Adjuncții ambasadorilor țărilor membre ale Uniunii Europene se reunesc vineri la Bruxelles în cadrul unei reuniuni de lucru prezidată de către România în calitate de președinție în exercițiu la Consiliul UE, o miză crucială de pe agenda acestora fiind o propunere de directivă care vizează stabilirea unor norme comune pe piața internă a Uniunii în privința gazelor naturale. Deși subiectul înclină să prefațeze discuții tehnice în materie de legiferare, interesele majore sunt de natură geopolitică și strategică în contextul în care intenția de modificare a directivei existente a capătăt o miză distinctă pe fondul acordului dintre Germania și Rusia pentru construcția gazoductului Nord Stream 2 și sporirea dependenței europene de gazul rusesc.

Amploarea acestui subiect a fost confirmată și de informațiile pe surse apărute în presă, potrivit cărora cancelarul Angela Merkel și premierul Viorica Dăncilă au avut zilele trecute o convorbire telefonică de aproximativ 30 de minute în care șefa executivului federal de la Berlin a încercat să o convingă pe șefa guvernului țării care asigură președinția Consiliului UE să nu avanseze pe agendă tema cu pricina, care ar afecta interesele energetice ale Germaniei.

Potrivit surselor europene citate de Antena 3, Merkel i-a solicitat lui Dăncilă să nu introducă pe agenda Consiliului Uniunii Europene o propunere de directivă care ar afecta direct interesele Germaniiei în ceaa ce privește Nord Stream 2. Totodată, Realitatea TV a anunțat că premierul român a refuzat propunerea cancelarului german, motivând interesele Uniunii Europene și parteneriatul strategic cu Statele Unite.

Președinția română a Consiliului UE: Textul propus este echilibrat pentru toate statele membre

Pe agenda reuniunii de vineri a COREPER I (Comitetul Reprezentanților Permanenți reuniți la nivel de adjuncți ai reprezentanților permanenți ai țărilor membre pe lângă UE), figurează o ”Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/73 / CE privind normele comune pentru piața internă referitoare la gazelor naturale”, cu obiectivul clar de a oferi Consiliului UE un mandat de negociere cu Parlamentul European în acest sens.

Documentul de ședință este disponibil integral aici

Discuțiile își au baza în propunerea Comisiei Europene din anul 2017 și raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European în această privință, document coordonat de fostul președinte al Parlamentului European, eurodeputatul polonez Jerzy Buzek.

Mai mult, potrivit concluziilor acestuia, elaborate înaintea întâlnirii, președinția română a Consiliului UE ”a examinat cu atenție toate comentariile din partea delegațiilor naționale și consideră că textul, așa cum este formulat, reprezintă un echilibru între statele membre care au susținut propunerea inițială a Comisiei și acele state membre care dorit mai multă claritate asupra textului”.

Franța, România, Polonia și țările baltice susțin reglementarea europeană

Joi, Franţa a anunțat că va susţine revizuirea directivei europene cu privire la gazele naturale, care vizează şi proiectul gazoductului Nord Stream 2, potrivit Ministerului francez al Afacerilor Externe, informează Reuters, citată de Agerpres.

Anterior, mai multe surse diplomatice consultate de Reuters au declarat că Germania presează alte capitale europene să blocheze o propunere a Uniunii Europene destinată reglementării gazoductului Nord Stream 2, promovat de Rusia, înaintea unei reuniuni cruciale care este programată a avea loc vineri. Potrivit surselor, principala problemă a Germaniei ar fi să convingă Franţa.

“Obiectivul revizuirii directivei privind gazele naturale este ca regulile din cel de-al treilea pachet energetic să se aplice pentru toate gazoductele cu ţările terţe care intră pe teritoriul european. Directiva revizuită se va aplica şi proiectului Nord Stream 2”, a declarat Agnes von der Muhll, purtătorul de cuvânt al Ministerului francez al Afacerilor Externe.

“Franţa intenţionează să susţină adoptarea unei astfel de directive. Lucrările continuă împreună cu partenerii noştri, în special cu Germania, cu privire la posibilele modificări care ar putea fi aduse textului”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Alături de Franța și de România, între țările care susțin modificarea directivei pentru a preveni monopolul gazului rusesc în Europa sunt și Polonia și țările baltice, Varșovia devenind treptat un importator semnificativ de gaz natural lichefiat din Statele Unite, partener strategic al multor țări din Europa de Est și un oponent important în construcția acestei conducte. Potrivit presei europene, alături de Germania s-ar afla Austria și Olanda, ale căror companii importante – OMV și Shell – sunt implicate în acest proiect.

Ce a propus Comisia Europeană în 2017

Reamintim că în noiembrie 2017, Comisia Europeană a propus mai multe amendamente la directiva 2009/73/ CE pentru a se asigura de principiile care guvernează piaţa europeană şi care privesc transparenţa, eliminarea oricăror bariere tehnice şi comerciale în calea accesului la reţelele de transport precum şi modul în care se stabilesc tarifele se vor aplica şi gazoductelor de „import” din ţările non-UE.

Practic, executivul european a propus ca toate gazoductele care pleacă şi vin dinspre ţări din afara UE să se supună unei legislaţii unitare, să fie operate în baza principiului transparenţei şi să fie accesibile tuturor operatorilor.

Anterior, în iunie 2017, Comisia Europeană a cerut țărilor UE mandat pentru negocierea construcției Nord Stream 2, propunând o extindere a regulilor privind piața internă a energiei din Uniunea Europeană pentru a acoperi și conductele de gaz offshore, cum este cazul gazoductului Nord Stream 2, care va lega Rusia de Germania pe sub Marea Baltică și pe care executivul european îl consideră o subminare a eforturilor UE de a sprijini Ucraina și de a reduce dependența energetică a blocului comunitar față de Moscova.

Ce a făcut Germania? Construcția Nord Stream 2 va crește livrările de gaz rusesc către UE cu 6%

În martie 2018, Germania  a aprobat construcţia şi exploatarea gazoductului Nord Stream-2, conducta submarină care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania.

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Nord Stream este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell.

Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

În prezent, Rusia furnizează 34% din gazele consumate în Europa, iar Nord Stream 2 ar aduce cota la 40%.