Connect with us

CONSILIUL UE

Reuniune cu mize energetice cruciale la Bruxelles după convorbirea Angela Merkel-Viorica Dăncilă. Franța și România pun interesele Uniunii Europene înaintea cooperării energetice dintre Germania și Rusia

Published

on

Adjuncții ambasadorilor țărilor membre ale Uniunii Europene se reunesc vineri la Bruxelles în cadrul unei reuniuni de lucru prezidată de către România în calitate de președinție în exercițiu la Consiliul UE, o miză crucială de pe agenda acestora fiind o propunere de directivă care vizează stabilirea unor norme comune pe piața internă a Uniunii în privința gazelor naturale. Deși subiectul înclină să prefațeze discuții tehnice în materie de legiferare, interesele majore sunt de natură geopolitică și strategică în contextul în care intenția de modificare a directivei existente a capătăt o miză distinctă pe fondul acordului dintre Germania și Rusia pentru construcția gazoductului Nord Stream 2 și sporirea dependenței europene de gazul rusesc.

Amploarea acestui subiect a fost confirmată și de informațiile pe surse apărute în presă, potrivit cărora cancelarul Angela Merkel și premierul Viorica Dăncilă au avut zilele trecute o convorbire telefonică de aproximativ 30 de minute în care șefa executivului federal de la Berlin a încercat să o convingă pe șefa guvernului țării care asigură președinția Consiliului UE să nu avanseze pe agendă tema cu pricina, care ar afecta interesele energetice ale Germaniei.

Potrivit surselor europene citate de Antena 3, Merkel i-a solicitat lui Dăncilă să nu introducă pe agenda Consiliului Uniunii Europene o propunere de directivă care ar afecta direct interesele Germaniiei în ceaa ce privește Nord Stream 2. Totodată, Realitatea TV a anunțat că premierul român a refuzat propunerea cancelarului german, motivând interesele Uniunii Europene și parteneriatul strategic cu Statele Unite.

Președinția română a Consiliului UE: Textul propus este echilibrat pentru toate statele membre

Pe agenda reuniunii de vineri a COREPER I (Comitetul Reprezentanților Permanenți reuniți la nivel de adjuncți ai reprezentanților permanenți ai țărilor membre pe lângă UE), figurează o ”Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/73 / CE privind normele comune pentru piața internă referitoare la gazelor naturale”, cu obiectivul clar de a oferi Consiliului UE un mandat de negociere cu Parlamentul European în acest sens.

Documentul de ședință este disponibil integral aici

Discuțiile își au baza în propunerea Comisiei Europene din anul 2017 și raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European în această privință, document coordonat de fostul președinte al Parlamentului European, eurodeputatul polonez Jerzy Buzek.

Mai mult, potrivit concluziilor acestuia, elaborate înaintea întâlnirii, președinția română a Consiliului UE ”a examinat cu atenție toate comentariile din partea delegațiilor naționale și consideră că textul, așa cum este formulat, reprezintă un echilibru între statele membre care au susținut propunerea inițială a Comisiei și acele state membre care dorit mai multă claritate asupra textului”.

Franța, România, Polonia și țările baltice susțin reglementarea europeană

Joi, Franţa a anunțat că va susţine revizuirea directivei europene cu privire la gazele naturale, care vizează şi proiectul gazoductului Nord Stream 2, potrivit Ministerului francez al Afacerilor Externe, informează Reuters, citată de Agerpres.

Anterior, mai multe surse diplomatice consultate de Reuters au declarat că Germania presează alte capitale europene să blocheze o propunere a Uniunii Europene destinată reglementării gazoductului Nord Stream 2, promovat de Rusia, înaintea unei reuniuni cruciale care este programată a avea loc vineri. Potrivit surselor, principala problemă a Germaniei ar fi să convingă Franţa.

“Obiectivul revizuirii directivei privind gazele naturale este ca regulile din cel de-al treilea pachet energetic să se aplice pentru toate gazoductele cu ţările terţe care intră pe teritoriul european. Directiva revizuită se va aplica şi proiectului Nord Stream 2”, a declarat Agnes von der Muhll, purtătorul de cuvânt al Ministerului francez al Afacerilor Externe.

“Franţa intenţionează să susţină adoptarea unei astfel de directive. Lucrările continuă împreună cu partenerii noştri, în special cu Germania, cu privire la posibilele modificări care ar putea fi aduse textului”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Alături de Franța și de România, între țările care susțin modificarea directivei pentru a preveni monopolul gazului rusesc în Europa sunt și Polonia și țările baltice, Varșovia devenind treptat un importator semnificativ de gaz natural lichefiat din Statele Unite, partener strategic al multor țări din Europa de Est și un oponent important în construcția acestei conducte. Potrivit presei europene, alături de Germania s-ar afla Austria și Olanda, ale căror companii importante – OMV și Shell – sunt implicate în acest proiect.

Ce a propus Comisia Europeană în 2017

Reamintim că în noiembrie 2017, Comisia Europeană a propus mai multe amendamente la directiva 2009/73/ CE pentru a se asigura de principiile care guvernează piaţa europeană şi care privesc transparenţa, eliminarea oricăror bariere tehnice şi comerciale în calea accesului la reţelele de transport precum şi modul în care se stabilesc tarifele se vor aplica şi gazoductelor de „import” din ţările non-UE.

Practic, executivul european a propus ca toate gazoductele care pleacă şi vin dinspre ţări din afara UE să se supună unei legislaţii unitare, să fie operate în baza principiului transparenţei şi să fie accesibile tuturor operatorilor.

Anterior, în iunie 2017, Comisia Europeană a cerut țărilor UE mandat pentru negocierea construcției Nord Stream 2propunând o extindere a regulilor privind piața internă a energiei din Uniunea Europeană pentru a acoperi și conductele de gaz offshore, cum este cazul gazoductului Nord Stream 2, care va lega Rusia de Germania pe sub Marea Baltică și pe care executivul european îl consideră o subminare a eforturilor UE de a sprijini Ucraina și de a reduce dependența energetică a blocului comunitar față de Moscova.

Ce a făcut Germania? Construcția Nord Stream 2 va crește livrările de gaz rusesc către UE cu 6%

În martie 2018, Germania  a aprobat construcţia şi exploatarea gazoductului Nord Stream-2, conducta submarină care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania.

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Nord Stream este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell.

Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

În prezent, Rusia furnizează 34% din gazele consumate în Europa, iar Nord Stream 2 ar aduce cota la 40%.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

CONSILIUL UE

Donald Tusk, declarații de la Strasbourg privind „extensia flexibilă” în cazul Brexit: „De ambele părți ale canalului ne considerăm epuizați, dar nu încetez să visez la o Europă mai bună și unită”

Published

on

Foto Consilium

Corespondență din Strasbourg

Deputații au dezbătut marți în cadrul ultimei sesiuni plenare de la Strasbourg „extensia flexibilă” a statutului de membru până la 31 octombrie și organizarea alegerilor europene în Regatului Unit. Atât Președintele Consiliului European, Donald Tusk, cât și Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, au susținut declarații. Această schimbare în programul sesiunii plenare s-a realizat ieri, luni, în prima zi de sesiune plenară.

„Sper ca Regatul Unit să folosească în cel mai bun mod posibil această prelungire. Consiliul așteaptă un mesaj clar din partea Regatului Unit”, a menționat președintele Consiliului European.

Consiliul a schimbat logica unei extinderi scurte, „am propus această schimbare pentru că vine cu avantaje, doar o prelungire lungă ne asigură că avem toate opțiunile, mai ales dacă poporul britanic dorește să rezgândească privind părăsirea Uniunii Europene.”, a adăugat Donald Tusk.

UE 27 nu a cedat în fața acestor anxietăti de la începutul procesului Brexit, Regatul Unit a fost responsabil, mulțumită acestui răgaz, mulți au căpătat certitudine.”

În această prelungire a procesului Brexit există și un dezavantaj. Regatul Unit va participa la alegerile europene, dacă nu se va ratifica un acord înainte de acestea. Însă, Donald Tusk a asigurat europarlamentarii britanici că „vor fi membrii cu drepturi deplinde, vorbesc despre asta aici, pentru că mă opun ideii ca Regatul Unit să fie tratat ca un stat de mâna a doua. De ambele părți ale canalului ne considerăm epuizați, dar nu este o scuză să scăpăm  de acest subiect doar pentru că am obosit, orice s-ar întâmpla suntem legați unii de alții și suntem prieteni apropiati.”

În discursul său din sesiunea plenară, Donald Tusk a făcut referire la comentariul adus din partea unui lider politic din cadrul Summitului de săptămâna trecută și anume „Să nu fim visatori”. „Astăzi, sunt gata să spun: e un moment greu și avem nevoie și de vise și de visători, nu putem să cedăm în fața fatalismului, nu încetez să visez la o Europă mai bună și unită.”

Emmanuel Macron a fost liderul politic care și-a asumat responsabilitatea blocării unei extinderi mai lungi privind Brexit. Preşedintele francez, cel care s-a opus unor discuții mai rapide și mai facile, a salutat joi acordul celor 27 la Bruxelles privind amânarea Brexitului pentru 31 octombrie ca fiind “cel mai bun compromis posibil”, care a “permis păstrarea unităţii celor 27”, scriu AFP și Reuters, citate de Agerpres.

Citiți și: Liderii europeni acceptă amânarea Brexit până la cel târziu 31 octombrie 2019: ”Nu pierdeți timpul”. Emmanuel Macron își asumă responsabilitatea blocării unui extinderi mai lungi în numele ”binelui colectiv”

Întregul discrus al președintelui Consiliului European, aici.

Continue Reading

#RO2019EU

UE a adoptat textul legislativ privind drepturile de autor. Statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a transpune noile norme în dreptul lor intern

Published

on

FOTO: European Commission

UE își modifică cadrul juridic în materie de drepturi de autor astfel încât acesta să fie adecvat scopului în mediul digital de astăzi. Consiliul a adoptat astăzi o directivă care modernizează dreptul UE existent în materie de drepturi de autor pentru a deschide calea către o veritabilă piață unică digitală. Noile norme asigură o protecție adecvată pentru autori și artiști, deschizând, totodată, noi posibilități de accesare și partajare online a conținutului protejat prin drepturi de autor în întreaga Uniune Europeană, potrivit comunicatului oficial, remis Calea Europeană.

”Sunt foarte bucuros că am obținut un text echilibrat, creând multiple oportunități pentru sectoarele creative din Europa, care vor prospera și vor reflecta mai bine diversitatea noastră culturală și alte valori comune europene, dar și pentru utilizatori, a căror libertate de exprimare pe internet va fi consolidată. Acesta este un punct de referință pentru dezvoltarea unei piețe unice digitale solide și funcționale.”

Valer Daniel Breaz, ministrul român al culturii și identității naționale

După semnarea și publicarea directivei în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a transpune noile norme în dreptul lor intern.

Reforma copyright-ului a fost adoptată în ciuda criticilor care arătau că va afecta liberul schimb de informaţii online. S-au pronunţat împotriva măsurilor preconizate şi furnizori de servicii online cum ar fi Wikipedia, Google şi YouTube, iar în Europa au avut loc manifestaţii în special contra articolului 13, care obligă platformele media sociale să se asigure în momentul publicării materialelor că nu sunt încălcate drepturile de autor.

Directiva abordează o gamă largă de chestiuni, care pot fi împărțite în trei categorii:

A) Adaptarea excepțiilor/limitărilor în materie de drepturi de autor la mediul digital și la cel transfrontalier
Directiva introduce excepții obligatorii de la drepturile de autor în scopul extragerii de text și de date, al activităților didactice online și al conservării și difuzării online a patrimoniului cultural.

B) Îmbunătățirea practicilor de acordare a licențelor pentru a se asigura un acces mai larg la conținut creativ
Directiva prevede norme armonizate care facilitează:

  • exploatarea operelor care au încetat să fie comercializate (opere aflate în afara circuitului comercial),
  • emiterea de licențe colective cu efecte extinse și
  • obținerea drepturilor pentru filme prin intermediul platformelor video la cerere.

C) Realizarea unei piețe funcționale a drepturilor de autor
Directiva introduce un nou drept pentru editorii de presă în ceea ce privește utilizarea online a publicațiilor lor de presă. Autorii operelor incluse în publicațiile de presă vor avea dreptul la o parte din veniturile obținute de editorii de presă rezultate din acest nou drept.

În ceea ce privește platformele de partajare de conținut online, care se bazează pe modelul de tip „conținut încărcat de utilizatori”, directiva clarifică cadrul juridic în care acestea funcționează. Aceste platforme vor trebui în principiu să obțină o licență pentru operele protejate prin drepturi de autor încărcate de utilizatori, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute în directivă. Prin urmare, titularii de drepturi vor putea negocia mai bine condițiile de exploatare a operelor lor online și vor fi remunerați pentru utilizarea online a conținutului lor de către aceste platforme. În același timp, directiva le permite utilizatorilor să genereze și să încarce în mod liber conținut, în scopuri precum citarea, critica, recenzia, realizarea de caricaturi, parodieri și pastișe. În acest sens, ea transformă aceste excepții, în prezent opționale pentru statele membre, în excepții obligatorii pentru acest tip specific de utilizare.

De asemenea, directiva consacră dreptul autorilor și al artiștilor interpreți sau executanți la o remunerație corespunzătoare și proporțională în momentul acordării de licențe sau al transferării drepturilor lor, introduce o obligație de transparență în ceea ce privește exploatarea operelor licențiate și un mecanism de ajustare a remunerațiilor, precum și un mecanism specific de soluționare alternativă a litigiilor. Aceste norme nu se aplică dezvoltatorilor de software.

Etapele următoare

După semnarea și publicarea directivei în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție 24 de luni pentru a transpune noile norme în dreptul lor intern.

Continue Reading

#RO2019EU

#RO2019EU: Țările UE au luat decizia instituirii unui ”Grup la nivel înalt de înțelepți” cu scopul de a analiza arhitectura financiară europenă pentru dezvoltare

Published

on

© RO2019EU/ Instagram

Consiliul Uniunii Europene, prezidat de către România, a adoptat marți o decizie de instituire a unui Grup la nivel înalt de înțelepți pentru arhitectura financiară europeană pentru dezvoltare, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Grupul va fi prezidat de Thomas Wieser și va fi alcătuit din 8 membri independenți. Acesta urmează să înainteze, până în octombrie 2019, un raport care va prezenta provocările și oportunitățile pentru raționalizarea modului în care sunt finanțate politicile de dezvoltare la nivelul UE și care va recomanda posibile opțiuni pentru reformarea cadrului existent.

Grupul are în special mandatul de a analiza toate instrumentele de dezvoltare existente gestionate de Comisie, Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și de a stabili modalitățile de maximizare a valorii adăugate a arhitecturii financiare europene pentru dezvoltare, luând în considerare actualele organisme naționale și internaționale implicate.

Se preconizează că recomandările formulate de Grupul de înțelepți se vor baza pe: o evaluare a capacității sistemului actual de a realiza prioritățile UE în materie de acțiune externă și dezvoltare; o analiză a punctelor forte și a punctelor slabe respective ale tuturor instrumentelor și actorilor implicați; potențialul fiecărei instituții de a spori și mai mult implicarea sectorului privat și împrumuturile suverane.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending