Connect with us

CONSILIUL UE

Reuniune de urgență a țărilor UE convocată de președinția germană: Statele membre discută un răspuns politic la criza generată de noua tulpină de coronavirus în Marea Britanie

Published

on

© European Union, 2020

Preşedinţia germană a Consiliului UE a convocat pentru luni dimineaţă o reuniune de urgenţă a statelor membre, în baza mecanismului integrat al UE pentru un răspuns politic la crize, după o creștere considerabilă a cazurilor COVID-19 în Marea Britanie generată de o nouă tulpină care face coronavirusului cu până la 70% mai contagios, informează Digi24, citând Agerpres.

IPCR are ca scop luarea unor decizii rapide şi coordonate la nivelul UE în cazul unor crize importante şi complexe.

Pentru pregătirea acestei reuniuni, cabinetul preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, a convocat duminică o videoconferinţă pe teme tehnice. La această reuniune reprezentanţii ”statelor membre au făcut schimb de informaţii despre măsurile pe care intenţionează să le adopte în orele următoare”, cum ar fi interzicerea zborurilor din Regatul Unit sau noi măsuri privind testarea, a precizat un purtător de cuvânt comunitar.

Nu există indicii că noua tulpină a coronavirusului SARS-CoV-2 ar fi mai letală decât cele precedente, însă ea este mai contagioasă. Potrivit consilierului ştiinţific al guvernului britanic, Patrick Vallance, ea a apărut la jumătatea lunii septembrie la Londra sau în comitatul Kent, iar în prezent tinde să devină forma ”dominantă” în Marea Britanie şi a provocat o creştere puternică a spitalizărilor în decembrie, astfel că la Londra şi într-o parte a Angliei a fost instituit nivelul maxim de restricţii antiepidemice.

Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC) nu a exclus duminică posibilitatea ca această nouă tulpină a virusului SARS-CoV-2 să circule deja în afara Marii Britanii şi a cerut autorităţilor statelor membre ale UE să ia măsuri prompte, în special să identifice rapid şi să izoleze persoanele venite din zonele afectate şi contacţii lor şi să intensifice testarea.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat că aceeași mutație a fost depistată în Italia, Olanda, Danemarca și Australia.

De altfel, majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, au suspendat deja zborurile către și dinspre Regatul Unit. Țări precum Italia sau Olanda au raportat deja câte un prim caz de infectare cu noua tulpină a coronavirusului din Marea Britanie, în timp ce și guvernul de la Londra a convocat deja o reuniune de urgență, existând temeri cu privire la lanțurile de aprovizionare. Această închidere intervine într-un moment complet nepotrivit, pentru că porturile engleze cunosc în prezent un trafic masiv, cauzând uneori întârzieri şi blocaje rutiere pe drumurile spre port, numeroase firme pregătindu-se pentru încheierea perioadei de tranziție post-Brexit fără un acord comerciale între UE și Regatul Unit.

Experţii Uniunii Europene au ajuns însă la concluzia că vaccinurile împotriva COVID-19 concepute până în prezent sunt eficace şi împotriva noii tulpini a coronavirusului SARS-CoV-2 descoperită în Marea Britanie, a declarat duminică ministrul german al sănătăţii, Jens Spahn, citat de AFP.

”Conform a tot ceea ce ştim la ora actuală şi în urma discuţiilor care au avut loc între experţii autorităţilor europene”, noua tulpină ”nu are impact asupra vaccinurilor”, care rămân ”toate la fel de eficace”, ”ceea ce ar fi o veste foarte bună”, a spus ministrul Spahn, a cărui țară asigură președinția Consiliului UE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

“Moment istoric”: Acord politic între Parlamentul European și statele UE privind reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Parlamentul European şi statele membre ale UE au ajuns miercuri la un acord politic pentru adoptarea obiectivului de reducere netă cu cel puţin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră în UE până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, a anunțat Consiliul UE într-un comunicat, urmat de un mesaj al Comisiei Europene, care a aclamat un “moment istoric”.

Acordul asupra obiectivului UE, care va fi integrat oficial într-o lege privind clima aflată în pregătire, survine cu o zi înaintea unui summit virtual despre climă iniţiat de preşedintele american Joe Biden, în cursul căruia Washingtonul ar urma să îşi dezvăluie propriul obiectiv revizuit pentru 2030, remarcă Agerpres

Ținta a făcut obiectul unor negocieri intense între liderii Celor 27, care s-au înţeles în noiembrie asupra unei reduceri de 55%, şi Parlamentul European, care cerea o reducere de cel puţin 60%.

„Suntem foarte mulțumiți de acordul provizoriu încheiat astăzi. UE se angajează cu tărie să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și astăzi putem fi mândri că avem un obiectiv climatic ambițios care poate obține sprijinul tuturor. Prin acest acord, trimitem un semnal puternic întregii lumi”, a declarat ministrul portughez al mediului, Joao Pedro Matos Fernandes, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE. 

„Este un moment istoric pentru UE (…) Acordul ne consolidează poziţia în lume ca lider al luptei împotriva crizei climatice”, a transmis într-un comunicat Frans Timmermans, vicepreşedinte execurtiv al Comisiei responsabil cu Pactul Verde european.

Mai mult, președinta Comisiei Europene, Ursula  von der Leyen a salutat acordul politic. „Angajamentul nostru politic de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 este, de asemenea, un angajament juridic. Legislația privind schimbările climatice stabilește UE pe o cale ecologică pentru o generație. Este angajamentul nostru obligatoriu față de copiii și nepoții noștri”, a punctat aceasta.

Potrivit Consiliului UE, elementele acordului provizoriu includ și înființarea unui Comitet consultativ științific european privind schimbările climatice, compus din 15 experți științifici de diferite naționalități, cu cel mult 2 membri care dețin cetățenia aceluiași stat membru pentru un mandat de patru ani. 

Acest Comitet independent va avea sarcina, printre altele, de a furniza consultanță științifică și de a raporta cu privire la măsurile UE, obiectivele climatice și bugetele orientative pentru gazele cu efect de seră, precum și coerența acestora cu legislația europeană în domeniul climei și cu angajamentele internaționale ale UE asumate în temeiul Acordului de la Paris.

Acordul politic provizoriu este supus aprobării de către Consiliu și Parlament, înainte de a parcurge etapele formale ale procedurii de adoptare. Acordul provizoriu a fost încheiat de președinția portugheză a Consiliului și de reprezentanții Parlamentului European, pe baza mandatelor instituțiilor respective.

Anul trecut, în decembrie, cei 27 de șefi de state sau de guverne din Uniunea Europeană au ajuns  la un acord privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030, unanimitatea fiind întrunită și într-un moment simbolic, la un an de la lansarea de către Comisia Europeană a Pactului Verde European, considerat drept “momentul omului pe Lună” pentru Europa. 

Ținta de 55% avansată de Comisia Europeană fusese majorată la 60% de Parlamentul European, într-o rezoluție adoptată la începutul lunii octombrie 2020, spre nemulțumirea mai multor state din estul Uniunii Europene. În schimb, în concluziile lor din luna octombrie 2020, liderii europeni au arătat că au discutat comunicarea Comisiei intitulată „Stabilirea unui obiectiv mai ambițios în materie de climă pentru Europa în perspectiva anului 2030”, inclusiv obiectivul propus de reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030. 

De asemenea, Comisia trebuie să propună, până pe 31 mai 2023, prin procedura legislativă ordinară, o „traiectorie” la nivel european pentru a obține o amprentă neutră de carbon până în 2050, susțin deputații. Comisia trebuie să țină seama de cantitatea totală rămasă de emisii de gaze cu efect de seră (GES) care ar mai putea fi emisă de Uniune până în 2050 pentru a limita creșterea temperaturii globale în conformitate cu Acordul de la Paris. Traiectoria urmează să fie revizuită după fiecare evaluare la nivel global.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Centrul UE de securitate cibernetică cu sediul la București primește undă verde din partea Consiliului. Urmează adoptarea finală de către Parlamentul European

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Centrul de competențe în materie de securitate cibernetică cu sediul la București a primit marți undă verde din partea Consiliului Uniunii Europene, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Consiliul a adoptat regulamentul de instituire a centrului și a rețelei și urmează adoptarea finală de către Parlamentul European.

UE intenționează să sporească securitatea internetului și a altor rețele și sisteme informatice esențiale prin înființarea unui Centru de competențe în materie de securitate cibernetică pentru a pune în comun investițiile în cercetarea, tehnologia și dezvoltarea industrială în materie de securitate cibernetică.

Noul organism, care va avea sediul la București, în România, va canaliza în special finanțarea legată de securitatea cibernetică din programul Orizont Europa și din programul Europa digitală.

Acest „Centru european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică” va colabora cu o rețea de centre naționale de coordonare desemnate de statele membre.

De asemenea, centrul va aduce laolaltă principalele părți interesate europene, inclusiv industria de profil, instituțiile academice și de cercetare, precum și alte asociații relevante ale societății civile, pentru a forma o comunitate de competențe în materie de securitate cibernetică, cu scopul de a consolida și a disemina know-how-ul în materie de securitate cibernetică în întreaga UE.

Centrul de competențe va coopera strâns cu Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA).

Votul de marți, prin procedură scrisă, semnifică adoptarea de către Consiliu a poziției sale în primă lectură. Actul legislativ trebuie acum să fie adoptat de Parlamentul European în a doua lectură înainte de a fi publicat în Jurnalul Oficial al UE. Regulamentul va intra în vigoare la 20 de zile după publicare.

Noul centru de competențe, împreună cu rețeaua de centre naționale de coordonare desemnate de statele membre, vor ajuta UE să își pună în comun expertiza în cercetarea securității cibernetice, tehnologie și dezvoltare industrială și să promoveze implementarea celor mai noi soluții de securitate cibernetică.

Centrul, în cooperare cu rețeaua, va oferi sprijin financiar legat de securitatea cibernetică din programele Horizon Europe și Digital Europe. Centrul va fi situat în București, România. Funcționarea acestuia va fi finanțată în principal prin programele Horizon Europe și Digital Europe.

Centrul va reuni, de asemenea, principalele părți interesate, comunitatea europeană de competențe în materie de securitate cibernetică, pentru a spori și răspândi expertiza în domeniul securității cibernetice în întreaga UE.

Membrii acestei comunități vor include industrie, organizații de cercetare academică, entități publice care se ocupă de chestiuni operaționale și tehnice de securitate cibernetică și actori relevanți din alte sectoare care se confruntă cu provocări de securitate cibernetică.

Centrul Cyber al UE reprezintă prima structură a Uniunii Europene găzduită de România.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE a adoptat două programe în valoare de 1.8 miliarde de euro pentru a proteja și promova justiția, statul de drept și valorile Uniunii Europene

Published

on

©️ European Commission

Consolidarea, protejarea și promovarea justiției, a egalității și a drepturilor, cât și a valorilor Uniunii Europene, sunt câteva dintre obiectivele întâlnite în cele două programe adoptate luni de către Consiliul UE, programe care constituie fondul UE pentru justiție, drepturi și valori, ca parte a cadrului financiar al UE pentru perioada 2021-2027.

Acestea vor sprijini în continuarea dezvoltarea unui spațiu european de justiție bazat pe statul de drept, informează Consiliul UE într-un comunicat

Programul pentru drepturi și valori va avea un buget global de maximum 1.55 miliarde de euro (un buget de 641.7 milioane de euro, cu o alocare suplimentară de maximum 912 milioane de euro) și stabilește patru obiective specifice:

  • protejarea și promovarea valorilor UE
  • promovarea egalității și a drepturilor, inclusiv egalitatea de gen, antidiscriminarea și drepturile copiilor
  • promovarea implicării cetățenilor și a participării la viața democratică a UE și sensibilizarea publicului cu privire la istoria europeană
  • lupta împotriva violenței, în special împotriva copiilor și a femeilor

Programul în domeniul justiției va avea un buget de 305 milioane de euro și stabilește următoarele obiective specifice:

  • facilitarea și sprijinirea cooperării judiciare în materie civilă și penală, cât și promovarea independenței statului de drept și imparțialitatea sistemului judiciar
  • sprijinirea și promovarea formării judiciare, în vederea încurajării unei culturi juridice și a statului de drept
  • facilitarea accesului efectiv și nediscriminatoriu la justiție pentru toți, inclusiv prin mijloace electronice, și sprijinirea drepturilor victimelor criminalității, precum și a drepturilor procedurale ale persoanelor suspectate și acuzate

„Pandemia COVID-19 ne-a lovit în multe feluri, de la sănătatea noastră la structura noastră economică și socială, iar eforturile de redresare vor construi Europa în care vom trăi în deceniile următoare. Este extrem de important să ne asigurăm că, în acest sens, ne consolidăm societățile democratice și deschise, construim un viitor bazat pe valorile noastre comune și promovăm dreptul cetățenilor noștri la justiție prin dezvoltarea în continuare a unui spațiu de justiție modern și funcțional. Finanțarea în cadrul acestor programe va fi esențială pentru a ne ajuta să realizăm acest lucru”, a declarat ministrul portughez al justiției, Francisca Van Dunem.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

ROMÂNIA33 mins ago

Moody’s: România, printre principalii câștigători ai creșterii finanțării europene pentru regiunea CEE

ROMÂNIA37 mins ago

Guvernul va aproba Strategia Energetică şi Planul Naţional Integrat Energie-Schimbări Climatice în această lună: Vom avea ţinte noi de regenerabile

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

NextGenerationEU: Comisia Europeană salută decizia Curții Constituționale din Germania de a da undă verde planului de redresare în valoare de 750 mld. euro

U.E.2 hours ago

Sondaj: Tinerii europeni sunt mai îngrijorați de schimbările climatice decât de pandemia de COVID-19

POLITICĂ2 hours ago

Senat: Florian Bodog (PSD) a rămas fără imunitate parlamentară. Marcel Ciolacu anunțase că senatorii social-democrații vor vota pentru ridicarea imunității

Dragoș Pîslaru3 hours ago

Dragoș Pîslaru, co-negociator al PE pentru Mecanismul de Redresare și Reziliență: Sprijinirea ecosistemelor industriale este esențială pentru redresarea post-pandemie

PARLAMENTUL EUROPEAN3 hours ago

Liderii politici din PE, mesaj de solidaritate pentru Cehia: Un atac cu implicarea agenților secreți ruși este un act de ostilitate inacceptabil 

NATO3 hours ago

Bogdan Aurescu găzduiește trilaterala de securitate a miniștrilor de externe din România, Polonia, Turcia. În premieră, vor participa și șefii diplomațiilor din Georgia și Ucraina pe tema tensiunilor din Est

Dacian Cioloș3 hours ago

Dacian Cioloș salută un “acord istoric” privind legea europeană a climei: Va consacra angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisarul european Adina Vălean: Certificatul verde digital, un facilitator al călătoriilor, nu o condiție prealabilă pentru libera circulație în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Ratificarea acordului comercial între UE și Regatul Unit de către Parlamentul European, tot mai aproape. Comisiile AFET și INTA din PE recomandă aprobarea acestui tratat

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisia Europeană preconizează că adeverința electronică verde va intra în vigoare la sfârșitul lunii iunie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, în dialog cu tânăra generație: Reducerea emisiilor de carbon trebuie făcută într-un mod realist, ținând cont de competitivitatea economică, de locurile de muncă

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Charles Michel explică lipsa sa de reacție cu privire la gafa de protocol din Turcia la adresa șefei Comisiei Europene: Am decis să nu facem o scenă, ci să ne concentrăm pe esența discuțiilor politice

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Președintele american, Joe Biden, cere Congresului să adopte planul de investiții: Este absolut necesar ca SUA să rămână ”prima putere mondială”

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul mandatează Ministerul Investițiilor să negocieze Planul Național de Redresare și Reziliență la nivelul Comisiei Europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

UE și Turcia sunt pregătite să-și revitalizeze relațiile în mod constructiv: Cooperarea economică, migrația și mobilitatea, pilonii unei agende „concrete și pozitive”

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: În lunile aprilie și mai vor ajunge în România 8,3 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă: Institutul ”Cantacuzino” din Capitală va fi relansat cu bani din procentul anual de 2% de la Apărare

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Institutul ”Cantacuzino” va pune în valoare capacitatea și expertiza pe care le are în cadrul mecanismului european de creștere a capacității de producție a vaccinului anti-COVID-19

Advertisement
Advertisement

Trending