Connect with us

SPECIAL

Retrospectivă 2023: Anul ancorării Ucrainei și R. Moldova pe calea integrării europene, al “NATO-izării” Europei, al încoronării de la Westminster Abbey și al parteneriatelor strategice pentru România

Published

on

2023 își numără ultimele ceasuri înainte de a intra în istorie ca anul continuator, în efecte, al războiului la scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Retrospectiva care acompaniază anul ce stă să se încheie este și oglindă a potențialelor efecte pe care le vom resimți în 2024, un an sub stea electorală în Europa, în România, în Republica Moldova și, cel mai important, peste Ocean, în Statele Unite. Demarat sub dilema “2023: Este Occidentul pregătit să tranșeze în favoarea sa prima bătălie dintre democrații și autocrații? Mizele României: Schengen, Marea Neagră, R. Moldova, OCDE și securitate energetică“, anul ce galopează spre următorul a reprezentat, nici mai mult nici mai puțin, anul deciziilor îndrăznețe, al unor succese și eșecuri de etapă, al revenirii extinderii Uniunii Europene ca temă centrală pe agenda europeană, al extinderii Alianței Nord-Atlantice, al alianțelor și parteneriatelor strategice, un capitol în care și România a avut un rol de jucat. Fără îndoială, caracterul continuator al lui 2022 și în 2023 este întruchipat și de momentul solemn, fără precedent în ultimii 70 de ani, al încoronării regelui Charles al III-lea al Marii Britanii, urcat pe tron după decesul Elisabetei a II-a. 

În vreme ce 2022 a fost anul războiului cu premeditare, al despărțirii de “Elisabeta cea Mare” și al deciziilor strategice istorice ale NATO și Uniunii Europene, 2023 intră în istorie ca anul în care Occidentul nu a tranșat în favoarea sa bătălia dintre democrații și autocrații, dar a făcut pași hotărâți în această direcție prin decizii istorice precum livrarea de tancuri de luptă și avioane F-16 către Ucraina pentru a susține contra-ofensiva acesteia, prin “NATO-izarea” Europei cu un singur pixel lipsă ca urmare a aderării Finlandei, dar blocării Suediei, prin reașezarea comunicațională a relațiilor strategice dintre SUA și UE, pe de o parte, și China, pe de altă parte, prin continuarea pașilor către ancorarea Ucrainei și a Republicii Moldova în procesul de integrare europeană și prin înlesnirea viitorului proces de aderare a Ucrainei la NATO.

Prin momentele pe care le-a furnizat – vizitele lui Zelenski la Londra, Paris, Bruxelles, Berlin, Hiroshima, ori București, vizita lui Joe Biden în Ucraina pentru a marca un an de la debutul războiului, summitul Comunității Politice Europene din Republica Moldova, președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene, relansarea relației franco-germane sub semnul celebrării a șase decenii ai “spiritului de la Elysee”, revenirea lui Donald Tusk la putere în Polonia, deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și R. Moldova – 2023 lasă în spate o moștenire consistentă, dar care poate fi insuficientă sub presiunea super-anului electoral 2024, un an în care teza președintelui american Joe Biden al “punctului de cotitură” ar putea lua o turnură.

Blocarea continuă a aderării Suediei la NATO de către Turcia și Ungaria, inexistența unui sprijin decisiv pentru Ucraina, blocarea sprijinului european, de către Ungaria, și american, de către Congres, pentru Ucraina pe linia de finish a lui 2023, incertitudinea asupra extinderii spațiului Schengen cu Bulgaria și România, dar și asupra viitorului procesului de extindere a UE ca urmare a politicii de veto practicate de anumite state sunt eșecuri de etapă sau, mai degrabă, sunetul de goarnă și cronica unor eșecuri care prin materializarea lor vor avea un impact major.

Sub decorul unei mari coaliții și a unui președinte aflat la final de mandat, România încheie anul internațional 2023 cu rezultate care pot intra la capitolul “culegerii dividendelor strategice minus Schengen”. Penultima zi a lui 2023 a transformat acest minus într-un mare plus după ce Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la ora 22:38, în unanimitate decizia privind aderarea graduală a României și Bulgariei cu frontierele aeriene și navale la Schengen, din martie 2024, în vreme ce integrarea deplină și cu frontierele terestre este lăsată spre negociere anul viitor.

Încă o dată în istoria României s-a dovedit că în vremuri de furtună sunt clădite mari decizii strategice, iar în 2023 acestea au fost: a) deciziile summitului NATO de la Vilnius privind planurile de apărare regională, din care unul pentru Marea Neagră; b) parteneriatele strategice bilaterale semnate cu Japonia, la Tokyo, și cu Bulgaria, la Sofia; c) relansarea Parteneriatului Strategic cu Marea Britanie; d) decizia încheierii unui parteneriat strategic cu Ucraina; e) includerea unei strategii americane pentru securitatea Mării Negre în legea bugetului apărării; f) ancorarea Republicii Moldova pe calea aderării la UE prin decizia vizionară și strategică a deschiderii negocierilor de aderare, prin organizarea summitului Comunității Politice Europene la Chișinău, prin crearea unei misiuni de parteneriat a UE în R. Moldova și prin crearea unui regim de sancțiuni împotriva celor care încearcă să destabilizeze această țară; g) obținerea, în premieră, a unui mandat de judecător la Curtea Internațională de Justiție prin înfrângerea, pentru prima dată, a unui contracandidat din Rusia, și obținerea, tot în premieră, a unui mandat de judecător la Curtea Penală Internațională. Acestea sunt decizii care oferă consistență moștenirii politicii externe a României.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională ale anului și a evenimentelor care domină această cronologie

Ianuarie: Croația aderă la euro și Schengen. NATO și UE semnează o nouă Declarație Comună. Franța și Germania celebrează 60 de ani de la Tratatul de la Elysee. SUA și Germania iau decizia trimiterii de tancuri în Ucraina

1 ianuarie: La zece ani de la aderarea la Uniunea Europeană, Croația a adoptat moneda euro, devenind al 20-lea stat membru al zonei euro, și a aderat la spațiul Schengen, devenind al 27-lea stat membru al zonei de liberă circulație.

1 ianuarie: Suedia preia președinția semestrială a Consiliului UE într-o perioadă de “provocări istorice” pentru Europa, România declarându-se pregătită să lucreze cu președinția suedeză, mai ales în contextul în care avea așteptări de la președinția suedeză a Consiliului UE să avanseze dosarul aderării țării noastre la Schengen, după veto-ul Austriei la Consiliul JAI din 8 decembrie 2022.

1 ianuarie: Germania preia conducerea Forței de Reacție Rapidă a NATO. Această Forță a fost activată pentru prima dată, în România, după invazia Rusiei în Ucraina.

1 ianuarie: Timișoara devine Capitala Europeană a Culturii pentru anul 2023.

1 ianuarie: România aniversează 16 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, alături de Bulgaria.

4 ianuarie: Comisia Europeană anunță că anul 2023 este unul al unor borne istorice aflate la ceas aniversar prin marcarea a 20 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Nisa, a 25 de ani de la înființarea Băncii Centrale Europene, a 30 de ani de la crearea pieței unice, 30 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht, a 65 de ani de la intrarea în vigoare a Tratatelor de la Roma și a 70 de ani de la deschiderea pieței comune pentru cărbune și oțel.

9 ianuarie: “Asalt asupra democrației”. Occidentul condamnă tentativa de insurecție din Brazilia, unde sute de “bolsonariști” (susținători ai fostului președinte de extremă-dreapta) au pătruns cu forța în Congres, Curtea Supremă și Palatul Prezidențial după preluarea mandatului de președinte de către Lula Inacio da Silva.

© European Union, 2023

10 ianuarie: NATO și Uniunea Europeană au adoptat o nouă Declarație Comună sub semnul celei mai grave amenințări la adresa securității euro-atlantice, și anume războiul Rusiei împotriva Ucrainei, statuând că NATO reprezintă fundația apărării și securității transatlantice și că apărarea europeană este complementară cu NATO. În același spectru, NATO și UE au decis înființarea unui grup operativ comun privind reziliența și infrastructura critică.

12 ianuarie: Regatul Unit și Japonia, țară care asigură președinția G7 în 2023, au semnat un pact de apărare istoric, care permite trimiterea de forțe britanice în Japonia. Marea Britanie, prima țară europeană cu care Tokyo încheie un astfel de acord.

18 ianuarie: România a preluat președinția Comitetului pentru Securitate al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

20 ianuarie: Președintele francez Emmanuel Macron și premierul spaniol Pedro Sanchez au semnat Tratatul de la Barcelona privind cooperarea franco-spaniolă, arătând un front unit privind răspunsul european la subvențiile SUA

21 ianuarie: India a depășit China ca fiind cea mai populată țară din lume.

© Bundesregierung/ Kugler

22 ianuarie: Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz au marcat, la Sorbona, celebrarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Elysée, precum și marcarea a patru ani de la semnarea Tratatului de la Aachen, privind prietenia și cooperarea franco-germană, cei doi liderii descriind țările lor drept “pionierii refondării Europei”. La 22 ianuarie 1963, președintele Charles de Gaulle și cancelarul federal Konrad Adenauer au semnat „Tratatul de cooperare franco-germană”, mai cunoscut sub numele de Tratatul de la Elysée. Acesta reprezintă fundația strânsei prietenii franco-germane, care constituie, de asemenea, o bază importantă pentru dezvoltarea Uniunii Europene. Prin Tratatul de la Aachen, care a fost semnat de cancelarul federal Angela Merkel și de președintele Emmanuel Macron la 22 ianuarie 2019, Tratatul de la Elysée a fost actualizat și s-a stabilit cursul viitorului pentru a avansa subiecte importante, cum ar fi digitalizarea, educația, clima și tehnologiile durabile.

25 ianuarie: Într-o decizie coordonată, Germania anunță că va trimite tancuri Leopard 2 în Ucraina, iar Statele Unite vor desfășura tancuri M1 Abrams, hotărâri considerate cheie în contextul apărării Ucrainei și pregătirii contra-ofensivei împotriva Rusiei.

28 ianuarie: Generalul în retragere Petr Pavel, fost șef al Comitetului Militar NATO, a fost ales președinte al Cehiei, învingându-l pe fostul premier Andrej Babis

Februarie: Desantul politic al lui Volodimir Zelenski la Londra, Paris și Bruxelles. Un an de război marcat prin vizita lui Joe Biden la Kiev și un nou discurs epocal susținut la Varșovia

2-3 februarie: Premieră de la debutul războiului rus în Ucraina: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și 15 comisari europeni s-au deplasat la Kiev pentru o reuniune cu Guvernul Ucrainei, iar von der Leyen și președintele Consiliului European, Charles Michel, au participat la un summit UE-Ucraina. Liderii instituțiilor UE îi promit președintelui Volodimir Zelenski sprijin a reconstrui o “Ucraină modernă și prosperă, ferm ancorată pe calea noastră europeană comună”. De asemenea, în declarația comună adoptată se arată că UE sprijină formula de pace a lui Zelenski, susține organizarea unui summit, precum și înființarea unui centru internațional pentru urmărirea penală a crimelor de agresiune.

4 februarie: Între SUA și China izbucnește un scandal diplomatic după ce un balon de spionaj chinez, doborât de forțele aeriene ale SUA, a fost descoperit survolând spațiul aerian al Statelor Unite. Incidentul, considerat “o încălcare inacceptabilă a suveranităţii SUA” din partea Chinei, a determinat anularea vizitei șefului diplomației americane, Antony Blinken, la Beijing.

8 februarie: La 80 ani de ani, după aproape cinci decenii în care a servit interesele politicii externe americane din Senatul american și ca vicepreședinte al SUA, și deci pe cele ale Alianței Transatlantice, o pre-condiție a Europei unite, președintele american Joe Biden face un apel la unitate bipartizană în discursul privind Starea Uniunii. “Ne-am unit pentru a apăra Europa. Câștigarea competiției cu China ar trebui să ne unească. Se formează deja punți între partenerii din Pacific și Atlantic”, a spus el.

© President of Ukraine Official Website

8 februarie: La aproape un an de la războiul declanșat de Rusia și după ce în decembrie 2022 a efectuat prima sa vizită externă în vremuri de conflict, președintele ucrainean Volodimir Zelenski începe un turneu diplomatic fulger în Europa, cu vizite la Londra, Paris și Bruxelles. În capitala britanică, Zelenski a fost primit de regele Charles al III-lea la Palatul Buckingham, a ținut un discurs istoric în Westminster Hall în fața Parlamentului britanic și a adoptat o declarație comună cu premierul Rishi Sunak privind sprijinul britanic pentru apărarea Ucrainei. Deplasarea la Paris, considerată mai degrabă o escală către Bruxelles, a fost concretizată prin faptul că Macron l-a decorat pe Zelenski cu Legiunea de Onoare a Franței, iar Franța și Germania i-au promis liderului ucrainean că vor “însoți Ucraina spre victorie, spre pace și spre Europa”.

9 februarie: Summitul extraordinar al liderilor europeni de la Bruxelles consacrat migrației a luat o turnură surprinzătoare prin participarea, în premieră, a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev a susținut un discurs în plenul Parlamentului European, supranumit casa democrației europene, a participat la reuniuni în format restrâns cu liderii UE și s-a adresat summitului european în plen, pledând pentru ajutor militar, ajutor financiar și începerea negocierilor de aderare la UE.

© European Union, 2023

10 februarie: La finalul summitului extraordinar de la Bruxelles, liderii UE au cerut Comisiei Europene să finanțeze măsuri pentru controlul granițelor externe împotriva migrației. De asemenea, Comisia a decis în comun cu Bucureștiul și Sofia să demareze proiecte-pilot în România și Bulgaria pentru gestionarea frontierelor după ce Austria respins prin veto intrarea celor două țări în Schengen, deși ambele îndeplinesc criteriile. De asemenea, ca ripostă politică la Legea americană privind reducerea inflației, Liderii europeni au decis că UE își va consolida suveranitatea economică, industrială și tehnologică, cerând norme mai simple pentru ajutoarele de stat și mobilizarea integrală a fondurilor UE.

10 februarie: Președinta Maia Sandu îl numește pe Dorin Recean, consilierul său pentru securitate, drept prim-ministru al Republicii Moldova după demisia Nataliei Gavrilița.

17-19 februarie: Cea de-a 59-a ediție a Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale, are loc la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei pentru un maraton de conversații strategice, dialoguri diplomatice de la distanță între superputerile lumii, reuniuni informale ale marilor puteri democratice, având pe fundal avertismentul că lumea se află în fața unei diviziuni tot mai mari între “ordini mondiale concurente”, ordinea internațională fiind atacată de revizioniștii autocrați, în timp ce democrațiile liberale ale lumii se trezesc la provocările reprezentate de revizioniștii autocrați și au făcut primii pași importanți pentru a riposta. Concret, prin invadarea Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin a transformat ciocnirea viziunilor concurente într-o realitate brutală și mortală, iar pentru ca principiile liberal-democratice să prevaleze asupra variantelor autocratice, democrațiile trebuie să își reînnoiască viziunea asupra unei ordini internaționale dezirabile. Invitatul de marcă al Conferinței a fost, indubitabil, președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar pe scena MSC au mai urcat vicepreședinta SUA Kamala Harris, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, premierul britanic Rishi Sunak, liderii instituțiilor UE, secretarul general al NATO, dar și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Mai mult, Macron și Scholz au cerut “reechilibrarea” ordinii mondiale și un “parteneriat între nordul și sudul global” pentru o “lume multipolară bazată pe reguli, nu pe revizionism”, iar SUA au acuzat Rusia pentru prima dată de “crime împotriva umanității” în Ucraina.

© President of Ukraine Official Website

20 februarie: Președintele american Joe Biden efectuează o vizită surpriză istorică la Kiev pentru a marca un an de la invazia Rusiei împotriva Ucrainei, devenind primul lider al SUA care vizitează o țară aflată în conflict. de la Kiev. “Vladimir Putin a crezut că poate rezista mai mult decât noi, dar s-a înșelat amarnic. Am creat o coaliție din Atlantic în Pacific pentru a ajuta apărarea Ucrainei”, a spus Biden, în prezența președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, căruia i-a comunicat un nou sprijin militar pentru a face față agresiunii Rusiei.

21 februarie: NATO, Uniunea Europeană și Ucraina au inaugurat un format trilateral de cooperare la un an de la războiul Rusiei pentru a ajuta Ucraina să dezvolte un sistem de achiziții de arme.

21 februarie: Vladimir Putin anunță că Rusia își suspendă participarea la New START, un tratat de reducere a armelor nucleare cu SUA.

© Joe Biden/ Twitter

21 februarie: Președintele SUA se află la Varșovia, unde susține un nou discurs în curtea Palatului Regal din capitala Poloniei pentru a marca un an de la invazia Rusiei în Ucraina și unde participă la un summit cu președintele Poloniei și cu liderii formatului București 9 (B9), grup creat de președinții Andrzej Duda și Klaus Iohannis și care reunește aliații de pe flancul estic al NATO. Într-un nou discurs epocal și istoric susținut în curtea Palatului Regal din Varșovia, pentru a marca un an de la invazia Rusiei în Ucraina, Biden a afirmat că “autocrații nu înțeleg decât un singur cuvânt – NU. Ucraina nu va fi niciodată o victorie pentru Rusia”, a anunțat că va găzdui la Washington, în 2024, summitul de 75 de ani de la înființarea NATO, subliniind că “Rusia știe că un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor – un jurământ sacru” și a elogiat hotărârea Republicii Moldova de a trăi în libertate și de a adera la UE. Un discurs similar fusese susținut de Biden, tot la Varșovia, în martie 2022, în ambele situații liderul de la Casa Albă insistând asupra tezei sale că lumea se află într-un “punct de cotitură” prin bătălia dintre democrații și autocrații.

22 februarie: Rusia este cea mai importantă si directă amenințare pentru securitatea euro-atlantică, iar aliații din NATO sunt angajați să crească nivelul prezenței militare aliate în țările de pe flancul estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, au stabilit, la Varșovia, liderii celor nouă state aliate de pe flancul estic al NATO, într-o declarație comună adoptată la capătul summitului extraordinar al formatului “București 9”, la care au participat președintele american Joe Biden și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. În documentul adoptat în prezența lui Biden și Stoltenberg în ajunul împlinirii unui an de la invazia Rusiei împotriva Ucraina, președinții Andrzej Duda și Klaus Iohannis, co-gazde ale summitului, și ceilalți lideri din regiune condamnă “în termenii cei mai puternici, războiul de agresiune al Rusiei”, sprijină ferm “aspirațiile euroatlantice ale Ucrainei”, și se declară pregătiți să sprijine partenerii precum Republica Moldova.

© Administrația Prezidențială

23 februarie: La o zi după summitul B9 de la Varșovia, președintele Klaus Iohannis și președinta Republicii Moldova Maia Sandu se întâlnesc la București pentru a reconfirma sprijinul României pentru țara vecină în contextul informațiilor apărute că Rusia ar fi pregătit orchestrarea unei lovituri de stat la Chișinău.

24 februarie: Ucraina și aliații săi din Europa, Statele Unite și NATO comemorează un an de la declanșarea războiului de către Rusia prin diferite acțiuni precum discursuri, anunțuri de sancțiuni împotriva Rusiei și sprijin militar suplimentar pentru Kiev. Astfel, UE adoptă cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni economice și individuale împotriva Rusiei, Statele Unite anunță un  nou val de sancțiuni care vizează peste 200 de persoane și entități din Rusia și din afara țării, care au ajutat Moscova să ducă războiul din Ucraina, iar premierul Poloniei a venit la Kiev cu primul lot de tancuri Leopard. În paralel, NATO și UE au receptat cu rezervat propunerea Chinei de pace în Ucraina, considerând-o o serie principii ale unei țări care a semnat o prietenie nelimitată cu Rusia înainte de invazie.

27 februarie: Este semnat Acordul de la Windsor prin Marea Britanie și UE au ajuns la o nouă înțelegere privind protocolul nord-irlandez post-Brexit, deschizând un nou capitol în relațiile lor.

Martie: Japonia și România semnează un Parteneriat Strategic. Xi Jinping, reales președinte al Chinei. Mandat internațional de arestare pe numele lui Putin. Prima vizită externă a monarhului britanic Charles al III-lea. UE definește relațiile sale cu China

© Administrația Prezidențială

7 martie: La Tokyo, premierul japonez Fumio Kishida și președintele român Klaus Iohannis au semnat Declarația Comună de instituire a Parteneriatului Strategic dintre România și Japonia, fiind al doilea astfel de parteneriat pe care România îl încheie cu o țară asiatică, într-un moment în care Japonia asigură președinția grupului G7 al celor mai dezvoltate economii democratice și la capătul a cinci ani de negocieri. Cele două țări au stabilit că Japonia și România vor coopera pentru a acorda asistență Ucrainei și R. Moldova deoarece securitatea Europei şi din Indo-Pacific nu trebuie discutate separat. După vizita în Japonia, președintele României a efectuat o vizită și în Singapore.

10 martie: Xi Jinping a fost ales în unanimitate pentru un al treilea mandat de președinte al Chinei.

10 martie: Iran și Arabia Saudită convin să reia relațiile diplomatice care au fost oprite în 2016, negocierile fiind mediate de Republica Populară Chineză.

10 martie: Întruniți la Casa Albă, președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au adoptat o declarație comună în care au agreat să demareze tratativele privind un acord transatlantic pentru materiile prime, să lanseze un dialog privind stimulentele pentru energie curată, să lucreze împreună pentru a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei și să consolideze securitatea economică și securitatea națională.

14 martie: Alianța AUKUS. De pe coasta Pacificului, liderii SUA, Regatului Unit și Australiei au lansat programul submarinelor cu propulsie nucleară pentru a garanta securitatea globală.

14 martie: Două avioane de luptă rusești Su-27 au doborât o drona americană MQ-9 Reaper, în Marea Neagră, aruncând cu combustibil asupra acesteia. Drept urmare,  tensiunile dintre Statele Unite ale Americii și Rusia au crescut. Într-un semnal de transparență, Pentagonul a desecretizat înregistrarea video a interceptării MQ-9 Reaper de către un avion militar rus, care a provocat prăbușirea dronei în Marea Neagră.

15 martie: Președinții Klaus Iohannis și Rumen Radev au semnat, la Sofia, Declarația de instituire a Parteneriatului Strategic dintre România și Bulgaria.

16 martie: Vot final în Parlamentul de la Chişinău. Limba română va înlocui așa zisa ”limbă moldovenească” în toate legile din Republica Moldova.

17 martie: Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru crime de război. Decizia a fost salutată de UE și de România, care a amintit se numără printre statele care au sesizat CPI pentru crime de război în Ucraina.

20 martie: 18 state membre ale Uniunii Europene, între care și România, au convenit participarea la un program de achiziții comune pentru furniza muniție Ucrainei.

© The Royal Family/ Twitter

23 martie: Marea Britanie și România au semnat o nouă Declarație Comună a Parteneriatului Strategic și au lansat prima ediție a forumului bilateral de consultări.

23-24 martie: Are loc, la Bruxelles, Consiliul European de primăvară, cu liderii europeni ajungând la un acord prin care UE va livra urgent Ucrainei muniție de artilerie și, dacă se solicită, rachete, inclusiv prin achiziții comune. De asemenea, la propunerea României, Consiliul European solicită Comisiei Europene să prezinte un nou pachet de sprijin pentru Republica Moldova

29 martie: Monarhul britanic Charles al III-lea efectuează prima sa vizită în străinătate de la ascensiunea la tron, fiind primit cu onoruri militare la Poarta Brandenburg din Berlin și adresându-se Parlamentului german. El a devenit primul șef de stat primit cu onoruri militare la Poarta Brandenburg.

30 martie: Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen susține un discurs privind relațiilor dintre Uniunea Europeană și China, în ajunul unei vizite la Beijing, stabilind teza de “reducere a riscurilor, nu o decuplare a UE de China” ca principiu de ghidare a acestor relații.

Aprilie: Finlanda aderă la NATO. Româna găzduiește prima conferință consacrată securității Mării Negre

4 aprilie: Moment istoric la Bruxelles, unde Finlanda a devenit al 31-lea membru al NATO în aceeași zi în care Alianța împlinește 74 de ani de la înființare, dublând granița comună a NATO cu Rusia.

© NATO/ Flickr

8 aprilie: Președinții Franței și Chinei, Emmanuel Macron și Xi Jinping, adoptă, la Beijing, o declarație comună care nu menționează Rusia, nu condamnă explicit războiul și pledează pentru “restabilirea păcii”. Vizita liderului francez în China este urmată de o rumoare transatlantică ca urmare a faptului că Macron a declarat că UE trebuie să lupte pentru ”autonomie strategică” și să nu urmeze SUA sau China în chestiunea Taiwanului.

13 aprilie: Bucureștiul, capitala regiunii Mării Negre. România găzduiește prima Conferință privind securitatea Mării Negre și trilaterala cu Ucraina și R. Moldova la nivelul miniștrilor de externe și ai apărării, încheiate cu o declarație comună care stabilește că România, Republica Moldova și Ucraina sunt conectate de istorie, geografie și de viziunea comună pentru un viitor pașnic și prosper.

17 aprilie: Pe urmele lui Konrad Adenauer și Helmut Kohl. Angela Merkel, fost cancelar timp de 16 ani, a fost decorată cu Marea Cruce a Ordinului de Merit, cea mai mare distincție a Germaniei, pentru că a ținut Europa unită.

18-26 aprilie: Președintele Klaus Iohannis efectuează un turneu prezidențial în America de Sud, care cuprinde vizite în Brazilia, Argentina și Chile cu scopul de a relansa dialogul la nivel înalt cu America Latină.

24 aprilie: Uniunea Europeană a înființat, la propunerea României, misiunea civilă pentru securitatea R. Moldova, care a fost lansată oficial cu ocazia summitului Comunității Politice Europene de la Chișinău.

Mai: Încoronarea Regelui Charles al III-lea al Marii Britanii. Summitul G7 de la Hiroshima. “Moldova Europeană”

6 mai: Regele Charles al III-lea al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord și regina Camilla au fost încoronați la Westminster Abbey, marcând începutul simbolic al unei noi ere regale în Marea Britanie. Într-un ritual fastuos și arhaic organizat la Westminster Abbey, care nu a mai fost văzut în Marea Britanie din 1953 de la încoronarea reginei Elisabeta a II-a, regele a fost uns cu ulei sfânt și a depus jurământul regilor, înainte ca arhiepiscopul de Canterbury să-i pună pe cap coroana Sfântului Eduard, sub un strigăt de “Dumnezeu să-l salveze pe rege!”. Charles al III-lea a fost proclamat rege al Marii Britanii pe 10 septembrie 2022, la două zile de la decesul reginei Elisabeta a II-a, deschizând o nouă epocă pentru monarhia britanică. La ceremonia de încoronare au fost prezenți reprezentanți din cel puțin 158 de țări, Printre acești reprezentanți s-au numărat 16 monarhi, 70 de șefi de stat și 10 prim-miniștri. Mulți dintre acești invitați au participat, de asemenea, la recepția de încoronare din 5 mai și la concertul de încoronare din 7 mai.

© The Royal Family/ Facebook

9 mai: Ziua Europei. UE aniversează 73 de ani de la începuturile integrării europene, iar cele mai marcante momente ale zilei sunt discursul cancelarului german Olaf Scholz din plenul Parlamentului European de la Strasbourg și vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Kiev.

15 mai: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este laureat, la Aachen, al prestigiosului premiu Carol Cel Mare.

19-21 mai: Are loc summitul G7 din Japonia, organizat în mod simbolic la Hiroshima. Astfel, liderii G7 au vizitat pentru prima dată împreună Memorialul Păcii de la Hiroshima, orașul devastat de primul atac nuclear din istorie, cu Joe Biden călcând pe urmele lui Barack Obama. La summitul lor, liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britanii, Statelor Unite și UE au stabilit că vor impune noi sancțiuni pentru a slăbi “mașinăria de război” a Rusiei, au asigurat Ucraina de sprijin militar și financiar în 2023 și 2024, au cerut Chinei să facă presiuni asupra Rusiei pentru a înceta războiul din Ucraina și au afirmat că se opun utilizării forței în Taiwan și Asia Pacific. Invitatul special al reuniunii a fost președintele ucrainean Volodimir Zelenski. La summitul G7, SUA au anunțat că pregătesc terenul pentru un sprijin de până la 4 miliarde de dolari în construirea reactorului modular nuclear din România pentru a consolida securitatea energetică europeană.

© G7 Japan/ Twitter

21 mai: La Chișinău, cu zece zile înainte de summitul Comunității Politice, peste 75.000 de cetățeni prezenți la Adunarea Naţională “Moldova Europeană” au adoptat o rezoluție prin care cer includerea aderării la UE în Constituție.

23 mai: “Valencia Trio”: A fost lansată trilaterala Spania – România – Polonia la nivel de miniștri de externe, țări care reprezintă aproape un sfert din populația Uniunii Europene.

© European Union, 2023 – Source: EP

25 mai: Rusia și Belarus semnează la Minsk un acord care permite amplasarea de arme nucleare tactice rusești pe teritoriul belarus.

30 mai: În ajunul summitului Comunității Politice Europene de la Chișinău, Uniunea Europeană sancționează șapte persoane, între care Ilan Șor și Vlad Plahotniuc, sub regimul de sancțiuni creat la propunerea României pentru a contracara acțiunile de destabilizare a Republicii Moldova.

31 mai: Președintele francez Emmanuel Macron a utilizat, la Bratislava, prilejul unui discurs susținut la Forumul Globsec, pentru a retracta afirmațiile sale din 2019 privind “moartea cerebrală” a NATO, distanțându-se totodată și de celebrele cuvinte de acum 20 de ani ale predecesorului său Jacques Chirac la adresa aliaților din Europa Centrală și de Est, care avea să critice pe un ton foarte dur poziţia unor ţări estice – printre care şi România – în contextul sprijinirii SUA în războiul din Irak, operațiune căreia Germania și Franța s-au opus. “Nu am ascultat suficient de mult vocile voastre. În trecut, unii oameni v-au spus că ați ratat ocazia de a tace din gură, noi am ratat ocazia de a vă asculta”, a declarat acum Emmanuel Macron.

31 mai: În ajunul summitului Comunității Politice Europene de la Chișinău, UE și Republica Moldova semnează un acord pentru reducerea tarifelor de roaming, iar șeful diplomației UE inaugurează Misiunea de Parteneriat UE – Republica Moldova.

Iunie: Al doilea summit din istoria Comunității Politice Europene, în Republica Moldova. Regele Charles al III-lea, în România. Germania prezintă prima sa strategie de securitate națională.

1 iunie: Are loc summitul Comunității Politice Europene, găzduit de Republica Moldova. Este cel mai mare eveniment internațional din istoria R. Moldova, unde Europa se reunește la 20 km de granița cu Ucraina pentru “a dovedi unitatea crescândă pe continent”. Președinta țării, Maia Sandu, i-a întâmpinat pe liderii europeni la Castel Mimi din Bulboaca cu “îndemnul inițierii negocierilor de aderare la UE cât mai curând posibil”. În marja summitului la care a participat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, liderul de la Kiev a adoptat alături de președintele Klaus Iohannis o declarație comună de susținere a parcursului european și euro-atlantic al Ucrainei și prin care cei doi lideri au stabilit că România și Ucraina vor organiza consultări privind garanțiile de securitate acordate Ucrainei înaintea aderării la NATO. Potrivit documentului, România va continua să promoveze sprijinul politic şi practic al Alianţei pentru Ucraina în vederea asigurării abilităţii Ucrainei de a-şi apăra în mod eficient suveranitatea şi integritatea teritorială, iar Ucraina va continua să îşi aprofundeze interoperabilitatea cu NATO şi să îşi modernizeze forţele de securitate şi militare. De asemenea, România susține Ucraina în vederea obținerii statutului de stat membru NATO de îndată ce condițiile vor fi îndeplinite.

© Administrația Prezidențială

2 iunie: Regele Charles al III-lea al Marii Britanii efectuează în România a doua sa vizită în străinătate de la urcarea pe tron, dar prima după încoronare. Deși cu caracter privat, vizita cuprinde și un moment public și anume o ceremonie oficială de primire la Palatul Cotroceni și o recepție organizate de președintele Klaus Iohannis în onoarea monarhului britanic, un prieten al României.

6 iunie: Liderii aliaților de pe flancul estic al NATO, reuniți sub formatul “București 9”, au adoptat, la Bratislava, o declarație prin care au cerut ca deciziile summitului NATO de la Vilnius să întărească apărarea pe flancul estic și să lanseze o direcție politică pentru aderarea Ucrainei la NATO când condițiile o vor permite.

12 iunie: În urma unui acord de rotație la guvernare încheiat în 2021 și amânat din cauza unei greve generale în educație, premierul Nicolae Ciucă, președintele PNL, își depune mandatul, fiind înlocuit în funcție de Marcel Ciolacu, președintele PSD.

12 iunie: A murit, Silvio Berlusconi, controversatul magnat italian și cel mai longeviv prim-ministru al Italiei postbelice.

14 iunie: “Zeitenwende”. Cancelarul Olaf Scholz a prezentat prima strategie de securitate națională a Germaniei. Berlinul își asumă oficial ținta NATO de a aloca 2% din PIB pentru apărare.

23-24 iunie: Invazia rusă în Ucraina: Grupul Wagner, condus de Evgheni Prigojin, începe un conflict armat cu armata rusă, cucerind orașul Rostov pe Don și părți din regiunea Voronej, înainte de a se retrage a doua zi, după un acord de pace negociat de președintele belarus Alexander Lukașenko și o înăbușire a unei pretinse lovituri de stat asupra căreia planează multiple controverse. Două luni mai târziu, pe 23 august, un avion în care se afla Evgheni Prigojin s-a prăbușit în Rusia, sporind suspiciunile cu privire la contextul în care sunt înlăturați opozanții lui Putin.

29-30 iunie: Are loc Consiliul European de vară de la Bruxelles în cadrul căruia liderii europeni au reconfirmat abordarea multifațetată a UE față de China, percepută ca “partener, concurent și rival sistemic” și au reiterat angajamentul “deplin și fără echivoc față de perspectiva de aderare a Balcanilor de Vest la UE și sprijinul pentru accelerarea procesului bazat pe merit”. De asemenea, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE.

Iulie: Summitul NATO de la Vilnius, angajamente de securitate pentru Ucraina, România anunță că va găzdui un hub F-16 pentru piloții ucrainieni

1 iulie: Spania preia președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, premierul Pedro Sanchez marcând acest moment printr-o vizită la Kiev de unde a transmis că tema aderării Ucrainei la UE va fi în centrul președinției spaniole a Consiliului UE. Cele patru priorități ale președinției spaniole a Consiliului UE sunt promovarea reindustrializării Europei, trecerea la tranziția ecologică, consolidarea pilonului social și întărirea unității europene.

4 iulie: Iranul se alătură Organizației de Cooperare de la Shanghai devenind al 9-lea stat membru al organizației. OCS este o organizație din care fac parte Rusia, China, patru foste republici sovietice din Asia Centrală – Kazahstan, Tadjikistan, Uzbekistan și Kârgâzstan -, India și Pakistan. Obiectivul acestei structuri este amplificarea cooperării diplomatice, militare și economice dintre statele membre.

6 iulie: România va fi gazda unui hub regional de instruire a piloților pentru operarea avioanelor F-16, facilitatea urmând a fi deschisă și piloților din statele aliate și partenere NATO, inclusiv din Ucraina, a anunțat Consiliul Suprem de Apărare a Țării înainte de summitul NATO de la Vilnius din 11-12 iulie.

8 iulie: În Țările de Jos coaliția de guvernare se prăbușește iar premierul Mark Rutte își anunță viitoarea demisie după alegerile generale olandeze programate pentru toamna lui 2023.

9 iulie: Noua Zeelandă semnează un acord de liber schimb cu Uniunea Europeană cu scopul de a extinde comerțul bilateral.

© NATO/ Flickr

11-12 iulie: Are loc summitul de la NATO la “fortăreața” Vilnius, la 32 de kilometri de granița cu Belarus, stat aliat al Rusiei. Reuniți în capitala Lituaniei, la Vilnius, pe flancul estic, la 150 de kilometri de Rusia, liderii celor 31 de state membre ale NATO, în frunte cu Joe Biden, Emmanuel Macron, Recep Tayyip Erdogan sau Klaus Iohannis, au adoptat cele mai cuprinzătoare planuri de apărare regională de la sfârșitul Războiului Rece, fapt consemnat în declarația finală a summitului. Cele trei planuri de ultimă generație, concepute pentru a contracara cele două amenințări principale ale Alianței – Rusia și terorismul, prevăd 300.000 de soldați la nivel de pregătire ridicat, inclusiv o putere de luptă aeriană și navală substanțială. Unul dintre cele trei planuri, cel sudic, vizează regiunii Mării Mediterane și regiunii Mării Negre, aceasta din urmă fiind reconfirmată ca regiune de importanță strategică pentru NATO. Aliații au aprobat, de asemenea, un nou plan de acțiune privind producția de apărare pentru a accelera achizițiile comune, a stimula capacitatea de producție și a spori interoperabilitatea aliaților. Pentru a-și satisface nevoile de apărare, aliații și-au luat un angajament durabil de a investi în apărare cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB), într-o schimbare de paradigmă față de angajamentul din 2014, din Țara Galilor, având în vedere că națiunile aliate “se confruntă acum cu amenințări și provocări de securitate mai profunde decât oricând de la sfârșitul Războiului Rece”. La summitul din Lituania, primul în formula de 31 de state membre după aderarea Finlandei, Alianța a reafirmat că așteaptă aderarea Suediei, odată cu acordul mediat de secretarul general al NATO între președintele Turciei și premierul Suediei. Reafirmând că Rusia este principala amenințare la adresa securității euro-atlantice, declarația finală a summitului cuprinde nu mai puțin de 45 de mențiuni cu privire la Ucraina, liderii celor 31 de state membre ale NATO luând decizia că vor invita Ucraina să adere la Alianța Nord-Atlantică atunci când “aliații vor fi de acord și vor fi îndeplinite condițiile”. De asemenea, aliații au aprobat cele trei elemente coordonatoare propuse de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și anume un program multianual de asistență pentru Ucraina, care va permite tranziția de la standardele, instruirea și doctrinele din epoca sovietică la cele ale NATO și reconstrucția sistemului de securitate și apărare a țării, un nou Consiliu NATO-Ucraina, un forum pentru consultări și luarea deciziilor în situații de criză în care aliații și Kievul se vor întâlni de la egal la egal, și angajamentul față de viitorul euro-atlantic al Ucrainei. Declarația de la Vilnius tratează încă din primele sale paragrafe provocările pe care o China “coercitivă” le reprezintă pentru securitatea și valorile euro-atlantice și alocă mesaje de sprijin politic în premieră pentru Republica Moldova, îndeosebi privind integrarea europeană a țării și dreptul acesteia de a-și decide propriul curs de politică externă. La summit a participat și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar Republica Moldova a fost reprezentată în premieră la nivel de ministru de externe, iar președintele american Joe Biden a susținut la Vilnius al treilea discurs major pe flancul estic NATO precizând că “SUA nu pot prospera fără o Europă sigură. NATO nu se va clătina în fața Rusiei”.

© The White House/ Flickr

12 iulie: În marja summitului NATO de la Vilnius, liderii G7, în frunte cu SUA, Marea Britanie, Germania și Franța, au semnat o declarație comună prin care au oferit “angajamente de securitate” Ucrainei în drumul către aderarea la NATO.

17-18 iulie: Are loc, la Bruxelles, summitul UE – CELAC, primul după o perioadă de opt ani între liderii europeni și liderii statelor caraibiene și latino-americane cu scopul relansării relațiilor între cele două continente în materie de cooperare energetică, digitală și în privința materiilor prime.

August: “Spiritul de la Camp David” între SUA, Coreea de Sud și Japonia. Danemarca și Olanda anunță că vor livra avioane F-16 pentru Ucraina

© President of Ukraine Official Website

19 august:Spiritul de la Camp David”. Președinții Joe Biden și Yoon Suk Yeol și premierul Fumio Kishida convin asupra parteneriatului trilateral SUA – Coreea de Sud – Japonia, care se opune “comportamentului agresiv” al Beijingului în Asia-Pacific.

21 august: Danemarca și Olanda anunță că vor livra Ucrainei 61 de avioane de luptă F-16, cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski salutând decizia “istorică” și “cel mai important acord” din timpul războiului cu Rusia.

24 august: Argentina, Egipt, Iran, Etiopia, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au fost invitate să se alăture grupului BRICS format din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud.

28 august: Într-o serie de discursuri concomitente menite să pregătesc terenul pentru discuțiile strategice între liderii UE privind extinderea Uniunii, președintele francez Emmanuel Macron relansează ideea unei “Europe cu mai multe viteze” pentru extinderea UE, precizând că “avem nevoie de îndrăzneală”, deoarece “cu 32 sau 35 de membri nu va fi ușor să avansăm”, iar președintele Consiliului European Charles Michel cere UE să dea dovadă de ”curaj politic” și să se reformeze pentru a primi ”viitoarele țări membre” până în 2030.

Septembrie: Summitul celor Trei Mări, pentru a doua oară la București. Summit G20 în India. Parteneriat Strategic SUA – Vietnam. Discursul privind Starea Uniunii Europene. Zelenski și liderii lumii, la Adunarea Generală a ONU. Revigorarea “Antantei cordiale franco-britanice”

© Administrația Prezidențială

6-7 septembrie: Are loc, la București, summitul Inițiativei celor Trei Mări și Forumul de Afaceri al Inițiativei. Extinderea, în premieră, a Inițiativei celor Trei Mări prin includerea Greciei ca stat participant și prin acordarea statului de țară participantă asociată Republicii Moldova și Ucrainei, crearea unui nou Fond de Investiții, înființarea unui fond de inovare al Inițiativei, actualizarea listei proiectelor prioritare strategice și includerea subiectului securității cibernetice pe agenda celor Trei Mări, reprezintă principalele decizii asumate miercuri de liderii statelor Inițiativei celor Trei Mări în Declarația Comună de la București adoptată la finalul celui de-al optulea summit I3M, respectiv a celui de-al doilea găzduit de România și de președintele Klaus Iohannis, o altă premieră la nivelul Inițiativei. La reuniune au participat pentru prima dată cinci țări G7, precum JaponiaRegatul Unit și Franța, alături de partenerii strategici ai I3M – SUA, Germania și Comisia Europeană. Statele Unite au fost reprezentate de John Kerry, emisarul special pentru climă al președintelui Biden, iar Republica Moldova de președinta Maia Sandu.

9-10 septembrie: Are loc, la New Delhi, summitul G20, organizat de președinția indiană. În declarația adoptată, liderii denunță “utilizarea forței” pentru obținerea de câștiguri teritoriale în Ucraina, dar nu condamnă agresiunea Rusiei, care a fost reprezentată de ministrul de externe Serghei Lavrov, având în vedere mandatul internațional de arestare emis pe numele președintelui Putin. La summitul G20, SUA și UE au stabilit că vor moderniza un coridor trans-african crucial pentru infrastructura critică din Africa Subsahariană, acord considerat un semnal al unirii eforturilor în contracararea influenței Chinei. De asemenea, SUA, UE, India, Arabia Saudită și Emiratele Araba Unite au lansat “coridorul economic India – Orientul Mijlociu – Europa” prin care cele trei regiuni vor fi conectate feroviar și prin cabluri electrice și de date. Nu în ultimul rând, Uniunea Africană a aderat la G20 în cadrul summitului din India.

11 septembrie: Preşedintele Statelor Unite, Joe Biden, şi liderul vietnamez Nguyen Phu Trong au semnat, la Hanoi, un acord care ridică relaţia dintre cele două ţări la nivel de parteneriat strategic, ceea ce reprezintă un nou pas înainte în planul SUA de a contracara influenţa Chinei.

© European Union 2023 – Source : EP

13 septembrie: Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține ultimul său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene din iunie 2024. Cu 300 de zile înainte de alegerile europene, Ursula von der Leyen a afirmat că Europa trebuie să răspundă din nou “la chemarea istoriei”, proclamând “nașterea Europei geopolitice” și anunțând o anchetă anti-subvenție privind China. De asemenea, ea a anunțat că procedura rapoartelor privind statul de drept va fi extinsă la statele candidate pentru a fi “pe picior de egalitate” cu statele membre și a propus un “dialog strategic privind viitorul agriculturii UE”. Ea a pledat și pentru aderarea României și a Bulgariei la spațiul Schengen și a enunțat că viitorul Ucrainei, Republicii Moldova și Balcanilor de Vest este în Uniunea Europeană.

14 septembrie: Banca Centrală Europeană majorează ratele dobânzilor din zona euro până la nivelul maxim istoric de 4%, pe fondul presiunilor inflaționiste continue de pe întregul continent.

18-22 septembrie: Liderii occidentali fac din nou un front unit în cadrul lucrărilor Adunării Generale a ONU, reunită la New York pentru cea de 78-a sesiune, pentru a condamna războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a solicita lumii întregi să se ralieze în condamnarea Moscovei în timp ce Ucraina luptă pentru recuperarea teritoriilor pierdute. De la tribuna ONU, Joe Biden și Volodimir Zelenski au cerut unitate globală împotriva agresorului numit “Rusia”, iar Olaf Scholz a avertizat că “soluțiile false” vor duce la o pace dictatorială. România a fost reprezentată pentru a 7-a oară de președintele Klaus Iohannis. Cu acest prilej, el a enunțat trei condiții pentru pace, și anume garantarea și restaurarea independenței și integrității Ucrainei, integrarea R. Moldova și Ucrainei în UE și pedepsirea agresorului numit Rusia. În egală măsură, la New York, a avut loc loc o întâlnire cvadrilaterală între Klaus Iohannis, Volodimir Zelenski, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și vicepremierul Bulgariei, Mariya, Gabriel, prin care s-a decis crearea unui sistem de autorizare pentru exporturile cerealelor ucrainene care să nu afecteze fermierii din România.

© The Royal Family

21 septembrie: Președintele francez Emmanuel Macron și regele britanic Charles al III-lea au revigorat, la Versailles, “Antanta cordială franco-britanică”. “În ciuda Brexit, vom continua să scriem împreună o parte din istoria Europei”, au transmis cei doi cu ocazia vizitei de stat a monarhului britanic în Franța, amânată câteva luni din cauza problemelor politice interne din Hexagon. De altfel, Macron a absentat de la Adunarea Generală a ONU, primindu-i ca oaspeți în Franța, în aceeași săptămână, pe regele Charles al III-lea și pe Papa Francisc.

26 septembrie: Comisia Europeană pune la dispoziție 7 miliarde de euro pentru proiecte de transport, inclusiv cele care facilitează exporturile și importurile Ucrainei și R. Moldova. În premieră, Kievul și Chișinăul pot cere direct finanțare din partea UE.

Octombrie: Liderii UE dau startul discuțiilor strategice privind extinderea Uniunii Europene. Începe războiul Israel – Hamas. Zelenski, prima vizită la București

5-6 octombrie: “Summit-urile gemene” de la Granada. Comunitatea Politică Europeană și liderii UE se reunesc în Spania pentru a pune bazele viitorului Europei. Prin Declarația de la Granada convenită la summitul informal al Consiliului European, liderii celor 27 de state membre ale UE au statuat că “extinderea UE este o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.

© European Union, 2023

7 octombrie: Război Israel-Hamas: Gruparea islamistă, Hamas, care controlează Fâșia Gaza, a masacrat civili israelieni în orașele de la frontieră și la un festival muzical. Cabinetul de securitate al Israelului a declarat oficial stare de război, premierul Netanyahu afirmând că acest atac al Hamas asupra Israelului reprezintă “momentul 11 septembrie 2001” pentru țara sa și “cea mai mortală zi pentru evrei de la Holocaust încoace”. Țara a fost vizitată în perioada următoare de majoritatea liderilor occidentali, în frunte cu președintele american Joe Biden, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și liderii instituțiilor UE. Biden, primul președinte american care s-a deplasat în Israel pe timp de război, a reafirmat că sprijinul SUA pentru Israel este “gravat în marmură şi de neclintit”, în vreme ce secretarul de stat Antony Blinken a avut un maraton de convorbiri telefonice și întâlniri la fața locului cu omologii din regiune și cei aliați.

10 octombrie: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a aterizat la București pentru prima sa vizită în România în calitate de președinte, care coincide implicit și cu prima vizită în țara noastră de când Rusia a declanșat invazia sa militară împotriva Ucrainei și cu prima deplasare în străinătate de la izbucnirea războiului Israel – Hamas, liderul de la Kiev pășind pe sol românesc cu mesajul că “România este un prieten care ne-a venit în ajutor în cea mai neagră zi a noastră și al cărui sprijin devine tot mai puternic cu timpul”. Cu această ocazie, președinții Iohannis și Zelenski au semnat declarația politică prin care au decis ridicarea relației bilaterale România-Ucraina la nivel de Parteneriat Strategic. Totodată, Iohannis și Zelenski au hotărât că România și Ucraina vor rezolva fără întârziere distincția artificială dintre limba română și “moldovenească”, au discutat despre lansarea în curând a “coridorului de cereale” din Ucraina în România via R. Moldova și au agreat că piloții ucraineni vor fi incluși în primul val de pregătire în cadrul centrului de instruire F-16 din România.

© President of Ukraine Official Website

15 octombrie: Au loc alegeri parlamentare în Polonia. După un record istoric al prezenței la vot, conservatorii aflați la putere din 2015 pierd majoritatea și guvernarea în fața coaliției lui Donald Tusk, ex-premier și fost președinte al Consiliului European.

17 octombrie: În timp ce liderii marilor democrații occidentale – SUA, Franța și Germania – se pregătesc să aterizeze în Israel și în Orientul Mijlociu pentru a identifica o soluție la războiul izbucnit între Israel și gruparea politică și teroristă Hamas, premierul maghiar Viktor Orban se află într-o vizită în China, care coincide și cu vizita președintelui rus Vladimir Putin la Beijing, guvernul de la Budapesta difuzând imagini de la întrevederile bilaterale ale controversatului lider ungar cu președintele chinez Xi Jinping și cu președintele rus Vladimir Putin.

18 octombrie: Are loc prima ședință comună a guvernelor României și Ucrainei, încheiată semnarea a șapte documente bilaterale de cooperare. În context, Comisia Europeană salută semnarea unui memorandum România – Ucraina privind culoarele de solidaritate și “rolul esențial și constructiv” al Bucureștiului în funcționarea acestora. De asemenea, Ucraina a recunoscut limba română drept limbă a minorității române și inexistența “limbii moldovenești”.

21 octombrie: Are loc, la Washington, summitul dintre președintele Statelor Unite și președinții Consiliului European și Comisiei Europene, încheiat cu adoptarea unei declarații comune. În fața provocărilor fără precedent, UE și SUA se angajează să coopereze pentru ”o lume mai sigură și mai stabilă”, consolidându-și în același timp relațiile economice.

23 octombrie: Într-o rară ieșire publică comună, liderii serviciilor de informații “Five Eyes” (SUA, Regatul Unit, Canada, Australia și Noua Zeelandă) califică China drept “amenințarea definitorie a acestei epoci” și Rusia o “amenințare permanentă”.

26-27 octombrie: Are loc Consiliul European de toamnă de la Bruxelles. După ore de negocieri, liderii UE au convenit asupra unei poziții comune în războiul Israel-Hamas, cerând “coridoare și pauze umanitare” și sprijinind “organizarea în curând a unei conferințe de pace”. De asemenea, aceștia amânat pentru summitul din decembrie 2023 o decizie privind revizuirea bugetului UE, deoarece Ungaria și Slovacia se opun fondului de 50 miliarde de euro pentru Ucraina. Totodată, liderii UE au aprobat planurile pentru folosirea veniturilor din activele înghețate ale Rusiei la reconstrucția Ucrainei și calea către angajamentele de securitate pentru Ucraina.

Noiembrie: Comisia Europeană recomandă deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și R. Moldova. Primul român ales judecător la CIJ. Întâlnire de gradul zero la San Francisco între Joe Biden și Xi Jinping. Decesul lui Henry Kissinger

© United Nations

1 noiembrie: Primul summit privind siguranța inteligenței artificiale are loc în Regatul Unit, 28 de țări semnând un “acord în premieră mondială” privind modul de gestionare a celor mai riscante forme de inteligență artificială.

8 noiembrie:Extinderea UE este chemarea istoriei”. Comisia Europeană recomandă începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, Moldova și Bosnia și acordarea statutului de candidat Georgiei, o poziție considerată istorică de către președinții Ucrainei și Republicii Moldova, Volodimir Zelenski și Maia Sandu. De asemenea, Comisia Europeană prezintă un nou Plan de creștere pentru Balcanii de Vest format din granturi și împrumuturi în valoare de 6 miliarde de euro, cu plata fondurilor condiționată de îndeplinirea reformelor.

9 noiembrie: Fostul ministru de externe și consilierul prezidențial Bogdan Aurescu a fost ales, la New York, judecător al Curții Internaționale de Justiție, devenind primul român în această poziție după ce a învins un contracandidat din Rusia, fiind pentru prima dată în istoria CIJ când un judecător din Rusia nu va face parte din componența acesteia.

14-17 noiembrie: Președintele american Joe Biden găzduiește summitul APEC de la San Francisco, la care participă președintele chinez Xi Jinping, marcând prima dată din 2017 când Xi pășește pe teritoriul Statelor Unite. La încheierea summitului bilateral, Biden și Xi au decis să reia comunicarea militară și să deschidă o linie telefonică prezidențială directă, precizând că SUA și China sunt în competiție, dar trebuie să evite un nou Război Rece.

© The White House

14-23 noiembrie: Are loc turneul prezidențial al lui Klaus Iohannis în Africa – cu vizite de stat în Kenya, Tanzania și Cabo Verde și o vizită oficială în Senegal – fiind primul demers politico-diplomatic la acest nivel din ultimii 30 de ani și având rolul de a transmite un semnal ferm de voință politică în direcția reangajării România cu Africa, atât în relația directă, bilaterală cu statele africane, cât și ca parte a efortului comun de la nivel european, în contextul mai larg al nevoii de revigorare a relaţiilor Uniunea Europeană – Africa în spiritul unui nou parteneriat.

22 noiembrie: Partidul de extremă-dreapta PVV din Olanda, condusă de Geert Wilders, obține cele mai multe mandate la alegerile generale din Țările Jos, declanșând o perioadă de negocieri complicate pentru ca forțele centriste, moderate și pro-europene să poată forma o majoritate, în vreme ce presa a titrat că rezultatele reprezintă “cel mai mare coșmar al UE”.

30 noiembrie: A murit Henry Kissinger, figură marcantă a diplomației SUA și fost secretar de stat și consilier pentru securitate națională. Veteranul diplomat avea 100 de ani. Cu apelativul “gigant al istoriei”, “Un Franța, Germania, UE, Rusia, China, Japonia și Ucraina l-au omagiat pe Henry Kissinger.

Decembrie: Fum alb la Bruxelles prin decizia deschiderii negocierilor de aderare la UE cu R. Moldova și Ucraina. Ungaria blochează revizuirea bugetului UE și ajutorul pentru Ucraina. Acord pe migrație între instituțiile UE. Dezgheț timid privind aderarea Suediei la NATO. Consiliul UE decide intrarea graduală a României și a Bulgariei în spațiul Schengen, cu frontierele maritime și navale.

1-12 decembrie: În cadrul summitului COP28 privind clima de la Dubai, s-a ajuns la un consens pentru ca țările să “renunțe” la combustibilii fosili, primul acord de acest fel din istoria de 30 de ani a conferinței.

5 decembrie: O nouă victorie pentru România la ONU. Iulia Motoc a fost aleasă judecătoare a Curții Penale Internaționale, devenind primul magistrat român care obține o astfel de poziție.

7 decembrie: Senatul american, divizat între republicani și democrați, nu a reușit să ajungă la un acord privind sprijin financiar și militar pentru Ucraina, deși într-un avertisment rar de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, președintele american a precizat că dacă SUA renunță să sprijine Ucraina, iar Vladimir Putin va ataca un aliat NATO, atunci “vom avea trupe americane luptând cu trupe rusești”.

© Donald Tusk/ Facebook

7 decembrie: Reuniți pentru un summit la Beijing, liderii UE și Chinei au convenit asupra interesului comun al unei relații comerciale echilibrate, cu liderii instituțiilor UE pledând pentru o “relație stabilă”, iar președintele chinez pentru “încredere politică”.

7 decembrie: Înainte de a prelua președinția G7, Italia anunță China că părăsește Inițiativa Noului Drum al Mătăsii după ce devenise prima și singura țară occidentală care se alăturase proiectului.

11 decembrie: Donald Tusk redevine premier al Poloniei. Parlamentul de la Varșovia l-a ales în fruntea unei coaliții care pune capăt epocii conservatoare.

14 decembrie: Congresul SUA a adoptat proiectul de lege privind strategia americană de securitate la Marea Neagră ca parte a legii bugetului apărării, marcând un moment important în istoria complicată a regiunii.

14 decembrie: Răsturnare de situație și fum alb la Bruxelles. Consiliul European, reunit într-un summit crucial la Bruxelles, a adoptat decizia istorică a deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova, într-o hotărâre semnal pentru viitorul politicii de extindere a Uniunii Europene, pe care liderii statelor membre au consacrat-o ca fiind “o investiție geostrategică și geopolitică”, în pofida anunțului inițial al premierului maghiar Viktor Orban că se va opune acestui pas. Decizia, luată în unanimitate, a fost adoptată prin abținerea la vot din partea Ungariei, Orban părăsind sala summitului. Ungaria își menținuse inflexibilitatea, deși Comisia Europeană a deblocat miercuri 10,2 miliarde de euro din fondurile europene alocate Ungariei, într-o decizie pentru care președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a fost acuzată că plătește “cea mai mare mită din istoria UE” lui Viktor Orban. În ceea ce privește Bucureștiul, președintele Klaus Iohannis a punctat că România și-a îndeplinit obiectivul strategic al deciziei vizionare de lansare a negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina.

© Administrația Prezidențială

15 decembrie: La summitul de iarnă al Consiliului European, Viktor Orban a respins fondul de 50 de miliarde de euro al UE pentru sprijinirea Ucrainei, blocând negocierile pentru revizuirea bugetului Uniunii Europene. Astfel, liderii europeni au stabilit că se vor reuni într-un summit extraordinar pentru bugetul UE pe 1 februarie, după ce Ungaria lui Orban a blocat pachetul financiar pentru Ucraina.

15 decembrie: Viitoarele state membre și UE trebuie să fie pregătite în momentul aderării”: Liderii europeni au decis că procesul de extindere și reformarea Uniunii vor “înainta în paralel”

20 decembrie:O zi care va rămâne în istoria UE”. Consiliul și Parlamentul European au ajuns la un acord privind Pactul pentru migrație și azil, înțelegere-cheie pentru extinderea Schengen cu România și Bulgaria.

26 decembrie: Comisia pentru pentru afaceri externe a Parlamentului Turciei votează pentru aderarea Suediei la NATO, dar pentru a fi completă, ratificarea aderării trebuie aprobată în plenul Parlamentului. De asemenea, pentru ca Suedia să devină al 32-lea stat membru NATO, Stockholm-ul trebuie să primească și aprobarea Parlamentului de la Budapesta, Ungaria și Turcia fiind ultimele țări care nu au aprobat această extindere.

27 decembrie: A murit Wolfgang Schäuble, un veteran al politicii germane și europene, ministru de finanțe al Germaniei în timpul crizei zonei euro și un aliat consacrat al lui Helmut Kohl și Angelei Merkel. Wolfgang Schäuble a fost ales membru al Parlamentului Germaniei în anul 1972, la vârsta de 30 de ani, și a rămas parlamentar timp de 51 de ani. În anii ‘80 a fost șef al Cancelariei în timpul lui Helmut Kohl și a jucat un rol major în pregătirea reunificării Germaniei. De asemenea, a fost negociatorul șef al Tratatului de Reunificare a Germaniei, pe care l-a negociat într-un timp record de 6 săptămâni.

© European Union, 2020/ Source: EC – Audiovisual Service

27 decembrie: A murit Jacques Delors. Ca preşedinte al Comisiei Europene în perioada 1985-1995, el a jucat un rol important în crearea pieţei unice, semnarea acordurilor Schengen, Actul unic european, lansarea programului Erasmus, reforma politicii agricole comune şi constituirea Uniunii economice şi monetare care a condus la crearea monedei euro. Totodată, în timpul ultimului său mandat la șefia Comisiei Europene a fost negociat și semnat și a intrat în vigoare Tratatul de la Maastricht, considerat actul de naștere al Uniunii Europene.

27 decembrie: Ministerul Afacerilor Interne de la București anunță un acord politic cu ministerele omoloage din Bulgaria și Austria cu privire la intrarea României și a Bulgariei în spațiul Schengen cu frontierele navale și aeriene în martie 2024 și discutarea în 2024 a aplicării acestuia la frontierele terestre în strânsă legătură cu măsurile compensatorii privind întărirea controlului la frontiere și aplicarea Acordului Dublin. Un anunț similar a fost făcut și de guvernul de la Sofia. Negocierile se află în continuă evoluție, Austria transmițând Bulgariei și României că ridicarea controalelor la frontierele maritime și aeriene nu constituie o apartenență deplină la spațiul Schengen.

30 decembrie: Consiliul Uniunii Europene a adoptat, la ora 22.38, în unanimitate decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România și în Bulgaria, în conformitate cu care acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene și navale ale României începând cu luna martie 2024, o hotărâre care reprezintă oficializarea deciziei de aderare a României cu granițele aeriene și maritime la zona de liberă circulație, decizia fiind salutată de președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, prim-ministrul Marcel Ciolacu, vicepremierul și ministrul de interne Cătălin Predoiu, ministrul de externe Luminița Odobescu, dar și de liderii instituțiilor UE – președintele Consiliului European, Charles Michel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, în timp ce președinția Spaniei la Consiliul Uniunii Europene a precizat că acest acord prin care spațiul Schengen se extinde reprezintă ultimul al mandatului semestrial al Spaniei la cârma UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERVIURI

EXCLUSIV INTERVIU Ambasadorul Spaniei la București: Aderarea României la Schengen trebuie să ajungă din nou pe agenda Consiliului. Vă puteți baza că vom munci din greu pentru a avea succes

Published

on

Subiectul aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen trebuie să ajungă din nou pe agenda Consiliului Justiției și Afaceri Interne, deoarece zona de liberă circulație ar funcționa mai bune dacă cele două țări ar face parte din aceasta, a declarat ambasadorul Spaniei la București, José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro cu ocazia preluării de către Spania a președinției Consiliului Uniunii Europene pentru următoarele șase luni.

“Spania sprijină pe deplin aderarea României la Schengen. La Consiliul din decembrie (n.r. – când aderarea României la Schengen a fost respinsă la vot), ministrul meu de interne a fost foarte vocal și a regretat modul în care a fost gestionat dosarul, pentru că Uniunea Europeană este o comunitate de reguli, iar unele state membre nu le-au respectat în acel moment”, a declarat ambasadorul spaniol.

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano a subliniat că Spania, în calitate de președinție, este un mediator care lucrează la toată nivelurile pentru a ajunge la un consens.

Subiectul trebuie să ajungă din nou la Consiliu. Nu putem lăsa acest subiect ca pe ceva care nu există. (…) Credem că ne-am face treaba mai bine cu România și Bulgaria deja în spațiul Schengen. (…) A face parte din Schengen nu este altceva decât rezultatul normal care ar trebui să vină la sfârșitul unui proces în care toate criteriile au fost îndeplinite. Vă puteți baza pe acest lucru. Vom munci din greu și vom încerca să avem succes în acest dosar“, a promis Pérez-Solórzano, subliniind și faptul că o eventuală schimbare de guvern în Spania în urma alegerilor anticipate din 23 iulie nu va schimba agenda președinției spaniole.

Reprezentantul Spaniei la București a detaliat și prioritățile președinției Spaniei la Consiliul UE, indicând că un acord final privind Pactul pentru migrație și azil reprezintă unul dintre cele dificile subiecte.

El a precizat că aceste priorități au fost construite flexibil pentru a anticipa provocările care pot apărea pe scena internațională, referindu-se la reindustrializarea Europei și autonomia strategică europeană, tranziția ecologică, pilonul social al Uniunii Europene și menținerea și consolidarea unității europene.

Vorbind despre agenda extinderii UE, José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano a precizat că dacă rapoartele Comisiei Europene din luna octombrie vor fi favorabile în ceea ce privește deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Republica Moldova, atunci statele UE trebuie să decidă corespunzător. “Acest proces de aderare se bazează pe merit și dacă ei și-au făcut treaba, ar trebui să ne-o facem și noi pe a noastră”, a subliniat el, menționând că “este timpul să începem și noi discuții despre cum vedem Europa cu un număr atât de mare de state membre”.

În ceea ce privește Ucraina, ambasadorul spaniol a evocat “semnalul puternic” de susținere dat de vizita premierului Pedro Sanchez la Kiev, în prima zi a președinției spaniol, iar referitor la Republica Moldova, Pérez-Solórzano a afirmat că dacă “Chișinăul a avansat deja în trei dosare din cele nouă stabilite este în principal datorită sprijinului României”.

 

Interviul integral: 

CaleaEuropeană.ro: Buenos días, señor embajador, y gracias por esta entrevista con Calea Europea.

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Bună ziua! Mulțumesc frumos pentru această oportunitate.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, Spania preia pentru a cincea oară președinția Consiliului UE. Prima dată, în 1989, Spania a deținut președinția într-un moment crucial pentru unificarea Uniunii noastre europene, odată cu căderea Cortinei de Fier și dispariția erei comuniste în Europa Centrală și de Est. Acum, ne aflăm la 16 luni de când Rusia a readus războiul în Europa prin invazia sa ilegală împotriva Ucrainei, iar prima acțiune a președinției spaniole a fost o vizită a premierului Pedro Sanchez la Kiev. Care sunt planurile dumneavoastră în următoarele șase luni în sprijinul Ucrainei?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Vă mulțumesc foarte mult pentru întrebarea dumneavoastră. Ei bine, înainte de a intra în subiectul sprijinului acordat Ucrainei, după cum ați spus, este a cincea noastră președinție. Toate președințiile spaniole au fost foarte fructuoase, chiar și în 1989. Erau doar trei ani de la aderarea noastră la Uniunea Europeană. În timpul președinției noastre s-a născut ideea de coeziune socială și economică. În 1995, în timpul celei de-a doua noastre președinții, Schengen și-a început drumul cu doar șapte membri. În decembrie 1995, la Barcelona, a fost adoptat numele de Euro pentru moneda comună. În 2002, a avut loc cea mai mare extindere a Uniunii Europene, de la 12 la 27 de state. În 2010, chiar și în contextul marii crize financiare, am avut parte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona și de consolidarea pozitivă a politicii externe și de securitate europene. Așadar, președințiile spaniole ale Consiliului au impulsionat cu siguranță proiectul european.

Revenind la întrebarea dvs., într-adevăr, vizita prim-ministrului Sanchez la Kiev, ca primă acțiune a președinției noastre, oferă un semnal foarte puternic al angajamentului nostru ca europeni și ca spanioli. Ideea domnului Sanchez a fost de a-l asigura pe domnul Zelenski de sprijinul continuu al Spaniei și al UE în toate domeniile, sprijin financiar, militar, monetar, atât timp cât va fi nevoie. În același timp, prim-ministrul Sanchez a susținut încă o dată proiectul de pace al domnului Zelenski, spunând că acesta este singurul real în prezent. Și, în cele din urmă, prim-ministrul Sanchez a făcut clar angajamentul președinției spaniole de a lucra pentru ca toate persoanele care au comis acțiuni ilegale în timpul acestei agresiuni ilegale a lui Putin împotriva Ucrainei să fie trase la răspundere. Așadar, așa cum am spus, a fost un semn foarte puternic din punct de vedere politic pentru a le spune ucrainenilor că suntem alături de ei și că vom rămâne mână în mână cu Ucraina în timpul acestei președinții.

CaleaEuropeană.ro: În timp ce Ucraina ocupă un loc important pe agendă, președinția spaniolă are loc cu un an înainte de alegerile europene, iar țara dumneavoastră a subliniat importanța unității europene. Care sunt principalele priorități ale președinției dumneavoastră la Consiliul UE? Cum veți reuși să faceți ca Europa să progreseze?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Vom fi foarte atenți la orice schimbări care se vor produce pe scena internațională în timpul președinției noastre. Am conceput aceste priorități pe parcursul ultimilor doi ani într-un mod flexibil, pentru a ne adapta la orice posibilă schimbare care ar putea surveni în timpul președinției noastre. Liniile principale ale priorităților noastre au legătură cu reindustrializarea Europei și autonomia strategică europeană, tranziția ecologică, pilonul social al Uniunii Europene și menținerea și consolidarea unității europene.

Prin aceste priorități, dorim, de asemenea, să consolidăm cea mai importantă idee: să aducem Europa mai aproape de cetățenii noștri. Așadar, atunci când vorbim despre autonomia strategică deschisă, ne referim la momentele dificile prin care am trecut în timpul pandemiei cu aprovizionarea cu măști, de exemplu, sau la deficitul de medicamente pe care îl are Uniunea Europeană. Reindustrializarea înseamnă, de asemenea, localizarea în Europa a industriilor importante în principalele domenii: robotică, inteligență artificială, microprocesoare, toate industriile legate de tranziția digitală. În același timp, tranziția ecologică este o obligație pentru noi toți. A face față schimbărilor climatice nu este doar o obligație morală. În Spania este văzută ca o oportunitate, putem reduce facturile de electricitate pentru companii și consumatori prin implementarea energiilor regenerabile și dezvoltarea acestor sectoare. Putem crea locuri de muncă, putem fi, în același timp, lideri în ceea ce privește schimbările climatice și în această luptă a planetei. Așadar, Europa a fost întotdeauna în prima linie în această idee. În ceea ce privește cetățenii, după cum am spus, reducerea facturilor la electricitate va fi unul dintre punctele pe care vom încerca să le atingem prin creșterea stabilității sistemului energetic global. Și, în același timp, vom promova pilonul social. Creșterea economică este bună, dar ea trebuie să fie resimțită de cetățenii noștri. Aceste cifre macroeconomice bune trebuie să se reflecte în viața noastră de zi cu zi. Finanțarea adecvată a statului social va fi un alt punct al angajamentului nostru, acordând o atenție specială minorilor, femeilor care suferă de situații de violență, cardului de handicap al UE sau directivei pentru lucrătorii de pe platforme. Și, în cele din urmă, atunci când vorbim despre consolidarea unității Europei, ne referim la păstrarea unității și solidarității pe care am arătat-o Ucrainei și tuturor țărilor afectate de consecințele teribile ale războiului ilegal împotriva Ucrainei. Acest lucru trebuie făcut prin consens și, mai presus de toate, prin consolidarea valorilor noastre europene.

CaleaEuropeană.ro: Unele dintre aceste priorități – cum ar fi pactul UE privind migrația, normele privind datoria și reducerea dependenței Uniunii Europene față de țările terțe – necesită un efort considerabil pentru a ajunge la un consens. Care considerați că este cel mai dificil, cel mai urgent și cel mai provocator act dintre prioritățile pe care trebuie să le îndepliniți?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Toate acestea reprezintă o mare provocare, dar, în același timp, UE a dat întotdeauna dovadă de puterea de a ajunge la un consens dacă toate statele membre lucrează în mod unit și responsabil. Va fi nevoie de mai mult sau mai puțin timp pentru a ajunge la această poziție comună, în care toate interesele să fie reflectate în consensul obținut. Cele mai recente dificultăți pe care le-am văzut, de exemplu, au fost legate de Pactul privind migrația și azilul, săptămâna trecută, în cadrul Consiliului European. Migrația va fi acolo pentru mult timp și nu putem continua să lucrăm așa cum am făcut-o în trecut. Avem nevoie de noi reguli nu doar pentru a aborda migrația neregulamentară sau ilegală, ci și pentru a aborda migrația legală în Europa. Sper că, lucrând din greu în acest dosar cu toate părțile interesate, statele membre, Comisia Europeană și Parlamentul European, vom ajunge la un final bun la sfârșitul semestrului.

CaleaEuropeană.ro: Ați vorbit despre consens și despre moștenirea pe care Spania o aduce de la președințiile sale anterioare ale UE. În timp ce gestionează Europa, Spania se confruntă, de asemenea, cu un moment politic la nivel național – alegerile anticipate convocate de prim-ministrul Sanchez. Știm că nu este primul caz în care statele membre organizează alegeri naționale în timpul președinției UE, dar întrebările rămân: vor exista schimbări în gestionarea președinției dacă actualul guvern de centru-stânga va pierde puterea în favoarea celui de centru-dreapta sau este vorba de un acord politic mai larg în Spania în ceea ce privește Europa?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Cred că ne aflăm cel mai mult în cel de-al doilea scenariu al dumneavoastră. Cred că Spania a dat dovadă, în această lungă perioadă de timp în Uniunea Europeană, de un spirit pro-european foarte puternic, iar această trăsătură a fost prezentă indiferent de culoarea guvernelor din Spania. Așadar, pot să asigur pe toată lumea că, chiar dacă va exista o schimbare în panorama politică după alegerile din 23 iulie, angajamentul Președinției spaniole, cu prioritățile deja stabilite, va continua.

CaleaEuropeană.ro: În urmă cu o săptămână, președintele Consiliului European a anunțat începerea dialogului politic pentru Agenda strategică 2024-2029, cu extinderea UE în centrul dezbaterii și cu scopul de a decide ce tip de putere geopolitică și economică vrea să fie Europa. Spania va organiza un summit informal al Consiliului European și cel de-al treilea summit al Comunității Politice Europene, la Granada. Scopul este de a avansa agenda extinderii. Care sunt obiectivele dumneavoastră în această privință, cu accent pe Balcanii de Vest, Ucraina și Moldova? A sosit momentul reformelor și al pregătirii extinderii UE?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Uniunea Europeană este un proiect în curs de desfășurare. Ar trebui să sprijinim acele țări care ne împărtășesc valorile și viziunea noastră asupra Europei și care doresc să își lege viitorul de Uniunea Europeană.

Și aceasta este situația de astăzi cu cele trei cazuri pe care le-ați menționat, Balcanii, Ucraina și Moldova. Este timpul să începem și noi discuții despre cum vedem Europa cu un număr atât de mare de state membre. Vom avea același număr de comisari? Vom avea aceeași procedură de luare a deciziilor? Cum putem avansa dacă este dificil să ajungem la un consens la 27? A fost dificil la 12 și 15 membri, dar cum putem construi un proces decizional care să facă o Uniune Europeană operațională pentru aceste țări și pentru aspirațiile lor atunci când vor intra în Uniunea Europeană. În Balcani ne așteptăm la mai multe progrese. Procesul durează prea mult, dar mai este încă de lucru pentru a îndeplini toate criteriile de la Copenhaga.

Ucraina și Moldova fac o treabă foarte bună, în circumstanțe foarte dificile. Am luat notă de raportul oral foarte recent al Comisiei Europene înainte de raportul oficial din octombrie și am văzut că ambele țări încearcă să facă tot ce pot și au înregistrat progrese foarte bune. Sper că vom avea ocazia să vorbim despre extindere într-un mod optimist și, în același timp, să gestionăm în mod adecvat așteptările cetățenilor din țările implicate.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, nu sunteți doar reprezentantul diplomatic al Spaniei în România, ci și în Republica Moldova. Când vine vorba de Republica Moldova, noi, românii, avem un atașament deosebit. Cât de importantă este cooperarea cu România în ceea ce privește Republica Moldova? Credeți că atât Chișinăul, cât și Kievul vor obține în acest an decizia de deschidere a negocierilor de aderare?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Pentru mine este o onoare să fiu ambasadorul Spaniei în Republica Moldova. Am fost acolo de două ori. Mi-ar plăcea să fiu acolo mai des. Și sper să fiu acolo în timpul acestei președinții. Spania consideră Moldova deja o prioritate și ne-am angajat să deschidem o ambasadă cu drepturi depline la Chișinău, cât mai curând posibil.

România și Republica Moldova sunt vecini și parteneri foarte apropiați. România a contribuit foarte mult, ajutând Moldova încă de la început în condițiile dificile pe care țara le trăiește din cauza războiului de agresiune al lui Putin împotriva Ucrainei. Cooperarea noastră cu România în acest dosar este puternică, deoarece apreciem foarte mult contribuția și evaluarea României cu privire la modul în care stau lucrurile în Moldova și cum văd ei evoluția Moldovei. România a depus deja un mare efort pentru a sprijini voința Republicii Moldova de a accede la Uniunea Europeană, iar unele rezultate pozitive au fost reflectate în raportul oral pe care l-am menționat deja.

Dacă Republica Moldova a avansat deja în trei dosare din cele nouă stabilite este în principal datorită sprijinului României în abordarea acestui subiect. Cred că restul statelor membre sunt conștiente de greutatea și de cuvântul politic pe care România îl are în raport cu Republica Moldova și de inițiativele pe care România le promovează. Ucraina și Republica Moldova și-au exprimat deja voința și pentru noi este momentul să livrăm. Să așteptăm până în octombrie, să vedem rapoartele Comisiei și să gestionăm acest subiect în consecință.

CaleaEuropeană.ro: Dacă raportul va fi pozitiv, putem spera la o decizie pozitivă în Consiliul European, în decembrie?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Ar putea fi. Așa cum spunem întotdeauna, acest proces de aderare se bazează pe merit și dacă ei și-au făcut treaba, ar trebui să ne-o facem și noi pe a noastră.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, aici, în România, avem o vorbă. Se numește “cireașa de pe tort”. În engleză este “cherry on the cake”.

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Nu-mi spuneți… E Schengen.

CaleaEuropeană.ro: Ultima noastră întrebare se referă la Schengen, într-adevăr. Sintetizând prioritățile președinției spaniole a Consiliului UE, peisajul european în general, alegerile naționale care se apropie în Spania și un obiectiv primordial al României – acela de a deveni în sfârșit membră a spațiului Schengen – ați menționat acum câteva zile că intenționați să puneți acest subiect pe ordinea de zi în această toamnă. Ce fel de asigurări puteți da Bucureștiului?

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Primul lucru, și România știe deja, pentru că am spus-o de mai multe ori, este că Spania sprijină pe deplin aderarea României la Schengen. La Consiliul din decembrie, ministrul meu de interne a fost foarte vocal și a regretat modul în care a fost gestionat dosarul, pentru că Uniunea Europeană este o comunitate de reguli, iar unele state membre nu le-au respectat în acel moment.

Acum suntem la președinția Consiliului. Suntem ceea ce în engleză se numește “honest broker”. Suntem mediatori, lucrăm la toate nivelurile, în strânsă colaborare cu toate statele membre, cu Comisia și cu Ministerul nostru de Interne, pentru a ajunge la un consens. Subiectul trebuie să ajungă din nou la Consiliu. Nu putem lăsa acest subiect ca pe ceva care nu există. Este foarte important.

Schengen trebuie să funcționeze în mod corespunzător. Până acum nu funcționează corespunzător, deoarece există controale la frontierele interne, de exemplu. Credem că ne-am face treaba mai bine cu România și Bulgaria deja în spațiul Schengen. Ele sunt deja o frontieră externă a Uniunii și își fac deja partea lor. Așadar, a face parte din Schengen nu este altceva decât rezultatul normal care ar trebui să vină la sfârșitul unui proces în care toate criteriile au fost îndeplinite. Vă puteți baza pe acest lucru. Vom munci din greu și vom încerca să avem succes în acest dosar, ca și în celelalte pe care le-am menționat.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, vă mulțumesc pentru interviu și “buena suerte” cu președinția spaniolă.

José Antoni​o Hernández Pérez-Solórzano: Mulțumesc frumos!

Continue Reading

INTERVIURI

EXCLUSIV INTERVIU | La 60 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Germaniei și Franței la București promit sprijin “de neclintit și necondiționat” pentru aderarea României la Schengen

Published

on

© Arhivă - Ambasada Germaniei în România & Ambasada Franței în România

La 60 de ani de la Tratatul de la Élysée care a consfințit reconcilierea dintre Franța și Germania, doi foști inamici pe câmpurile de luptă ale celor două războaie mondiale și doi viitori aliați de nădejde în făurirea Europei unite, ambasadorii Franței și Germaniei în România, Laurence Auer și Peer Gebauer, afirmă că “niciodată nu a fost atât de important să arătăm că reconcilierea și acțiunile care urmează reconcilierii sunt posibile” și promit că sprijinul Parisului și Berlinului pentru aderarea României la spațiul Schengen va rămâne “ferm și de neclintit”.

Într-un interviu comun acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro pentru a celebra cele șase decenii de la semnarea Tratatului de la Élysée, șefii misiunilor diplomatice franceze și germane au asigurat că țările lor, dar și Uniunea Europeană, vor sprijini Ucraina “cât timp este nevoie și cu orice este nevoie” pentru că este și în interesul europenilor ca Ucraina să fie victorioasă în recâștigarea controlului asupra propriului teritoriu.

 

“Valorile noastre și libertatea noastră sunt în joc pe câmpul de luptă din Ucraina”, a precizat Peer Gebauer.

În ajunul unor momente solemne și politice importante la Paris, la Sorbona și la Palatul Élysée, acolo unde președintele Macron și cancelarul Scholz vor conduce o nouă reuniune a Consiliului de Miniștri franco-german, cei doi ambasadori au manifestat susținerea țărilor lor pentru procesul de extindere al UE, pentru continuarea dezbaterii privind reformarea sistemului de vot din UE, cu accent pe majoritatea calificată și nu pe votul în unanimitate și au salutat cooperarea dintre UE și NATO.

Referitor la Republica Moldova, ambasadorii au evidențiat responsabilitatea asumată de Franța și de Germania, alături de România. “Acum, munca se află sub responsabilitatea Moldovei. (…) Dar este adevărat că vom ajuta guvernul. Suntem cu toții gata să ajutăm”, a spus Laurence Auer.

Cei doi ambasadori au subliniat că sprijinul Franței și Germaniei pentru aderarea României la spațiul Schengen va rămâne la fel. 

“Nu este doar în interesul României și al poporului român să facă parte din familia Schengen. Este și în interesul nostru. Este în interesul european. (…) România s-a dovedit a fi întotdeauna un partener foarte constructiv al nostru în UE, în NATO, fără să blocheze niciodată deciziile, fiind întotdeauna una dintre acele țări care fac parte din soluție, nu din problemă. Și cred că avem nevoie de mai multe “Românii” în acest demers în UE”, a detaliat ambasadorul Gebauer.

De cealaltă parte, ambasadoarea Auer a evocat perspectiva economică, mai ales că Germania și Franța sunt principali investitori în România. “Sunt sigură că această poziție este susținută de companiile noastre. (..) Ele pierd bani în fiecare zi prin lipsa aderării la Schengen. Așadar, ambele noastre comunități de afaceri vă susțin obiectivul. Așadar, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Iar cele două țări ale noastre sprijină necondiționat România în vederea aderării”, a afirmat ea.

CaleaEuropeană.ro: Bună ziua, tuturor. Începem acest an cu un interviu special pe Calea Europeană. Sunt multe momente în istoria Uniunii Europene, dar unele au o semnificație specială, cum ar fi prietenia dintre Franța și Germania. O avem astăzi alături de noi pe ambasadoarea Franței în România, doamna Laurence Auer. Vă mulțumim pentru acest interviu, doamnă ambasador. Și îl avem alături de noi și pe domnul ambasador Peer Gebauer, ambasadorul Republicii Federale Germania în România. Vă mulțumim foarte mult pentru acest interviu pentru Calea Europeană. Este o plăcere să fim găzduiți de dumneavoastră cu o ocazie atât de importantă. Suntem la un an de la războiul Rusiei în Ucraina, dar sunt și momente de sărbătoare în Europa și unul dintre ele este reconcilierea dintre Franța și Germania. Astăzi sărbătorim cea de-a 60-a aniversare a Tratatului de la Élysée, dar și cea de-a patra aniversare a Tratatului de la Aachen, care a pus Germania și Franța împreună într-un parteneriat pentru Europa. Astăzi, când ne gândim la Germania și Franța, ne gândim la puterea Uniunii Europene. Nu doar în ceea ce privește influența în procesul decizional al UE, ci și în ceea ce privește faptul că unitatea europeană pe care o prețuim și de care beneficiem în prezent nu ar fi fost posibilă fără reconcilierea germano-franceză. În ce situație se află parteneriatul germano-francez și Uniunea Europeană în ansamblul ei, la cea de-a 60-a aniversare a Tratatului de la Élysée și la cea de-a patra aniversare a Tratatului de la Aachen?

Laurence Auer (Ambasadoarea Franței): Vă mulțumim foarte mult pentru invitație. Este un simbol faptul că putem avea un interviu comun cu Calea Europeană. Este, de asemenea, un simbol că o putem face astăzi, cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a Tratatului de la Élysée. Astăzi îi avem din nou la Elysée pe președinte (Emmanuel Macron), pe cancelar (Olaf Scholz), pe miniștri, și niciodată nu a fost atât de important să arătăm că reconcilierea și acțiunile care urmează reconcilierii sunt posibile. Din punctul meu de vedere, astăzi, în Europa, este cu atât mai important să putem arăta exact ceea ce construiesc Franța și Germania împreună, în mod concret, pentru cetățeni. Este un nou tratat pe care îl avem din 2019, cu o mulțime de acțiuni. Dar astăzi, pentru Franța, am vrut să ne concentrăm pe subiecte, cumva pe securitate, dar și pe industrie, pe acțiune, pe schimbările climatice și pe tineri, pentru că am considerat că trebuie să investim într-o nouă perspectivă. Și să ne bazăm pe aceste subiecte care sunt esențiale pentru continent, în acord între acești doi părinți fondatori ai UE.

CaleaEuropeană.ro: Da, dacă aruncăm o privire la cronica ilustrată a Uniunii Europene, îi vedem pe președintele Charles de Gaulle și pe cancelarul Konrad Adenauer la Tratatul de la Élysée dându-și mâna pentru viitorul Europei pe care îl trăim astăzi aici. Dar, bineînțeles, principalul subiect care conduce agenda internațională este războiul brutal și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. La un an de zile s-au întâmplat multe și s-au luat decizii majore la nivelul UE și transatlantic, în ciuda faptului că unii și alții susțin că Berlinul și Parisul nu erau convinși anterior că Rusia va invada. Ce pot face în continuare UE, Germania și Franța pentru a ajuta Ucraina, ținând cont în același timp de faptul că 2023 este anul care precede alegerile din 2024, iar UE are propriile provocări interne de rezolvat. Aveți în vedere o abordare de tipul “cât timp este nevoie” pentru a ajuta Ucraina sau una mai echilibrată?

Dr. Peer Gebauer (Ambasadorul Germaniei): Mă aștept la o continuare clară a abordării “cât timp este nevoie și cu orice este nevoie” pe care am adoptat-o ca Uniune Europeană, ca Franța și Germania. Și asta pentru că nu este doar în interesul Ucrainei, ci și în propriul nostru interes să ne asigurăm că Ucraina va câștiga și va fi victorioasă în recâștigarea controlului asupra propriului teritoriu. Aveți dreptate, agresiunea brutală a Rusiei împotriva Ucrainei, la care suntem martori în fiecare zi, a fost un șoc pentru noi toți, dar a provocat și un răspuns foarte puternic și unit. Un răspuns unit pentru care trebuie să muncim în continuare. Nu este de la sine înțeles. Și de aceea aveți perfectă dreptate când vă întrebați cum ne poziționăm, la ce ne putem aștepta să vedem în conturarea reacției noastre. Dar, din nou, așa cum suntem cu toții convinși și așa cum am realizat că și valorile noastre și libertatea noastră sunt în joc pe câmpul de luptă din Ucraina, sunt foarte încrezător că vom continua să facem tot ceea ce este necesar și atât timp cât va fi necesar.

2024 va avea într-adevăr multe evoluții și alegeri interesante care vor avea loc la nivel european. Dar haideți, în primul rând, să aruncăm o privire asupra anului 2023, unde simt că se vor lua multe decizii. Va fi o perioadă decisivă în fața noastră și de aceea este atât de important să continuăm să forjăm un răspuns puternic.

CaleaEuropeană.ro: Doamnă ambasador, anul 2023 a început cu câteva momente importante. NATO și UE au semnat o nouă Declarație Comună de cooperare, în care se afirmă că NATO este piatra de temelie a apărării și securității euro-atlantice, recunoscând în același timp valoarea adăugată a apărării europene, un concept promovat neobosit de marile țări din UE, precum Franța, țară care în urmă cu un an a anunțat că va conduce și prezența înaintată a NATO aici, în România. Ce înseamnă această declarație comună NATO-UE pentru arhitectura de securitate europeană, având în același timp în vedere și războiul Rusiei din Ucraina?

Laurence Auer: Este o declarație foarte importantă pentru că în acest context de război, în care căutăm unitate, solidaritate, este important să exprimăm această cooperare între NATO și UE prin declarații concrete. Am lucrat pe parcursul anului 2022 la ceea ce numim Busola Strategică, un document la care am lucrat la nivelul UE și care a fost aprobat de Consiliul European în martie. În această viziune a provocărilor militare și de securitate am identificat provocări precum securitatea cibernetică, civilă și militară. Dacă ne uităm la chestiunea sateliților, a dronelor etc., știm cu toții că amenințările cu care ne confruntăm pot fi tratate de NATO, dar și că trebuie să avem răspunsuri globale. Și, în același timp, summitul NATO a aprobat Conceptul său strategic, cu recunoașterea rolului Europei de Est, a rolului Mării Negre în acest nou context, și cred că este foarte important să menținem legătura. Nu există certuri, există doar necesitatea de a putea răspunde foarte rapid cu un răspuns unic la amenințările și, de asemenea, la noua vecinătate. Vreau să spun că UE a lansat la Praga, la 7 octombrie 2022, Comunitatea Politică Europeană, care își propune să fie o discuție politică cu membrii care sunt în interiorul UE, dar și în afara ei. Este destul de important, de asemenea, în acest context geopolitic care s-a schimbat atât de mult într-un an de zile, să avem un răspuns rapid, să nu ne punem întrebări despre cine face ce.

CaleaEuropeană.ro: Domnule ambasador, anul 2023 marchează, de asemenea, etape importante, cum ar fi cea de-a 30-a aniversare a Tratatului de la Maastricht și a pieței unice sau cea de-a 20-a aniversare a Tratatului de la Nisa, tratate și momente care au pregătit Europa pentru o integrare mai profundă, reconciliind Estul și Vestul. Iar anul trecut, cancelarul Scholz a declarat că centrul de greutate al Europei se mută spre Europa de Est, vorbind despre reforma regulii unanimității. Recent, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a deplâns încă o dată faptul că, de multe ori, țările UE nu sunt capabile nici măcar să redacteze un comunicat de presă “pentru că nu se pot pune de acord asupra aceleiași formulări”. Ea se referea, bineînțeles, la dreptul de veto și la regula unanimității. Există loc de dezbatere pe acest subiect sensibil sau, având în vedere opoziția din partea altor țări, putem considera că este o măsură de protecție a intereselor naționale în UE?

Dr. Peer Gebauer: Cred cu tărie că există loc de dezbatere, iar această dezbatere este deja în curs de desfășurare, deoarece marea majoritate a statelor membre ale UE își dau seama că este nevoie de o reformă. Acum, desigur, pentru o țară mai mică, calitatea de membru al Uniunii Europene nu ar trebui să fie însoțită de teama de a fi lăsată în afara procesului de luare a deciziilor. Este valoros faptul că fiecare voce este auzită și fiecare stat membru are un vot foarte puternic de dat. Este important ca acest lucru să rămână un pilon important al sistemului nostru de luare a deciziilor la nivel european. Pe de altă parte, așa cum ați subliniat în întrebarea dumneavoastră, există din ce în ce mai multe situații în care ne dăm seama că regula unanimității își atinge limitele și pur și simplu nu mai suntem capabili să acționăm. Dacă ne imaginăm o situație cu și mai multe state membre și dorim să impulsionăm agenda de extindere în acest sens, este clar că este necesar să găsim modalități mai bune de luare a deciziilor. Există diferite modalități și instrumente pentru a aborda acest aspect. Putem extinde domeniul de aplicare a votului majoritar în anumite domenii fără a modifica tratatele și cred că acesta este un aspect asupra căruia se concentrează acum în principal discuția. Apoi, bineînțeles, putem extinde și mai mult sistemul prin modificarea tratatelor. Aceasta este întotdeauna o bătălie dificilă și, cu siguranță, nu este ceva ce se va întâmpla în următoarea lună. Dar există o înțelegere clară a faptului că o țară care poate bloca restul nu este o situație ideală. Cred că această înțelegere s-a extins și de aceea rămân încrezător că vom vedea progrese în domeniul votului în UE, în lunile și anii care vor urma.

CaleaEuropeană.ro: UE a luat o decizie specială majoră în 2023, iar Germania și Franța, alături de România, au jucat roluri importante. Cu o zi înainte ca Comisia Europeană să își anunțe avizul conform căruia Moldova și Ucraina ar trebui să primească statutul de candidat la UE, președintele Macron, cancelarul Scholz, președintele Iohannis și premierul Draghi s-au aflat la Kiev, iar o săptămână mai târziu, Consiliul European a acordat Ucrainei și Moldovei statutul de candidat. Pentru Republica Moldova, Franța și Germania, împreună cu România, au făcut de fapt mai mult prin crearea Platformei de Sprijin. Ce pot face și mai mult Franța, Germania și România pentru Republica Moldova? Există posibilitatea de a lua o decizie privind deschiderea capitolelor de negociere?

Laurence Auer: Suntem foarte mândri că Franța și Germania sunt cu adevărat în fruntea acestei mișcări alături de România. Suntem co-președinți ai Platformei de sprijin. A fost o a treia ediție a platformei pentru Moldova care a avut loc în Franța, după ce a avut loc la București și la Berlin. Următoarea va fi în Republica Moldova, la Chișinău. Și pregătim summitul Comunității Politice Europene acolo. Suntem mândri și noi de decizia politică. Nu a fost doar acordarea acestui statut de candidat pentru Ucraina și Moldova, a fost și un punct de plecare și avem mult de lucru. Acum, munca se află sub responsabilitatea Moldovei. Ei ar trebui să pregătească o listă a stadiului reformelor care se fac. Nu este o muncă simplă, după cum știți, este nevoie de timp. Dar este adevărat că vom ajuta guvernul. Suntem cu toții gata să ajutăm. De asemenea, sunt mândră pentru că, în același timp, am împins deschiderea negocierilor cu Albania și Macedonia de Nord. De asemenea, a fost important pentru că, dacă abordăm subiectul extinderii ca întreg, a fost și un răspuns geopolitic la ceea ce se întâmplă cu Ucraina și la recunoașterea a ceea ce vrem să fim, a ceea ce vrem să facem împreună. Trebuie să adaug, de asemenea, că, în decembrie, am decis să acordăm același statut și Bosniei. Deci, în ansamblu, Balcanii de Vest și Moldova și Ucraina nu sunt lăsate deoparte. Și simt că responsabilitatea Franței și a Germaniei în toate cazurile a fost evidentă. Și, bineînțeles, vom face același lucru până când România va adera la Schengen.

CaleaEuropeană.ro: Ultima întrebare are o sensibilitate specială pentru România. Am sperat cu toții că, de la 1 ianuarie 2023, România va deveni parte din spațiul Schengen. Eforturile noastre naționale pentru acest obiectiv au fost cumva alimentate și de sprijinul pe care Franța și Germania l-au declarat public, pentru că ne amintim de discursul pe care fostul ministru de externe francez Jean-Yves Le Drian l-a avut în Parlamentul României și de discursul cancelarului Olaf Scholz la Praga. Dar Austria a avut o altă opinie și am primit în schimb un veto. Cum putem depăși acest impas anul acesta? Sprijinul Germaniei și Franței pentru aderarea României la Schengen va rămâne nediminuat și de neclintit ca anul trecut?

Dr. Peer Gebauer: Pot să vă asigur că sprijinul nostru, și sunt sigur că vorbesc aici și în numele lui Laurence și al guvernului francez, că sprijinul nostru comun pentru aderarea României la Schengen va rămâne ferm și de neclintit. Am susținut în mod activ extinderea spațiului Schengen și am fost, de asemenea, la fel de dezamăgiți ca și dumneavoastră de faptul că nu am reușit să obținem acest rezultat la ultimul Consiliu Justiție și Afaceri Interne din decembrie. Vă spun de ce sprijinul nostru va rămâne așa cum este. Nu este doar în interesul României și al poporului român să facă parte din familia Schengen. Este și în interesul nostru. Este în interesul european. Există acest unghi geopolitic, pe care Laurence tocmai l-a abordat, în ceea ce privește extinderea UE. Același lucru este valabil și pentru extinderea Schengen. În vremuri de criză, este și mai important să ne apropiem și să ne deschidem unii către alții. Iar acest lucru are o relevanță foarte practică, de exemplu, atunci când vine vorba de ajutorul nostru care trece prin România către Ucraina sau invers în ceea ce privește exporturile din Ucraina, care sunt facilitate prin România. La un moment dat, sperăm că vom putea pune mai mult accent pe reconstrucția din Ucraina. Din nou, este extrem de important atunci să avem granițe deschise, să avem un flux liber de bunuri de sprijin și de ajutor. Și de aceea este în interesul nostru. Și vă voi da un al doilea motiv pentru care este în interesul nostru. România s-a dovedit a fi întotdeauna un partener foarte constructiv al nostru în UE, în NATO, fără să blocheze niciodată deciziile, fiind întotdeauna una dintre acele țări care fac parte din soluție, nu din problemă. Și cred că avem nevoie de mai multe “Românii” în acest demers în UE. Nu este corect să nu acordăm României ceea ce merită și ceea ce are dreptul să primească. România a îndeplinit toate condițiile pentru a fi membră și de aceea trebuie acum să le îndeplinim. Vă întrebați dacă mai există loc pentru atingerea acestui obiectiv. Eu cred că există. Discuțiile continuă și, bineînțeles, există mai multe straturi care sunt relevante pentru acest aspect. Bineînțeles, pentru Austria, problema migrației este una importantă. Vom avea o reuniune specială a Consiliului European în luna februarie, care se va concentra, de asemenea, asupra problemelor legate de migrație. Să vedem cum putem face lucrurile să avanseze acolo, astfel încât să existe o punte de trecere și o modalitate de a deschide spațiul Schengen și pentru România și Bulgaria.

Laurence Auer: Nu aș putea spune altceva. Ceea ce pot doar să adaug este că, având în vedere că o mulțime de soldați aici, cu materiale și ajutoare umanitare tranzitează din România, avem această inițiativă care se numește “Coridoare de solidaritate”, prin care grânele Ucrainei tranzitează România. Este foarte important ca fluiditatea frontierelor și circulația mărfurilor să poată fi ușurată prin aderarea la Schengen. Sunt sigură că această poziție este susținută și de companiile noastre. Franța este al doilea investitor în România. Ele pierd bani în fiecare zi prin lipsa aderării la Schengen. Așadar, ambele noastre comunități de afaceri vă susțin obiectivul. Așadar, cu cât mai repede, cu atât mai bine. Iar cele două țări ale noastre sprijină necondiționat România în vederea aderării.

CaleaEuropeană.ro: Cred că sunt niște declarații foarte puternice care vin la cea de-a 60-a aniversare a Tratatului de la Élysée, în semn de prietenie față de România. Madame l’Ambassadrice, merci beaucoup pour cet entretien! Herr Botschafter, vielen Dank für dieses Gespräch! Și la mulți ani pentru parteneriatul francez și german!

Dr. Peer Gebauer: Vă mulțumesc foarte mult! Mulțumim!

Laurence Auer: Mulțumesc mult. Și vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți!


Summitul franco-german din această duminică începe cu o ceremonie la Universitatea din Sorbona, prin care este marcată împlinirea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Élysée, între liderii francez Charles de Gaulle şi german Konrad Adenauer, la 22 ianuarie 1963, şi la care președintele Macron şi cancelarul Scholz ar urma să susţină câte un discurs.

Cel de-al 23-lea Consiliu de Miniştri franco-german, care reuneşte cabinetele ambelor ţări, se desfășoară duminică după-masă şi se încheie printr-o declaraţie comună cu privire la viitorul Europei. Mai târziu, liderii celor două ţări vor lua cina împreună.

La 22 ianuarie 1963, președintele Charles de Gaulle și cancelarul federal Konrad Adenauer au semnat „Tratatul de cooperare franco-germană”, mai cunoscut sub numele de Tratatul de la Élysée. Acesta reprezintă fundația strânsei prietenii franco-germane, care constituie, de asemenea, o bază importantă pentru dezvoltarea Uniunii Europene. O dată cu Tratatul de la Aachen, care a fost semnat de cancelarul federal Angela Merkel și de președintele Emmanuel Macron la 22 ianuarie 2019, Tratatul de la Élysée a fost actualizat și s-a stabilit cursul viitorului pentru a avansa subiecte importante, cum ar fi digitalizarea, educația, clima și tehnologiile durabile.

Continue Reading

EDITORIALE

Retrospectivă 2022: Anul războiului cu premeditare, al despărțirii de “Elisabeta cea Mare” și al deciziilor strategice istorice ale NATO și Uniunii Europene

Published

on

2022 își numără ultimele ceasuri înainte de a intra în istorie ca anul în care războiul a revenit pe continentul european și, în egală măsură, ca anul în care personalitatea epocală a istoriei postbelice, regina Elisabeta a II-a, a trecut la cele veșnice. Cu dificultate poți găsi ani în sfera relațiilor internaționale care să graviteze în jurul a puține momente, poate de la anii Primului și celui de-al Doilea Război Mondial. Retrospectiva care acompaniază anul 2022 imortalizează cum praful de pușcă a înlocuit diplomația de salon, tancurile și militarii au substituit coloanele oficiale de lideri politici și diplomatici, iar rachetele au încercat în zadar să distrugă curajul unui popor, vocile liderilor și unitatea transatlantică. În fapt, retrospectiva lui 2022 începe din ultima săptămână a lui 2021, când Rusia a prezentat Occidentului pretențiile sale de securitate, căci garanții nu pot fi numite solicitări precum încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Ceea ce a urmat, inclusiv dezvăluirile privind informațiile, au încadrat și chiar au anticipat că 2022 va fi anul războiului cu premeditare adus de Rusia pe sol european prin invazia sa militară la scară largă asupra Ucrainei și al despărțirii de vechea arhitectură de securitate continentală.

2022 este în mod invariabil anul în care a izbucnit prima ciocnire în sens clasic, militar, între democrații și autocrații, cele două lumi politico-economice și militare care își vor disputa supremația în competiția strategică a secolului al XXI-lea pentru a decide cine va scrie regulile noii ordini internaționale. Deși premeditat, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a fost declanșat în timp ce liderii de pe ambele maluri ale Atlanticului de Nord meșteșugiseră în 2021 o reedificare a frontispiciului transatlantic după aproape cinci ani în timpul cărora casa alianței dintre America de Nord și Europa a fost jefuită de populism, iar fundația sa a fost sistematic erodată, inclusiv interior de actori ambientali ce nu împărtășesc aceleași valori și mod de viziona și de a acționa în comunitatea globală.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei a început, practic, în fața unei alianțe transatlantice reclădite, într-o simfonie aproape sincron la Washington, Londra, Bruxelles, Paris, Berlin, Roma, Varșovia, București sau Madrid. Fără să o spună, America și Europa erau pregătite de consecințe și, mai mult decât de atât, aveau să pregătească astfel de consecințe strategice. Sancțiuni peste sancțiuni, o izolare internațională fără precedent a Rusiei, o decuplare deopotrivă brutală și graduală a Europei de dependența energetică de Rusia, un sprijin financiar, militar, politic și umanitar pentru Ucraina de neclintit și decizii geopolitice majore, atât pentru NATO, cât și pentru UE, prin invitarea Finlandei și Suediei să adere la NATO, prin oferirea statutul de țări candidate la UE pentru Ucraina și Republica Moldova, prin apariția de facto a Comunității Politice Europene, dar și prin discursul “Zeitenwende” prin care cancelarul Germaniei a anunțat că Berlinul va deveni cea mai puternică armată pentru apărarea securității europene, în timp ce se va desprinde de dependența sa energetică față de Rusia.

O relație transatlantică aflată pe aceeași partitură pentru a asigura o concomitență între o ordine de securitatea europeană în desfacere și zorii unei alteia noi. Așa pot fi sintetizate deciziile de la cele trei summit-uri NATO din 2022 – la o zi de la invazia rusă, la o lună de la debutul războiului și summitul de la Madrid care a consfințit adoptarea Conceptului Strategic al Alianței, al doilea document cardinal pentru funcționarea NATO după Tratatul fondator. Trei summit-uri în care, succesiv, aliații au decis să activeze în premieră Forța de Reacție Rapidă a NATO, să activeze planurile de apărare pentru flancul estic pentru prima dată, să înființeze patru noi grupuri de luptă, dintre care unul în România, și să redefinească Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității euro-atlantice. Așa pot fi sintetizate și acțiunile concordante ale Uniunii Europene și ale Statelor Unite, unde livrările de gaz natural lichefiat american au depășit importurile de gaze rusești.

Fără doar și poate, eforturile comunității transatlantice ar fi fost zadarnice pentru întreaga securitate europeană dacă la Kiev nu s-ar fi format din mers și într-un ritm surprinzător un adevărat lider de război. Îmbrăcat în haine specifice militarilor, Volodimir Zelenski s-a transformat din actorul ce juca rolul de ”slujitor al poporului” în seriale de televiziune în președintele salvator și slujitor al curajosului popor ucrainean. Discursurile sale și comunicarea strategică pe care Kievul a adoptat-o după invazie au făcut și fac parte din arsenalul cu care Ucraina apără, pe propriul teritoriu, libertatea și democrația în Europa. Nu întâmplător, Zelenski a încheiat anul geopolitic 2022 printr-un discurs rostit, în carne și oase, de la tribuna Congresului american, într-o alocuțiune care a amintit de discursul lui Winston Churchill în Congresul SUA la scurt timp după atacul de la Pearl Harbor.

Bucureștiul s-a comportat ca o adevărată capitală europeană și euro-atlantică, în timp ce și-a atins atins obiective sinonime cu interesul național, pentru a închide, însă, anul, cu amărăciune. Țara UE și NATO cu cea mai lungă frontieră cu războiul, România a derulat un sprijin neobosit pentru Ucraina, de la înființarea unui hub umanitar la preluarea a milioane de cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului și la susținerea acțiunilor juridice internaționale pentru ca vinovații de acest război și atrocitățile comise să fie trași la răspundere. Încă o dată în istoria României s-a dovedit că în vremuri de furtună sunt clădite printre cele mai mari obiective strategice naționale, iar în 2022 acestea au fost: ancorarea pe orbita europeană a Republicii Moldova, care a devenit stat candidat pentru aderarea la UE, ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare, atașat parcursului european al țării încă de la aderarea la Uniune, dobândirea statutul de țară candidată pentru aderarea la OCDE, înființarea unui grup de luptă al NATO în România, stabilirea regiunii Mării Negre ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică și recunoscută ca atare în noul Concept Strategic, iar activarea Forței de Reacție Rapidă a NATO în premieră aliată chiar în România a venit să confirme lecția predată de România aliaților și partenerilor occidentali: toate acțiunile revanșarde ale Rusiei în vecinătatea comunității euro-atlantice au avut ca platformă de lansare regiunea Mării Negre. Cu toate acestea, România a fost protagonistul nefericit al unui eșec de proporții al unității europene, când, la final de 2022, veto-ul nejustificat al Austriei a blocat aderarea țării noastre la spațiul Schengen.

CaleaEuropeană.ro vă propune, în cele ce urmează, o retrospectivă a celor mai importante momente de pe scena europeană, euro-atlantică și internațională ale anului, iar în mod deloc surprinzător războiul Rusiei împotriva Ucrainei domină această cronologie.

Ianuarie: Pregătiri (non)-diplomatice… pentru război. Franța anunță că va conduce o prezență NATO în România. Bucureștiul primește invitația de aderare la OCDE

1 ianuarie: Franța preia, de la Slovenia, președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, iar președinția lui Macron peste Europa făgăduia o UE “suverană și stăpână pe destinul său”. Însă, istoria avea să plaseze Franța și cârma sa la Consiliul UE într-o situație similară că precedenta președinție franceză la nivelul UE, în a doua jumătate a anului 2008, când Rusia a atacat Georgia. De asemenea, Franța a preluat și conducerea Forței de Reacție Rapidă a NATO. În aceeași zi, Polonia a preluat președinția OSCE, o organizație consacrată securității europene și care reunește atât țările europene, cât și SUA și Rusia, Varșovia având ca prioritate… soluționarea conflictelor din Marea Neagră. Tot la 1 ianuarie 2022, Germania a preluat președinția G7, redevenit un club al unității democrațiilor, iar Indonezia președinția G20, un format transformat în câmp de ciocniri politice între democrațiile occidentale și autocrații precum China și Rusia.

1 ianuarie: România aniversează 15 ani de la aderarea sa la Uniunea Europeană, alături de Bulgaria. 

3 ianuarie: Într-un rar demers de consonanță politico-strategică la nivelul marilor puteri nucleare ale lumii, SUA, China, Rusia, Marea Britanie și Franța au adoptat o declarație în calitate de membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU în care au afirmat că “un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie să fie purtat niciodată”.

4-6 ianuarie: Izbucnesc proteste în Kazahstan: Președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev impune stare de urgență la nivel național din cauza protestelor violente care au avut loc în regiune ca urmare a creșterii prețului la benzină. Alianța militară a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) aprobă o misiune de menținere a păcii în Kazahstan, ca răspuns la o solicitare oficială de asistență militară din partea președintelui kazah Kasîm-Jomart Tokaev, iar Forțele CSTO conduse de Rusia intră în Kazahstan pentru a ajuta guvernul să restabilească controlul asupra țării.

10 – 14 ianuarie: O săptămână crucială pentru securitatea europeană, soldată cu incertitudine, mai ales că Moscova a staționat aproximativ 100.000 de soldați în apropierea graniței cu Ucraina, lucru pe care Occidentul l-a interpretat ca o pregătire pentru invazie, cu scopul de a forța NATO să facă concesii privind arhitectura de securitate în Europa. La Geneva au avut loc consultările strategice și diplomatice dintre Statele Unite și Federația Rusă privind arhitectura de securitate în Europa, care s-au încheiat după aproape opt ore, reliefând un dialog de pe poziții diametral opuse. Washington-ul a sperat că ar putea elimina pericolul unei noi invazii ruse în Ucraina fără a accepta vreuna dintre solicitările în domeniul securităţii ale Rusiei, în timp ce Moscova a urmărit să obțină așa numite “garanții de securitate” privind limitarea extinderii NATO și non-desfășurarea de trupe aliate în statele ce au aderat post-1997, inclusiv România, și a cerut garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO. În paralel, la sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles a avut loc o întrunire a Comisiei NATO-Ucraina, calificată de secretarul general Jens Stoltenberg “drept o oportunitate de a face schimb de evaluări privind situația de securitate, de a exprima sprijinul ferm al aliaților pentru Ucraina și de a se coordona înainte de angajamentele diplomatice cu Moscova”. La o zi distanță, SUA și aliații au decis “o abordare unificată a NATO”. Discuțiile dintre Occident și Rusia au continuat la Bruxelles și la Viena, în formatul Consiliului NATO – Rusia și la nivelul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.

© European Union 2022 – Source : EP

11 ianuarie: Președintele Parlamentului European David Sassoli a murit la Aviano, Italia. El a fost succedat pe 18 ianuarie de europarlamentarul maltez Roberta Metsola care a devenit prima persoană malteză care ocupă această funcție și a treia femeie, după Simone Veil și Nicole Fontaine, care conduce legislativul european.

18-21 ianuarie: Continuă discuțiile diplomatice pentru prevenirea unui război între Rusia și Ucraina. Noua șefa a diplomației germane, Annalena Baerbock, efectuează prima sa vizită la Moscova, avertizându-l pe omologul rus Serghei Lavrov împotriva unor acțiuni militare, în timp ce șeful diplomației americane, Antony Blinken, s-a deplasat la Kiev pentru a arăta susținere față de Ucraina și pentru a avertiza că Rusia poate decide oricând să atace Ucraina. În paralel, secretarul general al NATO propunea organizarea unei serii de reuniuni NATO – Rusia pentru detensionarea situației, iar președintele american Joe Biden îl asigura pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski de întreaga sa susținere. De asemenea, SUA asigură Rusia că vor transmite un răspuns la propunerile de securitate avansate de Moscova, iar NATO respinge categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria.

19 ianuarie: Președintele francez Emmanuel Macron prezintă, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, prioritățile președinției Franței la Consiliul UE, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”. În aceeași zi, liderul francez anunță că Franța este dispusă să asigure rolul de națiune-lider a unui grup de luptă al NATO în România.

22 ianuarie: Criza ruso-ucraineană continuă. Ministerul de Externe de la Londra afirmă că, potrivit informațiilor disponibile, guvernul rus intenționează să “instaleze un lider pro-rus la Kiev în timp ce se gândește dacă să invadeze și să ocupe Ucraina”, iar SUA trimit primul pachet de ajutor militar către Ucraina, asigurând Kievul că nicio decizie privind securitatea Ucrainei nu va fi luată “fără Ucraina”. Între timp, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz se pregătesc de discuții cu Vladimir Putin, iar SUA și Marea Britanie le recomandă cetățenilor lor să părăsească Ucraina. NATO trimite Rusiei propriile propuneri privind ordinea de securitate în Europa.

25 ianuarie: Consiliul OCDE a adoptat decizia privind deschiderea discuțiilor de aderare cu România (alături de alte cinci state). Odată cu această decizie, România a obținut statutul de țară candidată la aderare.

29 ianuarie: Sergio Mattarrella este reales în funcția de președinte al Italiei.

Februarie: SUA trimit 1.000 de soldați în România. Franța anunță susținere pentru aderarea României la Schengen. Inevitabilul se produce, Rusia declanșând “cel mai mare război în Europa din 1945 încoace”. Ucraina răspunde cu semnarea cererii de aderare la UE

2 februarie: Președintele SUA Joe Biden a aprobat trimiterea a 3.000 de militari americani în Europa de Est, dintre care 1.000 în România, pentru a întări flancul estic al NATO pe fondul tensiunilor cu Rusia, evocând obligația sacră a Statelor Unite conform articolului 5 din Tratatul NATO de a apăra fiecare centimetru de teritoriu aliat.

3 februarie: România găzduiește o reuniune a miniștrilor de externe din țările de pe flancul estic al NATO, cunoscutul format “București 9, la care au participat în premieră și ministrul de externe francez și cel ucrainean. Mai mult, ministrul de externe al Franței s-a adresat Parlamentului României cu ocazia împlinirii a 15 ani de la aderarea la UE și a afirmat susținerea Parisului pentru aderarea României la spațiul Schengen.

© Kremlin

4 – 20 februarie: Are loc cea de-a 24 ediție a Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022, care s-a desfășurat la Beijing. Momentul, important pentru diplomația chineză și rolul internațional al președintelui Xi Jinping, a fost considerat drept un eveniment ce a întârziat invazia plănuită de Vladimir Putin în Ucraina. Deschiderea Jocurilor Olimpice de la Beijing a fost însă precedată de o declarație comună anti-SUA și anti-NATO semnată de Xi și Putin, statuând că “relațiile China – Rusia sunt superioare alianțelor din perioada Războiului Rece”.

8 februarie: Emmanuel Macron este primit, la Moscova, de Vladimir Putin, unde îi propune liderului rus garanții de securitate concrete pentru a evita războiul.

9 februarie: Avioane F-18 SuperHornet ale SUA, avioane F-16 ale Statelor Unite și avioane Typhoon Eurofigher ale Forțelor Aeriene Germane vin în România alături de aeronavele de luptă ale Italiei pentru a proteja spațiul aerian al NATO la Marea Neagră.

11 februarie: Guvernele României și R. Moldova se reunesc pentru prima dată la Chișinău: Printre acorduri semnate, reducerea tarifelor de roaming, un nou pod peste Prut și ajutor nerambursabil de 100 de milioane de euro pentru Republica Moldova.

11 februarie: Declarația unității transatlantice vine de la Baza Mihai Kogălniceanu din România: “Nu vor exista niciodată aliați de rangul unu și aliați de rangul doi în NATO. Există doar aliați NATO uniți ca unul singur”. Președintele Klaus Iohannis și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-au aflat în vizită la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, unde au ajuns cei 1.000 de soldați americani pe care SUA i-au dislocat pe fondul tensiunilor cu Rusia, dar și primul convoi cu tehnică militară

11 februarie: Joe Biden, Klaus Iohannis și liderii Franței, Marii Britanii, Germaniei, Italiei, Poloniei, Canadei, NATO și UE au discutat despre pachetul de sancțiuni împotriva Rusiei dacă invadează Ucraina.

13 februarie: Frank-Walter Steinmeier a fost reales președinte al Germaniei.

15 februarie: Putin și Scholz, față în față pentru prima dată: Rusia nu vrea “un război în Europa”, dar invocă un “genocid” în estul Ucrainei. Germania susține că securitatea nu poate fi obținută decât împreună și nu împotriva Rusiei.

© Munich Security Conference

18 – 20 februarie: Cea de-a 58-a ediție a Conferinței de Securitate de la München, cel mai prestigios forum consacrat securității transatlantice și internaționale, are loc la celebrul hotel Bayerischer Hof din capitala Bavariei pentru un maraton de conversații strategice, dialoguri diplomatice de la distanță între superputerile lumii, reuniuni informale ale marilor puteri democratice, având pe fundal un peisaj geopolitic oscilant între iminența unei invazii sau atac militar al Rusiei asupra Ucrainei și continuarea căii diplomatice în discuțiile dintre Occident și Moscova pe marginea arhitecturii de securitate a Europei. Importanți lideri și oficiali transatlantici – de la vicepreședintele SUA Kamala Harris și secretarul de stat Antony Blinken la triada germană “cancelarministru de externe – ministru al apărării” și până la liderii UE și NATO – au urcat pe scena Conferinței, afirmând unitatea transatlantică în fața oricăror acțiuni ale Rusiei. Moscova a refuzat să fie reprezentată la acest forum, iar președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a efectuat atunci ultima sa vizită înainte de invazia militară a Rusiei. El a cerut un calendar pentru aderarea Ucrainei la NATO, în timp ce premierul britanic Boris Johnson a avertizat că Rusia pregătește “cel mai mare război în Europa din 1945 încoace”.

19 februarie: Joe Biden este convins că Putin “a luat decizia” invadării Ucrainei și afirmă că America, Europa, comunitatea transatlantică și întreaga lume liberă sunt unite. De asemenea, liderul american a convocat o reuniune a Consiliului de Securitate Națională.

21 februarie: Președintele rus Vladimir Putin semnează decrete de recunoaștere a independenței Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk cu efect imediat. El cere, de asemenea, parlamentului să ratifice tratatele de prietenie și ajutor reciproc cu teritoriile separatiste. Într-o adresă adresată națiunii, președintele Putin declară că Ucraina este o țară „fără tradiție de stat independent și o creație artificială a fondatorului Uniunii Sovietice Vladimir Lenin” și că țara a devenit un „regim marionetă al SUA plin de corupție”.

22 februarie: Decizia Rusiei este amplu condamnată de comunitatea occidentală, Franța acuzând Rusia de “derivă ideologică” și etichetând drept “paranoic” discursul lui Vladimir Putin. Germania suspendă proiectul Nord Stream 2 ca răspuns la recunoașterea de către Rusia a Republicii Populare Donețk și Republicii Populare Lugansk ca state independente. Parisul cere sancțiuni țintite și o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, iar UE, SUA și Marea Britanie adoptă primele seturi de sancțiuni împotriva Rusiei.

© Kremlin

24 februarie: Rusia a lansat în zorii zilei de joi o invazie pe scară largă împotriva Ucrainei – terestră, aeriană şi navală -, cel mai mare atac al unui stat împotriva altui stat în Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial. Preşedintele Vladimir Putin a anunţat o operaţiune militară în Ucraina pentru a apăra separatiştii din regiunea Donbas, situată în estul ţării. “Am luat decizia pentru o operaţiune militară”, a spus Vladimir Putin într-o declaraţie surpriză la televizor, cu puţin timp înaintea orei 03:00 GMT. Liderul de la Kremlin a cerut armatei ucrainene “să depună armele” şi a promis să contracareze orice interferenţă străină în operaţiunea rusă în Ucraina. Vladimir Putin a indicat că responsabilitatea pentru orice vărsare de sânge va fi pe conştiinţa regimului ucrainean, iar răspunsul va fi instantaneu dacă cineva încearcă să confrunte Rusia. Președintele Volodimir Zelenski a decretat legea marțială în Ucraina ca urmare a atacurilor Rusiei, afirmând că țara sa este în stare de război. Liderii comunității transatlantice au condamnat în termeni cei mai duri agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, care încalcă flagrant dreptul internațional, pe care au denumit-o “o zi neagră pentru Europa și o amenințare serioasă la adresa securității euro-atlantice” și au anunțat că invadarea de către armata rusă a țării vecine va avea consecințe pentru Moscova. astfel, liderii UE au convenit asupra unor ”sancțiuni masive și severe” împotriva Rusiei ce vizează ”sectoarele financiar, energetic și al transporturilor”, Boris Johnson a anunțat cel mai mare set de sancțiuni din istoria Regatului Unit, iar liderii europeni și cei transatlantici au decis organizarea de urgență a unor summit-uri UE și NATO, ziua următoare. Mai mult, Alianța Nord-Atlantică a activat pentru prima dată în istorie planurile de apărare pentru flancul estic, iar președintele Klaus Iohannis a convocat reuniuni de urgență ale Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

© NATO

25 februarie: Cu prilejul summitului extraordinar al NATO, desfăşurat prin videoconferinţă, pe fondul războiului declanșat de Rusia în Ucraina, liderii statelor aliate au stabilit, pentru prima dată în istoria Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, desfăşurarea unor elemente ale Forţei de Reacţie Rapidă a NATO, în contextul apărării colective. De asemenea, într-o declarație aliată fără precedent, ei au denunțat invazia militară a Rusiei în Ucraina, afirmând că “pacea pe continentul european a fost distrusă în mod fundamental”, că “Rusia va plăti un preț sever”, în timp ce au reafirmat angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO, care prevede că dacă o țară aliată este atacată, ceilalți aliați vor interveni în ajutor.

25 februarie: Statele UE, SUA și Marea Britanie au convenit să înghețe orice active europene și americane ale președintelui rus Vladimir Putin și ale ministrului său de externe Serghei Lavrov. De asemenea, Rusia a fost suspendată din Comitetul de Miniștri și din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

27 februarie:Zeitenwende”. Discurs istoric al lui Olaf Scholz în Bundestag, cancelarul german anunțând că Berlinul va investi 100 de miliarde de euro pentru apărare, va crește bugetul militar la peste 2% din PIB și va trimite ajutor militar Ucrainei.

27 februarie: UE, SUA, Marea Britanie și Canada au ajuns la un acord să excludă bănci din Rusia din sistemul SWIFT.

27 februarie: Noi sancțiuni împotriva Rusiei: Pentru prima dată în istorie, UE va furniza arme letale de apărare unui stat – Ucraina. Spațiul aerian al țărilor membre, închis tuturor avioanelor din Rusia. Russia Today și Sputnik, interzise în UE. Reuniți de urgență la Bruxelles, miniștrii de externe din UE au hotărât să deblocheze 450 de milioane de euro pentru a cumpăra arme şi le va livra forţelor armate ucrainene pentru a le ajuta să reziste ofensivei ruse. În total, de la începutul invaziei și până la finalul anului 2022, UE a adoptat 9 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei pentru a paraliza capacitatea acesteia de a finanța mașinăria de război împotriva Ucrainei și a mobilizat peste 2 miliarde de euro în ajutor militar pentru Ucraina prin intermediul Instrumentului European pentru Pace.

28 februarie: La patru zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei în Ucraina, președintele Volodimir Zelenski, a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană

© Volodimir Zelenski/ Facebook

28 februarie: Președintele american Joe Biden și liderii Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Marii Britaniei, Poloniei, României, instituțiilor UE și NATO au discutat despre continuarea sprijinului militar, economic și umanitar pentru Ucraina, precum și despre impunerea de sancțiuni suplimentare Federației Ruse dacă nu se retrage din țara vecină. La aceste discuții, președintele Klaus Iohannis a făcut un apel la liderii statelor aliate să trimită mai mulți militari în România pentru accelerarea procesului de creare a Grupului de Luptă al NATO în România și a exprimat disponibilitatea ca România să servească în calitate de hub de distribuție a asistenței umanitare pentru Ucraina în contextul agresiunii militare a Federației Ruse. În același timp, avioane de ultimă generație F-35 ale SUA s-au deplasat în România, Franța a dislocat 500 de militari în țara noastră, iar Belgia (300 de soldați) și Portugalia (200 de soldați) au anunțat trimiterea de contingente militare în România. În total, 22 de avioane de luptă ale SUA, Italiei și Germaniei au fost dislocate în România pentru a descuraja orice amenințare.

© President Biden/ Twitter

Martie: Începe suita de discursuri ale liderului de război Zelenski în parlamentele democrațiilor transatlantice. Joe Biden susține primul său discurs privind Starea Națiunii. Republica Moldova depune cererea de aderare la UE. Forța de Reacție Rapidă a NATO desfășurată pentru prima dată în istorie chiar în România. Alianța decide înființarea unui grup de luptă în România. 

1 martie: Președintele ucrainean a susținut, prin videoconferință, un discurs istoric în plenul Parlamentului European, făcând un apel pentru aderarea țării sale la UE. “Dovediţi că sunteţi cu adevărat europeni şi că viaţa va învinge moartea şi lumina va birui întunericul”, spunea el. Zelenski a rostit alocuțiuni similare în Camera Comunelor de la Londra, în Parlamentul Canadei, în Congresul american sau în Bundestagul german, unde s-a distins prin referințe la momente și discursuri istorice. De pildă, s-a adresat parlamentarilor britanici parafrazând discursul memorabil al lui Winston Churchill susținut la 4 iunie 1940 în Camera Comunelor pentru a se opune Germaniei naziste. Decidenților germani le-a cerut să dărâme zidul care nu permite Germaniei să se manifeste ca un lider european, într-o referire la discursul lui Ronald Reagan din 1987 de la Poarta Brandenburg, iar pe legiuitorii americani i-a îndemnat să își amintească de rolul global al SUA după momente cruciale precum atacul de la Pearl Harbor sau atacurile din 11 septembrie 2001. Liderul de la Kiev s-a mai adresat prin videoconferință și parlamentelor de la ParisRoma, Tokyo și Varșovia, iar la data de 4 aprilie s-a adresat și Parlamentului României, spunând că este fundamental să apărăm și independența R. Moldova și comparându-l pe Putin cu dictatorul Nicolae Ceaușescu.

© The White House/ Flickr

2 martie: La 79 ani de ani, după aproape cinci decenii în care a servit interesele politicii externe americane din Senatul american și ca vicepreședinte al SUA, și deci pe cele ale Alianței Transatlantice, o pre-condiție a Europei unite, Joe Biden a susținut primul său discurs privind Starea Națiunii. Acesta a fost primul discurs privind Starea Uniunii al unui lider de la Casa Albă din acest secol care este susținut în timp ce o țară europeană, Ucraina, se află sub asediul armatei Rusiei. El a făgăduit că atunci “când istoria acestei ere va fi scrisă, războiul lui Putin în Ucraina va găsi Rusia mai slabă și restul lumii mai puternică”.

3 martie: Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnat cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Un gest similar a fost făcut și de premierul georgian Irakli Garibașvili, care a semnat cererea de aderare a țării sale UE în aceeași zi.

© Guvernul Republicii Moldova

3 martie: Forța de Reacție Rapidă a NATO, activată pentru prima dată în istorie la summitul din 25 februarie, a fost desfășurată în premieră în România, statuând “angajamentul de neclintit față de articolul 5 al apărării colective”.

8 martie: Comisia Europeană a prezentat inițiativa “RePowerEU”, care reprezintă liniile generale ale unui plan menit să asigure independența Europei de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, începând cu gazele naturale, măsura fiind accelerată ca urmare a agresiunii militare a Rusiei în Ucraina. Prin această inițiativă, Comisia Europeană propune ca, până la data de 1 octombrie, stocurile de gaz din Uniunii Europene să fie la 90% din capacitatea lor pentru a avea rezerve și cantități suficiente de gaz. Printre alternativele luate în calcul de Bruxelles se numără diversificarea aprovizionării cu gaze prin importuri mai mari de gaz natural lichefiat sau de la alți furnizori în afară de Rusia și punerea în aplicare a pachetului de reducere cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 care ar diminua consumul anual de gaze cu 30%.

10-11 martie: Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc la Palatul Versailles pentru un summit găzduit de președintele francez Emmanuel Macron. Șefii de stat sau de guvern din UE au recunoscut “calea europeană” a Ucrainei și cer Comisiei Europene să prezinte avize privind cererile de aderare ale Ucrainei, R. Moldova și Georgiei

11 martie: Președintele SUA, Joe Biden, anunță că va revoca statutul comercial de națiune cea mai favorizată a Rusiei, în coordonare cu Uniunea Europeană și G7

11 martie: Vicepreședintele Statelor Unite, Kamala Harris, a efectuat o vizită oficială la București, ca parte a primei sale deplasări în țările de pe flancul estic al NATO pe fondul războiului ruso-ucrainean declanșat de agresiunea militară a Rusiei la adresa statului vecin. Ea a devenit primul vicepreședinte american după Joe Biden și cel mai înalt oficial al SUA care vizitează România după opt ani, vizita având loc și în anul marcării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral. Ultima vizită a unui vicepreședinte al SUA în România a avut loc în mai 2014, când actualul președinte, Joe Biden, efectua o vizită la București pe fondul anexării ilegale a peninsulei Crimeea de către Federația Rusă și a destabilizării estului Ucrainei. La București, Kamala Harris a afirmat că “Statele Unite sunt dedicate alianței cu România” și a asigurat că SUA vor apăra România: “Un atac împotriva unei țări din NATO este un atac asupra tuturor”.

© Administrația Prezidențială

24 martie: Liderii celor 30 de națiuni aliate în cadrul NATO, reuniți într-un moment critic pentru securitatea euro-atlantică, au decis la summitul extraordinar de la Bruxelles să consolideze postura NATO de descurajare și apărare pe termen lung, să acorde un sprijin suplimentar Ucrainei și să impună noi costuri Rusiei pentru că a readus războiul pe continentul european și “a spulberat pacea” în Europa. Reafirmând angajamentul de “fier” pentru articolul 5 din Tratatul NATO, Joe Biden, Klaus Iohannis, Emmanuel Macron și ceilalți lideri aliați au decis înființarea a patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia. De asemenea, NATO a activat elementele de apărare chimică, biologică, radiologică și nucleară.

© Administrația Prezidențială

24 martie: Momentul de unitate transatlantică din cadrul summitului NATO a fost continuat în aceeași zi și la nivelul Consiliului European, cu participarea în premieră a președintelui american Joe Biden. Declarația unității transatlantice a fost adoptată de liderii SUA și UE, aceștia făgăduind că vor “acționa pentru consolidarea democrației în Ucraina și R. Moldova” și asumându-și că întărirea apărării și securității trebuie să se realizeze prin intermediul cooperării NATO-UE. O altă declarație UE-SUA convenită de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele american Joe Biden a stabilit înființarea unui grup operativ comun pentru securitatea energică a Europei.

25 martie: Președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen au semnat și un acord pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc, prin care SUA se angajează să asigure o majorare a livrărilor de gaze naturale lichefiate.

25 martie: Liderii UE au dat undă verde finală pentru Busola strategică a apărării europene și au ajuns la un acord istoric pentru achiziția comună de gaze cu scopul de a readuce dependența de Rusia și a furniza securitate a aprovizionării cu energie pentru Uniunea Europeană.

26 martie: Președintele american Joe Biden a susținut la Varșovia, cea mai mare capitală de pe flancul estic al NATO, un discurs epocal în care a etalat din nou bătălia majoră și istorică între democrații și autocrații, purtată acum prin războiul ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei. El a reafirmat că Statele Unite nu doresc să intre în conflict cu forţele ruse care au invadat Ucraina, dar a lansat un avertisment puternic Moscovei: ”Să nu vă gândiţi să avansaţi un centimetru pe teritoriul NATO”.

Aprilie: Viktor Orban rămâne la putere la Budapesta. Macron, primul președinte francez reales în funcție în ultimii 20 de ani. România, Germania și Franța lansează Platforma de sprijin pentru Republica Moldova.

3 aprilie: Alegeri legislative în Ungaria. Partidul premierului Viktor Orban, a câștigat detașat alegerile cu 53% din voturi exprimate, liderul de la Budapesta urmând să rămână la putere pentru un al patrulea mandat consecutiv.

© Nicu Popescu/ Facebook

5 aprilie: Miniștrii de externe ai României, Germaniei și Franței au co-prezidat la Berlin prima conferință internațională de sprijin pentru Republica Moldova. Cu acea ocazie, Platforma de sprijin pentru R. Moldova, lansată de Germania, Franța și România, a strâns donații de 695 de milioane de euro pentru această țară.

8 aprilie: Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a votat pentru suspendarea Rusiei din Consiliul pentru Drepturile Omului din cauza informațiilor privind “încălcări și abuzuri grave și sistematice ale drepturilor omului” de către trupele rusești invadatoare în Ucraina, imaginile masacrelor de la Bucea, Irpin și Borodianka făcând înconjurul planetei.

8 aprilie: Aliații NATO au lansat o inițiativă revoluționară pentru a îmbunătăți avantajul tehnologic al Alianței și pentru a-i menține supremația tehnologică globală, miniștrii de externe aliați aprobând Carta acceleratorului de inovare în domeniul apărării pentru Atlanticul de Nord – sau DIANA, dar și cadrul pentru un fond multinațional NATO pentru inovare.

14 aprilie: Invazia Rusiei în Ucraina. Nava amiral rusă Moskva devine cea mai mare navă de război scufundată în acțiune de la al Doilea Război Mondial.

24 aprilie: Au loc alegeri prezidențiale în Franța. Președintele în exercițiu Emmanuel Macron și contracandidata Marine Le Pen s-au confruntat din nou în turul al doilea din scrutin, precum în urmă cu cinci ani, iar Emmanuel Macron a câștigat alegerile prezidențiale, fiind reales pentru al doilea mandat cu 58,8% din voturi, învingând-o pe populista de dreapta Marine Le Pen cu 41,5%. De asemenea, Emmanuel Macron a devenit primul președinte francez reales în ultimii 20 de ani.

© Emmanuel Macron avec vous/ Facebook

Mai: Emmanuel Macron propune înființarea Comunității Politice Europene. Finlanda și Suedia pun capăt neutralității militare și anunță decizia lor de a adera la NATO. Președinta R. Moldova s-a adresat în premieră Parlamentului European

7 mai: Prima Doamnă a Statelor Unite, Jill Biden, efectuează o vizită în România, unde le-a servit masa militarilor americani de la Baza Mihail Kogălniceanu care răspund “la chemarea datoriei cu curaj, onoare și putere”

8 mai: La 77 de ani de la Ziua Victoriei în Europa prin care s-a încheiat cel de-al Doilea Război Mondial pe bătrânul continent, liderii G7 s-au angajat să elimine importurile de petrol din Rusia. “Rămânem uniți ca Putin să nu câștige războiul împotriva Ucrainei. O datorăm memoriei celor care au luptat pentru libertate în cel de-al Doilea Război Mondial”, au transmis ei, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a comparat Rusia cu Germania nazistă.

9 mai: Ziua Europei. UE aniversează 72 de ani de la începuturile integrării europene printr-un eveniment de închidere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, în urma căreia președintele francez Emmanuel Macron a propus crearea unei “comunități politice europene” și “revizuirea tratatelor” UE. Cu o zi a Europei marcată de imaginea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, șeful statului francez, a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a făcut apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii” și s-a arătat “favorabil” unei “revizuiri a tratatelor” Uniunii Europene, propunând ca liderii celor 27 de țări să discute despre aceasta. Pe de altă parte, el a avertizat că pentru a se pune capăt războiului din Ucraina, pacea va trebui să se construiască fără “umilirea” Rusiei.

9 mai: Drept răspuns la pledoariile președintelui francez și ale președintei Comisiei Europene, România și alte 12 de state membre au semnat, de Ziua Europei, o scrisoare prin care au criticat încercările necugetate de modificare a tratatelor UE, subliniind că un astfel de demers ar putea afecta capacitatea UE de a da un răspuns rapid la preocupările cetățenilor europeni.

12-15 mai: Într-o serie de anunțuri și decizii succesive, Finlanda și-a făcut cunoscută intenția de a depune cererea de aderare la NATO.

16 mai: Finlanda a fost urmată de Suedia, care a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate.

© Finland at NATO/ Twitter

18 mai: Finlanda și Suedia au depus la sediul NATO de la Bruxelles cererea oficială de aderare la Alianța Nord-Atlantică, o decizie care pune capăt deceniilor, în cazul finlandezilor, și celor două secole, în cazul suedezilor, de neutralitate și nealiniere militară, o hotărâre istorică stimulată de invazia Rusiei în Ucraina și care pune în mișcare un proces de aderare care se așteaptă să se deruleze rapid după soluționarea obiecțiilor Turciei. Prin cooptarea celor două țări, Alianța s-ar extinde la 32 de state membre și și-ar dubla granița cu Rusia.

18 mai: Președinta Republicii Moldova Maia Sandu a susținut un discurs istoric în plenul Parlamentului European, fiind pentru prima dată când un șef al statului moldovean se adresează eurodeputaților, unde a pledat pentru acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la UE și ancorarea Republicii Moldova în marea familie europeană din care valoric face parte și definind o astfel de decizie ca fiind “luminița de la capătul tunelului”.

30-31 mai: Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la acord cu privire la cel de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care prevede un compromis referitor la interzicerea importurilor de petrol din Rusia, prin care aproximativ 90% din importurile de petrol rusesc ar urma să înceteze până la sfârșitul anului și prin care Ungaria este scutită de acest embargo. Șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au agreat să continue diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare cu energiei prin încurajarea utilizării platformei europene pentru achiziționarea energiei, limitarea creșterii prețurilor la energie, accelerarea investițiilor în energii regenerabile, precum și finalizarea și îmbunătățirea interconectărilor rețelelor europene de gaz și electricitate prin investiții în infrastructura proiectelor noi și a celor existente.

Iunie: Liderii Franței, Germaniei, Italiei și României, vizită istorică la Kiev. De 27 de ori da!” – Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate pentru aderarea la UE. Suedia și Finlanda, invitate să adere la NATO. La Madrid, Alianța adoptă noul Concept Strategic, iar SUA și aliații decid suplimentarea prezenței militare pe flancul estic, inclusiv cu o apărare înaintată în România.

2 iunie: Danemarca a votat masiv “Da” la referendumul pentru aderarea țării la politica de securitate și apărare la UE, după 30 de ani de neparticipare.

9 iunie: Parlamentul European adoptă o rezoluție prin care îndeamnă la modificarea tratatelor Uniunii Europene pentru a desființa principiul unanimității în luarea deciziilor în ceea ce privește sancțiunile și politica externă și pentru a acorda Parlamentului dreptul la inițiativă legislativă.

10 iunie: Declarația Summitului B9 în pregătirea summitului NATO de la Madrid a fost adoptată. România, Polonia și ceilalți aliați regionali cer o “apărare înaintată” a NATO pe întreg flancul estic.

15 iunie: Președintele francez Emmanuel Macron efectuează o vizită în România, la Baza Mihail Kogălniceanu, unde s-a întâlnit cu președintele Klaus Iohannis și cu militarii francezi care compun grupul de luptă al NATO din România. România nu este pentru Franţa o ţară ca oricare alta, iar alianţa dintre cele două state se bazează pe o prietenie de două secole, a declarat miercuri preşedintele Republicii Franceze, Emmanuel Macron, care a vizitat Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu şi a avut convorbiri cu omologul său român, context în care a anunțat că Franța lucrează împreună cu România la un plan de susținere a Forțelor Navale Române și că după summitul NATO de la Madrid va fi intensificată prezența aliată în România. În cadrul discuțiilor, președinții României și Franței au discutat și despre integrarea europeană a Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei, o temă asupra căreia liderii celor 27 de state membre ale UE vor purta discuții intense cu final incert la Consiliul European din 23-24 iunie în vederea acordării unei perspective sau a unui statut de candidatură la UE pentru cei trei parteneri estici. De asemenea, Iohannis i-a transmis lui Macron așteptarea legitimă a României de a adera la spațiul Schengen și și-a manifestat încrederea că țara noastră va putea conta pe sprijinul Franței.

16 iunie: Cei mai importanți lideri europeni – președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, cancelarul Germaniei Olaf Scholz și premierul Italiei Mario Draghi – au efectuat o vizită istorică la Kiev, capitala Ucrainei, acolo unde au fost primiți de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cu câteva zile înainte ca liderii statelor membre ale Uniunii Europene să decidă dacă vor acorda Ucrainei statutul de țară candidată la Uniunea Europeană. “Toți cei patru susținem statutul de candidat imediat la aderare”, au transmis aceștia.

© Administrația Prezidențială

© European Union, 2022/ Source: EC – Audiovisual Service

17 iunie: La o zi după vizita liderilor Franței, Germaniei, Italiei și României la Kiev, Comisia Europeană recomandă Consiliului European să acorde statutul de țări candidate la UE pentru Ucraina și Republica Moldova

23-24 iunie:De 27 de ori da!”. Șefii de stat sau de guvern din cele 27 de state membre ale UE, reuniți la Bruxelles, au recunoscut perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei și au decis să acorde statutul de țară candidată Ucrainei și Republicii Moldova, oficializând o decizie istorică la exact 120 de zile de la debutul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei. 

25-27 iunie: Liderii țărilor G7, în frunte cu inițiatorul Joe Biden, au lansat oficial, la summitul care se desfășoară în Germania, Parteneriatul pentru infrastructura globală și investiții (PGII) prin care vor mobiliza 600 de miliarde de dolari pentru a furniza o infrastructură durabilă și de calitate și să consolideze și să diversifice lanțurile de aprovizionare. Parteneriatul este menit să contrabalanseze inițiativa Belt and Road a Chinei și să rivalizeze cu modelul de infrastructură promovat de Beijing. Acordul a fost anunțat cu mare fast de liderii G7, inclusiv gazda – cancelarul german Olaf Scholz -, și liderii instituțiilor UE. Printre proiectele finanțate se numără și implementarea de către România a unei centrale de tipul reactorului modular cu mici dimensiuni, prima de acest fel din Europa construită cu tehnologie americană în urma unui acord agreat între Washington și București la Summitul COP26 de la Glasgow. De asemenea, președintele american Joe Biden și președinta Comisiei Europene au adoptat, în marja summitului G7 din Germania, o nouă declarație comună prin care denunță “coerciția energetică a Rusiei” și utilizarea gazelor naturale ca “armă politică și economică.

28 iunie: În ajunul summitului NATO, Turcia, Finlanda și Suedia au semnat un memorandum prin care Ankara a promis că va susține invitarea celor două țări scandinave în cadrul Alianței Nord-Atlantice.

© NATO

29 iunie: Președintele american Joe Biden a anunțat, la începutul summitului NATO de la Madrid, că SUA își vor intensifica prezența militară în Europa ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei în Ucraina, iar în România vor fi trimiși încă 3.000 de militari americani la nivelul unei brigăzi de luptă dislocată prin rotație și 2.000 de membri ai personalului militar.

29-30 iunie: Liderii celor 30 de state membre ale NATO, între care Joe Biden, Emmanuel Macron, Boris Johnson, Klaus Iohannis și Andrzej Duda, au adoptat noul Concept Strategic al Alianței, al doilea cel mai important document aliat după tratatul fondator de la Washington. Principala decizie istorică cu caracter transformator a acestui summit, Conceptul Strategic de la Madrid înlocuiește Conceptul Strategic de la Lisabona din 2010 și are rolul de a pregăti NATO pentru o eră a competiției strategice și pentru o lume din ce în ce mai periculoasă și mai impredictibilă. Noul Concept Strategic numește Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității euro-atlantice, o recalificare fundamentală a relațiilor cu Moscova, care în precedentul concept strategic din 2010 era considerată un potențial partener strategic. De asemenea, China este abordată în premieră într-un astfel de document, fiind definită ca o “provocare sistemică”, iar regiunea Mării Negre este recunoscută, tot pentru prima dată în concepția strategică aliată, ca zonă de importanță strategică pentru securitatea euro-atlantică. În completarea Conceptului Strategic, liderii aliați au resetat postura NATO de apărare și descurajare cu decizii privind creșterea grupurilor de luptă de pe flancul estic la nivel de brigadă, planuri de apărare regionale cu forțe specifice pre-alocate pentru anumiți aliați regionali și sporirea efectivelor Forței de Reacție Rapidă a NATO de la 40.000 la 300.000 de soldați. De asemenea, au decis să invite Finlanda și Suedia să adere la Alianță, iar la solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența. La finalul summitului NATO și președintele francez Emmanuel Macron a anunțat instalarea unei prezenței militare franceze pe termen lung în România cu “o brigadă care poate fi activată în caz de nevoie” și “cu sisteme cu rază medie de acțiune”, în contextul în care Franța conduce grupul de luptă al NATO în România. Totodată, liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței, iar România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO.

© NATO

Iulie: Finlanda și Suedia au semnat protocoalele de aderare la NATO. România, Franța și Germania decid să transforme Platforma de Sprijin pentru R. Moldova într-un mecanism permanent

5 iulie: Țările NATO au semnat protocolul de aderare a Finlandei și a Suediei la Alianța Nord-Atlantică, care se va extinde la 32 de state membre. Semnarea protocolului de aderare între Alianță și cele două țări nordice trebuie ratificat de parlamentele tuturor celorlalte 30 de state NATO pentru ca Finlanda și Suedia să devină membri cu drepturi depline și să beneficieze de principiul apărării colective – articolul 5 din Tratatul de la Washington.

6 iulie: Reprezentanți din peste 40 de țări, ai Consiliului Europei, Comisiei Europene și ai organizațiilor multilaterale precum Banca Europeană de Investiții (BEI) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) au adoptat Declarația de la Lugano, prin care stabilesc principiile pentru reconstrucția Ucrainei post-război.

7 iulie: În urma unor presiuni politice și slăbire a susținerii sale, Boris Johnson a demisionat din funcția de prim-ministru al Marii Britanii și lider al Conservatorilor, dar va rămâne în funcție până la alegerea unui nou lider.

12 iulie: Consiliul Uniunii Europene a adoptat documentele juridice necesare prin care a stabilit că Croația va adera zona euro la 1 ianuarie 2023

15 iulie: La București, România, Germania și Franța au decis să transforme Platforma de Sprijin pentru R. Moldova într-un mecanism permanent interguvernamental. De asemenea, Conferința de la București a Platformei de Sprijin pentru R. Moldova a obținut finanțări de 600 de milioane de euro pentru această țară.

22 iulie: Ucraina și Rusia au semnat acorduri cu Turcia și ONU pentru a relua exportul cerealelor prin porturile ucrainene din Marea Neagră.

August: Germania își anunță susținerea pentru aderarea României la Schengen. Moare ultimul lider sovietic, Mihail Gorbaciov.

© European Union

29 august: În primul său discurs major privind viitorul Europei de la preluarea mandatului de cancelar în decembrie anul trecut și după președinția franceză a Consiliului UE, Scholz a rostit o alocuțiune intitulată “Europa este viitorul nostru” la Universitatea Carolină din Praga, prima universitate din spațiul central european, unde a reafirmat promisiunea că Germania va susține Ucraina “atât timp cât va fi necesar”, a exprimat susținerea țării sale pentru aderarea României, Bulgariei și Croației la spațiul Schengen, precizând că acestea îndeplinesc criteriile tehnice și a manifestat sprijin pentru extinderea Uniunii Europene, evocând ”o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state, mult diferită de Uniunea noastră actuală” care să cuprindă și cele șase țări din Balcanii de Vest, dar și trei țări ale Parteneriatului Estic – Ucraina, Republica Moldova și Georgia. De asemenea, a pledat pentru înlăturarea regulii deciziilor bazate pe unanimitate în UE în chestiuni de politică externe și politici fiscale pentru a evita ca procesul decizional european să fie paralizat de veto-urile exercitate individual de statele membre, în timp ce Uniunea Europeană a impulsionat din nou procesul de extindere, și a solicitat ca statele membre UE să ajungă la un acord cu caracter obligatoriu privind modul de reducere a nivelului ridicat al datoriei lor.

30 august: Moare Mihail Gorbaciov, ultimul Secretar General al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice și ultimul lider al URSS. În semn de omagiu, liderii occidentali au transmis că Gorbaciov “a deschis calea către o Europă liberă, jucând un rol crucial în încheierea Războiului Rece”.

Septembrie: “London Bridge is down”. Moare Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, regina care “reprezintă istoria Europei” de la războaie la reconciliere

© The Royal Family/ Facebook

6 septembrie: Liz Truss a fost numită oficial prim-ministru al Marii Britanii de regina Elisabeta a II-a, devenind a treia femeie premier din istoria țării.

8 septembrie: “London Bridge is down”: Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, suveranul cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii și al doilea cel mai longeviv monarh din istoria lumii, a decedat la vârsta de 96 de ani, punând capăt unei domnii de șapte decenii, începută în 1952 și care a culminat anul acesta cu aniversarea Jubileului de Platină. După decesul suveranei, prințul Charles devine noul rege al Regatului Unit al Marii Britanii și va domni sub numele de Charles al III-lea. Decesul monarhului britanic, un eveniment fără precedent în istoria ultimilor 70 de ani, a fost urmat de mesaje de condoleanțe și omagii ale liderilor lumii, începând cu președinții SUA și Franțeiale liderilor UE și NATO, ale Papei Francisc, precum și principalilor lideri britanici, de la premierul Liz Truss la fostul prim-ministru Boris Johnson și la alți lideri politici. Mesaje au fost transmise și de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă. “A fost cu adevărat Elisabeta cea Mare”, au consemnat aceștia.

© The Royal Family/ Twitter

10 septembrie: La o ceremonie de la Palatul St James din Londra, Charles al III-lea este proclamat oficial rege al Regatului Unit și al tărâmurilor Commonwealth.

© European Union 2022 – Source : EP

14 septembrie: Ursula von der Leyen a susținut, de la pupitrul democrației europene, cel de-al treilea său discurs privind starea Uniunii Europene, urmat de o dezbatere cu eurodeputaţii în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. În cadrul alocuțiunii sale, șefa executivului european a anunțat că UE va continua să ajute Ucraina, inclusiv prin acces la piața unică și prin sprijin militar și va intensifica sancțiunile împotriva Rusiei al cărei sector financiar este în “pragul morții”. De asemenea, Comisia Europeană va propune plafonarea veniturilor companiilor care produc energie electrică la costuri reduse și plata unei contribuții de criză din partea producătorilor de energie bazată pe combustibili fosili, înființarea unei bănci europene pentru hidrogen, lansarea unui pachet de facilități pentru IMM-uri, adoptarea unui act european pentru accesul la materiile prime critice pentru ca viitorul industriei să fie “Made in Europe”, dar și refacerea “spiritului de la Maastricht” privind stabilitatea și creșterea pentru reguli fiscale sustenabile și gestionarea datoriilor publice pentru a facilita investiții strategice. Nu în ultimul rând, von der Leyen a exprimat susținerea pentru comunitatea politică europeană și viitorul european al R. Moldova, Georgiei și Ucrainei, a propus includerea corupției în cadrul regimului de sancțiuni privind drepturile omului și lansarea unei convenții europene pentru revizuirea tratatelor.

20-21 septembrie: Liderii occidentali folosesc prilejul lucrărilor Adunării Generale a ONU de la New York pentru a condamna, de la tribuna forului onusian, războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Astfel, președintele francez Emmanuel Macron a acuzat Rusia de o întoarcere la “epoca imperialismelor” și a denunțat “complicitatea” națiunilor neutre, afirmațiile sale fiind susținute și de cancelarul german Olaf Scholz, în primul său discurs la ONU. La rândul său, președintele american Joe Biden a denunțat încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia. “Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran”, a spus el.

27-30 septembrie: Rusia a organizat referendumuri de alipire a regiunilor ucrainene Donețk, Lugansk, Herson și Zaporojie la Federația Rusă, demersuri considerate false și ilicite de către Occident, care a transmis că nu le va recunoaște. NATO, SUA și ONU au denunțat referendumurile ilegale organizate de Rusia pentru anexarea teritoriilor ucrainene, în timp ce China, un aliat al Moscovei, a solicitat respectarea integrității teritoriale a Ucrainei. Reacții similare au venit și din partea Marii Britanii și a României. Mai mult, UE a formulat propunerea unui nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, cel de-al optulea de la începutul războiului împotriva Ucrainei, astfel încât “Kremlinul să plătească” pentru escaladarea conflictului în Ucraina prin “simulacrele” de referendumuri din teritoriile ocupate militar în această țară. Pe același scenariu, Rusia a anexat în 2014 peninsula Crimeea, nerecunoscută de comunitatea internaționale, iar agresiunea sa militară împotriva Ucrainei a fost precedată de recunoașterea independenței așa-ziselor republici populare Donețk și Lugansk, regiuni asupra cărora Federația Rusă a aplicat acțiuni de destabilizare tot în anul 2014, după anexarea Crimeei.

29 septembrie: Patru scurgeri de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost semnalate în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei, în apropierea insulei daneze Bornholm, iar NATO a denunțat un act de sabotaj asupra conductelor Nord Stream 1 și 2. Livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1 au fost oprite de Rusia luna aceasta, iar noul gazoduct Nord Stream 2 nu a fost dat în exploatare în urma sancţiunilor europene impuse Rusiei după începerea agresiunii militare contra Ucrainei. Deşi scoase din funcţiune, cele două conducte au rămas pline cu gaz.

Octombrie: Are loc primul summit al Comunității Politice Europene. Parlamentul European cere admiterea României în Schengen. Noi prim-miniștrii la Roma și la Londra. Xi Jinping, reconfirmat în fruntea Chinei în timp ce noua strategie de securitate a SUA stabilește ca priorități “câștigarea competiției cu China”.

1 octombrie: Bulgaria și Grecia inaugurează un interconector de gaze, care va facilita importurile de gaze naturale din Azerbaidjan către UE, precum și viitoare transporturi de gaz natural lichefiat dinspre Grecia spre restul continentului.

6 octombrie: La Praga, în prezența a 44 de lideri de stat din Europa, a luat naștere de facto Comunitatea Politică Europeană. În incinta milenarului Castel din Praga, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană, între care și președintele României, împreună cu 17 omologi din restul Europei, între care premierii Marii Britanii și Ucrainei, dar și președinții Turciei și Republicii Moldova, s-au reunit, fără Rusia agresoare, pentru a încuraja dialogul politic și cooperarea și pentru a consolida securitatea, stabilitatea și prosperitatea continentului european. Următorul summit la avea loc în primăvara lui 2023, la Chișinău, în Republica Moldova.

© European Union 2022

12-13 octombrie: Miniștrii apărării din țările NATO se reunesc la Bruxelles, context în care decid creșterea stocurilor de muniții și echipamente pe flancul estic și organizarea exercițiului anual de descurajare nucleară. De asemenea, România și alte 13 state aliate au semnat un document pentru achiziția comună de sisteme de apărare aeriană.

13 octombrie: Doctrina Biden într-un “deceniu decisiv”. Noua Strategie de securitate națională a SUA stabilește ca priorități “câștigarea competiției cu China și constrângerea Rusiei”.

18 octombrie: Parlamentul European cere admiterea României în Schengen la începutul lui 2023. Într-o rezoluție non-legislativă, dar cu rol de declarație politică, adoptată marți cu o majoritate covârșitoare, Parlamentul European afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație, iar acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023.

16-23 octombrie: Are loc al 20-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez. Xi Jinping este reales ca secretar general al Partidului Comunist Chinez de către Comitetul Central, începând cu al treilea mandat ca lider suprem al Chinei.

20 octombrie: Liz Truss demisionează din funcția de prim-ministru al Regatului Unit după 45 de zile, devenind premierul cu cel mai scurt mandat din istoria Marii Britanii.

21 octombrie: Liderii UE au agreat “o foaie de parcurs solidă” și un “mandat clar” pentru reducerea prețului la energie prin achiziții voluntare comune de gaze și plafonarea temporară a prețului gazelor

22 octombrie: Giorgia Meloni, lidera partidului Fratelli d’Italia învingător în alegerile legislative, a fost numită prim-ministru al Italiei, succedându-l pe Mario Draghi, ea devenind prima femeie prima femeie prim-ministru din istoria țării

25 octombrie: Pe fondul unei crize guvernamentale, Rishi Sunak a devenit prim-ministru al Regatului Unit, primul asiatic britanic care deține funcția.

Noiembrie: Summitul G20 din Indonezia și prima întâlnire Biden – Xi. Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV pentru România și cere primirea țării noastre în spațiul Schengen. România – capitala diplomatică europeană și transatlantică.

6-18 noiembrie: Are loc Conferința Națiunilor Unite privind schimbările climatice din 2022 (COP27) despre atenuarea schimbărilor climatice la Sharm el-Sheih, Egipt, context în care preşedintele Klaus Iohannis și trimisul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au participat la evenimentul de înmânare a celor două scrisori de intenţie privind împrumuturile din partea US Exim Bank pentru Unităţile 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă. Cele două scrisori de intenţie din partea US Exim Bank vizează un prim împrumut de circa 50 milioane de dolari, care va sprijini derularea Fazei a doua, de lucrări preliminare, a proiectului Unităţilor 3 şi 4 şi un împrumut ulterior, de 3 miliarde de dolari, care să sprijine Faza a treia, de construcţie efectivă a proiectului

8 noiembrie: În Statele Unite au loc alegerile de la mijlocul mandatului președintelui Joe Biden în care sunt disputate toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților a SUA și 35 din cele 100 de locuri din Senatul SUA pentru a determina cel de-al 118-lea Congres al Statelor Unite, în urma cărora Partidul Republican a câștigat la limită controlul Camerei, în timp ce Democrații și-au extins ușor majoritatea în Senat.

© The White House

15 noiembrie: Summitul G20 din Indonezia s-a desfășurat în Bali, cu președintele rus Vladimir Putin drept mare absent și cu prima întâlnire bilaterală dintre președintele american Joe Biden și cel chinez Xi Jinping. Biden și Xi s-au întâlnit pentru prima dată ca lideri ai SUA și Chinei pentru a evita “transformarea competiției în conflict” și a readuce relațiile pe “calea cea bună”. De asemenea, Emmanuel Macron i-a cerut lui Xi Jinping ca Franța și China să își unească forțele împotriva războiului din Ucraina și revenirea Rusiei la masa negocierilor. Astfel, declarația finală a Summitului G20 din Bali a condamnat “în termenii cei mai fermi” agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski li s-a adresat liderilor “G19“, făcând un apel către aceștia să nu ceară un acord de pace prin care Ucraina și-ar știrbi independența sau integritatea teritorială.

15 noiembrie: Doi civili sunt uciși în urma exploziei unor rachete în Polonia, în apropiere de satul Przewodów, în apropiere de granița cu Ucraina. Inițial s-a crezut că sunt rachete rusești lansate împotriva Ucrainei, dar președintele Poloniei și secretarul general al NATO au precizat că rachetele sunt cel mai probabil de origine ucraineană și că incidentul nu a fost unul intenționat. Ambasadorii statelor membre ale NATO s-au reunit în timp ce Polonia se declarase pregătită să solicite declanșarea articolului 4 al Tratatului Nord-Atlantic, care prevede declanșarea mecanismului de consultare între aliați. Președintele polonez Andrzej Duda a discutat la telefon cu președintele SUA, Joe Biden, și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, iar liderii G7 și NATO au adoptat o declarație în care condamnă atacul barbar cu rachete al Rusiei împotriva Ucrainei. Atacurile cu rachete ale Rusiei au avut loc pe fondul eliberării orașului Herson de către armata ucraineană, o înfrângere strategică pentru președintele Putin și forțele ruse, și în timp ce ministrul de externe rus Serghei Lavrov părăsea summitul G20 din Bali, acolo unde Rusia a fost din nou acuzată de Occident pentru invazia sa militară nejustificată împotriva Ucrainei.

16 noiembrie: Comisia Europeană solicită Consiliului Uniunii Europene să adopte fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen

22 noiembrie: La 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană și de la instituirea Mecanismului de Cooperare și Verificare prin tratatul de aderare, Comisia Europeană recomandă ridicarea MCV pentru România, o piatră de hotar evocată de multe state membre în calea aderării României la spațiul Schengen. Astfel, raportul publicat marți, 22 noiembrie, de către executivul european este ultimul astfel de document pe care Comisia îl realizează cu privire la România.

28-30 noiembrie: Vreme de trei zile, între 28 și 30 noiembrie, România a fost capitala diplomatică europeană și euroatlantică, în contextul în care Bucureștiul a fost gazda a două evenimente diplomatice de amploare la sfârșitul acestei luni, reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai NATO și reuniunea liderilor Conferinței de Securitate de la München, fiind pentru prima dată când România a găzduit o ministerială de externe a Alianței Nord-Atlantice în timp ce tot pentru prima dată, reuniunea liderilor de la München a avut loc pe flancul estic al NATO. Astfel, miniștrii de externe din NATO au adoptat Declarația de la București, “aproape de țărmul Mării Negre, reafirmând deciziile summitului din 2008” privind aspirațiile euro-atlantice ale Ucrainei, iar Republica Moldova a participat în premieră la o astfel de reuniune. De asemenea, aliații au convenit că trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile. În subsidiar, șeful diplomației americane, Antony Blinken, a avut consultări politice cu liderii români și a reafirmat angajamentul SUA pentru parteneriatul strategic cu România, care în 2022 a marcat 25 de ani de la lansare.

© NATO

Decembrie: Macron la Washington. României îi este respinsă aderarea la Schengen de veto-ul Austriei. Izbucnește scandalul de corupție Qatargate în Parlamentul European. Volodimir Zelenski, discurs și vizită istorice la Casa Albă și în Congresul SUA.

1-2 decembrie: Președinții Statelor Unite și Franței, Joe Biden și Emmanuel Macron au demonstrat, la Casa Albă, o unitate și o sincronizare transatlantice de neclintit, în pofida unor dezacorduri privind subvențiile americane care riscă să afecteze poziția economică a Europei, în prima vizită de stat pe care liderul american o primește la Washington și în cea de-a doua pentru liderul de la Elysee în capitala americană. Adresându-se de trei ori publicului – în timpul ceremoniei de primire, înainte de reuniunea lor bilaterală și după discuții -, Biden și Macron au afișat puterea alianței americano-franceze, cea mai veche pentru SUA, și au vorbit pe o singură voce despre războiul Rusiei în Ucraina, sprijinirea poporului ucrainean, China, relațiile bilaterale și parteneriatul cu Uniunea Europeană.

2 decembrie: G7 și Australia se alătură Uniunii Europene pentru a impune un plafon de 60 de dolari pe baril țițeiului rusesc, menit să “împiedice Rusia să profite de pe urma războiului său de agresiune împotriva Ucrainei”.

8 decembrie: Austria și Olanda au votat joi, în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, împotriva aderării României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, nefiind întrunită unanimitatea necesară pentru ca cele două state să intre în spațiul de liberă circulație. În același timp, statele membre ale UE care fac parte și din Schengen, 22 dintre acestea, au votat aderarea Croației la spațiul Schengen. Austria este singura ţară din UE care s-a opus intrării României în spaţiul Schengen. În cazul Bulgariei, opoziţia a fost exprimată şi de către Austria și de către Olanda.

14 decembrie: Curajosul popor ucrainean reprezentat de Volodimir Zelenski a fost laureat cu Premiul Saharov pentru libertatea de gândire acordat de Parlamentul European.

15 decembrie: Într-un scandal politic în desfășurare, numit Qatargate, politicieni, membri ai personalului politic, lobbyiști, funcționari publici și familiile acestora ar fi fost implicați în corupție, spălare de bani și crimă organizată care implică statele Maroc și Qatar pentru influență în Parlamentul European. Poliția belgiană a arestat mai multe persoane, printre care eurodeputata greacă Eva Kaili, și partenerul ei italian, Francesco Giorgi, precum și fostul europarlamentar italian Pier Antonio Panzeri și Niccolo Figa-Talamanca, secretar general al unui grup de campanie pentru statul de drept. De asemenea, poliția a închis mai multe birouri din Parlament și a confiscat cel puțin 1,5 milioane de euro în numerar, în urma unei investigații de un an de zile, la nivel european, privind presupuse fapte de corupție și spălare de bani. Ca urmare, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat că va conduce un proces de reformă instituțională privind transparența și măsurile de descurajare a mitei pentru ca activitatea depusă de Parlamentul European în special în lupta pentru libertate și drepturile omului să nu fie afectată de asemenea chestiuni, iar eurodeputații au demis-o din funcția de vicepreședintă a PE pe Eva Kaili.

15 decembrie: Situația extinderii spațiului Schengen și blocarea aderării României și Bulgariei la zona de liberă circulație a fost adusă în discuție la summitul Consiliului European de iarnă. La finalul summitului UE, președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că cei 27 de șefi de stat sau de guvern au avut “o dezbatere politică” cu privire la extinderea spațiului Schengen prin aderarea României și a Bulgariei, arătându-se optimist că o astfel de decizie va fi luată în cursul anului 2023 și confirmând că liderii UE vor participa la 9-10 februarie anul viitor la un summit special consacrat migrației. Tot atunci, șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adăugat: “României vreau să-i transmit că vom lucra neobosit pentru aderarea sa la Schengen cât mai curând posibil, anul viitor“.

17 decembrie: Acordul între guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi, prin care va fi realizat un cablu subacvatic electric prin Marea Neagră, a fost semnat, la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi a preşedintelui Klaus Iohannis, gazda ceremoniei.

21 decembrie: Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a efectuat o vizită istorică surpriză la Washington, prima sa deplasare externă de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, invazie militară de la care trecuseră 300 de zile. Zelenski a fost primit la Casa Albă de președintele Joe Biden, iar apoi a făcut o pledoarie pasionată și emoționantă în fața Congresului SUA pentru continuarea sprijinului american împotriva asaltului necruțător al Rusiei, într-un discurs care poate fi considerat drept unul istoric, fiind pentru prima dată când un lider de război se adresează unei sesiuni comune a Congresului, după premierul britanic Winston Churchill în decembrie 1941, la câteva săptămâni după atacul japonez de la Pearl Harbor, care a declanșat intrarea Statelor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial.

© President of Ukraine Official Website

31 decembrie: Fostul papă Benedict al XVI-lea a murit la vârsta de 95 de ani. Fostul papă Benedict a fost primul papă de origine germană din ultimii 500 de ani. Când Benedict al XVI-lea a demisionat în 2013 invocând bătrânețea, a devenit primul papă în 600 de ani care a renunțat la această funcție.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

ENGLISH14 mins ago

The Romanian Space Agency hosted the 78th Steering Committee and 33rd Coordination Committee of the European Partnership for Space Surveillance and Tracking (SST)

ROMÂNIA43 mins ago

Ministrul de Interne i-a solicitat directorului FBI sprijinul pentru susținerea reformării Academiei de Poliție: Dorim să construim un parteneriat între Academia de Poliție și Academia de Poliție a FBI de la Quantico

Mircea Hava2 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava atenționează: A fi mai ”verde” nu trebuie să fie plătit cu prețul unui faliment al Europei

ROMÂNIA15 hours ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

PPE17 hours ago

Ursula von der Leyen respinge vehement orice cooperare cu partide extremiste: Vreau să lucrez cu partide pro-europene, pro-NATO, pro-ucrainene, care apără democrația, nu cu prietenii lui Putin

U.E.17 hours ago

Sondaj îngrijorător: Europenii sunt pesimiști cu privire la șansele Ucrainei de a câștiga războiul. Doar 1 din 10 crede că aceasta va învinge Rusia, sentiment alimentat și de inacțiunea Congresului SUA privind sprijinul pentru Kiev

ROMÂNIA17 hours ago

PNL și PSD vor candida pe liste comune la alegerile europene din 9 iunie

ROMÂNIA18 hours ago

Luminița Odobescu îl convoacă la MAE pe ambasadorul Rusiei în legătură cu moartea subită a lui Alexei Navalnîi

ROMÂNIA18 hours ago

Ligia Deca a discutat cu ministrul pentru competențe și educație din Irlanda despre formarea profesorilor pentru „adaptarea practicilor didactice la nevoile actualei generații de elevi”

ROMÂNIA18 hours ago

Bruxelles-ul aprobă o schemă de ajutor de stat a României în valoare de 37,6 milioane de euro pentru producătorii de tomate și usturoi

ROMÂNIA15 hours ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA2 days ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA3 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA6 days ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA7 days ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

U.E.2 weeks ago

Charles Michel face apel la creșterea investițiilor în securitatea și apărarea europeană în cadrul Forumului Grupului BEI 2024

NATO2 weeks ago

Consilierii pentru securitate națională din țările NATO au demarat pregătirile pentru summitul aliat de la Washington: “O victorie a Rusiei ne-ar slăbi. Sprijinul pentru Ucraina nu este un act de caritate”

Trending