timp ce au recunoscut concurența sistemică din partea puterilor autoritare precum China și Rusia. Agenda NATO 2030 reafirmă că NATO este forumul transatlantic unic, esențial și indispensabil pentru consultări și acțiuni comune, importanța consolidării rezilienței și prevede că Alianța va lansa un accelerator civil-militar de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord și va crea un Fond NATO pentru inovare. De asemenea, Alianța Nord-Atlantică a decis să întărească parteneriatele cu UE, cu țările democratice din Asia Pacific – Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud și cu alte țări din Africa, Asia și America Latină. Nu în ultimul rând, liderii aliați l-au însărcinat pe secretarul general să stabilească o țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și să inițieze un dialog regulat la nivel înalt pe teme de schimbări climatice și securitate.

© NATO

15 iunie: Președintele american Joe Biden și liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene au adoptat la summitul dintre Uniunea Europeană și SUA, o declarație comună prin care reînnoiesc parteneriatul transatlantic dintre UE și SUA și stabilesc o agendă transatlantică comună pentru a gestiona împreună “cooperarea, competiția și rivalitatea sistemică” cu China și pentru a contracara “modelul repetat de comportament și activități dăunătoare” din partea Rusiei prin crearea unui dialog strategic UE-SUA privind relațiile cu Moscova. Reuniunea, care a debutat cu un acord major privind suspendarea tarifelor în disputa Airbus – Boeing, s-a concretizat cu o declarație comună în 36 de puncte în care acțiunile agresive ale Rusiei sunt criticate printr-un limbaj diplomatic puternic, în timp ce ascensiunea Chinei este abordată din perspectiva “multiplelor fațete” ale cooperării, concurenței și rivalității. De asemenea, liderii SUA și UE au decis să demareze negocierile pentru implicarea Statelor Unite în proiectele apărării europene.

© European Union, 2021

16 iunie: Președinții Joe Biden și Vladimir Putin s-au reunit pentru prima oară într-un summit SUA – Rusia. Discuţiile desfăşurate la vila La Grange, o clădire de secol XVIII de pe malul lacului din Geneva, oraș unde au început seria de summit-uri și Ronald Reagan și Mihail Gorbaciov în anii de final ai Războiului Rece, s-au concretizat printr-o declarație comună privind stabilitatea strategică, în care au reafirmat “principiul conform căruia un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată” și au anunțat că “Statele Unite și Rusia vor demara împreună, în viitorul apropiat, un dialog bilateral integrat privind stabilitatea strategică”. Ca parte a rezultatelor summit-ului, Joe Biden și Vladimir Putin au convenit ca ambasadorii celor două ţări să revină la post, după ce au fost retraşi mai devreme în acest an și să lanseze un proces de consultări privind securitatea cibernetică, având în vedere criticile din partea SUA față de activitățile malițioase ale Rusiei. În schimb, summitul a lăsat în urma sa și senzația unei discuții neconcludente despre elefantul din încăpere numit “China”.

© Kremlin.ru

16 iunie: Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au prezentat o comunicare comună cu privire la relațiile Uniunii Europene cu Rusia, definind Moscova drept “o provocare strategică” și subliniind că “un parteneriat reînnoit între Uniunea Europeană și Rusia, care să permită o cooperare mai strânsă, pare o perspectivă îndepărtată”, documentul fiind dat publicității în ajunul summitului dintre președinții Statelor Unite și Rusiei, care are loc pe teren neutru, la Geneva.

16 iunie: Comisia Europeană a aprobat primul plan de redresare și reziliență, pe cel al Portugaliei, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, în zilele următoare fiind aprobate și cele ale Spaniei, Greciei și Italiei.

24-25 iunie: Liderii statelor membre ale Uniunii Europene s-au întrunit la Bruxelles pentru summitul european de vară în cadrul căruia au refuzat propunerea Angelei Merkel privind un summit cu Rusia, dar au decis să exploreze formate și condiționalități privind dialogul și cooperarea selectivă cu Moscova. De asemenea, summitul UE a fost tensionat de legea anti-LGBT din Ungaria, iar în cadrul discuțiilor aprinse din Consiliu, premierul maghiar Viktor Orban a fost invitat să activeze articolul 50 din tratat și să părăsească Uniunea Europeană.

© MApN

27 iunie: România și-a încheiat participarea de aproape două decenii în Afganistan. Ultimul detașament militar a fost repatriat, raportând “misiune îndeplinită”.

28 iunie: Țările membre ale Uniunii Europene au adoptat prima lege europeană a climei, stabilind obiectivul ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

29 iunie: Vladimir Putin și Xi Jinping au agreat prelungirea tratatului de cooperare Rusia-China, subliniind că “colaborarea strânsă sino-rusă constituie un exemplu în formarea unui nou tip de relații internaționale”.

Iulie – Încep procesiunile politico-diplomatice pentru a marca retragerea Angelei Merkel

1 iulie: Slovenia a preluat de la Portugalia președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, într-un moment în care disputele premierului Janez Jansa cu Bruxellesul pe subiecte precum statul de drept, cooperarea cu Parchetul European şi libertatea presei stârneau îngrijorări.

© Comisia Europeană în România/ Facebook

1 iulie: Regulamentul referitor la certificatul digital UE COVID-19 a intrat în vigoare. Scopul certificatului digital al UE privind COVID este să faciliteze libera circulație în condiții de siguranță în UE în timpul pandemiei de COVID-19. Certificatul digital al UE privind COVID va fi accesibil tuturor și: atestă vaccinarea, testarea și vindecarea de COVID-19; este gratuit și disponibil în toate limbile UE; este disponibil în format electronic și pe suport de hârtie; este securizat și conține un cod QR semnat digital.

1 iulie: O nouă structură NATO pe teritoriul României: Comandamentul Corpului Multinațional Sud-Est de la Sibiu și-a început activitatea. Această structură a fost înfiinţată în anul 2020, iar în data de 14 iunie anul acesta, în aceeași zi cu summitul NATO, la finalul exercițiului de comandament DEFENDER-Europe 21 CAX/CPX, a fost declarată Capacitatea Operaţională Inițială. HQ MNC-SE are misiunea de a asigura monitorizarea evoluțiilor din mediul de securitate, coordonarea forțelor din cadrul prezenței aliate din regiune, precum și integrarea operațională a forțelor aliate la criză și conflict.

2 iulie: Acord global istoric pentru taxarea companiilor multinaționale. OCDE anunță că 130 de țări, inclusiv România, vor institui un impozit pe profit de cel puțin 15%.

9 iulie: Declarația Summitului celor Trei Mări de la Sofia. Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali salută decizia SUA de a lucra la o nouă structură de investiții în Europa Centrală și de Est.

11 iulie: Principalul partid proeuropean din Republica Moldova, Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), al preşedintelui Maia Sandu, a câştigat detaşat alegerile parlamentare anticipate, obținând o majoritate de peste 52% din voturi.

12 iulie: Inundațiile europene. Ploile torențiale provoacă inundații în regiunea de frontieră dintre Germania și Belgia, soldate cu 229 de morți, dintre care 184 în Germania, 43 în Belgia și 2 în România. Evenimentul este atribuit efectelor schimbărilor climatice.

16 iulie: România dă undă verde acordului cu SUA privind proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă. Klaus Iohannis a promulgat legea de ratificare a acordului dintre București și Washington.

16 iulie: Președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel au semnat, la Casa Albă, Declarația de la Washington pentru reafirmarea fundației valorilor relației strategice dintre SUA și Germania și au lansat un parteneriat americano-german privind clima și energia, printre scopuri regăsindu-se mobilizarea investițiilor în Europa Centrală și de Est și să nu permită Rusiei să utilizeze energia ca o armă geopolitică. În acest context, liderul Statelor Unite a elogiat-o pe Merkel pentru “natura istorică” a mandatului său de cancelar care se va încheia după alegerile din Germania din toamna acestui an. Angela Merkel a efectuat 23 de vizite la Washington în timpul celor 16 ani în fruntea guvernului, Biden fiind al patrulea preşedinte de la Casa Albă de când Merkel a venit la putere.

© Bundesegierung/ Bergmann

19 iulie: Comisia Europeană a lansat două alianțe industriale, și anume Alianța pentru tehnologiile procesoarelor și semiconductorilor și Alianța europeană pentru date, edge și cloud, punând astfel bazele suveranității digitale, momente premergătoare ale anunțului făcut de Ursula von der Leyen în discursul său privind Starea Uniunii Europene, când a dezvăluit o nouă inițiativă a UE – intitulată ”Actul european privind cipurile” –  în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia.

29 iulie: Un cetățean britanic și unul român au murit în urma unui atac cu drone asupra vasului petrolier “Mercer Street”, care tranzita pașnic Marea Arabiei de Nord. În semn de solidaritate cu Marea Britanie și România, Statele Unite, NATO și G7 au denunțat “caracterul deliberat” al atacului.

August – Eforturile de două decenii ale SUA și NATO în Afganistan, prăbușite sub ofensiva talibanilor. Lumea transatlantică, luată prin surprindere

© MApN

15-17 august: Situația din Afganistan a căpătat proporțiile unei crize umanitare după ce retragerea trupelor americane și ale NATO din această țară a oferit talibanilor posibilitatea de a-şi accelera revenirea la putere, lumea transatlantică fiind luată prin surprindere de aceste evoluții. Gruparea islamistă radicală a asigurat că vrea să preia puterea printr-un “transfer paşnic” în zilele următoare și îndemnând misiunile diplomatice internaționale să își continue activitatea. Cu toate acestea, majoritatea diplomaţilor occidentali au părăsit capitala Kabul după ce insurgenţii talibani au preluat controlul asupra capitalei Afganistanului, un moment complicat pe care analiștii internaționali l-au comparat cu “căderera Saigonului”, eveniment care a pus capăt războiului din Vietnam și a marcat retragerea SUA. “Căderea Kabulului” a fost consfințită prin plecarea din Afganistan a președintelui pro-occidental Ashraf Ghani, intrarea talibanilor în Palatul prezidențial de la Kabul și proclamarea Emiratului Islamic al Afganistanului. Mii de cetățeni afgani au luat cu asalt aeroportul din Kabul, încercând să se urce în avioanele americane care evacuau colaboratori și cetățeni, generând haos în încercarea de a fugi din calea talibanilor care au preluat controlul țării în câteva zile. Într-o declarație, semnată de secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și de secretarul apărării, Lloyd Austin, administrația americană anunță că în următoarele 48 de ore își va extinde prezența de securitate la aproape 6.000 de soldați, cu o misiune axată exclusiv pe transferarea în afara țării a mii de cetățeni americani care au avut reședința în Afganistan, precum și personalul angajat pe plan local al misiunii americane din Kabul și familiile acestora și alți cetățeni afgani deosebit de vulnerabili. De asemenea, Statele Unite și alte peste 60 de state ale lumii, inclusiv 25 ale Uniunii Europene, semnând o declarație în care cere ca afganilor şi cetăţenilor străini care doresc să părăsească Afganistanul să li se permită să plece, iar aeroporturile şi punctele de trecere a frontierei să rămână deschise, în contextul revenirii accelerate la putere a talibanilor.

24 august: Reprezentanți ai 46 de țări și organizații internaționale, între care și România, au adoptat o declarație comună la finalul summitului ”Platforma Crimeea” în care condamnă ocuparea și militarizarea peninsulei anexate ilegal de Rusia în 2014.

24 august: Președintele american Joe Biden anunță că Statele Unite vor respecta termenul limită din 31 august de retragere a trupelor americane din Afganistan, dar că ar trebui să existe “planuri de urgență”, dacă este necesar. În paralel, Franța a anunțat că va sista podul aerian instituit pentru a evacua cât mai mulți afgani dacă SUA se vor retrage, în timp ce Uniunea Europeană a suplimentat ajutorul umanitar pentru afgani până la peste 200 de milioane de euro.

27 august: Trei decenii de independență a Republicii Moldova au fost marcate la Chișinău în prezența președinților R. Moldova, României, Poloniei și Ucrainei.

© Administrația Prezidențială

31 august: Statele Unite s-au retras oficial din Afganistan după o prezență de 20 ani, marcând finalul celui mai lung conflict din istoria SUA. Prin această retragere, Statele Unite au lăsat astfel ţara în mâinile talibanilor, duşmanii lor de 20 de ani, cei care au preluat puterea în țară la jumătatea lunii august, însă armata americană a precizat că a făcut inutilizabile avioane, vehicule blindate şi un sistem de apărare antirachetă care au rămas în urmă. Comemorarea a două decenii de la atacurile teroriste asupra World Trade Center din New York din 11 septembrie 2001, motivul declanșării războiului din Afganistan, va avea loc anul acesta fără ca SUA să mai fie prezente în această țară.

Septembrie – Ambițiile Uniunii Europene oglindite de discursul SOTEU al Ursulei von der Leyen. Alianța AUKUS declanșează o criză transatlantică. România primește undă verde pentru PNRR, iar Germania se desprinde încet dar sigur de Angela Merkel

1 septembrie: România intră într-o prelungită criză politică. Premierul Florin Cîțu îl revocă pe ministrul justiției Stelian Ion, după ce acesta a refuzat să dea aviz pentru Programul “Anghel Saligny”. Revocarea creează o criză politică în cadrul guvernului de coaliție de centru-dreapta PNL – USR – UDMR, care s-a destrămat în mai puțin de nouă luni de la înființare, culminând cu voturile USR în favoarea unei moțiuni împotriva guvernului și cu negocieri între PNL și PSD pentru formarea unui guvern de mare coaliție.

5 septembrie: România anunță că a reușit să evacueze 156 de cetățeni afgani ca parte a efortului occidental de a scoate cât mai mulți afgani din zonele periculoase controlate de talibani.

11 septembrie: Statele Unite au comemorat două decenii de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, atacuri care au zguduit cea mai puternică țară a lumii și au cutremurat ordinea internațională de sorginte occidentală.

13 septembrie: Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, atinge o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: se împlinesc zece ani de la adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

15 septembrie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg cel de-al doilea său discurs privind Starea Uniunii Europene (SOTEU), la un an distanță de când iniția un îndemn ca Europa să își descopere vitalitatea ca răspuns la cea mai gravă criză din istoria sa: pandemia de coronavirus. În cadrul acestui discurs, von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană și NATO vor adopta o nouă declarație comună de cooperare, că UE va prezenta o nouă strategie de conectivitate, denumită “Global Gateway”, pentru a investi în infrastructură de calitate, precum și o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia. De asemenea, ea a anunțat că Comisia Europeană și președinția franceză a Consiliului UE vor organiza anul viitor un summit european privind apărarea și a propus că anul 2022 să fie Anul European al Tineretului.

© European Union 2021 – Source : EP

15 septembrie: Izbucnește o criză diplomatică transatlantică. Liderii Statelor Unite, Marii Britanii și Australiei au dezvăluit alianța de securitate și apărare AUKUS în zona Indo-Pacifică, un pact care exclude Europa și care prevede achiziționarea de către Australia a unor submarine nucleare americane în detrimentul unei înțelegeri cu Franța, considerat “contractul secolului” de către Paris. Împreună, într-o conferință de presă virtuală, cu premierul australian Scott Morrison și cu omologul său britanic Boris Johnson, președintele american Joe Biden a declarat că cele trei națiuni fac un “pas istoric” pentru a-și aprofunda cooperarea. Înființarea acestei alianțe cu scopul de a contracara influența Chinei în regiunea indo-pacifică a provocat o adevărată criză diplomatică transatlantică prin iritarea Franței, care și-a văzut reziliat un contract de vânzare de submarine către Australia, și dezamăgirea Uniunii Europene, care a pledat din nou prin liderii săi instituționali pentru necesitatea unei autonomii strategice europene.

16 septembrie: Uniunea Europeană își prezintă propria sa strategie privind regiunea Indo-Pacific, moment ce coincide cu anunțul înființării AUKUS. Prin acest document, UE își propune să intensifice angajamentul strategic față de regiunea indo-pacifică prin care urmărește să contribuie la stabilitatea, securitatea, prosperitatea și dezvoltarea durabilă a regiunii, în conformitate cu principiile democrației, statului de drept, drepturilor omului și dreptului internațional.

18 septembrie: Scandalul submarinelor și alianța AUKUS a provocat furie și indignare la Paris. Mai întâi, miniștrii francezi de externe și de apărare au acuzat o “lovitură în spate” din partea aliaților. Observând intensitatea reacției virulente a Franței, secretarul de stat american Antony Blinken a spus că Franţa este un ”partener vital” al Statelor Unite în regiunea indo-pacifică, asigurând că ”nu există diviziune regională între interesele partenerilor noştri atlantici şi pacifici”. Însă, preşedintele Emmanuel Macron a rechemat ambasadorii francezi la Canberra şi Washington pentru consultări, într-un gest fără precedent în raport cu aliații Franței, iar ministrul francez al apărării și-a anulat o vizită la Londra.

© United Nations

20-24 septembrie: peste 100 de șefi de stat sau de guvern și miniștrii de externe participă la Adunarea Generală a ONU, unica tribună politică a lumii, între care președintele SUA, Joe Biden, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, președintele României, Klaus Iohannis, președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, și prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson. Astfel, Joe Biden a invocat, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”, subliniind că “suntem în zorii unui deceniu decisiv” și că “începem o nouă eră de diplomaţie neobosită”. Și președintele Klaus Iohannis a susținut un discurs de la tribuna Adunării Generale a ONU, pledând pentru valori democratice și o ordine internațională bazată pe reguli ca fundamente ale unui viitor mai bun, pentru multilateralism și pentru rezolvarea pașnică a conflictelor prelungite din vecinătatea României, care afectează securitatea Europei. Vorbind la New York în cadrul lucrărilor Adunării Generale a Națiunilor Unite, șeful statului a preluat teza omologului său american, Joe Biden, subliniind că lumea se află într-un “punct de inflexiune” și că pandemia a arătat “că trebuie să găsim modalități de a reconstrui mai bine și mai ecologic”.

22 septembrie: SUA și Franța au dezamorsat criza submarinelor. Joe Biden și Emmanuel Macron au decis să lanseze un proces de consultări, iar Statele Unite au recunoscut importanța unei apărări europene complementare cu NATO.

26 septembrie: Au avut loc alegerile legislative din Germania în urma cărora social-democrații au revendicat funcția de cancelar după 16 ani ai “erei Merkel”, în timp ce conservatorii cancelarului aflat în retragere au obținut cel mai slab rezultat postbelic.

27 septembrie: Un moment istoric pentru cronologia apartenenței României la Uniunea Europeană s-a desfășurat la București. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, în mod simbolic, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală.

© European Union, 2021
Source: EC – Audiovisual Service

Octombrie – Președintele României primește Premiul Carol cel Mare la Aachen. Continuă ceremoniile de adio pentru Angela Merkel. SUA și Franța se reconciliază după criza submarinelor, iar UE și SUA își etalează unitatea la summitul G20

2 octombrie: Președintele Klaus Iohannis a fost laureat, la Aachen, cu Premiul “Carol cel Mare” pentru contribuția adusă la unitatea europeană. Ca oameni ai timpului nostru, avem datoria morală de a susține în continuare proiectul de pace și dezvoltare care este Uniunea Europeană, un proiect de solidaritate, bazat pe voința noastră comună de a lucra împreună pentru pacea și bunăstarea Uniunii Europene și a cetățenilor europeni, a spus Iohannis, care a devenit primul lider român și al șaselea est-european laureat al Premiului Carol cel Mare pentru unitatea europeană.

© Administrația Prezidențială

5 octombrie: Comisia Europeană a adoptat prima Strategie UE pentru combaterea antisemitismului și promovarea vieții evreiești. Documentul este construit pe 3 piloni: prevenirea şi combaterea tuturor formelor de antisemitism (online şi offline); încurajarea vieţii evreieşti şi protejarea moştenirii evreieşti; asigurarea şi întărirea educaţiei, cercetării şi comemorării Holocaustului.

5-6 octombrie: Are loc Consiliul European informal de la Brdo pri Kranju, Slovenia, unde liderii statelor UE anunță că vor adopta în martie 2022 Busola strategică a apărării europene și că vor lucra la o nouă declarație UE-NATO. De asemenea, liderii statelor membre au adoptat o declarație comună prin care reafirmă ”sprijinul fără echivoc” al UE pentru perspectiva europeană a Balcanilor de Vest, în cadrul unui summit UE – Balcanii de Vest.

8 octombrie: Polonia a decis că unele articole din tratatele UE sunt incompatibile cu Constituția țării, creând un nou precedent și adâncind disputa politico-juridică dintre Varșovia și Bruxelles. Comisia Europeană a anunțat că va utiliza “toate instrumentele” pentru a proteja integritatea dreptului european.

© Casa De Su Majestad El Rey

14 octombrie: Angela Merkel, cancelarul german aflat la finalul unei prodigioase cariere politice în slujba țării sale și a Europei, a primit, în Spania, Premiul european “Carol al V-lea” din partea regelui Felipe al VI-lea al Spaniei în semn de recunoaștere a “numeroșilor săi ani de serviciu politic pentru Europa”.

15 octombrie: Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, au convenit joi, la Washington, să lanseze un dialog privind securitatea și apărarea și un mecanism de consultări la nivel înalt privind regiunea Indo-Pacifică, punând astfel capăt tensiunilor declanșate de anunțul surprinzător al formării alianței de apărare SUA – Marea Britanie – Australia, un pact de securitate care exclude Europa, care anulează un contract de submarine convenționale franceze pentru Australia în detrimentul unora nucleare americane și care a fost lansat în aceeași zi în care UE și-a oficializat Strategia pentru Indo-Pacific.

20 octombrie: Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, efectuează o vizită în România, devenind cel mai înalt oficial al administrației președintelui Joe Biden care s-a deplasat la București și, totodată, cel mai important membru al administrației americane care vine în România în ultimii șapte ani.

© European Union 2021

21-22 octombrie: Consiliul European de toamnă de la Bruxelles, o reuniune altfel ordinară și prevăzută în calendarul politic instituțional, a fost scena unui moment demn de a fi înscris în cronica istoriei integrării europene. Liderii statelor membre au organizat o ceremonie de adio pentru cancelarul german Angela Merkel, aflată la cel de-al 107-lea și (probabil) ultimul său Consiliu European înainte de a se retrage de la conducerea celei mai mari puteri europene, după 16 ani, și de a se îndrepta către panteonul integrării europene. Mai mult, în cadrul ceremoniei de adio organizate de liderii europeni, care a cuprins o fotografie de familie, un cadou simbolic și aplauze la scenă deschisă, omologii săi europeni i-au rezervat cancelarului german o surpriză aparte: un mesaj video din partea unuia dintre cei mai apropiați parteneri internaționali ai Angelei Merkel, fostul președinte american Barack Obama. De asemenea, într-un discurs de omagiere, Charles Michel – care prezidează summiturile UE – a descris-o pe Merkel ca fiind “un monument” și a spus că fără ea reuniunile “vor fi ca Roma fără Vatican sau Parisul fără Turnul Eiffel”. În întreaga sa carieră politică, Merkel a participat la 107 summit-uri europene.

Tot în cadrul Consiliului European, Polonia a fost luată în colimator la summitul UE de Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen pe tema statului de drept. De asemenea, președintele Klaus Iohannis a solicitat primirea României în spațiul Schengen precum și includerea gazelor naturale și a energiei nucleare pe lista investițiilor verzi ale UE, inclusiv pe fondul crizei prețurilor la energie electrică și gaze naturale.

21-22 octombrie: Miniștrii apărării din cele 30 state membre ale NATO au aprobat un nou plan general de apărare a Alianței Nord-Atlantice în situații de criză și de conflict și au lansat primul fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice.

28 octombrie: Miniștrii economiei și finanțelor din statele membre ale Uniunii Europene au aprobat în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin care țara noastră va putea accesa 29,2 miliarde de euro.

© President Biden/ Twitter

29 octombrie: Cu zâmbete, strângeri de mâini şi declaraţii despre parteneriatul lor, Joe Biden şi Emmanuel Macron şi-au afişat ostentativ, la Roma, reconcilierea după disputa provocată de anunțul înființării alianței de securitate AUKUS și criza anulării de către Australia a unui contract de submarine convenționale franceze în favoarea unora americane cu propulsie nucleară. Reconcilierea a fost marcată în marja summitului G20 prin adoptarea unei declarații comune a reconcilierii a președinților Statelor Unite și Franței prin care cei doi lideri au reafirmat “angajamentul față de o cooperare bilaterală și transatlantică mai strânsă în vederea asigurării păcii, securității și prosperității în întreaga lume”.

30 octombrie: În ultimele trei săptămâni, nouă state membre au oferit asistență României prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, iar alte două state non-UE au venit în sprijinul României, confruntată cu o recrudescență a cazurilor de COVID-19. Cele 11 țări sunt: AustriaDanemarcaFranța, Germania, ItaliaOlandaPolonia, Slovacia, UngariaSerbia și Republica Moldova, iar sprijinul a constat în furnizarea de medicamente pentru tratament, concentratoare de oxigen, teste COVID-19, echipe de medici de specialitate trimise în România și preluarea de pacienți într-unele din țările menționate.

30-31 octombrie: În cadrul unui summit de două zile desfășurat la Roma, înaintea conferinței COP26 privind clima, liderii celor mai puternice și industrializate 20 de țări ale lumii (G20), la care se alătură și Uniunea Europeană, au reafirmat angajamentul Acordului de la Paris din 2015 de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale. De asemenea, aceștia s-au angajat să îmbunătățească accesul global la vaccinurile COVID-19 în țările în curs de dezvoltare și să pună în aplicare o reformă globală a impozitului pe profit pentru companiile multinaționale până în anul 2023. Reuniți sub auspiciile președinției italiene a G20 și a premierului Mario Draghi, fost președinte al Băncii Centrale Europene, Joe Biden, aflat la primul său G20, Angela Merkel, aflată la ultimul summit G20, și ceilalți lideri în frunte cu președintele francez Emmanuel Macron și prim-ministrul britanic Boris Johnson au adoptat o declarație comună de 17 pagini, cu multiple obiective, însă cu o omisiune majoră: “Nu a fost stabilită nicio dată pentru atingerea neutralității emisiilor de dioxid de carbon”.

© G20/ Twitter

Într-o notă distinctă, Statele Unite și Uniunea Europeană au deschis “o nouă eră a cooperării transatlantice”, cele două părți hotărând să elimine tarifele privind oțelul și aluminiul, să își întrerupă litigiile la Organizația Mondială a Comerțului pe această temă și să pună bazele unui acord global durabil pentru a reduce amprenta de carbon generată din comercializarea produselor din oțel și aluminiu.

De asemenea, Angela Merkel a primit ovații și trandafiri ultimul său summit G20, fiind descrisă drept “o campioană a multilateralismului”.

© Palazzo Chigi/ governo.it

Noiembrie – Liderii lumii, decizii ambițioase la summitul COP26 privind clima. SUA vor construi un reactor nuclear de mici dimensiuni în România, iar șeful diplomației UE prezintă Busola strategică privind apărarea europeană

© Administrația Prezidențială

1-2 noiembrie: Are loc Summitul liderilor mondiali COP26 de la Glasgow. Peste 100 de lideri, printre care președinții Joe Biden și Klaus Iohannis, și-au asumat angajamentul de a stopa și inversa ”pierderea pădurilor și degradarea terenurilor până în 2030, asigurând în același timp dezvoltarea durabilă și promovând o transformare rurală favorabilă incluziunii”.

Totodată, peste 100 de țări s-au alăturat acordului dintre SUA și Uniunea Europeană. de reducere a emisiilor de metan cu cel puțin 30% până în 2030, iar 190 de țări și organizații își asumă angajamentul să elimine treptat cărbunele din producția de energie.

În egală măsură, președintele american Joe Biden, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și premierul britanic Boris Johnson și-au asumat angajamentul de a combate criza climatică prin reducerea decalajului de infrastructură la nivel mondial. Pe lângă această inițiativă, Uniunea Europeană, Statele Unite, Regatul Unit, Franța și Germania au lansat în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice Parteneriatul pentru tranziție energetică echitabilă cu Africa de Sud pentru a crea ”noi locuri de muncă și oportunități pentru comunitățile sud-africane din sectorul mineritului.”

Nu în ultimul rând, Statele Unite și România au anunțat planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, primul reactor modular de mici dimensiuni american (SMR). Potrivit Case Albe, această centrală SMR este “prima de acest fel”, aducând cea mai recentă tehnologie nucleară civilă într-o parte importantă a Europei.

© Bundesriegung

4 noiembrie: Angela Merkel a fost decorată de Emmanuel Macron cu Marea Cruce a Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincție a Franței.

9 noiembrie: Au avut loc, la Washington, consultări politice între secretarul de stat al SUA și ministrul de externe al României care au marcat deschiderea celei de-a șaptea reuniuni a Dialogului Strategic România – SUA pentru implementarea Declarației comune pentru Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și Statele Unite ale Americii. Reuniunea Dialogului Strategic a fost prima reuniune de acest tip cu noua Administrație de la Washington și prima după anul 2018. 

16 noiembrie: Joe Biden și Xi Jinping au discutat în primul summit virtual despre ”natura complexă a relațiilor” SUA-China, subliniind că trebuie să evite o escaladare a competiției în conflict.

17 noiembrie: Miniștrii afacerilor externe și ai apărării din UE, reuniți în cadrul unei sesiuni comune, au discutat la Bruxelles primul proiect al Busolei Strategice a Uniunii Europene, document programatic elaborat de șeful diplomației europene, Josep Borrell, și care va fi adoptat de liderii statelor membre anul viitor cu scopul de a oferi orientări politico-strategice clare cu privire la abordarea UE în materie de securitate și apărare în următorii 5-10 ani și să consolideze rolul UE ca furnizor de securitate globală. Busola Strategică a Uniunii Europene prevede, de asemenea, crearea unei “capacități de desfăşurare rapidă a UE” ce reprezintă o forță militară de reacție rapidă de aproximativ 5.000 de militari. La aceeași reuniune, țările UE au lansat un nou val de proiecte în domeniul apărării europene, România fiind implicată în patru dintre cele 14 proiecte aprobate la nivelul PESCO.

25 noiembrie: Criza politică din România ia sfârșit. Parlamentul României votează guvernul PNL-PSD-UDMR, condus de Nicolae Ciucă cu 318 voturi pentru și 126 împotrivă. Noul cabinet afirmă că PNRR este “axul” programului de guvernare PNL-PSD-UDMR și că aderarea la Schengen și la zona euro, parteneriatul cu SUA și consolidarea României în NATO și UE sunt prioritățile guvernului Ciucă.

26 noiembrie: Franța și Italia au semnat cu mare fast “Tratatul de la Quirinale”, un pact de cooperare europeană asemănător tratatelor franco-germane de la Elysee și Aachen.

© Italian Government

Decembrie – Înscăunarea lui Olaf Scholz în Germania pune capăt erei Merkel. Anul se încheie cu incertitudinea iminentelor negocieri dintre SUA, NATO și Rusia privind “garanțiile de securitate” cerute de Moscova

1-2 decembrie: Miniștrii de externe din țările NATO s-au reunit la Riga pentru a pregăti Conceptul Strategic de anul viitor și pentru a discuta noile comasări de forțe militare ale Rusiei la granița cu Ucraina.

3 decembrie: Germania și-a luat rămas bun de la Angela Merkel, primul cancelar femeie și est-german al țării, prin cea mai solemnă ceremonie militară.

4 decembrie: Statele Unite și Uniunea Europeană au decis să lanseze la începutul anului viitor dialogul strategic privind securitatea și apărarea prin care SUA vor fi implicate în inițiativele de apărare ale UE

8 decembrie: S-a încheiat “epoca Angela Merkel”. Olaf Scholz a fost ales cancelar al Germaniei, fiind așteptat de liderii UE să lucreze pentru o Europă suverană și puternică. În acest decor politic, președintele francez Emmanuel Macron i-a adus un ultim omagiu Angelei Merkel, mulțumindu-i pentru că l-a învățat multe lucruri și pentru că l-a acceptat ca pe un lider tânăr și furtunos.

© Bundeskanzlerin/ Instagram

8-10 decembrie: Au loc ample consultări politice între președintele american Joe Biden, pe de o parte, și aliații săi europeni din Occident și din Europa de Est, inclusiv România, pe fondul tensiunilor cu Rusia, precum și consultări politice cu președintele rus Vladimir Putin, pe de altă parte. Joe Biden a subliniat “angajamentul Statelor Unite față de securitatea transatlantică și angajamentul nostru sacru față de articolul 5 al NATO și a avertizat că un atac rus ar atrage o consolidare a prezenţei militare americane pe teritoriile ţărilor membre NATO în Europa de Est.

9-10 decembrie: Președintele american Joe Biden a găzduit, în mod virtual, primul summit global al democrației, invitând țările lumii să își unească eforturile în fața “autocraților”.

10 decembrie: Președinția lui Macron peste Europa. Liderul francez propune “o Europă suverană și stăpână pe destinul său” ca prioritate zero a președinției Franței la Consiliul UE, care debutează la 1 ianuarie 2022. Şeful statului francez a stabilit ca obiectiv al viitoarei preşedinţii franceze a Consiliului UE, care va coincide cu campania pentru alegerile prezidenţiale din aprilie şi cele legislative din iunie din ţara sa, o Europă “puternică în lume”, propunând reformarea spaţiului Schengen pentru o mai bună protejare a frontierelor europene, a criteriilor de la Maastricht pentru un nou cadru bugetar, precum și o posibilă suplimentare a fondului de redresare europeană post-COVID-19.

15 decembrie: Fiica lui Alexei Navalny, Daria Navalnaya, a primit Premiul Saharov al Parlamentului European în numele tatălui său încarcerat, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în hemiciclul democrației europene de la Strasbourg și în care mesajul pe care l-a transmis în numele lui Aleksei Navalnîi este că “nimeni nu poate îndrăzni să echivaleze Rusia cu regimul lui Putin”.

15 decembrie: Liderii europeni recunosc inițiativa Georgiei, Republicii Moldova și Ucrainei de a consolida cooperarea cu UE și le invită “să se urce la bordul” strategiei Global Gateway de 300 de miliarde de euro, aceste aspecte fiind consemnate în Declarația Summitului Parteneriatului Estic desfășurat la Bruxelles.

© European Union, 2021

16 decembrie: Front de unitate euro-atlantică. NATO și liderii UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, avertizează Rusia că o “agresiune militară împotriva Ucrainei va avea consecinţe grele” în două declarații adoptate simultan de Consiliul Nord-Atlantic și de Consiliul European, cel din urmă fiind reunit pentru summitul său de iarnă. În egală măsură, liderii europeni afirmă că “relația transatlantică și cooperarea UE-NATO sunt esențiale”, însă UE “își va asuma o mai mare responsabilitate pentru propria securitate și apărare”.

21-22 decembrie: Prim-ministrul român Nicolae Ciucă efectuează prima sa vizită externă, la Bruxelles, unde are întrevederi cu președintele Consiliului European, Charles Michel, cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vicepreşedinţii executiv ai Comisiei Europene responsabili pentru Pactul Ecologic European, Frans Timmermans, pentru o Europă pregătită pentru era digitală, Margrethe Vestager, şi pentru o economie în serviciul cetăţenilor, Valdis Dombrovskis, precum şi cu Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

22-30 decembrie: Se întețesc dialoguri diplomatice oficiale și neoficiale între Occident și Rusia. Pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice privind Ucraina, Rusia a prezentat Statelor Unite și NATO două proiecte de tratate care prezintă un set de “garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă, România și statele baltice, care sunt toate membre NATO. Drept replică, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a anunțat că intenționează să convoace o reuniune a Consiliului NATO-Rusia pe data de 12 ianuarie 2022, în timp ce SUA și Rusia se pregătesc de negocieri bilaterale la Geneva la începutul lunii ianuarie, deși NATO, SUA, și Europa au avertizat că propunerile de tratat ale Rusiei cu SUA și NATO amenință securitatea europeană.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERVIURI

EXCLUSIV INTERVIU | La 60 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Germaniei și Franței la București promit sprijin “de neclintit și necondiționat” pentru aderarea României la Schengen

Published

on

© Arhivă - Ambasada Germaniei în România & Ambasada Franței în România

La 60 de ani de la Tratatul de la Élysée care a consfințit reconcilierea dintre Franța și Germania, doi foști inamici pe câmpurile de luptă ale celor două războaie mondiale și doi viitori aliați de nădejde în făurirea Europei unite, ambasadorii Franței și Germaniei în România, Laurence Auer și Peer Gebauer, afirmă că “niciodată nu a fost atât de important să arătăm că reconcilierea și acțiunile care urmează reconcilierii sunt posibile” și promit că sprijinul Parisului și Berlinului pentru aderarea României la spațiul Schengen va rămâne “ferm și de neclintit”.

Într-un interviu comun acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro pentru a celebra cele șase decenii de la semnarea Tratatului de la Élysée, șefii misiunilor diplomatice franceze și germane au asigurat că țările lor, dar și Uniunea Europeană, vor sprijini Ucraina “cât timp este nevoie și cu orice este nevoie” pentru că este și în interesul europenilor ca Ucraina să fie victorioasă în recâștigarea controlului asupra propriului teritoriu.

 

“Valorile noastre și libertatea noastră sunt în joc pe câmpul de luptă din Ucraina”, a precizat Peer Gebauer.

În ajunul unor momente solemne și politice importante la Paris, la Sorbona și la Palatul Élysée, acolo unde președintele Macron și cancelarul Scholz vor conduce o nouă reuniune a Consiliului de Miniștri franco-german, cei doi ambasadori au manifestat susținerea țărilor lor pentru procesul de extindere al UE, pentru continuarea dezbaterii privind reformarea sistemului de vot din UE, cu accent pe majoritatea calificată și nu pe votul în unanimitate și au salutat cooperarea dintre UE și NATO.

Referitor la Republica Moldova, ambasadorii au evidențiat responsabilitatea asumată de Franța și de Germania, alături de România. “Acum, munca se află sub responsabilitatea Moldovei. (…) Dar este adevărat că vom ajuta guvernul. Suntem cu toții gata să ajutăm”, a spus Laurence Auer.

Cei doi ambasadori au subliniat că sprijinul Franței și Germaniei pentru aderarea României la spațiul Schengen va rămâne la fel. 

“Nu este doar în interesul României și al poporului român să facă parte din familia Schengen. Este și în interesul nostru. Este în interesul european. (…) România s-a dovedit a fi întotdeauna un partener foarte constructiv al nostru în UE, în NATO, fără să blocheze niciodată deciziile, fiind întotdeauna una dintre acele țări care fac parte din soluție, nu din problemă. Și cred că avem nevoie de mai multe “Românii” în acest demers în UE”, a detaliat ambasadorul Gebauer.

De cealaltă parte, ambasadoarea Auer a evocat perspectiva economică, mai ales că Germania și Franța sunt principali investitori în România. “Sunt sigură că această poziție este susținută de companiile noastre. (..) Ele pierd bani în fiecare zi prin lipsa aderării la Schengen. Așadar, ambele noastre comunități de afaceri vă susțin obiectivul. Așadar, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Iar cele două țări ale noastre sprijină necondiționat România în vederea aderării”, a afirmat ea.

CaleaEuropeană.ro: Bună ziua, tuturor. Începem acest an cu un interviu special pe Calea Europeană. Sunt multe momente în istoria Uniunii Europene, dar unele au o semnificație specială, cum ar fi prietenia dintre Franța și Germania. O avem astăzi alături de noi pe ambasadoarea Franței în România, doamna Laurence Auer. Vă mulțumim pentru acest interviu, doamnă ambasador. Și îl avem alături de noi și pe domnul ambasador Peer Gebauer, ambasadorul Republicii Federale Germania în România. Vă mulțumim foarte mult pentru acest interviu pentru Calea Europeană. Este o plăcere să fim găzduiți de dumneavoastră cu o ocazie atât de importantă. Suntem la un an de la războiul Rusiei în Ucraina, dar sunt și momente de sărbătoare în Europa și unul dintre ele este reconcilierea dintre Franța și Germania. Astăzi sărbătorim cea de-a 60-a aniversare a Tratatului de la Élysée, dar și cea de-a patra aniversare a Tratatului de la Aachen, care a pus Germania și Franța împreună într-un parteneriat pentru Europa. Astăzi, când ne gândim la Germania și Franța, ne gândim la puterea Uniunii Europene. Nu doar în ceea ce privește influența în procesul decizional al UE, ci și în ceea ce privește faptul că unitatea europeană pe care o prețuim și de care beneficiem în prezent nu ar fi fost posibilă fără reconcilierea germano-franceză. În ce situație se află parteneriatul germano-francez și Uniunea Europeană în ansamblul ei, la cea de-a 60-a aniversare a Tratatului de la Élysée și la cea de-a patra aniversare a Tratatului de la Aachen?

Laurence Auer (Ambasadoarea Franței): Vă mulțumim foarte mult pentru invitație. Este un simbol faptul că putem avea un interviu comun cu Calea Europeană. Este, de asemenea, un simbol că o putem face astăzi, cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a Tratatului de la Élysée. Astăzi îi avem din nou la Elysée pe președinte (Emmanuel Macron), pe cancelar (Olaf Scholz), pe miniștri, și niciodată nu a fost atât de important să arătăm că reconcilierea și acțiunile care urmează reconcilierii sunt posibile. Din punctul meu de vedere, astăzi, în Europa, este cu atât mai important să putem arăta exact ceea ce construiesc Franța și Germania împreună, în mod concret, pentru cetățeni. Este un nou tratat pe care îl avem din 2019, cu o mulțime de acțiuni. Dar astăzi, pentru Franța, am vrut să ne concentrăm pe subiecte, cumva pe securitate, dar și pe industrie, pe acțiune, pe schimbările climatice și pe tineri, pentru că am considerat că trebuie să investim într-o nouă perspectivă. Și să ne bazăm pe aceste subiecte care sunt esențiale pentru continent, în acord între acești doi părinți fondatori ai UE.

CaleaEuropeană.ro: Da, dacă aruncăm o privire la cronica ilustrată a Uniunii Europene, îi vedem pe președintele Charles de Gaulle și pe cancelarul Konrad Adenauer la Tratatul de la Élysée dându-și mâna pentru viitorul Europei pe care îl trăim astăzi aici. Dar, bineînțeles, principalul subiect care conduce agenda internațională este războiul brutal și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. La un an de zile s-au întâmplat multe și s-au luat decizii majore la nivelul UE și transatlantic, în ciuda faptului că unii și alții susțin că Berlinul și Parisul nu erau convinși anterior că Rusia va invada. Ce pot face în continuare UE, Germania și Franța pentru a ajuta Ucraina, ținând cont în același timp de faptul că 2023 este anul care precede alegerile din 2024, iar UE are propriile provocări interne de rezolvat. Aveți în vedere o abordare de tipul “cât timp este nevoie” pentru a ajuta Ucraina sau una mai echilibrată?

Dr. Peer Gebauer (Ambasadorul Germaniei): Mă aștept la o continuare clară a abordării “cât timp este nevoie și cu orice este nevoie” pe care am adoptat-o ca Uniune Europeană, ca Franța și Germania. Și asta pentru că nu este doar în interesul Ucrainei, ci și în propriul nostru interes să ne asigurăm că Ucraina va câștiga și va fi victorioasă în recâștigarea controlului asupra propriului teritoriu. Aveți dreptate, agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei, la care suntem martori în fiecare zi, a fost un șoc pentru noi toți, dar a provocat și un răspuns foarte puternic și unit. Un răspuns unit pentru care trebuie să muncim în continuare. Nu este de la sine înțeles. Și de aceea aveți perfectă dreptate când vă întrebați cum ne poziționăm, la ce ne putem aștepta să vedem în conturarea reacției noastre. Dar, din nou, așa cum suntem cu toții convinși și așa cum am realizat că și valorile noastre și libertatea noastră sunt în joc pe câmpul de luptă din Ucraina, sunt foarte încrezător că vom continua să facem tot ceea ce este necesar și atât timp cât va fi necesar.

2024 va avea într-adevăr multe evoluții și alegeri interesante care vor avea loc la nivel european. Dar haideți, în primul rând, să aruncăm o privire asupra anului 2023, unde simt că se vor lua multe decizii. Va fi o perioadă decisivă în fața noastră și de aceea este atât de important să continuăm să forjăm un răspuns puternic.

CaleaEuropeană.ro: Doamnă ambasador, anul 2023 a început cu câteva momente importante. NATO și UE au semnat o nouă Declarație Comună de cooperare, în care se afirmă că NATO este piatra de temelie a apărării și securității euro-atlantice, recunoscând în același timp valoarea adăugată a apărării europene, un concept promovat neobosit de marile țări din UE, precum Franța, țară care în urmă cu un an a anunțat că va conduce și prezența înaintată a NATO aici, în România. Ce înseamnă această declarație comună NATO-UE pentru arhitectura de securitate europeană, având în același timp în vedere și războiul Rusiei din Ucraina?

Laurence Auer: Este o declarație foarte importantă pentru că în acest context de război, în care căutăm unitate, solidaritate, este important să exprimăm această cooperare între NATO și UE prin declarații concrete. Am lucrat pe parcursul anului 2022 la ceea ce numim Busola Strategică, un document la care am lucrat la nivelul UE și care a fost aprobat de Consiliul European în martie. În această viziune a provocărilor militare și de securitate am identificat provocări precum securitatea cibernetică, civilă și militară. Dacă ne uităm la chestiunea sateliților, a dronelor etc., știm cu toții că amenințările cu care ne confruntăm pot fi tratate de NATO, dar și că trebuie să avem răspunsuri globale. Și, în același timp, summitul NATO a aprobat Conceptul său strategic, cu recunoașterea rolului Europei de Est, a rolului Mării Negre în acest nou context, și cred că este foarte important să menținem legătura. Nu există certuri, există doar necesitatea de a putea răspunde foarte rapid cu un răspuns unic la amenințările și, de asemenea, la noua vecinătate. Vreau să spun că UE a lansat la Praga, la 7 octombrie 2022, Comunitatea Politică Europeană, care își propune să fie o discuție politică cu membrii care sunt în interiorul UE, dar și în afara ei. Este destul de important, de asemenea, în acest context geopolitic care s-a schimbat atât de mult într-un an de zile, să avem un răspuns rapid, să nu ne punem întrebări despre cine face ce.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, anul 2023 marchează, de asemenea, etape importante, cum ar fi cea de-a 30-a aniversare a Tratatului de la Maastricht și a pieței unice sau cea de-a 20-a aniversare a Tratatului de la Nisa, tratate și momente care au pregătit Europa pentru o integrare mai profundă, reconciliind Estul și Vestul. Iar anul trecut, cancelarul Scholz a declarat că centrul de greutate al Europei se mută spre Europa de Est, vorbind despre reforma regulii unanimității. Recent, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a deplâns încă o dată faptul că, de multe ori, țările UE nu sunt capabile nici măcar să redacteze un comunicat de presă “pentru că nu se pot pune de acord asupra aceleiași formulări”. Ea se referea, bineînțeles, la dreptul de veto și la regula unanimității. Există loc de dezbatere pe acest subiect sensibil sau, având în vedere opoziția din partea altor țări, putem considera că este o măsură de protecție a intereselor naționale în UE?

Dr. Peer Gebauer: Cred cu tărie că există loc de dezbatere, iar această dezbatere este deja în curs de desfășurare, deoarece marea majoritate a statelor membre ale UE își dau seama că este nevoie de o reformă. Acum, desigur, pentru o țară mai mică, calitatea de membru al Uniunii Europene nu ar trebui să fie însoțită de teama de a fi lăsată în afara procesului de luare a deciziilor. Este valoros faptul că fiecare voce este auzită și fiecare stat membru are un vot foarte puternic de dat. Este important ca acest lucru să rămână un pilon important al sistemului nostru de luare a deciziilor la nivel european. Pe de altă parte, așa cum ați subliniat în întrebarea dumneavoastră, există din ce în ce mai multe situații în care ne dăm seama că regula unanimității își atinge limitele și pur și simplu nu mai suntem capabili să acționăm. Dacă ne imaginăm o situație cu și mai multe state membre și dorim să impulsionăm agenda de extindere în acest sens, este clar că este necesar să găsim modalități mai bune de luare a deciziilor. Există diferite modalități și instrumente pentru a aborda acest aspect. Putem extinde domeniul de aplicare a votului majoritar în anumite domenii fără a modifica tratatele și cred că acesta este un aspect asupra căruia se concentrează acum în principal discuția. Apoi, bineînțeles, putem extinde și mai mult sistemul prin modificarea tratatelor. Aceasta este întotdeauna o bătălie dificilă și, cu siguranță, nu este ceva ce se va întâmpla în următoarea lună. Dar există o înțelegere clară a faptului că o țară care poate bloca restul nu este o situație ideală. Cred că această înțelegere s-a extins și de aceea rămân încrezător că vom vedea progrese în domeniul votului în UE, în lunile și anii care vor urma.

CaleaEuropeană.ro: UE a luat o decizie specială majoră în 2023, iar Germania și Franța, alături de România, au jucat roluri importante. Cu o zi înainte ca Comisia Europeană să își anunțe avizul conform căruia Moldova și Ucraina ar trebui să primească statutul de candidat la UE, președintele Macron, cancelarul Scholz, președintele Iohannis și premierul Draghi s-au aflat la Kiev, iar o săptămână mai târziu, Consiliul European a acordat Ucrainei și Moldovei statutul de candidat. Pentru Republica Moldova, Franța și Germania, împreună cu România, au făcut de fapt mai mult prin crearea Platformei de Sprijin. Ce pot face și mai mult Franța, Germania și România pentru Republica Moldova? Există posibilitatea de a lua o decizie privind deschiderea capitolelor de negociere?

Laurence Auer: Suntem foarte mândri că Franța și Germania sunt cu adevărat în fruntea acestei mișcări alături de România. Suntem co-președinți ai Platformei de sprijin. A fost o a treia ediție a platformei pentru Moldova care a avut loc în Franța, după ce a avut loc la București și la Berlin. Următoarea va fi în Republica Moldova, la Chișinău. Și pregătim summitul Comunității Politice Europene acolo. Suntem mândri și noi de decizia politică. Nu a fost doar acordarea acestui statut de candidat pentru Ucraina și Moldova, a fost și un punct de plecare și avem mult de lucru. Acum, munca se află sub responsabilitatea Moldovei. Ei ar trebui să pregătească o listă a stadiului reformelor care se fac. Nu este o muncă simplă, după cum știți, este nevoie de timp. Dar este adevărat că vom ajuta guvernul. Suntem cu toții gata să ajutăm. De asemenea, sunt mândră pentru că, în același timp, am împins deschiderea negocierilor cu Albania și Macedonia de Nord. De asemenea, a fost important pentru că, dacă abordăm subiectul extinderii ca întreg, a fost și un răspuns geopolitic la ceea ce se întâmplă cu Ucraina și la recunoașterea a ceea ce vrem să fim, a ceea ce vrem să facem împreună. Trebuie să adaug, de asemenea, că, în decembrie, am decis să acordăm același statut și Bosniei. Deci, în ansamblu, Balcanii de Vest și Moldova și Ucraina nu sunt lăsate deoparte. Și simt că responsabilitatea Franței și a Germaniei în toate cazurile a fost evidentă. Și, bineînțeles, vom face același lucru până când România va adera la Schengen.

CaleaEuropeană.ro: Ultima întrebare are o sensibilitate specială pentru România. Am sperat cu toții că, de la 1 ianuarie 2023, România va deveni parte din spațiul Schengen. Eforturile noastre naționale pentru acest obiectiv au fost cumva alimentate și de sprijinul pe care Franța și Germania l-au declarat public, pentru că ne amintim de discursul pe care fostul ministru de externe francez Jean-Yves Le Drian l-a avut în Parlamentul României și de discursul cancelarului Olaf Scholz la Praga. Dar Austria a avut o altă opinie și am primit în schimb un veto. Cum putem depăși acest impas anul acesta? Sprijinul Germaniei și Franței pentru aderarea României la Schengen va rămâne nediminuat și de neclintit ca anul trecut?

Dr. Peer Gebauer: Pot să vă asigur că sprijinul nostru, și sunt sigur că vorbesc aici și în numele lui Laurence și al guvernului francez, că sprijinul nostru comun pentru aderarea României la Schengen va rămâne ferm și de neclintit. Am susținut în mod activ extinderea spațiului Schengen și am fost, de asemenea, la fel de dezamăgiți ca și dumneavoastră de faptul că nu am reușit să obținem acest rezultat la ultimul Consiliu Justiție și Afaceri Interne din decembrie. Vă spun de ce sprijinul nostru va rămâne așa cum este. Nu este doar în interesul României și al poporului român să facă parte din familia Schengen. Este și în interesul nostru. Este în interesul european. Există acest unghi geopolitic, pe care Laurence tocmai l-a abordat, în ceea ce privește extinderea UE. Același lucru este valabil și pentru extinderea Schengen. În vremuri de criză, este și mai important să ne apropiem și să ne deschidem unii către alții. Iar acest lucru are o relevanță foarte practică, de exemplu, atunci când vine vorba de ajutorul nostru care trece prin România către Ucraina sau invers în ceea ce privește exporturile din Ucraina, care sunt facilitate prin România. La un moment dat, sperăm că vom putea pune mai mult accent pe reconstrucția din Ucraina. Din nou, este extrem de important atunci să avem granițe deschise, să avem un flux liber de bunuri de sprijin și de ajutor. Și de aceea este în interesul nostru. Și vă voi da un al doilea motiv pentru care este în interesul nostru. România s-a dovedit a fi întotdeauna un partener foarte constructiv al nostru în UE, în NATO, fără să blocheze niciodată deciziile, fiind întotdeauna una dintre acele țări care fac parte din soluție, nu din problemă. Și cred că avem nevoie de mai multe “Românii” în acest demers în UE. Nu este corect să nu acordăm României ceea ce merită și ceea ce are dreptul să primească. România a îndeplinit toate condițiile pentru a fi membră și de aceea trebuie acum să le îndeplinim. Vă întrebați dacă mai există loc pentru atingerea acestui obiectiv. Eu cred că există. Discuțiile continuă și, bineînțeles, există mai multe straturi care sunt relevante pentru acest aspect. Bineînțeles, pentru Austria, problema migrației este una importantă. Vom avea o reuniune specială a Consiliului European în luna februarie, care se va concentra, de asemenea, asupra problemelor legate de migrație. Să vedem cum putem face lucrurile să avanseze acolo, astfel încât să existe o punte de trecere și o modalitate de a deschide spațiul Schengen și pentru România și Bulgaria.

Laurence Auer: Nu aș putea spune altceva. Ceea ce pot doar să adaug este că, având în vedere că o mulțime de soldați aici, cu materiale și ajutoare umanitare tranzitează din România, avem această inițiativă care se numește “Coridoare de solidaritate”, prin care grânele Ucrainei tranzitează România. Este foarte important ca fluiditatea frontierelor și circulația mărfurilor să poată fi ușurată prin aderarea la Schengen. Sunt sigură că această poziție este susținută și de companiile noastre. Franța este al doilea investitor în România. Ele pierd bani în fiecare zi prin lipsa aderării la Schengen. Așadar, ambele noastre comunități de afaceri vă susțin obiectivul. Așadar, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Iar cele două țări ale noastre sprijină necondiționat România în vederea aderării.

CaleaEuropeană.ro: Cred că sunt niște declarații foarte puternice care vin la cea de-a 60-a aniversare a Tratatului de la Élysée, în semn de prietenie față de România. Madame l’Ambassadrice, merci beaucoup pour cet entretien! Herr Botschafter, vielen Dank für dieses Gespräch! Și la mulți ani pentru parteneriatul francez și german!

Dr. Peer Gebauer: Vă mulțumesc foarte mult! Mulțumim!

Laurence Auer: Mulțumesc mult. Și vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți!


Summitul franco-german din această duminică începe cu o ceremonie la Universitatea din Sorbona, prin care este marcată împlinirea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée, între liderii francez Charles de Gaulle şi german Konrad Adenauer, la 22 ianuarie 1963, şi la care președintele Macron şi cancelarul Scholz ar urma să susţină câte un discurs.

Cel de-al 23-lea Consiliu de Miniştri franco-german, care reuneşte cabinetele ambelor ţări, se desfășoară duminică după-masă şi se încheie printr-o declaraţie comună cu privire la viitorul Europei. Mai târziu, liderii celor două ţări vor lua cina împreună.

La 22 ianuarie 1963, președintele Charles de Gaulle și cancelarul federal Konrad Adenauer au semnat „Tratatul de cooperare franco-germană”, mai cunoscut sub numele de Tratatul de la Élysée. Acesta reprezintă fundația strânsei prietenii franco-germane, care constituie, de asemenea, o bază importantă pentru dezvoltarea Uniunii Europene. O dată cu Tratatul de la Aachen, care a fost semnat de cancelarul federal Angela Merkel și de președintele Emmanuel Macron la 22 ianuarie 2019, Tratatul de la Élysée a fost actualizat și s-a stabilit cursul viitorului pentru a avansa subiecte importante, cum ar fi digitalizarea, educația, clima și tehnologiile durabile.

Continue Reading

EDITORIALE

Retrospectivă 2022: Anul războiului cu premeditare, al despărțirii de “Elisabeta cea Mare” și al deciziilor strategice istorice ale NATO și Uniunii Europene

Published

on

2022 își numără ultimele ceasuri înainte de a intra în istorie ca anul în care războiul a revenit pe continentul european și, în egală măsură, ca anul în care personalitatea epocală a istoriei postbelice, regina Elisabeta a II-a, a trecut la cele veșnice. Cu dificultate poți găsi ani în sfera relațiilor internaționale care să graviteze în jurul a puține momente, poate de la anii Primului și celui de-al Doilea Război Mondial. Retrospectiva care acompaniază anul 2022 imortalizează cum praful de pușcă a înlocuit diplomația de salon, tancurile și militarii au substituit coloanele oficiale de lideri politici și diplomatici, iar rachetele au încercat în zadar să distrugă curajul unui popor, vocile liderilor și unitatea transatlantică. În fapt, retrospectiva lui 2022 începe din ultima săptămână a lui 2021, când Rusia a prezentat Occidentului pretențiile sale de securitate, căci garanții nu pot fi numite solicitări precum încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Ceea ce a urmat, inclusiv dezvăluirile privind informațiile, au încadrat și chiar au anticipat că 2022 va fi anul războiului cu premeditare adus de Rusia pe sol european prin invazia sa militară la scară largă asupra Ucrainei și al despărțirii de vechea arhitectură de securitate continentală.

2022 este în mod invariabil anul în care a izbucnit prima ciocnire în sens clasic, militar, între democrații și autocrații, cele două lumi politico-economice și militare care își vor disputa supremația în competiția strategică a secolului al XXI-lea pentru a decide cine va scrie regulile noii ordini internaționale. Deși premeditat, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost declanșat în timp ce liderii de pe ambele maluri ale Atlanticului de Nord meșteșugiseră în 2021 o reedificare a frontispiciului transatlantic după aproape cinci ani în timpul cărora casa alianței dintre America de Nord și Europa a fost jefuită de populism, iar fundația sa a fost sistematic erodată, inclusiv interior de actori ambientali ce nu împărtășesc aceleași valori și mod de viziona și de a acționa în comunitatea globală.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a început, practic, în fața unei alianțe transatlantice reclădite, într-o simfonie aproape sincron la Washington, Londra, Bruxelles, Paris, Berlin, Roma, Varșovia, București sau Madrid. Fără să o spună, America și Europa erau pregătite de consecințe și, mai mult decât de atât, aveau să pregătească astfel de consecințe strategice. Sancțiuni peste sancțiuni, o izolare internațională fără precedent a Rusiei, o decuplare deopotrivă brutală și graduală a Europei de dependența energetică de Rusia, un sprijin financiar, militar, politic și umanitar pentru Ucraina de neclintit și decizii geopolitice majore, atât pentru NATO, cât și pentru UE, prin invitarea Finlandei și Suediei să adere la NATO, prin oferirea statutul de țări candidate la UE pentru Ucraina și Republica Moldova, prin apariția de facto a Comunității Politice Europene, dar și prin discursul “Zeitenwende” prin care cancelarul Germaniei a anunțat că Berlinul va deveni cea mai puternică armată pentru apărarea securității europene, în timp ce se va desprinde de dependența sa energetică față de Rusia.

O relație transatlantică aflată pe aceeași partitură pentru a asigura o concomitență între o ordine de securitatea europeană în desfacere și zorii unei alteia noi. Așa pot fi sintetizate deciziile de la cele trei summit-uri NATO din 2022 – la o zi de la invazia rusă, la o lună de la debutul războiului și summitul de la Madrid care a consfințit adoptarea Conceptului Strategic al Alianței, al doilea document cardinal pentru funcționarea NATO după Tratatul fondator. Trei summit-uri în care, succesiv, aliații au decis să activeze în premieră Forța de Reacție Rapidă a NATO, să activeze planurile de apărare pentru flancul estic pentru prima dată, să înființeze patru noi grupuri de luptă, dintre care unul în România, și să redefinească Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității euro-atlantice. Așa pot fi sintetizate și acțiunile concordante ale Uniunii Europene și ale Statelor Unite, unde livrările de gaz natural lichefiat american au depășit importurile de gaze rusești.

Fără doar și poate, eforturile comunității transatlantice ar fi fost zadarnice pentru întreaga securitate europeană dacă la Kiev nu s-ar fi format din mers și într-un ritm surprinzător un adevărat lider de război. Îmbrăcat în haine specifice militarilor, Volodimir Zelenski s-a transformat din actorul ce juca rolul de ”slujitor al poporului” în seriale de televiziune în președintele salvator și slujitor al curajosului popor ucrainean. Discursurile sale și comunicarea strategică pe care Kievul a adoptat-o după invazie au făcut și fac parte din arsenalul cu care Ucraina apără, pe propriul teritoriu, libertatea și democrația în Europa. Nu întâmplător, Zelenski a încheiat anul geopolitic 2022 printr-un discurs rostit, în carne și oase, de la tribuna Congresului american, într-o alocuțiune care a amintit de discursul lui Winston Churchill în Congresul SUA la scurt timp după atacul de la Pearl Harbor.

Bucureștiul s-a comportat ca o adevărată capitală europeană și euro-atlantică, în timp ce și-a atins atins obiective sinonime cu interesul național, pentru a închide, însă, anul, cu amărăciune. Țara UE și NATO cu cea mai lungă frontieră cu războiul, România a derulat un sprijin neobosit pentru Ucraina, de la înființarea unui hub umanitar la preluarea a milioane de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului și la susținerea acțiunilor juridice internaționale pentru ca vinovații de acest război și atrocitățile comise să fie trași la răspundere. Încă o dată în istoria României s-a dovedit că în vremuri de furtună sunt clădite printre cele mai mari obiective strategice naționale, iar în 2022 acestea au fost: ancorarea pe orbita europeană a Republicii Moldova, care a devenit stat candidat pentru aderarea la UE, ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, atașat parcursului european al țării încă de la aderarea la Uniune, dobândirea statutul de țară candidată pentru aderarea la OCDE, înființarea unui grup de luptă al NATO în România, stabilirea regiunii Mării Negre ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică și recunoscută ca atare în noul Concept Strategic, iar activarea Forței de Reacție Rapidă a NATO în premieră aliată chiar în România a venit să confirme lecția predată de România aliaților și partenerilor occidentali: toate acțiunile revanșarde ale Rusiei în vecinătatea comunității euro-atlantice au avut ca platformă de lansare regiunea Mării Negre. Cu toate acestea, România a fost protagonistul nefericit al unui eșec de proporții al unității europene, când, la final de 2022, veto-ul nejustificat al Austriei a blocat aderarea țării noastre la spațiul Schengen.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională ale anului, iar în mod deloc surprinzător războiul Rusiei împotriva Ucrainei domină această cronologie.

Ianuarie: Pregătiri (non)-diplomatice… pentru război. Franța anunță că va conduce o prezență NATO în România. Bucureștiul primește invitația de aderare la OCDE

1 ianuarie: Franța preia, de la Slovenia, președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, iar președinția lui Macron peste Europa făgăduia o UE “suverană și stăpână pe destinul său”. Însă, istoria avea să plaseze Franța și cârma sa la Consiliul UE într-o situație similară că precedenta președinție franceză la nivelul UE, în a doua jumătate a anului 2008, când Rusia a atacat Georgia. De asemenea, Franța a preluat și conducerea Forței de Reacție Rapidă a NATO. În aceeași zi, Polonia a preluat președinția OSCE, o organizație consacrată securității europene și care reunește atât țările europene, cât și SUA și Rusia, Varșovia având ca prioritate… soluționarea conflictelor din Marea Neagră. Tot la 1 ianuarie 2022, Germania a preluat președinția G7, redevenit un club al unității democrațiilor, iar Indonezia președinția G20, un format transformat în câmp de ciocniri politice între democrațiile occidentale și autocrații precum China și Rusia.

1 ianuarie: România aniversează 15 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, alături de Bulgaria. 

3 ianuarie: Într-un rar demers de consonanță politico-strategică la nivelul marilor puteri nucleare ale lumii, SUA, China, Rusia, Marea Britanie și Franța au adoptat o declarație în calitate de membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU în care au afirmat că “un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată”.

4-6 ianuarie: Izbucnesc proteste în Kazahstan: Președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev impune stare de urgență la nivel național din cauza protestelor violente care au avut loc în regiune ca urmare a creșterii prețului la benzină. Alianța militară a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) aprobă o misiune de menținere a păcii în Kazahstan, ca răspuns la o solicitare oficială de asistență militară din partea președintelui kazah Kasîm-Jomart Tokaev, iar Forțele CSTO conduse de Rusia intră în Kazahstan pentru a ajuta guvernul să restabilească controlul asupra țării.

10 – 14 ianuarie: O săptămână crucială pentru securitatea europeană, soldată cu incertitudine, mai ales că Moscova a staționat aproximativ 100.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina, lucru pe care Occidentul l-a interpretat ca o pregătire pentru invazie, cu scopul de a forța NATO să facă concesii privind arhitectura de securitate în Europa. La Geneva au avut loc consultările strategice și diplomatice dintre Statele Unite și Federația Rusă privind arhitectura de securitate în Europa, care s-au încheiat după aproape opt ore, reliefând un dialog de pe poziții diametral opuse. Washington-ul a sperat că ar putea elimina pericolul unei noi invazii ruse în Ucraina fără a accepta vreuna dintre solicitările în domeniul securităţii ale Rusiei, în timp ce Moscova a urmărit să obțină așa numite “garanții de securitate” privind limitarea extinderii NATO și non-desfășurarea de trupe aliate în statele ce au aderat post-1997, inclusiv România, și a cerut garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO. În paralel, la sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles a avut loc o întrunire a Comisiei NATO-Ucraina, calificată de secretarul general Jens Stoltenberg “drept o oportunitate de a face schimb de evaluări privind situația de securitate, de a exprima sprijinul ferm al aliaților pentru Ucraina și de a se coordona înainte de angajamentele diplomatice cu Moscova”. La o zi distanță, SUA și aliații au decis “o abordare unificată a NATO”. Discuțiile dintre Occident și Rusia au continuat la Bruxelles și la Viena, în formatul Consiliului NATO – Rusia și la nivelul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

© European Union 2022 – Source : EP

11 ianuarie: Președintele Parlamentului European David Sassoli a murit la Aviano, Italia. El a fost succedat pe 18 ianuarie de europarlamentarul maltez Roberta Metsola care a devenit prima persoană malteză care ocupă această funcție și a treia femeie, după Simone Veil și Nicole Fontaine, care conduce legislativul european.

18-21 ianuarie: Continuă discuțiile diplomatice pentru prevenirea unui război între Rusia și Ucraina. Noua șefa a diplomației germane, Annalena Baerbock, efectuează prima sa vizită la Moscova, avertizându-l pe omologul rus Serghei Lavrov împotriva unor acțiuni militare, în timp ce șeful diplomației americane, Antony Blinken, s-a deplasat la Kiev pentru a arăta susținere față de Ucraina și pentru a avertiza că Rusia poate decide oricând să atace Ucraina. În paralel, secretarul general al NATO propunea organizarea unei serii de reuniuni NATO – Rusia pentru detensionarea situației, iar președintele american Joe Biden îl asigura pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski de întreaga sa susținere. De asemenea, SUA asigură Rusia că vor transmite un răspuns la propunerile de securitate avansate de Moscova, iar NATO respinge categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria.

19 ianuarie: Președintele francez Emmanuel Macron prezintă, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, prioritățile președinției Franței la Consiliul UE, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”. În aceeași zi, liderul francez anunță că Franța este dispusă să asigure rolul de națiune-lider a unui grup de luptă al NATO în România.

22 ianuarie: Criza ruso-ucraineană continuă. Ministerul de Externe de la Londra afirmă că, potrivit informațiilor disponibile, guvernul rus intenționează să “instaleze un lider pro-rus la Kiev în timp ce se gândește dacă să invadeze și să ocupe Ucraina”, iar SUA trimit primul pachet de ajutor militar către Ucraina, asigurând Kievul că nicio decizie privind securitatea Ucrainei nu va fi luată “fără Ucraina”. Între timp, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz se pregătesc de discuții cu Vladimir Putin, iar SUA și Marea Britanie le recomandă cetățenilor lor să părăsească Ucraina. NATO trimite Rusiei propriile propuneri privind ordinea de securitate în Europa.

25 ianuarie: Consiliul OCDE a adoptat decizia privind deschiderea discuțiilor de aderare cu România (alături de alte cinci state). Odată cu această decizie, România a obținut statutul de țară candidată la aderare.

29 ianuarie: Sergio Mattarrella este reales în funcția de președinte al Italiei.

Februarie: SUA trimit 1.000 de soldați în România. Franța anunță susținere pentru aderarea României la Schengen. Inevitabilul se produce, Rusia declanșând “cel mai mare război în Europa din 1945 încoace”. Ucraina răspunde cu semnarea cererii de aderare la UE

2 februarie: Președintele SUA Joe Biden a aprobat trimiterea a 3.000 de militari americani în Europa de Est, dintre care 1.000 în România, pentru a întări flancul estic al NATO pe fondul tensiunilor cu Rusia, evocând obligația sacră a Statelor Unite conform articolului 5 din Tratatul NATO de a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat.

3 februarie: România găzduiește o reuniune a miniștrilor de externe din țările de pe flancul estic al NATO, cunoscutul format “București 9, la care au participat în premieră și ministrul de externe francez și cel ucrainean. Mai mult, ministrul de externe al Franței s-a adresat Parlamentului României cu ocazia împlinirii a 15 ani de la aderarea la UE și a afirmat susținerea Parisului pentru aderarea României la spațiul Schengen.

© Kremlin

4 – 20 februarie: Are loc cea de-a 24 ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022, care s-a desfășurat la Beijing. Momentul, important pentru diplomația chineză și rolul internațional al președintelui Xi Jinping, a fost considerat drept un eveniment ce a întârziat invazia plănuită de Vladimir Putin în Ucraina. Deschiderea Jocurilor Olimpice de la Beijing a fost însă precedată de o declarație comună anti-SUA și anti-NATO semnată de Xi și Putin, statuând că “relațiile China – Rusia sunt superioare alianțelor din perioada Războiului Rece”.

8 februarie: Emmanuel Macron este primit, la Moscova, de Vladimir Putin, unde îi propune liderului rus garanții de securitate concrete pentru a evita războiul.

9 februarie: Avioane F-18 SuperHornet ale SUA, avioane F-16 ale Statelor Unite și avioane Typhoon Eurofigher ale Forțelor Aeriene Germane vin în România alături de aeronavele de luptă ale Italiei pentru a proteja spațiul aerian al NATO la Marea Neagră.

11 februarie: Guvernele României și R. Moldova se reunesc pentru prima dată la Chișinău: Printre acorduri semnate, reducerea tarifelor de roaming, un nou pod peste Prut și ajutor nerambursabil de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova.

11 februarie: Declarația unității transatlantice vine de la Baza Mihai Kogălniceanu din România: “Nu vor exista niciodată aliați de rangul unu și aliați de rangul doi în NATO. Există doar aliați NATO uniți ca unul singur”. Președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-au aflat în vizită la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, unde au ajuns cei 1.000 de soldați americani pe care SUA i-au dislocat pe fondul tensiunilor cu Rusia, dar și primul convoi cu tehnică militară

11 februarie: Joe Biden, Klaus Iohannis și liderii Franței, Marii Britanii, Germaniei, Italiei, Poloniei, Canadei, NATO și UE au discutat despre pachetul de sancțiuni împotriva Rusiei dacă invadează Ucraina.

13 februarie: Frank-Walter Steinmeier a fost reales președinte al Germaniei.

15 februarie: Putin și Scholz, față în față pentru prima dată: Rusia nu vrea “un război în Europa”, dar invocă un “genocid” în estul Ucrainei. Germania susține că securitatea nu poate fi obținută decât împreună și nu împotriva Rusiei.

© Munich Security Conference

18 – 20 februarie: Cea de-a 58-a ediție a Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale, are loc la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei pentru un maraton de conversații strategice, dialoguri diplomatice de la distanță între superputerile lumii, reuniuni informale ale marilor puteri democratice, având pe fundal un peisaj geopolitic oscilant între iminența unei invazii sau atac militar al Rusiei asupra Ucrainei și continuarea căii diplomatice în discuțiile dintre Occident și Moscova pe marginea arhitecturii de securitate a Europei. Importanți lideri și oficiali transatlantici – de la vicepreședintele SUA Kamala Harris și secretarul de stat Antony Blinken la triada germană “cancelarministru de externe – ministru al apărării” și până la liderii UE și NATO – au urcat pe scena Conferinței, afirmând unitatea transatlantică în fața oricăror acțiuni ale Rusiei. Moscova a refuzat să fie reprezentată la acest forum, iar președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a efectuat atunci ultima sa vizită înainte de invazia militară a Rusiei. El a cerut un calendar pentru aderarea Ucrainei la NATO, în timp ce premierul britanic Boris Johnson a avertizat că Rusia pregătește “cel mai mare război în Europa din 1945 încoace”.

19 februarie: Joe Biden este convins că Putin “a luat decizia” invadării Ucrainei și afirmă că America, Europa, comunitatea transatlantică și întreaga lume liberă sunt unite. De asemenea, liderul american a convocat o reuniune a Consiliului de Securitate Națională.

21 februarie: Președintele rus Vladimir Putin semnează decrete de recunoaștere a independenței Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk cu efect imediat. El cere, de asemenea, parlamentului să ratifice tratatele de prietenie și ajutor reciproc cu teritoriile separatiste. Într-o adresă adresată națiunii, președintele Putin declară că Ucraina este o țară „fără tradiție de stat independent și o creație artificială a fondatorului Uniunii Sovietice Vladimir Lenin” și că țara a devenit un „regim marionetă al SUA plin de corupție”.

22 februarie: Decizia Rusiei este amplu condamnată de comunitatea occidentală, Franța acuzând Rusia de “derivă ideologică” și etichetând drept “paranoic” discursul lui Vladimir Putin. Germania suspendă proiectul Nord Stream 2 ca răspuns la recunoașterea de către Rusia a Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk ca state independente. Parisul cere sancțiuni țintite și o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, iar UE, SUA și Marea Britanie adoptă primele seturi de sancțiuni împotriva Rusiei.

© Kremlin

24 februarie: Rusia a lansat în zorii zilei de joi o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. Preşedintele Vladimir Putin a anunţat o operaţiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiştii din regiunea Donbas, situată în estul ţării. “Am luat decizia pentru o operaţiune militară”, a spus Vladimir Putin într-o declaraţie surpriză la televizor, cu puţin timp înaintea orei 03:00 GMT. Liderul de la Kremlin a cerut armatei ucrainene “să depună armele” şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina. Vladimir Putin a indicat că responsabilitatea pentru orice vărsare de sânge va fi pe conştiinţa regimului ucrainean, iar răspunsul va fi instantaneu dacă cineva încearcă să confrunte Rusia. Președintele Volodimir Zelenski a decretat legea marțială în Ucraina ca urmare a atacurilor Rusiei, afirmând că țara sa este în stare de război. Liderii comunității transatlantice au condamnat în termeni cei mai duri agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, care încalcă flagrant dreptul internațional, pe care au denumit-o “o zi neagră pentru Europa și o amenințare serioasă la adresa securității euro-atlantice” și au anunțat că invadarea de către armata rusă a țării vecine va avea consecințe pentru Moscova. astfel, liderii UE au convenit asupra unor ”sancțiuni masive și severe” împotriva Rusiei ce vizează ”sectoarele financiar, energetic și al transporturilor”, Boris Johnson a anunțat cel mai mare set de sancțiuni din istoria Regatului Unit, iar liderii europeni și cei transatlantici au decis organizarea de urgență a unor summit-uri UE și NATO, ziua următoare. Mai mult, Alianța Nord-Atlantică a activat pentru prima dată în istorie planurile de apărare pentru flancul estic, iar președintele Klaus Iohannis a convocat reuniuni de urgență ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

© NATO

25 februarie: Cu prilejul summitului extraordinar al NATO, desfăşurat prin videoconferinţă, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, liderii statelor aliate au stabilit, pentru prima dată în istoria Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, desfăşurarea unor elemente ale Forţei de Reacţie Rapidă a NATO, în contextul apărării colective. De asemenea, într-o declarație aliată fără precedent, ei au denunțat invazia militară a Rusiei în Ucraina, afirmând că “pacea pe continentul european a fost distrusă în mod fundamental”, că “Rusia va plăti un preț sever”, în timp ce au reafirmat angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede că dacă o țară aliată este atacată, ceilalți aliați vor interveni în ajutor.

25 februarie: Statele UE, SUA și Marea Britanie au convenit să înghețe orice active europene și americane ale președintelui rus Vladimir Putin și ale ministrului său de externe Serghei Lavrov. De asemenea, Rusia a fost suspendată din Comitetul de Miniștri și din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

27 februarie:Zeitenwende”. Discurs istoric al lui Olaf Scholz în Bundestag, cancelarul german anunțând că Berlinul va investi 100 de miliarde de euro pentru apărare, va crește bugetul militar la peste 2% din PIB și va trimite ajutor militar Ucrainei.

27 februarie: UE, SUA, Marea Britanie și Canada au ajuns la un acord să excludă bănci din Rusia din sistemul SWIFT.

27 februarie: Noi sancțiuni împotriva Rusiei: Pentru prima dată în istorie, UE va furniza arme letale de apărare unui stat – Ucraina. Spațiul aerian al țărilor membre, închis tuturor avioanelor din Rusia. Russia Today și Sputnik, interzise în UE. Reuniți de urgență la Bruxelles, miniștrii de externe din UE au hotărât să deblocheze 450 de milioane de euro pentru a cumpăra arme şi le va livra forţelor armate ucrainene pentru a le ajuta să reziste ofensivei ruse. În total, de la începutul invaziei și până la finalul anului 2022, UE a adoptat 9 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei pentru a paraliza capacitatea acesteia de a finanța mașinăria de război împotriva Ucrainei și a mobilizat peste 2 miliarde de euro în ajutor militar pentru Ucraina prin intermediul Instrumentului European pentru Pace.

28 februarie: La patru zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina, președintele Volodimir Zelenski, a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană

© Volodimir Zelenski/ Facebook

28 februarie: Președintele american Joe Biden și liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britaniei, Poloniei, României, instituțiilor UE și NATO au discutat despre continuarea sprijinului militar, economic și umanitar pentru Ucraina, precum și despre impunerea de sancțiuni suplimentare Federației Ruse dacă nu se retrage din țara vecină. La aceste discuții, președintele Klaus Iohannis a făcut un apel la liderii statelor aliate să trimită mai mulți militari în România pentru accelerarea procesului de creare a Grupului de Luptă al NATO în România și a exprimat disponibilitatea ca România să servească în calitate de hub de distribuție a asistenței umanitare pentru Ucraina în contextul agresiunii militare a Federației Ruse. În același timp, avioane de ultimă generație F-35 ale SUA s-au deplasat în România, Franța a dislocat 500 de militari în țara noastră, iar Belgia (300 de soldați) și Portugalia (200 de soldați) au anunțat trimiterea de contingente militare în România. În total, 22 de avioane de luptă ale SUA, Italiei și Germaniei au fost dislocate în România pentru a descuraja orice amenințare.

© President Biden/ Twitter

Martie: Începe suita de discursuri ale liderului de război Zelenski în parlamentele democrațiilor transatlantice. Joe Biden susține primul său discurs privind Starea Națiunii. Republica Moldova depune cererea de aderare la UE. Forța de Reacție Rapidă a NATO desfășurată pentru prima dată în istorie chiar în România. Alianța decide înființarea unui grup de luptă în România. 

1 martie: Președintele ucrainean a susținut, prin videoconferință, un discurs istoric în plenul Parlamentului European, făcând un apel pentru aderarea țării sale la UE. “Dovediţi că sunteţi cu adevărat europeni şi că viaţa va învinge moartea şi lumina va birui întunericul”, spunea el. Zelenski a rostit alocuțiuni similare în Camera Comunelor de la Londra, în Parlamentul Canadei, în Congresul american sau în Bundestagul german, unde s-a distins prin referințe la momente și discursuri istorice. De pildă, s-a adresat parlamentarilor britanici parafrazând discursul memorabil al lui Winston Churchill susținut la 4 iunie 1940 în Camera Comunelor pentru a se opune Germaniei naziste. Decidenților germani le-a cerut să dărâme zidul care nu permite Germaniei să se manifeste ca un lider european, într-o referire la discursul lui Ronald Reagan din 1987 de la Poarta Brandenburg, iar pe legiuitorii americani i-a îndemnat să își amintească de rolul global al SUA după momente cruciale precum atacul de la Pearl Harbor sau atacurile din 11 septembrie 2001. Liderul de la Kiev s-a mai adresat prin videoconferință și parlamentelor de la ParisRoma, Tokyo și Varșovia, iar la data de 4 aprilie s-a adresat și Parlamentului României, spunând că este fundamental să apărăm și independența R. Moldova și comparându-l pe Putin cu dictatorul Nicolae Ceaușescu.

© The White House/ Flickr

2 martie: La 79 ani de ani, după aproape cinci decenii în care a servit interesele politicii externe americane din Senatul american și ca vicepreședinte al SUA, și deci pe cele ale Alianței Transatlantice, o pre-condiție a Europei unite, Joe Biden a susținut primul său discurs privind Starea Națiunii. Acesta a fost primul discurs privind Starea Uniunii al unui lider de la Casa Albă din acest secol care este susținut în timp ce o țară europeană, Ucraina, se află sub asediul armatei Rusiei. El a făgăduit că atunci “când istoria acestei ere va fi scrisă, războiul lui Putin în Ucraina va găsi Rusia mai slabă și restul lumii mai puternică”.

3 martie: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Un gest similar a fost făcut și de premierul georgian Irakli Garibașvili, care a semnat cererea de aderare a țării sale UE în aceeași zi.

© Guvernul Republicii Moldova

3 martie: Forța de Reacție Rapidă a NATO, activată pentru prima dată în istorie la summitul din 25 februarie, a fost desfășurată în premieră în România, statuând “angajamentul de neclintit față de articolul 5 al apărării colective”.

8 martie: Comisia Europeană a prezentat inițiativa “RePowerEU”, care reprezintă liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Prin această inițiativă, Comisia Europeană propune ca, până la data de 1 octombrie, stocurile de gaz din Uniunii Europene să fie la 90% din capacitatea lor pentru a avea rezerve și cantități suficiente de gaz. Printre alternativele luate în calcul de Bruxelles se numără diversificarea aprovizionării cu gaze prin importuri mai mari de gaz natural lichefiat sau de la alți furnizori în afară de Rusia și punerea în aplicare a pachetului de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 care ar diminua consumul anual de gaze cu 30%.

10-11 martie: Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc la Palatul Versailles pentru un summit găzduit de președintele francez Emmanuel Macron. Șefii de stat sau de guvern din UE au recunoscut “calea europeană” a Ucrainei și cer Comisiei Europene să prezinte avize privind cererile de aderare ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei

11 martie: Președintele SUA, Joe Biden, anunță că va revoca statutul comercial de națiune cea mai favorizată a Rusiei, în coordonare cu Uniunea Europeană și G7

11 martie: Vicepreședintele Statelor Unite, Kamala Harris, a efectuat o vizită oficială la București, ca parte a primei sale deplasări în țările de pe flancul estic al NATO pe fondul războiului ruso-ucrainean declanșat de agresiunea militară a Rusiei la adresa statului vecin. Ea a devenit primul vicepreședinte american după Joe Biden și cel mai înalt oficial al SUA care vizitează România după opt ani, vizita având loc și în anul marcării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral. Ultima vizită a unui vicepreședinte al SUA în România a avut loc în mai 2014, când actualul președinte, Joe Biden, efectua o vizită la București pe fondul anexării ilegale a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și a destabilizării estului Ucrainei. La București, Kamala Harris a afirmat că “Statele Unite sunt dedicate alianței cu România” și a asigurat că SUA vor apăra România: “Un atac împotriva unei țări din NATO este un atac asupra tuturor”.

© Administrația Prezidențială

24 martie: Liderii celor 30 de națiuni aliate în cadrul NATO, reuniți într-un moment critic pentru securitatea euro-atlantică, au decis la summitul extraordinar de la Bruxelles să consolideze postura NATO de descurajare și apărare pe termen lung, să acorde un sprijin suplimentar Ucrainei și să impună noi costuri Rusiei pentru că a readus războiul pe continentul european și “a spulberat pacea” în Europa. Reafirmând angajamentul de “fier” pentru articolul 5 din Tratatul NATO, Joe Biden, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și ceilalți lideri aliați au decis înființarea a patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia. De asemenea, NATO a activat elementele de apărare chimică, biologică, radiologică și nucleară.

© Administrația Prezidențială

24 martie: Momentul de unitate transatlantică din cadrul summitului NATO a fost continuat în aceeași zi și la nivelul Consiliului European, cu participarea în premieră a președintelui american Joe Biden. Declarația unității transatlantice a fost adoptată de liderii SUA și UE, aceștia făgăduind că vor “acționa pentru consolidarea democrației în Ucraina și R. Moldova” și asumându-și că întărirea apărării și securității trebuie să se realizeze prin intermediul cooperării NATO-UE. O altă declarație UE-SUA convenită de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele american Joe Biden a stabilit înființarea unui grup operativ comun pentru securitatea energică a Europei.

25 martie: Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au semnat și un acord pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc, prin care SUA se angajează să asigure o majorare a livrărilor de gaze naturale lichefiate.

25 martie: Liderii UE au dat undă verde finală pentru Busola strategică a apărării europene și au ajuns la un acord istoric pentru achiziția comună de gaze cu scopul de a readuce dependența de Rusia și a furniza securitate a aprovizionării cu energie pentru Uniunea Europeană.

26 martie: Președintele american Joe Biden a susținut la Varșovia, cea mai mare capitală de pe flancul estic al NATO, un discurs epocal în care a etalat din nou bătălia majoră și istorică între democrații și autocrații, purtată acum prin războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. El a reafirmat că Statele Unite nu doresc să intre în conflict cu forţele ruse care au invadat Ucraina, dar a lansat un avertisment puternic Moscovei: ”Să nu vă gândiţi să avansaţi un centimetru pe teritoriul NATO”.

Aprilie: Viktor Orban rămâne la putere la Budapesta. Macron, primul președinte francez reales în funcție în ultimii 20 de ani. România, Germania și Franța lansează Platforma de sprijin pentru Republica Moldova.

3 aprilie: Alegeri legislative în Ungaria. Partidul premierului Viktor Orban, a câștigat detașat alegerile cu 53% din voturi exprimate, liderul de la Budapesta urmând să rămână la putere pentru un al patrulea mandat consecutiv.

© Nicu Popescu/ Facebook

5 aprilie: Miniștrii de externe ai României, Germaniei și Franței au co-prezidat la Berlin prima conferință internațională de sprijin pentru Republica Moldova. Cu acea ocazie, Platforma de sprijin pentru R. Moldova, lansată de Germania, Franța și România, a strâns donații de 695 de milioane de euro pentru această țară.

8 aprilie: Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a votat pentru suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului din cauza informațiilor privind “încălcări și abuzuri grave și sistematice ale drepturilor omului” de către trupele rusești invadatoare în Ucraina, imaginile masacrelor de la Bucea, Irpin și Borodianka făcând înconjurul planetei.

8 aprilie: Aliații NATO au lansat o inițiativă revoluționară pentru a îmbunătăți avantajul tehnologic al Alianței și pentru a-i menține supremația tehnologică globală, miniștrii de externe aliați aprobând Carta acceleratorului de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord – sau DIANA, dar și cadrul pentru un fond multinațional NATO pentru inovare.

14 aprilie: Invazia Rusiei în Ucraina. Nava amiral rusă Moskva devine cea mai mare navă de război scufundată în acțiune de la al Doilea Război Mondial.

24 aprilie: Au loc alegeri prezidențiale în Franța. Președintele în exercițiu Emmanuel Macron și contracandidata Marine Le Pen s-au confruntat din nou în turul al doilea din scrutin, precum în urmă cu cinci ani, iar Emmanuel Macron a câștigat alegerile prezidențiale, fiind reales pentru al doilea mandat cu 58,8% din voturi, învingând-o pe populista de dreapta Marine Le Pen cu 41,5%. De asemenea, Emmanuel Macron a devenit primul președinte francez reales în ultimii 20 de ani.

© Emmanuel Macron avec vous/ Facebook

Mai: Emmanuel Macron propune înființarea Comunității Politice Europene. Finlanda și Suedia pun capăt neutralității militare și anunță decizia lor de a adera la NATO. Președinta R. Moldova s-a adresat în premieră Parlamentului European

7 mai: Prima Doamnă a Statelor Unite, Jill Biden, efectuează o vizită în România, unde le-a servit masa militarilor americani de la Baza Mihail Kogălniceanu care răspund “la chemarea datoriei cu curaj, onoare și putere”

8 mai: La 77 de ani de la Ziua Victoriei în Europa prin care s-a încheiat cel de-al Doilea Război Mondial pe bătrânul continent, liderii G7 s-au angajat să elimine importurile de petrol din Rusia. “Rămânem uniți ca Putin să nu câștige războiul împotriva Ucrainei. O datorăm memoriei celor care au luptat pentru libertate în cel de-al Doilea Război Mondial”, au transmis ei, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a comparat Rusia cu Germania nazistă.

9 mai: Ziua Europei. UE aniversează 72 de ani de la începuturile integrării europene printr-un eveniment de închidere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, în urma căreia președintele francez Emmanuel Macron a propus crearea unei “comunități politice europene” și “revizuirea tratatelor” UE. Cu o zi a Europei marcată de imaginea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, șeful statului francez, a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a făcut apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii” și s-a arătat “favorabil” unei “revizuiri a tratatelor” Uniunii Europene, propunând ca liderii celor 27 de țări să discute despre aceasta. Pe de altă parte, el a avertizat că pentru a se pune capăt războiului din Ucraina, pacea va trebui să se construiască fără “umilirea” Rusiei.

9 mai: Drept răspuns la pledoariile președintelui francez și ale președintei Comisiei Europene, România și alte 12 de state membre au semnat, de Ziua Europei, o scrisoare prin care au criticat încercările necugetate de modificare a tratatelor UE, subliniind că un astfel de demers ar putea afecta capacitatea UE de a da un răspuns rapid la preocupările cetățenilor europeni.

12-15 mai: Într-o serie de anunțuri și decizii succesive, Finlanda și-a făcut cunoscută intenția de a depune cererea de aderare la NATO.

16 mai: Finlanda a fost urmată de Suedia, care a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate.

© Finland at NATO/ Twitter

18 mai: Finlanda și Suedia au depus la sediul NATO de la Bruxelles cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pune capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare care se așteaptă să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei. Prin cooptarea celor două țări, Alianța s-ar extinde la 32 de state membre și și-ar dubla granița cu Rusia.

18 mai: Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a susținut un discurs istoric în plenul Parlamentului European, fiind pentru prima dată când un șef al statului moldovean se adresează eurodeputaților, unde a pledat pentru acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la UE și ancorarea Republicii Moldova în marea familie europeană din care valoric face parte și definind o astfel de decizie ca fiind “luminița de la capătul tunelului”.

30-31 mai: Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la acord cu privire la cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care prevede un compromis referitor la interzicerea importurilor de petrol din Rusia, prin care aproximativ 90% din importurile de petrol rusesc ar urma să înceteze până la sfârșitul anului și prin care Ungaria este scutită de acest embargo. Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au agreat să continue diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare cu energiei prin încurajarea utilizării platformei europene pentru achiziționarea energiei, limitarea creșterii prețurilor la energie, accelerarea investițiilor în energii regenerabile, precum și finalizarea și îmbunătățirea interconectărilor rețelelor europene de gaz și electricitate prin investiții în infrastructura proiectelor noi și a celor existente.

Iunie: Liderii Franței, Germaniei, Italiei și României, vizită istorică la Kiev. De 27 de ori da!” – Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate pentru aderarea la UE. Suedia și Finlanda, invitate să adere la NATO. La Madrid, Alianța adoptă noul Concept Strategic, iar SUA și aliații decid suplimentarea prezenței militare pe flancul estic, inclusiv cu o apărare înaintată în România.

2 iunie: Danemarca a votat masiv “Da” la referendumul pentru aderarea țării la politica de securitate și apărare la UE, după 30 de ani de neparticipare.

9 iunie: Parlamentul European adoptă o rezoluție prin care îndeamnă la modificarea tratatelor Uniunii Europene pentru a desființa principiul unanimității în luarea deciziilor în ceea ce privește sancțiunile și politica externă și pentru a acorda Parlamentului dreptul la inițiativă legislativă.

10 iunie: Declarația Summitului B9 în pregătirea summitului NATO de la Madrid a fost adoptată. România, Polonia și ceilalți aliați regionali cer o “apărare înaintată” a NATO pe întreg flancul estic.

15 iunie: Președintele francez Emmanuel Macron efectuează o vizită în România, la Baza Mihail Kogălniceanu, unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis și cu militarii francezi care compun grupul de luptă al NATO din România. România nu este pentru Franţa o ţară ca oricare alta, iar alianţa dintre cele două state se bazează pe o prietenie de două secole, a declarat miercuri preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, care a vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu şi a avut convorbiri cu omologul său român, context în care a anunțat că Franța lucrează împreună cu România la un plan de susținere a Forțelor Navale Române și că după summitul NATO de la Madrid va fi intensificată prezența aliată în România. În cadrul discuțiilor, președinții României și Franței au discutat și despre integrarea europeană a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, o temă asupra căreia liderii celor 27 de state membre ale UE vor purta discuții intense cu final incert la Consiliul European din 23-24 iunie în vederea acordării unei perspective sau a unui statut de candidatură la UE pentru cei trei parteneri estici. De asemenea, Iohannis i-a transmis lui Macron așteptarea legitimă a României de a adera la spațiul Schengen și și-a manifestat încrederea că țara noastră va putea conta pe sprijinul Franței.

16 iunie: Cei mai importanți lideri europeni – președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, cancelarul Germaniei Olaf Scholz și premierul Italiei Mario Draghi – au efectuat o vizită istorică la Kiev, capitala Ucrainei, acolo unde au fost primiți de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu câteva zile înainte ca liderii statelor membre ale Uniunii Europene să decidă dacă vor acorda Ucrainei statutul de țară candidată la Uniunea Europeană. “Toți cei patru susținem statutul de candidat imediat la aderare”, au transmis aceștia.

© Administrația Prezidențială

© European Union, 2022/ Source: EC – Audiovisual Service

17 iunie: La o zi după vizita liderilor Franței, Germaniei, Italiei și României la Kiev, Comisia Europeană recomandă Consiliului European să acorde statutul de țări candidate la UE pentru Ucraina și Republica Moldova

23-24 iunie:De 27 de ori da!”. Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. 

25-27 iunie: Liderii țărilor G7, în frunte cu inițiatorul Joe Biden, au lansat oficial, la summitul care se desfășoară în Germania, Parteneriatul pentru infrastructura globală și investiții (PGII) prin care vor mobiliza 600 de miliarde de dolari pentru a furniza o infrastructură durabilă și de calitate și să consolideze și să diversifice lanțurile de aprovizionare. Parteneriatul este menit să contrabalanseze inițiativa Belt and Road a Chinei și să rivalizeze cu modelul de infrastructură promovat de Beijing. Acordul a fost anunțat cu mare fast de liderii G7, inclusiv gazda – cancelarul german Olaf Scholz -, și liderii instituțiilor UE. Printre proiectele finanțate se numără și implementarea de către România a unei centrale de tipul reactorului modular cu mici dimensiuni, prima de acest fel din Europa construită cu tehnologie americană în urma unui acord agreat între Washington și București la Summitul COP26 de la Glasgow. De asemenea, președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene au adoptat, în marja summitului G7 din Germania, o nouă declarație comună prin care denunță “coerciția energetică a Rusiei” și utilizarea gazelor naturale ca “armă politică și economică.

28 iunie: În ajunul summitului NATO, Turcia, Finlanda și Suedia au semnat un memorandum prin care Ankara a promis că va susține invitarea celor două țări scandinave în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

© NATO

29 iunie: Președintele american Joe Biden a anunțat, la începutul summitului NATO de la Madrid, că SUA își vor intensifica prezența militară în Europa ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, iar în România vor fi trimiși încă 3.000 de militari americani la nivelul unei brigăzi de luptă dislocată prin rotație și 2.000 de membri ai personalului militar.

29-30 iunie: Liderii celor 30 de state membre ale NATO, între care Joe Biden, Emmanuel Macron, Boris Johnson, Klaus Iohannis și Andrzej Duda, au adoptat noul Concept Strategic al Alianței, al doilea cel mai important document aliat după tratatul fondator de la Washington. Principala decizie istorică cu caracter transformator a acestui summit, Conceptul Strategic de la Madrid înlocuiește Conceptul Strategic de la Lisabona din 2010 și are rolul de a pregăti NATO pentru o eră a competiției strategice și pentru o lume din ce în ce mai periculoasă și mai impredictibilă. Noul Concept Strategic numește Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității euro-atlantice, o recalificare fundamentală a relațiilor cu Moscova, care în precedentul concept strategic din 2010 era considerată un potențial partener strategic. De asemenea, China este abordată în premieră într-un astfel de document, fiind definită ca o “provocare sistemică”, iar regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică. În completarea Conceptului Strategic, liderii aliați au resetat postura NATO de apărare și descurajare cu decizii privind creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați. De asemenea, au decis să invite Finlanda și Suedia să adere la Alianță, iar la solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența. La finalul summitului NATO și președintele francez Emmanuel Macron a anunțat instalarea unei prezenței militare franceze pe termen lung în România cu “o brigadă care poate fi activată în caz de nevoie” și “cu sisteme cu rază medie de acțiune”, în contextul în care Franța conduce grupul de luptă al NATO în România. Totodată, liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței, iar România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO.

© NATO

Iulie: Finlanda și Suedia au semnat protocoalele de aderare la NATO. România, Franța și Germania decid să transforme Platforma de Sprijin pentru R. Moldova într-un mecanism permanent

5 iulie: Țările NATO au semnat protocolul de aderare a Finlandei și a Suediei la Alianța Nord-Atlantică, care se va extinde la 32 de state membre. Semnarea protocolului de aderare între Alianță și cele două țări nordice trebuie ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

6 iulie: Reprezentanți din peste 40 de țări, ai Consiliului Europei, Comisiei Europene și ai organizațiilor multilaterale precum Banca Europeană de Investiții (BEI) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au adoptat Declarația de la Lugano, prin care stabilesc principiile pentru reconstrucția Ucrainei post-război.

7 iulie: În urma unor presiuni politice și slăbire a susținerii sale, Boris Johnson a demisionat din funcția de prim-ministru al Marii Britanii și lider al Conservatorilor, dar va rămâne în funcție până la alegerea unui nou lider.

12 iulie: Consiliul Uniunii Europene a adoptat documentele juridice necesare prin care a stabilit că Croația va adera zona euro la 1 ianuarie 2023

15 iulie: La București, România, Germania și Franța au decis să transforme Platforma de Sprijin pentru R. Moldova într-un mecanism permanent interguvernamental. De asemenea, Conferința de la București a Platformei de Sprijin pentru R. Moldova a obținut finanțări de 600 de milioane de euro pentru această țară.

22 iulie: Ucraina și Rusia au semnat acorduri cu Turcia și ONU pentru a relua exportul cerealelor prin porturile ucrainene din Marea Neagră.

August: Germania își anunță susținerea pentru aderarea României la Schengen. Moare ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov.

© European Union

29 august: În primul său discurs major privind viitorul Europei de la preluarea mandatului de cancelar în decembrie anul trecut și după președinția franceză a Consiliului UE, Scholz a rostit o alocuțiune intitulată “Europa este viitorul nostru” la Universitatea Carolină din Praga, prima universitate din spațiul central european, unde a reafirmat promisiunea că Germania va susține Ucraina “atât timp cât va fi necesar”, a exprimat susținerea țării sale pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen, precizând că acestea îndeplinesc criteriile tehnice și a manifestat sprijin pentru extinderea Uniunii Europene, evocând ”o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state, mult diferită de Uniunea noastră actuală” care să cuprindă și cele șase țări din Balcanii de Vest, dar și trei țări ale Parteneriatului Estic – Ucraina, Republica Moldova și Georgia. De asemenea, a pledat pentru înlăturarea regulii deciziilor bazate pe unanimitate în UE în chestiuni de politică externe și politici fiscale pentru a evita ca procesul decizional european să fie paralizat de veto-urile exercitate individual de statele membre, în timp ce Uniunea Europeană a impulsionat din nou procesul de extindere, și a solicitat ca statele membre UE să ajungă la un acord cu caracter obligatoriu privind modul de reducere a nivelului ridicat al datoriei lor.

30 august: Moare Mihail Gorbaciov, ultimul Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și ultimul lider al URSS. În semn de omagiu, liderii occidentali au transmis că Gorbaciov “a deschis calea către o Europă liberă, jucând un rol crucial în încheierea Războiului Rece”.

Septembrie: “London Bridge is down”. Moare Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, regina care “reprezintă istoria Europei” de la războaie la reconciliere

© The Royal Family/ Facebook

6 septembrie: Liz Truss a fost numită oficial prim-ministru al Marii Britanii de regina Elisabeta a II-a, devenind a treia femeie premier din istoria țării.

8 septembrie: “London Bridge is down”: Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, suveranul cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii și al doilea cel mai longeviv monarh din istoria lumii, a decedat la vârsta de 96 de ani, punând capăt unei domnii de șapte decenii, începută în 1952 și care a culminat anul acesta cu aniversarea Jubileului de Platină. După decesul suveranei, prințul Charles devine noul rege al Regatului Unit al Marii Britanii și va domni sub numele de Charles al III-lea. Decesul monarhului britanic, un eveniment fără precedent în istoria ultimilor 70 de ani, a fost urmat de mesaje de condoleanțe și omagii ale liderilor lumii, începând cu președinții SUA și Franțeiale liderilor UE și NATO, ale Papei Francisc, precum și principalilor lideri britanici, de la premierul Liz Truss la fostul prim-ministru Boris Johnson și la alți lideri politici. Mesaje au fost transmise și de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă. “A fost cu adevărat Elisabeta cea Mare”, au consemnat aceștia.

© The Royal Family/ Twitter

10 septembrie: La o ceremonie de la Palatul St James din Londra, Charles al III-lea este proclamat oficial rege al Regatului Unit și al tărâmurilor Commonwealth.

© European Union 2022 – Source : EP

14 septembrie: Ursula von der Leyen a susținut, de la pupitrul democrației europene, cel de-al treilea său discurs privind starea Uniunii Europene, urmat de o dezbatere cu eurodeputaţii în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. În cadrul alocuțiunii sale, șefa executivului european a anunțat că UE va continua să ajute Ucraina, inclusiv prin acces la piața unică și prin sprijin militar și va intensifica sancțiunile împotriva Rusiei al cărei sector financiar este în “pragul morții”. De asemenea, Comisia Europeană va propune plafonarea veniturilor companiilor care produc energie electrică la costuri reduse și plata unei contribuții de criză din partea producătorilor de energie bazată pe combustibili fosili, înființarea unei bănci europene pentru hidrogen, lansarea unui pachet de facilități pentru IMM-uri, adoptarea unui act european pentru accesul la materiile prime critice pentru ca viitorul industriei să fie “Made in Europe”, dar și refacerea “spiritului de la Maastricht” privind stabilitatea și creșterea pentru reguli fiscale sustenabile și gestionarea datoriilor publice pentru a facilita investiții strategice. Nu în ultimul rând, von der Leyen a exprimat susținerea pentru comunitatea politică europeană și viitorul european al R. Moldova, Georgiei și Ucrainei, a propus includerea corupției în cadrul regimului de sancțiuni privind drepturile omului și lansarea unei convenții europene pentru revizuirea tratatelor.

20-21 septembrie: Liderii occidentali folosesc prilejul lucrărilor Adunării Generale a ONU de la New York pentru a condamna, de la tribuna forului onusian, războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Astfel, președintele francez Emmanuel Macron a acuzat Rusia de o întoarcere la “epoca imperialismelor” și a denunțat “complicitatea” națiunilor neutre, afirmațiile sale fiind susținute și de cancelarul german Olaf Scholz, în primul său discurs la ONU. La rândul său, președintele american Joe Biden a denunțat încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia. “Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran”, a spus el.

27-30 septembrie: Rusia a organizat referendumuri de alipire a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie la Federația Rusă, demersuri considerate false și ilicite de către Occident, care a transmis că nu le va recunoaște. NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României. Mai mult, UE a formulat propunerea unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, cel de-al optulea de la începutul războiului împotriva Ucrainei, astfel încât “Kremlinul să plătească” pentru escaladarea conflictului în Ucraina prin “simulacrele” de referendumuri din teritoriile ocupate militar în această țară. Pe același scenariu, Rusia a anexat în 2014 peninsula Crimeea, nerecunoscută de comunitatea internaționale, iar agresiunea sa militară împotriva Ucrainei a fost precedată de recunoașterea independenței așa-ziselor republici populare Donețk și Lugansk, regiuni asupra cărora Federația Rusă a aplicat acțiuni de destabilizare tot în anul 2014, după anexarea Crimeei.

29 septembrie: Patru scurgeri de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost semnalate în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei, în apropierea insulei daneze Bornholm, iar NATO a denunțat un act de sabotaj asupra conductelor Nord Stream 1 și 2. Livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1 au fost oprite de Rusia luna aceasta, iar noul gazoduct Nord Stream 2 nu a fost dat în exploatare în urma sancţiunilor europene impuse Rusiei după începerea agresiunii militare contra Ucrainei. Deşi scoase din funcţiune, cele două conducte au rămas pline cu gaz.

Octombrie: Are loc primul summit al Comunității Politice Europene. Parlamentul European cere admiterea României în Schengen. Noi prim-miniștrii la Roma și la Londra. Xi Jinping, reconfirmat în fruntea Chinei în timp ce noua strategie de securitate a SUA stabilește ca priorități “câștigarea competiției cu China”.

1 octombrie: Bulgaria și Grecia inaugurează un interconector de gaze, care va facilita importurile de gaze naturale din Azerbaidjan către UE, precum și viitoare transporturi de gaz natural lichefiat dinspre Grecia spre restul continentului.

6 octombrie: La Praga, în prezența a 44 de lideri de stat din Europa, a luat naștere de facto Comunitatea Politică Europeană. În incinta milenarului Castel din Praga, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, între care și președintele României, împreună cu 17 omologi din restul Europei, între care premierii Marii Britanii și Ucrainei, dar și președinții Turciei și Republicii Moldova, s-au reunit, fără Rusia agresoare, pentru a încuraja dialogul politic și cooperarea și pentru a consolida securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european. Următorul summit la avea loc în primăvara lui 2023, la Chișinău, în Republica Moldova.

© European Union 2022

12-13 octombrie: Miniștrii apărării din țările NATO se reunesc la Bruxelles, context în care decid creșterea stocurilor de muniții și echipamente pe flancul estic și organizarea exercițiului anual de descurajare nucleară. De asemenea, România și alte 13 state aliate au semnat un document pentru achiziția comună de sisteme de apărare aeriană.

13 octombrie: Doctrina Biden într-un “deceniu decisiv”. Noua Strategie de securitate națională a SUA stabilește ca priorități “câștigarea competiției cu China și constrângerea Rusiei”.

18 octombrie: Parlamentul European cere admiterea României în Schengen la începutul lui 2023. Într-o rezoluție non-legislativă, dar cu rol de declarație politică, adoptată marți cu o majoritate covârșitoare, Parlamentul European afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație, iar acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023.

16-23 octombrie: Are loc al 20-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez. Xi Jinping este reales ca secretar general al Partidului Comunist Chinez de către Comitetul Central, începând cu al treilea mandat ca lider suprem al Chinei.

20 octombrie: Liz Truss demisionează din funcția de prim-ministru al Regatului Unit după 45 de zile, devenind premierul cu cel mai scurt mandat din istoria Marii Britanii.

21 octombrie: Liderii UE au agreat “o foaie de parcurs solidă” și un “mandat clar” pentru reducerea prețului la energie prin achiziții voluntare comune de gaze și plafonarea temporară a prețului gazelor

22 octombrie: Giorgia Meloni, lidera partidului Fratelli d’Italia învingător în alegerile legislative, a fost numită prim-ministru al Italiei, succedându-l pe Mario Draghi, ea devenind prima femeie prima femeie prim-ministru din istoria țării

25 octombrie: Pe fondul unei crize guvernamentale, Rishi Sunak a devenit prim-ministru al Regatului Unit, primul asiatic britanic care deține funcția.

Noiembrie: Summitul G20 din Indonezia și prima întâlnire Biden – Xi. Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV pentru România și cere primirea țării noastre în spațiul Schengen. România – capitala diplomatică europeană și transatlantică.

6-18 noiembrie: Are loc Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2022 (COP27) despre atenuarea schimbărilor climatice la Sharm el-Sheih, Egipt, context în care preşedintele Klaus Iohannis și trimisul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au participat la evenimentul de înmânare a celor două scrisori de intenţie privind împrumuturile din partea US Exim Bank pentru Unităţile 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Cele două scrisori de intenţie din partea US Exim Bank vizează un prim împrumut de circa 50 milioane de dolari, care va sprijini derularea Fazei a doua, de lucrări preliminare, a proiectului Unităţilor 3 şi 4 şi un împrumut ulterior, de 3 miliarde de dolari, care să sprijine Faza a treia, de construcţie efectivă a proiectului

8 noiembrie: În Statele Unite au loc alegerile de la mijlocul mandatului președintelui Joe Biden în care sunt disputate toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților a SUA și 35 din cele 100 de locuri din Senatul SUA pentru a determina cel de-al 118-lea Congres al Statelor Unite, în urma cărora Partidul Republican a câștigat la limită controlul Camerei, în timp ce Democrații și-au extins ușor majoritatea în Senat.

© The White House

15 noiembrie: Summitul G20 din Indonezia s-a desfășurat în Bali, cu președintele rus Vladimir Putin drept mare absent și cu prima întâlnire bilaterală dintre președintele american Joe Biden și cel chinez Xi Jinping. Biden și Xi s-au întâlnit pentru prima dată ca lideri ai SUA și Chinei pentru a evita “transformarea competiției în conflict” și a readuce relațiile pe “calea cea bună”. De asemenea, Emmanuel Macron i-a cerut lui Xi Jinping ca Franța și China să își unească forțele împotriva războiului din Ucraina și revenirea Rusiei la masa negocierilor. Astfel, declarația finală a Summitului G20 din Bali a condamnat “în termenii cei mai fermi” agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski li s-a adresat liderilor “G19“, făcând un apel către aceștia să nu ceară un acord de pace prin care Ucraina și-ar știrbi independența sau integritatea teritorială.

15 noiembrie: Doi civili sunt uciși în urma exploziei unor rachete în Polonia, în apropiere de satul Przewodów, în apropiere de granița cu Ucraina. Inițial s-a crezut că sunt rachete rusești lansate împotriva Ucrainei, dar președintele Poloniei și secretarul general al NATO au precizat că rachetele sunt cel mai probabil de origine ucraineană și că incidentul nu a fost unul intenționat. Ambasadorii statelor membre ale NATO s-au reunit în timp ce Polonia se declarase pregătită să solicite declanșarea articolului 4 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede declanșarea mecanismului de consultare între aliați. Președintele polonez Andrzej Duda a discutat la telefon cu președintele SUA, Joe Biden, și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, iar liderii G7 și NATO au adoptat o declarație în care condamnă atacul barbar cu rachete al Rusiei împotriva Ucrainei. Atacurile cu rachete ale Rusiei au avut loc pe fondul eliberării orașului Herson de către armata ucraineană, o înfrângere strategică pentru președintele Putin și forțele ruse, și în timp ce ministrul de externe rus Serghei Lavrov părăsea summitul G20 din Bali, acolo unde Rusia a fost din nou acuzată de Occident pentru invazia sa militară nejustificată împotriva Ucrainei.

16 noiembrie: Comisia Europeană solicită Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen

22 noiembrie: La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și de la instituirea Mecanismului de Cooperare și Verificare prin tratatul de aderare, Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV pentru România, o piatră de hotar evocată de multe state membre în calea aderării României la spațiul Schengen. Astfel, raportul publicat marți, 22 noiembrie, de către executivul european este ultimul astfel de document pe care Comisia îl realizează cu privire la România.

28-30 noiembrie: Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România a fost capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul a fost gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România a găzduit o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München a avut loc pe flancul estic al NATO. Astfel, miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei, iar Republica Moldova a participat în premieră la o astfel de reuniune. De asemenea, aliații au convenit că trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile. În subsidiar, șeful diplomației americane, Antony Blinken, a avut consultări politice cu liderii români și a reafirmat angajamentul SUA pentru parteneriatul strategic cu România, care în 2022 a marcat 25 de ani de la lansare.

© NATO

Decembrie: Macron la Washington. României îi este respinsă aderarea la Schengen de veto-ul Austriei. Izbucnește scandalul de corupție Qatargate în Parlamentul European. Volodimir Zelenski, discurs și vizită istorice la Casa Albă și în Congresul SUA.

1-2 decembrie: Președinții Statelor Unite și Franței, Joe Biden și Emmanuel Macron au demonstrat, la Casa Albă, o unitate și o sincronizare transatlantice de neclintit, în pofida unor dezacorduri privind subvențiile americane care riscă să afecteze poziția economică a Europei, în prima vizită de stat pe care liderul american o primește la Washington și în cea de-a doua pentru liderul de la Elysee în capitala americană. Adresându-se de trei ori publicului – în timpul ceremoniei de primire, înainte de reuniunea lor bilaterală și după discuții -, Biden și Macron au afișat puterea alianței americano-franceze, cea mai veche pentru SUA, și au vorbit pe o singură voce despre războiul Rusiei în Ucraina, sprijinirea poporului ucrainean, China, relațiile bilaterale și parteneriatul cu Uniunea Europeană.

2 decembrie: G7 și Australia se alătură Uniunii Europene pentru a impune un plafon de 60 de dolari pe baril țițeiului rusesc, menit să “împiedice Rusia să profite de pe urma războiului său de agresiune împotriva Ucrainei”.

8 decembrie: Austria și Olanda au votat joi, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație. În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen. Austria este singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda.

14 decembrie: Curajosul popor ucrainean reprezentat de Volodimir Zelenski a fost laureat cu Premiul Saharov pentru libertatea de gândire acordat de Parlamentul European.

15 decembrie: Într-un scandal politic în desfășurare, numit Qatargate, politicieni, membri ai personalului politic, lobbyiști, funcționari publici și familiile acestora ar fi fost implicați în corupție, spălare de bani și crimă organizată care implică statele Maroc și Qatar pentru influență în Parlamentul European. Poliția belgiană a arestat mai multe persoane, printre care eurodeputata greacă Eva Kaili, și partenerul ei italian, Francesco Giorgi, precum și fostul europarlamentar italian Pier Antonio Panzeri și Niccolo Figa-Talamanca, secretar general al unui grup de campanie pentru statul de drept. De asemenea, poliția a închis mai multe birouri din Parlament și a confiscat cel puțin 1,5 milioane de euro în numerar, în urma unei investigații de un an de zile, la nivel european, privind presupuse fapte de corupție și spălare de bani. Ca urmare, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat că va conduce un proces de reformă instituțională privind transparența și măsurile de descurajare a mitei pentru ca activitatea depusă de Parlamentul European în special în lupta pentru libertate și drepturile omului să nu fie afectată de asemenea chestiuni, iar eurodeputații au demis-o din funcția de vicepreședintă a PE pe Eva Kaili.

15 decembrie: Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost adusă în discuție la summitul Consiliului European de iarnă. La finalul summitului UE, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie anul viitor la un summit special consacrat migrației. Tot atunci, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adăugat: “României vreau să-i transmit că vom lucra neobosit pentru aderarea sa la Schengen cât mai curând posibil, anul viitor“.

17 decembrie: Acordul între guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi, prin care va fi realizat un cablu subacvatic electric prin Marea Neagră, a fost semnat, la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi a preşedintelui Klaus Iohannis, gazda ceremoniei.

21 decembrie: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a efectuat o vizită istorică surpriză la Washington, prima sa deplasare externă de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, invazie militară de la care trecuseră 300 de zile. Zelenski a fost primit la Casa Albă de președintele Joe Biden, iar apoi a făcut o pledoarie pasionată și emoționantă în fața Congresului SUA pentru continuarea sprijinului american împotriva asaltului necruțător al Rusiei, într-un discurs care poate fi considerat drept unul istoric, fiind pentru prima dată când un lider de război se adresează unei sesiuni comune a Congresului, după premierul britanic Winston Churchill în decembrie 1941, la câteva săptămâni după atacul japonez de la Pearl Harbor, care a declanșat intrarea Statelor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial.

© President of Ukraine Official Website

31 decembrie: Fostul papă Benedict al XVI-lea a murit la vârsta de 95 de ani. Fostul papă Benedict a fost primul papă de origine germană din ultimii 500 de ani. Când Benedict al XVI-lea a demisionat în 2013 invocând bătrânețea, a devenit primul papă în 600 de ani care a renunțat la această funcție.

Continue Reading

NATO

20 de ani de la discursul lui George W. Bush la București: “Salutăm România în NATO. Vă invităm să vă alăturați marii alianțe a libertății”

Published

on

© The White House Archive

Dacă vizita și discursul președintelui american Bill Clinton la București din 11 iulie 1997 rămân momentele de referință ale debutului Parteneriatului Strategic dintre România și SUA, vizita și discursul succesorului său, George W. Bush, în capitala României din 23 noiembrie 2002 reprezintă pecetluirea deciziei Alianței Nord-Atlantice de a primi România în rândurile sale. În timp ce Clinton venea în România acum 25 de ani la două zile după summitul NATO de la Madrid, în cadrul căruia țara noastră nu a primit invitația de a adera la Alianță, Bush a aterizat la București cu exact 20 de ani în urmă pentru a marca decizia summitului NATO de la Praga, unde România a primit invitația de aderare la Alianța Nord-Atlantică.

Primit la București de președintele de atunci, Ion Iliescu, președintele american și-a început discursul pe scena amplasată în fața Palatului Regal sub culorile unui curcubeu, exclamând: “Dumnezeu ne zâmbește astăzi!”.

Sunt onorat să transmit un mesaj poporului român: vă invităm cu mândrie să vă alăturați NATO, marea alianță a libertății“, a spus Bush, în aplauzele a aproximativ 500.000 de români, la două zile după ce NATO invitase România și alte șase republici ex-comuniste să se alăture comunității euro-atlantice.

 

Evocând căderea regimului Ceaușescu și curajul revoluției române, liderul de atunci de la Casa Albă a subliniat că efortul României de a construi o democrație și de a alege calea libertății “a fost recunoscut printr-o ofertă de aderare la NATO”.

“Salutăm România în NATO. Invitația NATO de a adera a fost, de asemenea, un vot de încredere că veți continua munca grea de reformă politică, economică și militară. Și, pe măsură ce o veți face, veți avea parteneri în toate națiunile din NATO. Promisiunile Alianței noastre sunt sacre, iar noi ne vom respecta angajamentele față de toate națiunile care ni se alătură. Dacă vreun pericol va amenința România – dacă vreo națiune va amenința România, Statele Unite ale Americii și NATO vor fi alături de voi. În calitate de aliat NATO, puteți avea această încredere: Nimeni nu va putea să vă ia libertatea țării dumneavoastră. Aderarea la NATO va face ca România să fie mai sigură, iar România va contribui la forța Alianței NATO în timp ce ne confruntăm cu noi pericole fără precedent”.

Aflat la București la un an de la atentatele de la 11 septembrie 2001 care au zguduit SUA și lumea euro-atlantică, Bush amintea că “deja, trupele noastre servesc cot la cot în Afganistan” și că “deja, România s-a alăturat coaliției globale împotriva terorismului”.

“Și vă mulțumim foarte mult”, spunea președintele SUA de la acea vreme, , care avea să mai viziteze România încă o dată, în aprilie 2008, unde a participat la summitul NATO de la București.

De altfel, cei 18 ani de apartenență formală (2004-2022) ai României la NATO au fost precedați de trei ani de implicare de facto în acțiunile Alianței (2001-2003), momente decisive și care s-au constituit într-o pondere semnificativă în influențarea deciziei politice de a primi România în Alianța Nord-Atlantică.

Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite și activarea, în premieră, a articolului 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă au modificat substanțial procesul de adaptare și justificare a rolului Alianței Nord-Atlantice pentru securitatea euro-atlantică și în noua dinamică negativă a arhitecturii internaționale de securitate. Același moment tragic pentru comunitatea transatlantică și pentru cel mai important actor al relațiilor internaționale a devenit și momentul în care România a demonstrat angajamentul său de a deveni un aliat NATO. Într-o nouă decizie legislativă, Parlamentul de la București a hotărât, în septembrie 2001, participarea României, ca aliat de facto al NATO, la lupta împotriva terorismului internaţional cu toate mijloacele, inclusiv cele militare.

Practic, înainte de a deveni membru de jure al NATORomânia a început să se comporte ca un aliat de facto, devenind parte a Forței Internaționale de Asistență pentru Securitate (ISAF) conduse de SUA care s-a implicat în Războiul din Afganistan, prezență militară care continuă și în prezent. Tot înainte de momentul formal al aderării, în 2003, România și-a început prezența militară în Irak, unde a făcut parte din Forța Multinațională condusă tot de Statele Unite în baza unei ”coaliții de voință” în contextul în care aliați precum Germania și Franța s-au opus acestei intervenții.

Astfel, încă din 2001, forțele militare românești au participat la misiunile NATO în Afganistan, atingând în 2010 cel mai ridicat nivel de prezență al unui contingent militar românesc în operațiunile aliate din această țară – aproximativ 1.800 de militari. Până la retragerea militară SUA și NATO din Afganistan, România a fost al 5-lea aliat NATO ca mărime a contribuției sale cu forțe militare la operațiunea Resolute Support din Afganistan. În cei 20 de ani de prezență în Afganistan, 29 de soldați români și-au pierdut viața ca parte a angajamentului asumat pentru ca România și cetățenii săi să fie parte integrantă a sistemului de apărare colectivă și securitate euro-atlantică.

Implicarea militară română în Irak, care de asemenea precede momentul aderării formale, a debutat în 2003 cu o prezență militară de 730 de soldați, efective sporite cu încă 130 de soldați în anul 2005. În 2008 și 2009, contingentul militar al României în Irak s-a diminuat la 501, respectiv 350 de soldați ca parte a îndeplinirii misiunii aliate. În contextul etapelor succesive de retragere a forțelor multinaționale din Irak, România și-a asumat păstrarea efectivelor militare în teritoriu până în 2011, alături de forțele britanice și americane. Cu toate acestea, ca parte a termenilor acordului de retragere dintre SUA și Irak, România a trebuit să decidă și să pună în practică retragerea trupelor în 2009, făcând parte din penultimul val de retrageri militare înainte de retragerile Marii Britanii și Statelor Unite din 2011. În total, în cei șase ani de prezență militară în Irak, trei militari români și-au pierdut viața.

Două decenii mai târziu de la discursul lui George W. Bush la București, țările NATO vor marca deciziile summitului de la Praga printr-o reuniune a miniștrilor de externe din NATO, care se va desfășura la București în perioada 29-30 noiembrie.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL15 mins ago

Premierii Poloniei și Japoniei s-au întâlnit la Varșovia: Polonia avertizează că “axa China-Rusia este periculoasă”. Japonia va trata Polonia ca beneficiar special al ajutorului pentru dezvoltare datorită sprijinului acordat Ucrainei

Cristian Bușoi38 mins ago

Cristian Bușoi, vizită în Silicon Valley pentru a prezenta acțiunile comisiei pe care o prezidează în PE în domeniul cercetării și inovării: Avem nevoie de o colaborare mai strânsă între UE și SUA în acest sector

Eugen Tomac1 hour ago

Comisia Europeană validează argumentele invocate de Eugen Tomac în procesul deschis la CJUE privind respingerea aderării României la Schengen: A fost o decizie incorectă și regretabilă

PARLAMENTUL EUROPEAN2 hours ago

Dmitro Kuleba și Roberta Metsola au abordat într-o discuție telefonică ”demersurile în vederea creării unui tribunal special pentru crima de agresiune împotriva Ucrainei”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

Victor Negrescu cere Parlamentului European și Comisiei Europene să conteste legalitatea veto-ului Austriei împotriva aderării României la Schengen

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Nicolae Ciucă merge joi în R. Moldova. Premierul se va întâlni cu președinta Maia Sandu și cu premierul Dorin Recean pentru a reconfirma sprijinul României pentru parcursul european al țării

G73 hours ago

Japonia intenționează să contribuie financiar la Fondul voluntar al NATO pentru a sprijini Ucraina cu arme neletale ”până când pacea va reveni în frumoasa țară”

NATO3 hours ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

ROMÂNIA4 hours ago

Departamentul de Stat al SUA constată în raportul anual privind drepturile omului în România probleme legate de corupție generalizată, cenzură, mită, stimulate de lipsa unor mecanisme eficiente

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Charles Michel îi invită pe Klaus Iohannis, Olaf Scholz și ceilalți șefi de stat sau de guvern la Bruxelles pentru a discuta despre situația din Ucraina, competitivitatea UE, securitatea energetică și migrație

NATO3 hours ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO5 days ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ6 days ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

MAREA BRITANIE6 days ago

R. Moldova va primi un nou sprijin de 10 milioane de lire sterline pentru modernizare din partea Regatului Unit

ROMÂNIA6 days ago

”România, stat-far al Francofoniei”. Klaus Iohannis: Ne propunem să transformăm România într-un centru regional de formare în limba franceză a diplomaților și funcționarilor publici din țările francofone

Eugen Tomac6 days ago

Eugen Tomac a cerut Comisiei Europene să vină cu un plan concret pentru a sprijini R. Moldova în fața încercărilor de destabilizare din partea Rusiei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Rareș Bogdan le cere liderilor UE ”să decidă plata unor compensații” pentru fermierii români care ”au pierdut enorm după declanșarea invaziei ruse în Ucraina”

INTERNAȚIONAL1 week ago

AUKUS: De pe coasta Pacificului, liderii SUA, Regatului Unit și Australiei au lansat programul submarinelor cu propulsie nucleară pentru a garanta securitatea globală

U.E.2 weeks ago

Israelul vrea să accelereze ”livrările de gaz către Europa prin Italia”, anunță Benjamin Netanyahu după discuții cu Giorgia Meloni

Team2Share

Trending