Connect with us

CONSILIUL UE

Reuniune cu mize energetice cruciale la Bruxelles după convorbirea Angela Merkel-Viorica Dăncilă. Franța și România pun interesele Uniunii Europene înaintea cooperării energetice dintre Germania și Rusia

Published

on

Adjuncții ambasadorilor țărilor membre ale Uniunii Europene se reunesc vineri la Bruxelles în cadrul unei reuniuni de lucru prezidată de către România în calitate de președinție în exercițiu la Consiliul UE, o miză crucială de pe agenda acestora fiind o propunere de directivă care vizează stabilirea unor norme comune pe piața internă a Uniunii în privința gazelor naturale. Deși subiectul înclină să prefațeze discuții tehnice în materie de legiferare, interesele majore sunt de natură geopolitică și strategică în contextul în care intenția de modificare a directivei existente a capătăt o miză distinctă pe fondul acordului dintre Germania și Rusia pentru construcția gazoductului Nord Stream 2 și sporirea dependenței europene de gazul rusesc.

Amploarea acestui subiect a fost confirmată și de informațiile pe surse apărute în presă, potrivit cărora cancelarul Angela Merkel și premierul Viorica Dăncilă au avut zilele trecute o convorbire telefonică de aproximativ 30 de minute în care șefa executivului federal de la Berlin a încercat să o convingă pe șefa guvernului țării care asigură președinția Consiliului UE să nu avanseze pe agendă tema cu pricina, care ar afecta interesele energetice ale Germaniei.

Potrivit surselor europene citate de Antena 3, Merkel i-a solicitat lui Dăncilă să nu introducă pe agenda Consiliului Uniunii Europene o propunere de directivă care ar afecta direct interesele Germaniiei în ceaa ce privește Nord Stream 2. Totodată, Realitatea TV a anunțat că premierul român a refuzat propunerea cancelarului german, motivând interesele Uniunii Europene și parteneriatul strategic cu Statele Unite.

Președinția română a Consiliului UE: Textul propus este echilibrat pentru toate statele membre

Pe agenda reuniunii de vineri a COREPER I (Comitetul Reprezentanților Permanenți reuniți la nivel de adjuncți ai reprezentanților permanenți ai țărilor membre pe lângă UE), figurează o ”Propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2009/73 / CE privind normele comune pentru piața internă referitoare la gazelor naturale”, cu obiectivul clar de a oferi Consiliului UE un mandat de negociere cu Parlamentul European în acest sens.

Documentul de ședință este disponibil integral aici

Discuțiile își au baza în propunerea Comisiei Europene din anul 2017 și raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie din Parlamentul European în această privință, document coordonat de fostul președinte al Parlamentului European, eurodeputatul polonez Jerzy Buzek.

Mai mult, potrivit concluziilor acestuia, elaborate înaintea întâlnirii, președinția română a Consiliului UE ”a examinat cu atenție toate comentariile din partea delegațiilor naționale și consideră că textul, așa cum este formulat, reprezintă un echilibru între statele membre care au susținut propunerea inițială a Comisiei și acele state membre care dorit mai multă claritate asupra textului”.

Franța, România, Polonia și țările baltice susțin reglementarea europeană

Joi, Franţa a anunțat că va susţine revizuirea directivei europene cu privire la gazele naturale, care vizează şi proiectul gazoductului Nord Stream 2, potrivit Ministerului francez al Afacerilor Externe, informează Reuters, citată de Agerpres.

Anterior, mai multe surse diplomatice consultate de Reuters au declarat că Germania presează alte capitale europene să blocheze o propunere a Uniunii Europene destinată reglementării gazoductului Nord Stream 2, promovat de Rusia, înaintea unei reuniuni cruciale care este programată a avea loc vineri. Potrivit surselor, principala problemă a Germaniei ar fi să convingă Franţa.

“Obiectivul revizuirii directivei privind gazele naturale este ca regulile din cel de-al treilea pachet energetic să se aplice pentru toate gazoductele cu ţările terţe care intră pe teritoriul european. Directiva revizuită se va aplica şi proiectului Nord Stream 2”, a declarat Agnes von der Muhll, purtătorul de cuvânt al Ministerului francez al Afacerilor Externe.

“Franţa intenţionează să susţină adoptarea unei astfel de directive. Lucrările continuă împreună cu partenerii noştri, în special cu Germania, cu privire la posibilele modificări care ar putea fi aduse textului”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Alături de Franța și de România, între țările care susțin modificarea directivei pentru a preveni monopolul gazului rusesc în Europa sunt și Polonia și țările baltice, Varșovia devenind treptat un importator semnificativ de gaz natural lichefiat din Statele Unite, partener strategic al multor țări din Europa de Est și un oponent important în construcția acestei conducte. Potrivit presei europene, alături de Germania s-ar afla Austria și Olanda, ale căror companii importante – OMV și Shell – sunt implicate în acest proiect.

Ce a propus Comisia Europeană în 2017

Reamintim că în noiembrie 2017, Comisia Europeană a propus mai multe amendamente la directiva 2009/73/ CE pentru a se asigura de principiile care guvernează piaţa europeană şi care privesc transparenţa, eliminarea oricăror bariere tehnice şi comerciale în calea accesului la reţelele de transport precum şi modul în care se stabilesc tarifele se vor aplica şi gazoductelor de „import” din ţările non-UE.

Practic, executivul european a propus ca toate gazoductele care pleacă şi vin dinspre ţări din afara UE să se supună unei legislaţii unitare, să fie operate în baza principiului transparenţei şi să fie accesibile tuturor operatorilor.

Anterior, în iunie 2017, Comisia Europeană a cerut țărilor UE mandat pentru negocierea construcției Nord Stream 2propunând o extindere a regulilor privind piața internă a energiei din Uniunea Europeană pentru a acoperi și conductele de gaz offshore, cum este cazul gazoductului Nord Stream 2, care va lega Rusia de Germania pe sub Marea Baltică și pe care executivul european îl consideră o subminare a eforturilor UE de a sprijini Ucraina și de a reduce dependența energetică a blocului comunitar față de Moscova.

Ce a făcut Germania? Construcția Nord Stream 2 va crește livrările de gaz rusesc către UE cu 6%

În martie 2018, Germania  a aprobat construcţia şi exploatarea gazoductului Nord Stream-2, conducta submarină care ar urma să transporte gaze naturale între Rusia şi Germania.

Sistemul Nord Stream este compus din două conducte care traversează Marea Baltică din Vyborg, Rusia până în Greifswald, respectiv Lubmin, în apropierea Germaniei. Nord Stream traversează Zona Economică Exclusivă (ZEE) a Rusiei, Finlandei, Danemarcei și Germaniei, precum și apele teritoriale ale Rusiei, Danemarcei și Germaniei. 

Nord Stream 2, o conductă proiectată pentru 1200 de km între Rusia și coasta Germaniei (Greifswald) ar urma să păstreze o linie de construcție similară primei conducte, neinterferând cu Zona Economică Exclusivă a țărilor baltice și a Poloniei.

Nord Stream este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell.

Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

În prezent, Rusia furnizează 34% din gazele consumate în Europa, iar Nord Stream 2 ar aduce cota la 40%.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Statele membre și PE au convenit să îmbunătățească protecția consumatorilor care solicită un credit: Va garanta că cetățenii au la dispoziție informații suficiente și clare cu privire la contractele lor

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele membre și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu asupra directivei privind creditele de consum.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, legislația revizuită abrogă și înlocuiește actuala directivă din 2008 privind contractele de credit de consum.

”Consumatorii pot solicita cu ușurință credite online, dar s-ar putea să nu fie întotdeauna bine informați cu privire la consecințele acestei cereri. Aceștia trebuie să poată ști pentru ce semnează și cât de mult trebuie să ramburseze în cele din urmă. Acest acord va garanta că cetățenii au la dispoziție informații suficiente și clare cu privire la contractele lor de credit”, a precizat Jozef Síkela, ministrul pentru industrie și comerț.

Revizuirea directivei privind creditul de consum modernizează și îmbunătățește protecția la nivel european pentru consumatorii care solicită un credit. Aceasta promovează practici responsabile și transparente din partea tuturor actorilor implicați în domeniul creditului de consum, de exemplu prin asigurarea faptului că informațiile privind creditul sunt prezentate într-un mod clar și ușor de înțeles și sunt adaptate la dispozitivele digitale.

Protecția consumatorului

Directiva privind creditul de consum va garanta că consumatorii pot face o alegere în cunoștință de cauză atunci când solicită un credit. Înainte de a semna un contract de credit, creditorul trebuie să se asigure că consumatorii au acces ușor la toate informațiile necesare și că sunt informați cu privire la costul total al creditului. În plus, creditorii trebuie să evalueze solvabilitatea unui consumator, adică să stabilească dacă o persoană este capabilă să ramburseze creditul.

Aceste norme privind creditul de consum vor asigura protecția consumatorilor împotriva practicilor iresponsabile de creditare care ar putea duce la supraîndatorare.

Domeniul de aplicare a directivei

Un număr din ce în ce mai mare de consumatori solicită credite online. Pentru a ține pasul cu tendința de digitalizare, noile norme de creditare se vor aplica de acum înainte și anumitor împrumuturi riscante care sunt excluse din domeniul de aplicare al directivei în vigoare în prezent. Printre acestea se numără:

  • împrumuturile sub 200 de euro
  • împrumuturile oferite prin intermediul platformelor de crowd-lending
  • produsele de tip ”cumpără acum plătește mai târziu” (buy-now-pay-later)

Evaluarea bonității

Noile norme îmbunătățesc regulile de evaluare a bonității, prin care creditorul evaluează dacă un consumator este capabil să ramburseze împrumutul. În cazul în care evaluarea bonității este negativă, creditorul nu poate pune creditul la dispoziția creditorului. Astfel, consumatorii vor fi protejați împotriva creditelor pe care nu le pot rambursa.

Acordul provizoriu la care s-a ajuns astăzi face obiectul aprobării de către Consiliu și Parlamentul European.

Din partea Consiliului, acordul politic provizoriu face obiectul aprobării de către reprezentanții statelor membre (în cadrul Coreper) înainte de a parcurge etapele formale ale procedurii de adoptare.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, mulțumește președinției cehe a Consiliului UE pentru sprijinul acordat aderării țării noastre la Schengen

Published

on

© MAE/ Facebook

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a avut miercuri o întâlnire cu omologul său din Cehia, Jan Lipavský, în contextul reuniunii miniștrilor de externe din statele membre NATO pe care oficialul român a găzduit-o la București.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, discuția s-a înscris în dialogul constant dintre cei doi miniștri, deosebit de relevant în contextul în care Republica Cehia deține, în prezent, președinția Consiliului UE.

Astfel, întrevederea de la București a reprezentat o continuare a contactelor anterioare: convorbirea telefonică din 4 noiembrie 2022, participarea ministrului Lipavský la ediția din acest an a Reuniunii Anuale a Diplomației Române, respectiv vizita ministrului român la Praga, din 18 august 2022.

În acest cadru, ministrul Aurescu a mulțumit omologului ceh pentru participarea sa la București nu doar la ministerială NATO, ci și la Reuniunea Liderilor de la Munchen, pe care MAE român a găzduit-o și co-organizat-o împreună cu Conferința de Securitate de la Munchen.

Ambii oficiali au salutat nivelul foarte bun al relațiilor României cu Republica Cehia, bazate pe similitudinea de opinii și evaluări cu privire la subiecte de actualitate ale agendelor europeană, de securitate și regională, precum și lipsa oricăror aspecte de sensibilitate pe agenda bilaterală, care creează premisele pentru consolidarea în continuare a cooperării între cele două țări.

În ceea ce privește agenda europeană, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat susținerea României pentru președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene și a salutat rezultatele înregistrate până în prezent de aceasta.

În context, șeful diplomației române a transmis aprecierea pentru sprijinul pe care președinția cehă a Consiliului UE l-a acordat și continuă să îl acorde aderării țării noastre la Spațiul Schengen. La rândul său, ministrul Jan Lipavský a subliniat că țara sa va continua să susțină pe deplin acest obiectiv de maximă importanță pentru România. De asemenea, cei doi miniștri au discutat concret despre continuarea demersurilor pe acest dosar.

În dialogul celor doi miniștri a avut loc și un schimb de vederi privind coordonarea relativă la viitorul formatului Parteneriatului Estic, în perspectiva reuniunii de lucru pe care ministrul Aurescu și omologii ceh, polonez și suedez o vor găzdui la Bruxelles pe această temă în marja reuniunii din decembrie a Consiliului Afaceri Externe, precum și situația din Balcanii de Vest, cu accent pe situația din Kosovo.

De asemenea, a fost evocat și contextul actual generat de agresiunea Federației Ruse în Ucraina, fiind evidențiată implicarea activă atât a României, cât și a Republicii Cehia, în eforturile de la nivel european și internațional pentru sprijinirea Ucrainei. În context, miniștrii Bogdan Aurescu și Jan Lipavský au agreat ca cele două țări să se coordoneze pentru a contribui la eforturile de tragere la răspundere a autorilor crimelor de agresiune comise în Ucraina, în baza instrumentelor de drept internațional.

Oficialul român a adresat omologului ceh invitația de a efectua o vizită în Romania, în prima parte a anului viitor, invitație acceptată cu plăcere de ministrul ceh.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE adoptată o nouă legislație pentru a consolida securitatea cibernetică și reziliența la nivel întregii Uniuni Europene

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o legislație pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în întreaga Uniune, în vederea îmbunătățirii capacității de reziliență și reacție la incidente, atât în sectorul public și privat, cât și la nivel UE în ansamblu.

Potrivit unui comunicat al instituției, noua directivă, denumită ”NIS2”, va înlocui actuala directivă privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (directiva NIS).

”Nu există nicio îndoială că securitatea cibernetică va rămâne o provocare cheie în anii următori. Mizele pentru economiile și cetățenii noștri sunt enorme. Astăzi, am făcut încă un pas pentru a ne îmbunătăți capacitatea de a contracara această amenințare”, a declarat Ivan Bartoš, viceprim-ministru ceh pentru digitalizare și ministru al dezvoltării regionale.

O mai bună cooperare în materie de riscuri și incidente și o mai bună gestionare a acestora

NIS 2 va stabili nivelul de referință pentru măsurile de gestionare a riscurilor în materie de securitate cibernetică și pentru obligațiile de raportare în toate sectoarele reglementate de directivă, cum ar fi energia, transporturile, sănătatea și infrastructura digitală.

Directiva revizuită are ca obiectiv eliminarea divergențelor privind cerințele în materie de securitate cibernetică și punerea în aplicare a măsurilor de securitate cibernetică în diferite state membre. În acest scop, directiva stabilește norme minime pentru un cadru de reglementare și definește mecanismele pentru o cooperare eficace între autoritățile competente din fiecare stat membru. Aceasta actualizează lista sectoarelor și a activităților care fac obiectul obligațiilor în materie de securitate cibernetică și prevede căi de atac și sancțiuni pentru a asigura respectarea legislației.

Directiva va institui în mod oficial Rețeaua europeană a organizațiilor de legătură în materie de crize cibernetice, UE-CyCLONe, care va sprijini gestionarea coordonată a incidentelor de securitate cibernetică de mare amploare.

Extinderea domeniului de aplicare al normelor

În temeiul vechii directive NIS, statele membre erau responsabile de stabilirea entităților care îndeplinesc criteriile pentru a se califica drept operatori de servicii esențiale. În schimb, noua directivă NIS 2 introduce o regulă privind un prag după criteriul de dimensiune. Aceasta înseamnă că toate entitățile mijlocii și mari care își desfășoară activitatea în sectoarele reglementate de directivă sau care furnizează servicii reglementate de directivă vor intra în domeniul de aplicare al acesteia.

Deși acordul între Parlamentul European și Consiliu menține această regulă generală, textul convenit provizoriu include dispoziții suplimentare pentru a asigura proporționalitatea, un nivel mai ridicat de gestionare a riscurilor și criterii clare privind importanța critică a entităților pentru a stabili care dintre acestea sunt vizate.

Textul clarifică, de asemenea, faptul că directiva nu se va aplica entităților care desfășoară activități în domenii precum apărarea sau securitatea națională, siguranța publică, asigurarea aplicării legii și sistemul judiciar. Parlamentele și băncile centrale sunt, la rândul lor, excluse din domeniul de aplicare.

Dat fiind că administrațiile publice sunt adesea ținta atacurilor cibernetice, NIS 2 se va aplica entităților administrației publice de la nivel central și regional. În plus, statele membre pot decide ca aceasta să se aplice entităților respective și la nivel local.

Alte modificări introduse 

Textul noii directive este aliniat la legislația sectorială, în special la Regulamentul privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (DORA) și la Directiva privind reziliența entităților critice (REC), pentru a oferi claritate juridică și a asigura coerența dintre NIS 2 și aceste acte.

Un mecanism voluntar de învățare reciprocă va spori încrederea reciprocă și învățarea din bune practici și experiențe, contribuind astfel la atingerea unui nivel comun ridicat de securitate cibernetică.

Directiva va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în zilele următoare și va intra în vigoare în a douăzecea zi de la această publicare.

Statele membre vor avea la dispoziție 21 de luni de la intrarea în vigoare a directivei pentru a transpune dispozițiile în legislația lor națională.

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA4 hours ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

SCHENGEN4 hours ago

Guvernul Olandei a adoptat ”o poziție pozitivă față de aderarea României la Schengen”. Singura țară care mai are obiecții este Austria

U.E.5 hours ago

Klaus Iohannis a discutat cu omologul grec despre sprijinirea Republicii Moldova, o țară afectată de o criză energetică gravă

SCHENGEN5 hours ago

Parlamentul Suediei spune “da” aderării României la Schengen. Ministrul Bogdan Aurescu: Demersurile noastre au avut succes

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Alianța Verde UE-Japonia: Părțile intensifică cooperarea în domeniul hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de CO2

S&D5 hours ago

Parlamentul suedez a votat pentru aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Victor Negrescu

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană aprobă patru noi programe Interreg, la care participă România și alte nouă țări UE, Ucraina și R. Moldova, în valoare de 533 de milioane de euro, pentru perioada 2021-2027

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Ucraina: Comisia Europeană propune incriminarea penală a încălcării sancțiunilor UE

ROMÂNIA7 hours ago

România sprijină efortul internațional de creare a unui mecanism eficient și viabil pentru a face dreptate victimelor din Ucraina

ROMÂNIA8 hours ago

Germania sprijină cadrele didactice din învățământul în limba germană din România cu peste 1,33 milioane de euro

NATO9 hours ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO2 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO2 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO2 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO2 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO2 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL3 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO3 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending