Connect with us

U.E.

Reuniune ASEM la Luxemburg: UE își reconfirmă angajamentul față de Asia

Published

on

EuropeanParliamentFlagsCea de-a doisprezecea reuniune a forumului de cooperare între țări europene și asiatice, ASEM va avea loc pe 5 și 6 noiembrie, cu tema „Lucrăm împreună pentru un viitor sustenabil și sigur”. Acesta va fi prezidat de către Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Extene și Securitate Comună/Vicepreședintele Comisiei Europene, Frederica Mogherini și va fi găzduit de către guvernul Luxemburgului, anunță Serviciul de Acțiune Externă al Uniunii Europene (EEAS).

Miniștrii de externe ai 30 de state europene și 21 de state asiatice, precum și Secretarul General ASEAN vor participa în cadrul întâlnirilor programate în decursul celor două zile. Aceasta va reprezenta o importantă ocazie de a reconfirma dialogul inter-regional și cooperarea în contextul întâlnirii Euro-Asiatice (ASEM). Cele 51 de state membre ASEM reprezintă aproximativ 60 din PIB-ul mondial, populație și comerțul internațional.

Potrivit EEAS, întâlnirea ASEM va pune bazele pregătirii aniversării celui de-al 20-lea an al organizației în cadrul Summitului 11 din Mongolia din iulie 2016. Cu câteva săptămâni înaintea Conferinței Națiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice din Paris, ASEM dorește să construiască un acord ambițios la nivel internațional sub tutela UNFCCC. Managementul dezastrelor și viitorul ASEM, precum și probleme internaționale și regionale vor fi parte a agendei. Miniștii vor lua în calcul numeroase modalități pentru a strânge legăturile dintre Europa și Asia, într-o arie largă de domenii.

Pentru Înaltul Reprezentant, Frederica Mogherini, va fi o bună oportunitate de a reconfirma angajamentul față de Asia, precum a reiterat, de asemenea, cu ocazia numeroaselor vizite în regiunea asiatică în primul an al mandatului (Republica Coreea, China, Japonia, Singapore, Malaysia). În plus față de prezidarea întâlnirii inter-ministeriale, doamna Mogherini va avea mai multe întâlniri bilaterale cu miniștri de afaceri externe din Asia. De asemenea se va adresa Summitului Liderilor Tineri, summit ce reunește 120 de lideri tineri din cele 51 țări membre ASEM.

Alte trei evenimente secundare vor fi organizate la Luxemburg de către Fundația Asia-Europa (ASEF): Summitul liderilor tineri ASEF, cu tema „Antreprenoriatul și ocuparea forței de muncă de către tineret” ce va avea loc între 1 și 5 noiembrie; o expoziție de fotografie euro-asiatică cu tema „În mișcare”, inaugurată pe 4 noiembrie și un colocviu al jurnaliștilor ASEF, concentrându-se pe raportarea la crize, desfășurat între 4 și 6 noiembrie.

Material editat de Violeta Dan, stagiar CaleaEuropeana.ro

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Ungaria consideră Rusia un partener de importanță strategică în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii COVID-19

Published

on

© Szijjártó Péter/ Facebook

Ungaria consideră Rusia un partener de importanță strategică în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii pandemiei de coronavirus, a declarat joi ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului, Péter Szijjártó, informează MTI, preluat de Agerpres.

Potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe, ministrul a participat la anunțarea primei investiții în Ungaria de către Arnest Group, finanțat de Rusia.

Fabrica de containere metalice şi încărcătoare de aerosoli din Alsózsolca va fi construită până la sfârșitul anului 2024. Proiectul are o valoare de 17 miliarde de forinți, la care statul va contribui cu un total de șapte miliarde de forinți, inclusiv subvenții pentru formare, pentru a ajuta la crearea a 256 de noi locuri de muncă.

În discursul său, ministrul de externe de la Budepesta a subliniat că investițiile din Est joacă un rol din ce în ce mai important în economia maghiară, ceea ce confirmă succesul politicii de de deschidere către Est.

Szijjártó a subliniat că această dezvoltare a trebuit să fie convenită în ciuda sancțiunilor împotriva Rusiei și a criticilor privind cooperarea bilaterală pragmatică. El a spus că, în timp ce mulți actori internaționali au dorit să blocheze cooperarea, guvernul a fost interesat de un parteneriat bazat pe respect reciproc, din care ambele părți să beneficieze în mod egal.

„Este ironic faptul că țările din Europa de Vest caută același tip de cooperare, dar din cauza cătușelor corectitudinii politice, preferă să recurgă la critici, la un limbaj ostil, în timp ce fac afaceri uriașe în sau cu Rusia”, a spus el.

Pentru a ilustra acest aspect, Péter Szijjártó a subliniat că, de când UE a introdus restricții în 2015, comerțul dintre statele membre ale UE și Rusia a crescut cu 16%, exporturile germane au crescut cu 21%, iar cele franceze cu 44%.

„Critici zgomotoase, afaceri mari. Aceasta pare să fie abordarea vest-europeană din acest punct de vedere”, a spus șeful diplomației ungare, adăugând că Ungaria duce o politică onestă și în această privință.

De asemenea, Szijjártó a subliniat că, dacă guvernul nu ar fi adoptat o politică externă bazată pe interesul național și ar fi cedat presiunilor, ar fi avut mai puțin succes în lupta împotriva pandemiei, ar fi fost mai puțin capabil să garanteze securitatea energetică și nu ar fi reușit să obțină anumite succese economice.

Ministrul a mai precizat că cifra de afaceri comercială dintre Ungaria și Rusia a crescut cu 51% anul trecut, în timp ce exporturile maghiare au crescut cu 15%, depășind două miliarde de dolari.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Deputații europeni solicită includerea dreptului la avort legal și sigur în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

Published

on

© European Commission Twitter

Deputații europeni au făcut presiuni pentru a include dreptul la avort legal și sigur în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, la o zi după ce președintele francez Emmanuel Macron s-a angajat să deschidă o astfel de dezbatere în cadrul Consiliului UE.

Organizația Mondială a Sănătății consideră avorturile în condiții de risc o “pandemie care poate fi prevenită” și care provoacă moartea a mii de femei în fiecare an, informează EUobserver.

În Uniunea Europeană, Malta este singura țară în care avortul este complet interzis. Însă Polonia a impus în 2020 o interdicție aproape totală, declanșând proteste masive în întreaga țară.

Citiți și: Eurodeputații condamnă noua lege a avortului din Polonia: UE trebuie să reacționeze la ”prăbușirea statului de drept”

De asemenea, în multe state membre UE există bariere juridice în calea avortului, cum ar fi consilierea obligatorie sau perioadele de așteptare. UE nu are un cuvânt de spus în ceea ce privește drepturile sexuale și reproductive, inclusiv avortul, deoarece politicile de sănătate sunt de competența statelor membre.

Însă Emmanuel Macron, a cărui țară deține în prezent președinția semestrială a Consiliului UE, dorește să discute includerea dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale a UE, o măsură care ar necesita un acord între toate statele membre.

Invocând împlinirea a 20 de ani de la proclamarea Cartei noastre a drepturilor fundamentale, care a consacrat, în special, abolirea pedepsei cu moartea în întreaga Uniune, liderul francez a insistat  miercuri în plenul Parlamentului European asupra actualizării acestei Carte.

„În special pentru a fi mai expliciți în ceea ce privește protecția mediului sau recunoașterea dreptului la avort”, a precizat el, de la tribuna Parlamentului European, în prezența noi șefe a legislativului european, Roberta Metsola, cunoscută pentru opoziția sa față de avort. 

Drepturile sexuale și reproductive au devenit un subiect important în timpul ședinței plenare din această săptămână, în care eurodeputata malteză Roberta Metsola a fost aleasă în funcția de președinte al Parlamentului European. Deși s-a angajat să reprezinte “vocea majorității” în ceea ce privește problemele legate de drepturile reproductive, unii eurodeputați sunt îngrijorați de istoricul votului ei în ceea ce privește drepturile sexuale și avortul.

„Dacă trăim pe un continent al drepturilor și libertăților, atunci trăim pe un continent în care drepturile și libertățile pot evolua și se pot dezvolta în continuare. Știu că nu va fi ușor, dar este o discuție care merită”, a transmis ministrul francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, în fața deputaților europeni.

Unii legislatori conservatori ai UE au cerut președinției franceze să retragă această propunere, argumentând că țări precum Polonia și Ungaria nu vor face niciodată parte dintr-o Uniune care nu respectă dreptul la viață.

„Femeile nu ar trebui să fie forțate să aibă copii. O interzicere a avortului nu înseamnă că se nasc mai puțini copii, ci înseamnă că mor mai multe femei”, a declarat joi președinta Grupului S&D din Parlamentul European, Iratxe García Pérez, în timpul unei dezbateri în plen.

Continue Reading

SUA

SUA și Germania subliniază importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea globală și transmit Rusiei pe o singură voce că va suporta ”costuri severe” în cazul escaladării agresiunii împotriva Ucrainei

Published

on

© Secretary Antony Blinken/ Twitter

Secretarul de stat American, Antony Blinken, a avut o întrevedere cu cancelarul german, Olaf Scholz, cu ocazia vizitei sale la Berlin, parte a unui turneu în Europa care se va încheia astăzi la Geneva, unde oficialul american se va întâlni cu omologul rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre tensiunile de la granița ucraineană, provocate de Moscova.

”Cancelarul Scholz și secretarul Blinken au reafirmat angajamentul nostru comun de a consolida în continuare parteneriatul SUA – Germania și au subliniat importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea și prosperitatea globală. Cancelarul și secretarul au reiterat sprijinul nostru ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și angajamentul comun de a impune consecințe masive și costuri severe în cazul în care Rusia își intensifică agresiunea împotriva Ucrainei”, a transmis purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price.

Cei doi oficiali au abordat și ”provocările pe care le ridică Republica Populară Chineză”, reiterând ”angajamentul comun de a susține valorile universale”.

Acordul nuclear cu Iranul a fost o altă temă dezbătută de Blinken cu Scholz, amândoi apreciind urgența identificării unei înțelegeri pentru a ca acesta să fie pus în aplicare, înaintea de închiderea ”ferestrei de oportunitate”.

Săptămâna aceasta, Kievul a fost martorul mai multor întâlniri între oficiali ucraineni și occidentali pentru a transmite Rusiei un ”mesaj pe o singură voce”.

Astfel, ministrul german de externe, Annalena Baerbock,  a avut întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune. 

Mesajul său a fost dublat de șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.

”Orice incursiune în Ucraina ar fi urmată de consecinţe grave, inclusiv sancţiuni coordonate, foarte dure”, a declarat ministrul canadian Melanie Joly în timpul unei conferinţe de presă cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba.

Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

Șefa diplomației germane nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie ”să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, care leagă Germania de Rusia, ocolind Ucraina, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

În pofida acestor declarații, situația tensionată de la granița ucraineană pune presiune pe Berlin, care s-ar putea afla în poziția de a alege între viabilitatea politică a gazoductului Nord Stream 2, având în vedere deficitul de gaz din Europa, și amploarea sancțiunilor economice împotriva Moscovei, în cazul unui atac al Rusiei înmpotriva Ucraina.

Nu trebuie ignorată nici presiunea care ar putea veni de peste ocean, din partea Washingtonului. Să nu uităm că Senatul american a dezbătut joia trecută un proiect de sancțiuni prezentat de republicani ce vizează Nord Stream 2, o măsură care a eșuat.

Berlinul este conștient că Joe Biden a respins această intenție republicană de a aplica sancțiuni noi asupra Nord Stream 2 tocmai pentru că dorește conservarea relațiilor, după cum însuși președintele american a declarat de nenumărate ori însă, dacă nu există reciprocitate din partea Berlinului, este posibil ca Washington să își revizuiască atitudinea cu privire la acest gazoduct.

Dovadă în acest sens stă un alt proiect de lege dezvăluit săptămâna trecută de mai mulți senatori democrați de prim rang care vizează pedepsirea preşedintelui rus Vladimir Putin în cazul în care Rusia invadează Ucraina.

Textul, sprijinit de Casa Albă, încurajează mai ales Statele Unite ”să ia în considerare toate măsurile disponibile şi adecvate” pentru a se asigura că Nord Stream 2, descris ca ”un instrument de influenţă rău intenţionată al Federaţiei Ruse”, nu devine operaţional.

Revenind la eforturile diplomatice întreprinse de Occident în criza ucraneană din această săptămână, trebuie să amintim aici vizita secretarului de stat american, Antony Blinken, la Kiev  de unde a anunțat deblocarea unui ajutor de 200 de milioane de dolari pentru apărarea Ucrainei. 

Acesta se adaugă ajutorului trimis Ucrainei de Regatul Unit, ce constă în arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”, completându-l pe cel din noiembrie, când Londra și Kiev au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene. 

La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic, după ce mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost vizate de un astfel de atac. 

Oficialul american a poposit apoi la Berlin, unde s-a întâlnit cu miniștrii de externe german și francez, Annalena Baerbock, respectiv Jean-Yves Le Drian, și ministrul de stat britanic James Cleverly, de unde a anunțat sancțiuni împotriva a patru agenți ruși.

Tot de la Berlin, secretarul general al NATO, Jens Stoltenbeg, a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.

”Aliații NATO și Rusia s-au întâlnit săptămâna trecută în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar aliații NATO sunt pregătiți să se întâlnească din nou, pentru a înainta propuneri concrete și pentru a pune pe masă propuneri scrise și pentru a căuta rezultate constructive. Am invitat astăzi toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de reuniuni“, a menționat acesta. 

Aceeași intenție în direcția avansării unei propuneri europene de securitate a fost manifestată și de președintele francez, Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri prioritățile președinției la Consiliul Uniunii Europene, idee respinsă de Înaltul Reprezent al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell. 

Săptămâna trecută au avut loc trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina. De altfel, Rusia a informat că trimite două batalioane de sisteme de rachete sol-aer S-400 în Belarus pentru a se alătura exerciţiilor militare care vor avea loc luna viitoare, potrivit Agerpres. 

Există temeri exprimate de Washington că acesta ”pregătește terenul pentru fabricarea unui pretext de invazie în estul Ucrainei”, regiune pe care urmărește să o ”integreze de facto”, conform mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Acesta este unul dintre motivele pentru care președinții american și francez, Joe Biden, respectiv Emmanuel Macron, și-au arătat deschiderea de a consolida flancul estic al NATO prin creșterea prezenței militare în România, gest salutat de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă

De altfel, consilierul pentru securitate al liderului de la Casa Albă, Jake Sullivan, a dat asigurări că SUA vor continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO, acesta fiind un ”semnal clar și ferm al angajamentului puternic al Statelor Unite și NATO pentru securitatea flancului estic”, potrivit aprecierilor ministrului de externe, Bogdan Aurescu

Pentru a arătat încă o dată ”forța Occidentului unit” și pentru că ”securitatea Europei este imposibilă fără restaurarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”, secretarul de stat american Antony Blinken urmează să aibă astăzi o întrevedere cu Serghei Lavrov, la Geneva, în vederea continuării căii diplomatice

Continue Reading

Facebook

U.E.1 hour ago

Ungaria consideră Rusia un partener de importanță strategică în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii COVID-19

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Deputații europeni solicită includerea dreptului la avort legal și sigur în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

SUA1 hour ago

SUA și Germania subliniază importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea globală și transmit Rusiei pe o singură voce că va suporta ”costuri severe” în cazul escaladării agresiunii împotriva Ucrainei

Eugen Tomac2 hours ago

Eugen Tomac a susținut în plenul PE necesitatea unui pachet legislativ care să reglementeze piața online: Actul privind Serviciile Digitale este esențial în acest sens

MAREA BRITANIE2 hours ago

Șefa diplomației britanice îl îndeamnă pe Vladimir Putin „să renunțe și să se retragă din Ucraina înainte de a face o greșeală strategică masivă”

Corina Crețu2 hours ago

Corina Crețu a fost numită membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă se întâlnesc vineri pentru a discuta situația de securitate de pe flancul estic al NATO

Marian-Jean Marinescu2 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Actul Serviciilor Digitale stabilește o serie de dispoziții pentru ca platformele online să fie mai responsabile pentru deciziile pe care le iau

NATO2 hours ago

Consilierul pe securitate națională al lui Joe Biden: Vom continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO

NATO3 hours ago

Spania și Franța vin la Marea Neagră: Madridul trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă, iar Parisul va desfășura nave și avioane în apropiere de România

Daniel Buda18 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron vrea o “doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri

Advertisement

Team2Share

Trending