Connect with us

CONSILIUL UE

Reuniune cu mize energetice cruciale la Bruxelles după convorbirea Angela Merkel-Viorica Dăncilă. Franța și România pun interesele Uniunii Europene înaintea cooperării energetice dintre Germania și Rusia

Published

on

Adjuncții ambasadorilor țărilor membre ale Uniunii Europene se reunesc vineri la Bruxelles în cadrul unei reuniuni de lucru prezidată de către România în calitate de președinție în exercițiu la Consiliul UE, o miză crucială de pe agenda acestora fiind o propunere de directivă care vizează stabilirea unor norme comune pe piața internă a Uniunii în privința gazelor naturale. Deși subiectul înclină să prefațeze discuții tehnice în materie de legiferare, interesele majore sunt de natură geopolitică și strategică în contextul în care intenția de modificare a directivei existente a capătăt o miză distinctă pe fondul acordului dintre Germania și Rusia pentru construcția gazoductului Nord Stream 2 și sporirea dependenței europene de gazul rusesc.

Amploarea acestui subiect a fost confirmată și de informațiile pe surse apărute în presă, potrivit cărora cancelarul Angela Merkel și premierul Viorica Dăncilă au avut zilele trecute o convorbire telefonică de aproximativ 30 de minute în care șefa executivului federal de la Berlin a încercat să o convingă pe șefa guvernului țării care asigură președinția Consiliului UE să nu avanseze pe agendă tema cu pricina, care ar afecta interesele energetice ale Germaniei.

Potrivit surselor europene citate de Antena 3, Merkel i-a solicitat lui Dăncilă să nu introducă pe agenda Consiliului Uniunii Europene o propunere de directivă care ar afecta direct interesele Germaniiei în ceaa ce privește Nord Stream 2. Totodată, Realitatea TV a anunțat că premierul român a refuzat propunerea cancelarului german, motivând interesele Uniunii Europene și parteneriatul strategic cu Statele Unite.

Președinția română a Consiliului UE: Textul propus este echilibrat pentru toate statele membre

Pe agenda reuniunii de vineri a COREPER I (Comitetul Reprezentanților Permanenți reuniți la nivel de adjuncți ai reprezentanților permanenți ai țărilor membre pe lângă UE), figurează o ”Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/73 / CE privind normele comune pentru piața internă referitoare la gazelor naturale”, cu obiectivul clar de a oferi Consiliului UE un mandat de negociere cu Parlamentul European în acest sens.

Documentul de ședință este disponibil integral aici

Discuțiile își au baza în propunerea Comisiei Europene din anul 2017 și raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European în această privință, document coordonat de fostul președinte al Parlamentului European, eurodeputatul polonez Jerzy Buzek.

Mai mult, potrivit concluziilor acestuia, elaborate înaintea întâlnirii, președinția română a Consiliului UE ”a examinat cu atenție toate comentariile din partea delegațiilor naționale și consideră că textul, așa cum este formulat, reprezintă un echilibru între statele membre care au susținut propunerea inițială a Comisiei și acele state membre care dorit mai multă claritate asupra textului”.

Franța, România, Polonia și țările baltice susțin reglementarea europeană

Joi, Franţa a anunțat că va susţine revizuirea directivei europene cu privire la gazele naturale, care vizează şi proiectul gazoductului Nord Stream 2, potrivit Ministerului francez al Afacerilor Externe, informează Reuters, citată de Agerpres.

Anterior, mai multe surse diplomatice consultate de Reuters au declarat că Germania presează alte capitale europene să blocheze o propunere a Uniunii Europene destinată reglementării gazoductului Nord Stream 2, promovat de Rusia, înaintea unei reuniuni cruciale care este programată a avea loc vineri. Potrivit surselor, principala problemă a Germaniei ar fi să convingă Franţa.

“Obiectivul revizuirii directivei privind gazele naturale este ca regulile din cel de-al treilea pachet energetic să se aplice pentru toate gazoductele cu ţările terţe care intră pe teritoriul european. Directiva revizuită se va aplica şi proiectului Nord Stream 2”, a declarat Agnes von der Muhll, purtătorul de cuvânt al Ministerului francez al Afacerilor Externe.

“Franţa intenţionează să susţină adoptarea unei astfel de directive. Lucrările continuă împreună cu partenerii noştri, în special cu Germania, cu privire la posibilele modificări care ar putea fi aduse textului”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Alături de Franța și de România, între țările care susțin modificarea directivei pentru a preveni monopolul gazului rusesc în Europa sunt și Polonia și țările baltice, Varșovia devenind treptat un importator semnificativ de gaz natural lichefiat din Statele Unite, partener strategic al multor țări din Europa de Est și un oponent important în construcția acestei conducte. Potrivit presei europene, alături de Germania s-ar afla Austria și Olanda, ale căror companii importante – OMV și Shell – sunt implicate în acest proiect.

Ce a propus Comisia Europeană în 2017

Reamintim că în noiembrie 2017, Comisia Europeană a propus mai multe amendamente la directiva 2009/73/ CE pentru a se asigura de principiile care guvernează piaţa europeană şi care privesc transparenţa, eliminarea oricăror bariere tehnice şi comerciale în calea accesului la reţelele de transport precum şi modul în care se stabilesc tarifele se vor aplica şi gazoductelor de „import” din ţările non-UE.

Practic, executivul european a propus ca toate gazoductele care pleacă şi vin dinspre ţări din afara UE să se supună unei legislaţii unitare, să fie operate în baza principiului transparenţei şi să fie accesibile tuturor operatorilor.

Anterior, în iunie 2017, Comisia Europeană a cerut țărilor UE mandat pentru negocierea construcției Nord Stream 2propunând o extindere a regulilor privind piața internă a energiei din Uniunea Europeană pentru a acoperi și conductele de gaz offshore, cum este cazul gazoductului Nord Stream 2, care va lega Rusia de Germania pe sub Marea Baltică și pe care executivul european îl consideră o subminare a eforturilor UE de a sprijini Ucraina și de a reduce dependența energetică a blocului comunitar față de Moscova.

Ce a făcut Germania? Construcția Nord Stream 2 va crește livrările de gaz rusesc către UE cu 6%

În martie 2018, Germania  a aprobat construcţia şi exploatarea gazoductului Nord Stream-2, conducta submarină care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania.

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Nord Stream este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell.

Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

În prezent, Rusia furnizează 34% din gazele consumate în Europa, iar Nord Stream 2 ar aduce cota la 40%.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL UE

Prima decizie UE privind criza din Orientul Mijlociu: Statele membre i-au dat un ”mandat puternic” lui Josep Borrell să înceapă eforturi diplomatice cu părțile implicate

Published

on

© European Union, 2020

Miniștrii afacerilor externe din țările membre ale Uniunii Europene au căzut de acord ca Uniunea să se ”implice puterni pentru a evita alunecarea crizei din Orientul Mijlociu într-o situația fără control și i-au oferit un mandat lui Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, să se implice în eforturi diplomatice pentru a contribui la descaladare în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluții politice.

Miniștrii mi-au dat un puternic mandat să efectuez eforturi diplomatice cu toate părțile implicate pentru a contribui la descaladare în regiune”, a afirmat Borrell, după reuniunea extraordinară a miniștrilor afacerilor externe din țările UE privind situația din Orientul Mijlociu și în care Uniunea Europeană a fost criticată pentru reacția sa.

La reuniune a fost prezent și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, cu care miniștrii UE au discutat despre situația recentă din Irak, acolo unde Parlamentul și Guvernul au solicitat retragerea trupelor străine, iar Alianța Nord-Atlantică și-a suspendat temporar misiunea de instruire a forțelor de securitate irakiene.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Consiliul a făcut apel la ”descaladare urgentă” și la ”reținere maximă”, având în vedere evoluțiile recente, declanșate de atacul iranian asupra ambasadei americane în Bagdad, eliminarea unui influent general iranian într-o operațiune americană și atacurile cu rachete ale Iranului împotriva unor baze militare în Irak unde sunt staționate forțe americane și ale Coaliției de luptă împotriva grupării stat Islamic.

Miniștrii de externe din țările UE au ”condamnat orice atac împotriva forțelor Coaliției” și au reiterat că lupta împotriva grupării Stat Islamic este o ”prioritate pentru UE”.

De asemenea, miniștrii de externe și-au reafirmat sprijinul pentru păstrarea acordului nuclear cu Iranul, descriindu-l drept un ”element cheie” în arhitectura de nonproliferare nucleară, în pofida apelului președintelui american ca țările europene implicate în acest acord – Franța, Germania și Marea Britanie – să denunțe rămășițele acestei înțelegeri.

În context, șeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a avertizat că Iranul trebuie să se conformeze angajamentelor sale pentru a evita încetarea acordului cu privire la programul său nuclear, variantă pe care el nu a exclus-o

“Suntem dornici să menţinem acest acord, dar pentru aceasta avem nevoie ca Iranul să-şi îndeplinească angajamentele” şi “să revină la o respectare totală a acordului fără întârziere”, a subliniat Borrell, potrivit AFP, în condițiile în care președintele Consiliului European Charles Michel i-a cerut președintelui iranian Hassan Rouhani să evite ”acte ireversibile” și să respecte acordul nuclear.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Bogdan Aurescu, înainte de reuniunea extraordinară UE privind Orientul Mijlociu: România susține creșterea rolului NATO în regiune și solidaritatea dintre UE și NATO

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

România susţine creșterea rolului NATO în regiunea Orientului Mijlociu şi în activitatea de combatere a terorismului, a declarat, vineri, șeful diplomației române, Bogdan Aurescu. El a făcut această afirmaţie la Bruxelles, înainte de reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Externe, convocată de Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Josep Borrell, și la care participă și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Este o reuniune importantă pentru că oferă Uniunii Europene oportunitatea să se implice în soluționarea crizei. Aș fi preferat să avem această reuniune mai devreme în cursul săptămânii. Cu cât reacționezi mai repede, cu atât ești mai eficient. Oricum, este important că avem această reuniune pentru că în ultimele zece zile am avut evoluții îngrijorătoare în regiune”, a declarat Aurescu presei, criticând astfel faptul că miniștrii afacerilor externe se reunesc târziu în comparație cu evoluțiile din Iran și Irak.

Ministrul afacerilor externe a reamintit poziția României pe parcursul acestei crize, care a debutat la începutul anului.

”Așa cum știți, România și-a exprimat îngrijorările profunde privind escaladarea acestei crize. Am condamnat atacarea ambasadei americane din Bagdad. Ne-am exprimat poziția privind măsurile preventive și de protecție luate de SUA și consecințele acestui atac. Am condamnat, de asemenea, atacul asupra bazelor din Irak ce găzduiesc trupe americane și ale Coaliției împotriva Daesh”, a spus acesta.

În context, Aurescu subliniat că România a ”salutat declarația președintelui Trump” cu privire la Orientul Mijlociu ”pentru că arată că descaladarea este posibilă”. 

Citiți și Klaus Iohannis salută declarația lui Donald Trump privind Orientul Mijlociu: România se coordonează permanent cu NATO, UE și SUA

Ministrul afacerilor externe a indicat că retragerea trupelor Coaliției anti-Daesh din Irak nu reprezintă o soluție la stabilitatea în regiunea Orientului Mijlociu.

”UE discută astăzi despre cum se poate implica în soluționarea crizei și în sprijinirea stabilizării Irakului. Nu credem că poziția Parlamentului irakian privind retragerea trupelor contribuie la stabilitatea regiunii. Aceste trupe sunt acolo pentru instruirea forțelor irakiene pentru a fi mai pregătite în fața amenințărilor teroriste”, a explicat acesta.

Citiți și Ludovic Orban îl asigură pe Jens Stoltenberg după ce Donald Trump a solicitat implicarea NATO în Orientul Mijlociu: România va participa la o asemenea decizie

El a amintit că la reuniune participă şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, subliniind că România susţine creșterea rolului NATO în regiunea Orientului Mijlociu şi în activitatea de combatere a terorismului.

”Pe de altă parte, vreau să salut faptul că discutăm acest subiect astăzi alături de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, deoarece NATO și UE trebuie să acționeze în complementaritate și sinergie depline. Am discutat ieri, împreună cu premierul meu, domnul Orban, cu secretarul general NATO despre situația din Irak și aș vrea să reiterez că România susține o creștere a rolului NATO în regiune și în combaterea terorismului. Atât în cadrul NATO, cât și în cadrul UE, statele membre ale celor două organizații trebuie să fie unite și să acționeze în solidaritate deplină”, a conchis Bogdan Aurescu. 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Extinderea și Brexitul vor fi prioritățile președinției croate la Consiliul UE: ”Ne interesează calea europeană a vecinilor noștri”

Published

on

Croația, odată cu preluarea mandatului la președinția Consiliului Uniunii Europene, și-a subliniat prioritățile celor șase luni în fruntea Uniunii Europene, acestea fiind extinderea şi Brexitul.

”Una dintre prioritățile președinției noastre este politica de extindere și, în consecință, summitul din Zagreb va fi unul dintre cele mai importante evenimente ale Președinției. Ne interesează calea europeană a vecinilor noștri, însă criteriile de aderare trebuie îndeplinite”, a declarat ministrul croat de externe, Goran Grlic Radman.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending