O discuție privind abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre va avea loc, la propunerea României, la reuniunea informală a miniștrilor de externe din țările UE din luna mai, a anunțat ministrul Bogdan Aurescu, la finalul reuniunii prin videoconferință a șefilor diplomațiilor europene în care temele pe agendă au inclus situațiile din Georgia, Belarus, Ucraina și cea a opozantului rus Alexei Navalnîi. La discuțiile cu privire la Ucraina a participat și ministrul afacerilor externe al acestei țări, Dmytro Kuleba, care a avut un schimb de opinii informal cu omologii săi din UE.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu și omologii săi din UE au mai abordat relațiile UE-India, situația din Myanmar, stadiul Planului Comun de Acțiune Cuprinzător privind dosarul nuclear iranian, situația din Mozambic și Acordul post-Cotonou. Totodată, miniștrii au salutat adoptarea Concluziilor privind Vecinătatea Sudică, o Strategie UE pentru cooperare în regiunea Indo-Pacifică și Strategia integrată a UE în regiunea Sahel. 

În contextul discuțiilor privind situația tensionată dintre Rusia și Ucraina, șeful diplomației române “a reamintit că România susține un rol mai activ al UE în abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre, urmând ca o discuție dedicată acestui subiect să aibă la reuniunea informală Gymnich din mai 2021, ca urmare a propunerii ministrului Bogdan Aurescu”, subliniază MAE. Amintim că Bogdan Aurescu a adresat, la 19 noiembrie 2020, Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Josep Borrell, o scrisoare co-semnată de omologii săi, miniștrii afacerilor externe din 10 state membre UE (Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Suedia), prin care propune introducerea, ca punct distinct pe agenda unei viitoare reuniuni a Consiliului Afaceri Externe a miniștrilor de externe europeni, a unei discuții aprofundate cu privire la rolul UE în soluționarea conflictelor prelungite/înghețate din Vecinătatea sa Estică / regiunea Mării Negre.

Cu privire la Georgia, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell a prezentat ultimele evoluții privind eforturile UE de mediere între actorii politici și a invitat la o reflecție privind pașii viitori. Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a salutat declarația comună a UE și SUA din 18 aprilie 2021 privind sprijinul pentru propunerea avansată în aceeași zi de Președintele Consiliului European Charles Michel în vederea facilitării încheierii unui acord între actorii politici georgieni implicați. A exprimat speranța că, pe baza propunerii menționate, aceștia vor găsi cea mai bună soluție politică pentru soluționarea crizei, evitând orice impact eventual asupra parcursului european. A reliefat importanța vitală a sprijinului Uniunii pentru susținerea în continuare a obiectivelor europene ale Georgiei, inclusiv în contextul mai larg al provocărilor cu care se confruntă statele din vecinătatea estică. 

Referitor la Belarus, Bogdan Aurescu a sprijinit necesitatea adoptării unor noi sancțiuni, în condițiile degradării continue a situației interne și încălcărilor continue ale drepturilor omului. A reamintit importanța accelerării demersurilor în vederea publicării de către Comisia Europeană a Planului Economic de Sprijin pentru un Belarus Democratic, idee susținută încă din septembrie 2020 prin scrisoarea comună semnată de Președinții României, Lituaniei și Poloniei.

În ceea ce privește cazul Alexei Navalnîi, ministrul român de externe a exprimat îngrijorarea față de înrăutățirea stării de sănătate a opozantului rus și a susținut propunerea implicării Crucii Roșii în acest caz. În plus, în contextul acțiunilor destabilizatoare continue ale Rusiei asupra statelor din Vecinătatea Estică, dar și asupra statelor membre, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat importanța unei abordări strategice a UE în relația cu Rusia.  

În cadrul discuțiilor privind stadiul pregătirii Summitului UE-India care va avea loc la Porto, la 8 mai 2021, șeful diplomației române a exprimat susținerea pentru o agendă ambițioasă și cuprinzătoare. A evidențiat că parteneriatul cu India privind conectivitatea și acordurile referitoare la schimbările climatice și investiții au potențialul de se materializa în beneficii concrete pentru ambele părți. Totodată, oficialul român a apreciat că aprofundarea relațiilor UE-India are vocația de a contribui la un angajament european sporit în regiunea indo-pacifică și a salutat, în acest context, adoptarea Concluziilor Consiliului referitoare la o Strategie a UE pentru cooperare cu această regiune, în numeroase domenii, precum conectivitatea, securitatea cibernetică, domeniul maritim sau cel sanitar. Ministrul român a subliniat interesul României de a se profila mai activ în regiunea indo-pacifică și de a contribui la implementarea viitoarei strategii. 

Citiți și Șeful diplomației UE: 150.000 de militari ruși sunt comasați la frontiera cu Ucraina și în Crimeea. Este cea mai masivă desfășurare de forțe la care am asistat vreodată

Dezbaterea privind Ucraina a avut loc după vizita Președintelui Consiliului European Charles Michel la Kiev, la 3 martie, și reuniunea Consiliului de Asociere UE-Ucraina, din 11 februarie. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pentru parcursul european al țării și aprofundarea procesului de asociere politică, în baza Acordului semnat de UE și Ucraina în 2014, și de integrare economică, în baza Acordului Aprofundat și Cuprinzător de Liber Schimb (DCFTA) din 2016. A reliefat importanța sprijinului constant și susținut al UE pentru continuarea eforturilor Ucrainei în realizarea reformelor, ca o condiție esențială pentru consolidarea statului de drept, democrației și rezilienței acestei țări. 

Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat preocupare pentru desfășurarea de trupe și echipamente ale Rusiei în Crimeea și la frontiera estică a Ucrainei, reiterând poziția principială a României privind susținerea integrității teritoriale și suveranității Ucrainei. De asemenea, șeful diplomației române a accentuat necesitatea unei viziuni strategice privind Parteneriatul Estic (PaE) și a unei agende ambițioase post-2020, care să includă consolidarea cooperării în domeniul securității cu statele partenere. A reamintit că România susține un rol mai activ al UE în abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre, urmând ca o discuție dedicată acestui subiect să aibă la reuniunea informală Gymnich din mai 2021, ca urmare a propunerii ministrului Bogdan Aurescu.

În cadrul schimbului informal de opinii cu șeful diplomației ucrainene, Dmytro Kuleba, miniștrii de externe au abordat aspecte legate de evoluțiile politice și de securitate recente din Ucraina și din regiune. Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat apreciere pentru progresele înregistrate de Ucraina în implementarea procesului de reformă și a subliniat necesitatea continuării eforturilor, în beneficiul tuturor cetățenilor din această țară, mai ales în domeniul combaterii corupției și reformei justiției. S-a alăturat miniștrilor de externe europeni care au exprimat îngrijorare cu privire la încălcările repetate ale acordului de încetare a focului și la intensificarea mobilizării de forțe militare ruse în estul Ucrainei și în Crimeea anexată ilegal, respectiv pentru intenția Rusiei de a închide accesul pentru navigație în anumite zone ale Mării Negre. A exprimat sprijinul pentru o agendă ambițioasă a Summitului Parteneriatului Estic, planificat a se desfășura în a doua jumătate a acestui an, care să transmită un mesaj politic puternic de sprijin al UE pentru parteneri. Totodată, a reiterat necesitatea unui rol mai activ al UE în abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre.

Peste 150.000 de militari ruşi au fost comasaţi la frontiera Ucrainei şi în Crimeea anexată, a declarat luni Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, după reuniunea în sistem de videoconferinţă a miniştrilor de externe din UE, în cadrul Consiliului Afaceri Externe (CAE), informează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres.

”Există un risc de escaladare prin desfăşurarea a 150.000 de militari ruşi la frontiera cu Ucraina. Este vorba despre desfăşurarea cea mai masivă la care am asistat vreodată. Este îngrijorător”, a declarat Borrell după încheierea reuniunii CAE, fără a oferi detalii despre sursa acestor informaţii, deși săptămâna trecută miniștrii de externe și de apărare din cele 30 de state membre ale NATO au denunțat ceea ce au definit drept cea mai mare comasare de trupe rusești de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014 la frontierele cu Ucraina.

Borrell a precizat că pentru moment Uniunea Europeană nu are în vedere impunerea de noi sancţiuni economice Moscovei sau expulzarea unor diplomaţi ruşi, anunțul fiind făcut și pe fondul unui conflict diplomatic între Moscova și Praga. Cehia a declarat 18 diplomați ruși “drept persona non grata”, pe care i-a identificat drept agenți secreți, existând bănuiala că agenți ai GRU ar fi fost implicați în explozia din 2014 de la un depozit de muniții aflat la 300 de kilometri de capitala țării.

Pe de altă parte, prezent la reuniunea virtuală a miniștrilor de externe europeni, ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a cerut Uniunii Europene să impună noi sancţiuni împotriva Rusiei.

Președintele francez Emmanuel Macron l-a găzduit vineri, la Paris, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și a inițiat consultări prin videoconferință în format trilateral cu cancelarul german Angela Merkel, cei trei lideri lansând un apel către Rusia de a-şi retrage trupele comasate în ultimele săptămâni la frontiera cu Ucraina, într-un demers pentru “detensionarea” situaţiei în regiune.

Rusia este acuzată că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în apropierea frontierei sale cu Ucraina şi în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, iar luptele din estul Ucrainei, aflate aproape într-un punct mort după armistiţiul încheiat în vara anului 2020, au fost reluate recent.

În acest context, NATO a afirmat că acumulările de trupe rusești în regiune reprezintă cea mai mare desfășurare militară de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014, iar comandantul forțelor aliate în Europa a arătat că Alianța este pregătită să răspundă dacă acțiunile de descurajare eșuează.

Dezbaterea privind Ucraina la nivelul Consiliului Afaceri Externe a avut loc după vizita Președintelui Consiliului European Charles Michel la Kiev, la 3 martie, și reuniunea Consiliului de Asociere UE-Ucraina, din 11 februarie.

În ce privește poziția României, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat sprijinul pentru parcursul european al țării și aprofundarea procesului de asociere politică, în baza Acordului semnat de UE și Ucraina în 2014, și de integrare economică, în baza Acordului Aprofundat și Cuprinzător de Liber Schimb (DCFTA) din 2016, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. A reliefat importanța sprijinului constant și susținut al UE pentru continuarea eforturilor Ucrainei în realizarea reformelor, ca o condiție esențială pentru consolidarea statului de drept, democrației și rezilienței acestei țări. 

Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat preocupare pentru desfășurarea de trupe și echipamente ale Rusiei în Crimeea și la frontiera estică a Ucrainei, reiterând poziția principială a României privind susținerea integrității teritoriale și suveranității Ucrainei. De asemenea, șeful diplomației române a accentuat necesitatea unei viziuni strategice privind Parteneriatul Estic (PaE) și a unei agende ambițioase post-2020, care să includă consolidarea cooperării în domeniul securității cu statele partenere. A reamintit că România susține un rol mai activ al UE în abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre, urmând ca o discuție dedicată acestui subiect să aibă la reuniunea informală Gymnich din mai 2021, ca urmare a propunerii ministrului Bogdan Aurescu.

În cadrul schimbului informal de opinii cu șeful diplomației ucrainene, Dmytro Kuleba, miniștrii de externe au abordat aspecte legate de evoluțiile politice și de securitate recente din Ucraina și din regiune.

Ministrul Bogdan Aurescu a exprimat apreciere pentru progresele înregistrate de Ucraina în implementarea procesului de reformă și a subliniat necesitatea continuării eforturilor, în beneficiul tuturor cetățenilor din această țară, mai ales în domeniul combaterii corupției și reformei justiției. S-a alăturat miniștrilor de externe europeni care au exprimat îngrijorare cu privire la încălcările repetate ale acordului de încetare a focului și la intensificarea mobilizării de forțe militare ruse în estul Ucrainei și în Crimeea anexată ilegal, respectiv pentru intenția Rusiei de a închide accesul pentru navigație în anumite zone ale Mării Negre. A exprimat sprijinul pentru o agendă ambițioasă a Summitului Parteneriatului Estic, planificat a se desfășura în a doua jumătate a acestui an, care să transmită un mesaj politic puternic de sprijin al UE pentru parteneri. Totodată, a reiterat necesitatea unui rol mai activ al UE în abordarea conflictelor prelungite în regiunea Mării Negre.

Comitetul executiv al Conferinței privind viitorul Europei, format din reprezentanți ai Parlamentului European, ai Consiliului Uniunii Europene și ai Comisiei Europene, lansează platforma digitală multilingvă a Conferinței privind viitorul Europei, invitându-i pe toți cetățenii UE să contribuie la conturarea propriului viitor și a viitorului Europei în ansamblul său, informează un comunicat comun al celor trei instituții ale UE.

Platforma este disponibilă în 24 de limbi și le permite astfel cetățenilor din întreaga Uniune să împărtășească și să facă schimb de idei și opinii prin intermediul unor evenimente online și a fost prezentată de copreședinții comitetului executiv din cadrul celor trei instituții – Guy Verhofstadt (Renew Europe), co-președinte din partea Parlamentului European, Ana Paula Zacarias, secretarul de stat portughez pentru afaceri europene, în numele Președinției Consiliului UE, și Dubravka Šuica, vicepreședintele Comisiei Europene pentru democrație și demografie.

Președinția comună a conferinței asigurată de președinții Parlamentului European și ai Comisiei Europene și prim-ministrul țării care asigură președinția rotativă a Consiliului UE a salutat lansarea platformei.

Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a declarat: „Platforma reprezintă un instrument-cheie care le permite cetățenilor să participe și să aibă un cuvânt de spus cu privire la viitorul Europei. Trebuie să ne asigurăm că vocile lor vor fi auzite și că vor contribui la procesul decizional, în pofida pandemiei de COVID-19. Democrația europeană, de natură reprezentativă și participativă, va continua să funcționeze orice s-ar întâmpla pentru că pe ea se bazează viitorul nostru comun.”

Prim-ministrul Portugaliei, António Costa, în numele președinției Consiliului, a declarat: „A sosit momentul ca cetățenii noștri să își împărtășească activ ideile și principalele preocupări. Discuția nu ar putea avea loc într-un moment mai potrivit. Trebuie să ne pregătim acum pentru a ieși din această criză și mai puternici și pentru a fi gata în clipa în care vom depăși pandemia. Sperăm să continuăm să construim împreună Europa viitorului, o Europă mai echitabilă, mai ecologică și mai digitală care să răspundă așteptărilor cetățenilor noștri.”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Sănătatea, schimbările climatice, locurile de muncă bune și durabile într-o economie din ce în ce mai digitală, starea societăților noastre democratice: îi invităm pe cetățenii europeni să își facă auzită vocea, să își exprime preocupările și să ne spună care este Europa în care doresc să trăiască. Prin această platformă pentru cetățeni, toată lumea va avea posibilitatea de a contribui la conturarea viitorului Europei și de a interacționa cu alte persoane din întreaga Europă. Este o ocazie excelentă pentru cetățenii europeni să se reunească în mediul virtual. Vă invităm să participați la dezbatere! Împreună, putem construi viitorul pe care ni-l dorim pentru Uniune.”

Citiți și

Conferința privind viitorul Europei: Platforma digitală pentru cetățeni va fi lansată la 19 aprilie. Evenimentul inaugural ar putea avea loc pe 9 mai, de Ziua Europei

Moment istoric la Bruxelles: Instituțiile UE au semnat declarația comună pentru Conferința privind Viitorul Europei – un dialog cu cetățenii pentru construirea unei Europe mai reziliente

Eurobarometru “Viitorul Europei”: Românii, cetățenii din UE cu cel mai scăzut nivel de sprijin pentru lansarea Conferinței privind viitorul Europei

Surse europene: Statele UE au adoptat o declarație comună prin care lansează Conferința privind viitorul Europei; Portugalia vrea ca debutul Conferinței să fie pe 9 mai, de Ziua Europei

Conferința privind viitorul Europei reprezintă un exercițiu de democrație deliberativă fără precedent, deschis și incluziv. Scopul acesteia este să le ofere cetățenilor din toate categoriile sociale, din întreaga Europă, un cuvânt mai greu de spus în legătură cu ceea ce așteaptă ei de la Uniunea Europeană, iar opiniile lor ar trebui apoi să contribuie la orientarea direcției viitoare a UE și a politicilor sale. Președinția comună s-a angajat să ia măsuri în urma rezultatelor conferinței.

Platforma digitală multilingvă este complet interactivă și multilingvă: cetățenii pot interacționa unii cu alții și își discuta propunerile cu cetățeni din toate statele membre, în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Cetățenii din toate categoriile sociale sunt încurajați să contribuie în număr cât mai mare prin intermediul platformei la conturarea viitorului lor, dar și să o promoveze pe canalele de comunicare socială, cu hashtagul #TheFutureIsYours

Platforma va asigura transparență deplină – un principiu-cheie al conferinței – întrucât toate contribuțiile și rezultatele evenimentelor vor fi colectate, analizate, monitorizate și puse la dispoziția publicului. Principalele idei și recomandări de pe platformă vor fi utilizate drept contribuții pentru grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni și pentru sesiunile plenare, unde vor fi dezbătute în vederea elaborării concluziilor conferinței.

Toate evenimentele legate de conferință care vor fi înregistrate pe platformă vor fi vizibile pe o hartă interactivă, care le va permite cetățenilor să efectueze căutări și să se înscrie online. Organizatorii pot utiliza setul de instrumente disponibil pe platformă pentru a-și derula și promova inițiativele. Toți participanții și toate evenimentele trebuie să respecte Carta Conferinței privind viitorul Europei, care stabilește standarde pentru o dezbatere paneuropeană respectuoasă.

Platforma este organizată în jurul unor teme-cheie: schimbările climatice și mediul; sănătatea; o economie mai puternică și mai echitabilă; justiția socială și locurile de muncă; UE în lume; valori și drepturi, statul de drept, securitate; transformarea digitală; democrația europeană; migrația; educația, cultura, tineretul și sportul. Aceste teme sunt completate de o „cutie deschisă” pentru subiecte transversale și de altă natură (alte idei), cetățenii fiind liberi să propună orice alte aspecte care îi preocupă, într-o abordare care se desfășoară cu adevărat de la bază spre vârf.

Platforma oferă, de asemenea, informații cu privire la structura și activitatea conferinței. Aceasta este deschisă tuturor cetățenilor UE, precum și instituțiilor și organismelor UE, parlamentelor naționale, autorităților naționale și locale și societății civile. Platforma va respecta pe deplin viața privată a utilizatorilor și normele UE privind protecția datelor.