Connect with us

U.E.

Reuniune a social-democraților europeni înaintea summitului de săptămâna viitoare. Victor Ponta, prezent la întâlnire

Published

on

rp_victor-ponta1-300x199.jpgLiderii stangii europene se reunesc sambata la Paris, cu cateva zile inaintea summitului european de la Bruxelles, care se anunta foarte dificil, pentru a vedea cum pot face presiuni asupra dreptei pentru a relaxa politica de austeritate, o conditie a lor pentru sustinerea lui Jean-Claude Juncker la presedintia Comisiei, scrie AFP, citat de HotNews. Stanga din Romania va fi reprezentata de premierul Victor Ponta, liderul PSD.

Acest mini-summit care are loc la Palatul Elysee are un dublu obiectiv: punerea de acord asupra prioritatilor pentru familia social-democrata europeana in mandatul viitoarei Comisii si specificarea conditiilor pentru sustinerea nominalizarii la conducerea executivului european a crestin-democratului luxemburghez Jean-Claude Juncker.

Ideea este ca liderii social-democrati din UE sa poata schimba puncte de vedere asupra viziunii lor si a prioritatilor pentru Europa. Obiectivul ramane intarirea dinamicii in favoarea angajarilor, a cresterii, a investitiilor”, au explicat surse din anturajul presedintelui francez Francois Hollande.

Dar si pentru a frana tanarul sef al guvernului italian Matteo Renzi, ale carui cerinte irita puternic tabara conservatoare, a explicat o sursa europeana. Renzi cere o relaxare a corsetului Pactului de Stabilitate, care limiteaza deficitul public al statelor la 3% din PIB si datoria la 60%.

O astfel de relaxare va oferi liderilor europeni timp si mijloace pentru a efectua reforme, sustine acesta. Iar Matteo Renzi a fixat stacheta foarte sus: “Viitoarea Comisie Europeana va trebui sa-si schimbe politica pentru urmatorii cinci ani sau nu va avea sprijinul Italiei”.

Amenintarea unei pozitii singulare a lui Renzi la summitul european de saptamana viitoare a determinat Palatul Elysee sa extinda reuniunea de sambata, transformata intr-un “summit informal” al liderilor social-democrati, pentru a putea defini o pozitie comuna.

Au fost invitati de asemenea premierii belgian Elio Di Rupo, danez Helle Thorning-Schmidt, roman Victor Ponta, slovac Robert Fico, ceh Bohuslav Sobotka, precum si germanii Sigmar Gabriel si Martin Schulz.

Pentru a obtine presedintia Comisiei, Jean-Claude Juncker trebuie sa fie sustinut de majoritatea liderilor europeni si sa obtina cel putin 376 de voturi in Parlamentul European. Nominalizarea sa va face parte dintr-un pachet care va contine de asemenea posturile de presedinte al Consiliului, presedinte al PE si Inaltul reprezentant pentru politica externa.

Desemnarea unui conservator la presedintia Comisie este facuta in contrapartida cu numirea unui social-democrat pentru a-i succede lui Van Rompuy. Mai multe personalitati sunt citate, printre care Helle Thorning-Schmidt, fostul sef al guvernului italian Enrico Letta sau fostul prim ministru francez Jean-Marc Ayrault.

 

.

 

.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Răzvan Popa: „Președintele Klaus Iohannis compromite ideea de referendum”

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Răzvan Popa (PSD, S&D) atrage atenția asupra faptului că întrebările propuse de președinte pentru referendum contravin prevederilor Constituției și sunt determinate doar de interesul politic punctual al președintelui, de a atrage votanți pentru dreapta, potrivit comunicatului, remis Calea Europeană.

 

„Președintele compromite ideea de referendum, pentru că propune niște întrebări care contravin Constituției în vigoare. Președintele face un joc în esență minor, sperând că va atrage votanți pentru PNL. După ce jocuri similare au fost făcute de Traian Băsescu în trecut, cu rezultatele pe care le știm, vedem acum o abordare similară. Prin acest tip de folosire a unui instrument așa cum este referendumul există riscul compromiterii acestuia. Am toată convingerea că marea majoritate a românilor vor ignora această așa-zisă consultare populară, care nu răspunde nevoilor societății românești. Nevoile societății românești nu se confundă cu cele ale unei minorități radicale, care propovăduiește ura și care consideră abuzurile, spre exemplu, ca un mod legitim de luptă cu adversarii politici.” susține Răzvan Popa.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Eurostat: Mai puţin de 40% dintre europeni știu că în mai vor avea loc alegeri pentru PE. Prin contrast, încrederea în UE a atins în prezent nivelul maxim din ultimii 30 de ani

Published

on

Cel mai recent sondaj al opiniei publice din UE, realizat la sfârșitul lunii februarie 2019, evidențiază un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, însă o treime dintre cetățeni nu sunt la curent cu evenimentele majore privind viitorul Europei, precum alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, potrivit unui comunicat.

Eurobarometrul din primăvara anului 2019, care măsoară atitudinea publică față de UE cu trei luni înainte de alegerile europene, arată că, în ciuda diferitelor provocări interne și externe ale UE din ultimii ani, sentimentul european de solidaritate nu pare să fi slăbit. Sprijinul continuu pentru aderarea la UE se bazează pe o credință puternică (68%) că țările UE au beneficiat în general de apartenența la UE – egalând cel mai înalt nivel înregistrat în 1983.

În plus, 61% dintre respondenți spun că apartenența la UE a țării lor este un lucru bun. Această rată de aprobare se potrivește, de asemenea, cu un maxim record, măsurat în ultimul studiu Eurobarometru al Parlamentului din urmă cu șase luni și anterior înregistrat la acest nivel după căderea zidului Berlinului în 1989.

Sentimentele de incertitudine ale cetățenilor, parțial cauzate de provocările cu care se confruntă UE în ultimii ani, s-au accentuat, potrivit Eurostat: 27% dintre europeni, consideră că UE nu este nici ,,un lucru bun, nici un lucru rău”, înregistrând o creștere în 19 țări. În plus, în medie, 50% dintre respondenții din UE consideră că lucrurile nu merg în direcția corectă fie în UE, fie în propria țară. De asemenea, jumătate dintre respondenți (51%) consideră că vocea lor nu contează în UE.

Cu toate acestea, atunci când este vorba de a se face auziți, în contextul alegerilor pentru Parlamentul European, în februarie doar o treime dintre europeni știau că scrutinul va avea loc în mai și doar 5% ar putea preciza datele exacte. 35% dintre respondenți au indicat că aproape sigur vor vota și un procent suplimentar de 32% este încă indecis.

Prioritățile de campanie ale cetățenilor au evoluat în ultimele șase luni. Economia și creșterea economică (50%) și șomajul în rândul tinerilor (49%) se înscriu pe ordinea de zi, urmate de imigrație (44%) și schimbări climatice (43%).  54% dintre respondenți ar dori, de asemenea, consolidarea rolului Parlamentului European în viitor, în vederea abordării acestor aspecte transfrontaliere.

Continue Reading

RUSIA

Germania și Franța ”condamnă” decizia Moscovei de a acorda pașapoarte rusești locuitorilor din estul Ucrainei: Este exact contrariul a ceea ce avem nevoie urgentă pentru a contribui la o detensionare a situaţiei

Published

on

Germania și Franța, co-mediatori ai procesului de pace din estul Ucrainei, au ”condamnat” joi decizia Moscovei de a facilita acordarea de pașapoarte rusești locuitorilor din regiunile Donețk și Lugansk, controlate de rebelii separatști proruși, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Împreună cu Franţa condamnăm decretul rusesc care ar urma să faciliteze acordarea naţionalităţii ruse populaţiei în partea de est a Ucrainei”, a indicat Ministerul de Externe german într-un comunicat, subliniind că ”aceste regiuni fac parte din teritoriul naţional ucrainean”.

”Anunţul Rusiei este în contradicţie cu spiritul şi obiectivele acordurilor de la Minsk” destinate să readucă pacea în Donbas, se menţionează în comunicat.

”Este exact contrariul a ceea ce avem nevoie urgentă pentru a contribui la o detensionare” a situaţiei, se mai spune în text.

O reacție a venit și din partea Uniunii Europene care a declarat, prin vocea unui purtător de cuvânt al diplomației europene, că această decizie reprezintă un atac al Moscovei asupra suveranității ucrainene, anunță Agerpres, care citează Reuters.

”Semnarea de către preşedintele Putin (a ordinului pentru înlesnirea obţinerii paşaportului rusesc), constituie un alt atac al Rusiei la adresa suveranităţii Ucrainei”, a subliniat, într-un comunicat, purtătorul de cuvânt al şefei diplomaţiei europene Federica Mogherini. ”O astfel de sincronizare arată intenţia Rusiei de a continua să destabilizeze Ucraina şi să exacerbeze conflictul. Aşteptăm ca Rusia să se abţină de la acţiuni care contravin acordurilor de la Minsk şi care împiedică reintegrarea totală a zonelor aflate în afara controlului guvernului în cadrul Ucrainei”, se spune în comunicat.

Preşedintele rus Vladimir Putin a simplificat miercuri acordarea naţionalităţii ruse locuitorilor din regiunile separatiste ale Ucrainei, o măsură denunţată atât de preşedintele în exerciţiu Petro Poroşenko, cât şi de preşedintele ales, Volodimir Zelenski, care au cerut înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei.

Doar locuitorii ”anumitor părți” din două regiuni sunt vizați de acest decret, fără să ofere mai multe detalii, dar este clar că e vorba de Donețk și Luhansk, regiuni rebele pro-ruse care sunt dincolo de controlul Ucrainei.

Decretul precizează că autorităților ruse ”nu ar trebui să-i ia mai mult de trei luni” pentru a studia aplicațiile depuse.

Măsură ”umanitară” vizează ”protejarea drepturilor și libertăților persoanelor și cetățenilor și se ghidează după principiile general acceptate ale dreptului internațional”, potrivit decretului.

Decizia de pe 24 aprilie vine în completarea celei adoptate de Kremlin în luna februarie a anului 2017.

Amintim că președintele rus Vladimir Putin le ordona la 18 februarie 2017 autorităților ruse să recunoască temporar documentele emise în zonele controlate de separatiștii din estul Ucrainei.

Decizia le oferea persoanelor din zona de conflict dreptul să călătorească, să muncească şi să studieze în Rusia.

Potrivit ordinului semnat atunci de Vladimir Putin, care a fost publicat pe site-ul Kremlinului, Rusia recunoștea temporar documentele de identitate, diplomele, certificatele de naştere şi de căsătorie şi numerele de înmatriculare ale maşinilor emise de autorităţile din regiunile Doneţk şi Lugansk.

În document se preciza că decizia va fi în vigoare până la o „rezolvare politică a situaţiei”.

Conflictul militar dintre armata ucraineană și separatiștii proruși, izbucnit în aprilie 2014, s-a soldat cu circa 13.000 de morți până în prezent.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending