CONSILIUL EUROPEAN
Reuniune extraordinară a Consiliului European pe 17 octombrie: Liderii din UE vor stabili o poziție comună privind consecințele conflictului dintre Israel și Hamas asupra blocului
Published
1 year agoon

Ca urmare a recentelor atacuri teroriste devastatoare comise de Hamas împotriva Israelului, președintele Charles Michel a adresat o invitație urgentă membrilor Consiliului European pentru o videoconferință extraordinară programată pentru dupa-amiaza zilei de marți 17 octombrie. Atacurile, care au avut loc sâmbăta trecută, au dus la pierderea tragică a peste o mie de civili israelieni nevinovați și au provocat unde de șoc în întreaga comunitate internațională.
În scrisoarea sa de invitație, președintele Michel și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la această situație, subliniind necesitatea unei acțiuni imediate. El a condamnat atacurile brutale și a solicitat eliberarea imediată a ostaticilor, fără condiții prealabile, declarând fără echivoc că „nu există nicio justificare pentru teroare”.
Consiliul European a adoptat o poziție fermă de solidaritate deplină cu poporul israelian și cu victimele acestor atacuri teroriste brutale. Oficialul a subliniat „dreptul Israelului de a se apăra în deplină conformitate cu dreptul internațional, în special cu dreptul umanitar internațional”.
Situația actuală din Fâșia Gaza, marcată de un asediu prelungit, de lipsa bunurilor de primă necesitate și de bombardamente semnificative, a stârnit îngrijorare în comunitatea internațională. Președintele Michel a recunoscut urgența situației și a solicitat o reuniune extraordinară a Consiliului European, care va avea loc prin videoconferință marți, 17 octombrie, la ora 17:30 (ora Bruxelles-ului).
„Este extrem de important ca, în conformitate cu Tratatele și cu valorile noastre, Consiliul European să stabilească poziția noastră comună și să stabilească o linie de acțiune clară și unificată care să reflecte complexitatea situației în curs de desfășurare”, a explicat președintele.
Conflictul dintre Israel și Hamas are consecințe semnificative pentru Uniunea Europeană, iar președintele Michel a subliniat patru domenii principale care constituie motive de îngrijorare:
1. Apărarea păcii și a dreptului internațional: Uniunea Europeană a fost întotdeauna un apărător fervent al păcii și al respectării dreptului internațional. În conformitate cu principiile Uniunii, eforturile sunt îndreptate către furnizarea de asistență umanitară, prevenirea unei escaladări regionale a conflictului și asigurarea respectării dreptului umanitar.
2. Implicarea cu actorii regionali: Actorii regionali joacă un rol esențial în soluționarea conflictului, iar președintele Michel a subliniat importanța angajării cu aceștia pentru a căuta o pace durabilă și sustenabilă, bazată pe o soluție cu două state, prin eforturi revigorate în cadrul Procesului de Pace din Orientul Mijlociu.
3. Implicații de securitate: Conflictul în curs de desfășurare are potențialul de a avea consecințe semnificative asupra securității societăților europene, inclusiv exacerbarea tensiunilor dintre comunități și alimentarea extremismului. Consiliul European va delibera cu privire la măsurile de abordare a acestor preocupări în materie de securitate.
4. Criza migrației și a refugiaților: Președintele Michel a evidențiat riscul iminent al migrației și al deplasărilor pe scară largă de persoane către țările vecine care găzduiesc deja un număr semnificativ de refugiați. Acesta a subliniat necesitatea unei gestionări atente a acestei situații pentru a preveni valurile migratorii ulterioare către Europa.
În remarcile sale de încheiere, președintele Michel a subliniat importanța unității dintre membrii Uniunii Europene în abordarea acestor provocări complexe, afirmând că „unitatea noastră este puterea noastră”.
Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

You may like
Klaus Iohannis evocă “acțiunile subversive ale Rusiei în România” în mesajul marcării a 35 de ani de la înființarea SIE: Informările și semnalele transmise au asigurat fundamentarea deciziilor importante ale statului român
UE: Prin noile modificări legislative, Georgia marchează un regres grav în parcursul său democratic
Țările baltice s-au deconectat definitiv de la rețeaua electrică a Rusiei. Kallas: O victorie pentru unitatea europeană
Pete Hagseth efectuează prima sa vizită în Europa în calitate de șef al Pentagonului. Ce planuri are în Germania, Belgia și Polonia
Eurodeputatul Siegfried Mureșan, despre bugetul UE post-2027: Să fie mai flexibil, transparent și cu mai puțină birocrație
Colegiul comisarilor europeni, vizită în Gdańsk (Polonia). Von der Leyen: Este nevoie să integrăm securitatea în fiecare politică și acțiune europeană
CONSILIUL EUROPEAN
Reacția UE după ce Donald Trump a impus sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale: Sancționarea CPI amenință independența instanței. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității
Published
2 days agoon
February 7, 2025By
Andreea Radu
Decizia președintelui american Donald Trump de a impune sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) „amenință independența” tribunalului, a avertizat vineri președintele Consiliului European, Antonio Costa, relatează AFP, potrivit Agerpres.
„Sancționarea CPI amenință independența instanței și subminează întregul sistem de justiție internațională”, a scris Antonio Costa, pe platforma X.
Sanctioning the ICC threatens the Court’s independence and undermines the international criminal justice system as a whole. https://t.co/zk0lsnB1p0
— António Costa (@eucopresident) February 7, 2025
Antonio Costa s-a întâlnit joi, la Bruxelles, cu președintele CPI, Tomoko Akane, și a reamintit cu această ocazie „rolul esențial” jucat de acest tribunal internațional în „a face dreptate victimelor unora dintre cele mai îngrozitoare crime din lume”.
„CPI joacă un rol esențial în înfăptuirea justiției pentru victimele unora dintre cele mai îngrozitoare crime din lume. Independența și imparțialitatea sunt caracteristici esențiale ale activității Curții. UE își menține angajamentul de a pune capăt impunității și de a asigura răspunderea pentru toate încălcările dreptului internațional”, a subliniat Antonio Costa.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adoptat o poziție asemănătoare, reacție care a fost transmisă tot pe platforma X.
„CPI garantează răspunderea pentru crimele internaționale și oferă o voce victimelor din întreaga lume. Aceasta trebuie să aibă posibilitatea de a urmări liber lupta împotriva impunității globale. Europa va susține întotdeauna justiția și respectarea dreptului internațional”, a transmis von der Leyen.
The ICC guarantees accountability for international crimes and gives a voice to victims worldwide.
It must be able to freely pursue the fight against global impunity.
Europe will always stand for justice and the respect of international law.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) February 7, 2025
Măsura coincide cu o vizită la Washington a premierului israelian Benjamin Netanyahu, care – împreună cu fostul său ministru al apărării și un lider al grupării militante palestiniene Hamas – este căutat de CPI din cauza războiului din Fâșia Gaza.
CPI, care numără 125 de membri, este o instanță permanentă care poate trimite în judecată persoane pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și crimă de agresiune împotriva teritoriului statelor membre sau de către resortisanții acestora. Statele Unite, China, Rusia și Israelul nu sunt membre.
CONSILIUL EUROPEAN
Summitul apărării europene: Macron anunță că “Franța își va dubla bugetul pentru apărare” și face apel la statele UE să-i urmeze exemplul
Published
5 days agoon
February 4, 2025
Franța intenționează să își dubleze bugetul pentru apărare, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, luni, în cadrul primului summit pentru apărare al Uniunii Europene, care s-a desfășurat la Palatul Egmont din Bruxelles, și i-a îndemnat pe ceilalți lideri ai UE să majoreze cheltuielile militare.
Acest lucru vine pe fondul presiunilor exercitate de SUA asupra statelor membre ale NATO pentru a crește contribuțiile la securitatea colectivă.
Vorbind cu jurnaliștii luni, după o reuniune informală a liderilor UE la Bruxelles pe tema apărării europene, Macron a subliniat necesitatea unei Europe mai puternice și mai autonome.
“Franța își va dubla bugetul pentru apărare în urma finalizării a două legi de programe militare și va lansa proiecte strategice majore”, a declarat Macron, făcând apel la ceilalți membri ai UE să îi urmeze exemplul.
Bugetul pentru apărare al Franței este de aproximativ 55 de miliarde de euro, iar o dublare va duce investițiile militare la aproape 110 miliarde de euro, comparabil cu bugetul militar al Rusiei, țara care a lansat un război la scară largă împotriva Ucrainei.
Macron s-a numărat printre primii lideri europeni care au evidențiat anul trecut necesitatea trecerii la o economie de război.
Anunțul de luni al președintelui francez a venit în contextul primului summit consacrat apărării al liderilor europeni, la care au participat și secretarul general al NATO și premierul Marii Britanii, marcând un moment de cotitură pentru apărarea continentală în debutul noii administrații Trump și la aproape trei ani de la războiul declanșat de Rusia în Ucraina. Summitul a fost descris drept unul al “operației pe cord deschis” din cauza relațiilor tensionate cu Donald Trump și războiul lui Vladimir Putin în Ucraina.
Liderii europeni au discutat despre necesitatea creșterii finanțărilor naționale și europene pentru apărare, inclusiv prin investiții comune, și vor reveni asupra subiectului în lunile următoare, după ce Comisia Europeană va prezenta Carta Albă a Apărării.
În prima conferință de presă din acest an, Donald Trump a declarat că ţările NATO trebuie să-şi crească bugetele pentru apărare la 5% din PIB-ul lor, poziție îmbrățișată rapid de Polonia și Lituania, dar privită cu reticență de Germania, care a ajuns la un buget de 2% din PIB grație unui fond special creat de cancelarul Olaf Scholz după invazia Rusiei în Ucraina.
Nemulțumirile noii administrații republicane de la Casa Albă legate de bugetele militare ale europenilor au putut fi observate și în cadrul primei convorbiri telefonice dintre secretarul de stat Marco Rubio și omologul francez.
Potrivit secretarului general al NATO, Mark Rutte, obiectivul final al cheltuielilor militare aliate ar putea fi în jur de 3,6 sau 3,7 % din PIB.
O eventuală decizie de creştere a acestei ţinte este aşteptată la următorul summit al NATO, care va avea loc la Haga în iunie 2025, şi se desfăşoară în prezent discuţii pe acest subiect, dar multe state membre sunt reticente să-şi crească cheltuielile militare în contextul dificultăţilor bugetare.
CONSILIUL EUROPEAN
Dacă SUA încep un război comercial cu UE, “cea care râde de pe margine este China”, avertizează liderii europeni: Avem nevoie de America și ea are nevoie de noi
Published
6 days agoon
February 3, 2025
Liderii europeni au avertizat luni, pe măsură ce se reuneau la Palatul Egmont din Bruxelles pentru un summit consacrat apărării și securității, că amenințarea președintelui american Donald Trump de a aplica mai multe tarife Uniunii Europene riscă să declanșeze un război comercial care ar provoca daune economice pe ambele maluri ale Atlanticului, conform Reuters.
Șeful diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat că, dacă SUA încep un război comercial cu Europa, “atunci cea care râde de pe margine este China”. “Suntem foarte interconectați. Avem nevoie de America, iar America are nevoie și de noi”, a spus ea, vorbind înaintea unei reuniuni informale a liderilor UE la Bruxelles.
European leaders are meeting at a critical moment for European defence.
My doorstep ahead of the informal EU Leaders’ retreat ↓ https://t.co/ZWCNWilCEa
— Kaja Kallas (@kajakallas) February 3, 2025
Donald Trump le-a spus celor 27 de națiuni ale Uniunii Europene că acestea sunt următoarele la rând în urma deciziei sale de a impune tarife radicale Mexicului, Canadei și Chinei.
“Cu siguranță se va întâmpla cu Uniunea Europeană. Pot să vă spun asta pentru că ei chiar au profitat de noi. Ei nu ne iau mașinile, nu ne iau produsele agricole. Ei nu iau aproape nimic, iar noi luăm totul de la ei”, a declarat Trump reporterilor duminică, reiterând plângerile privind deficitul comercial.
Cancelarul german Olaf Scholz a adoptat un ton mai prudent, îndemnând UE și SUA să lucreze împreună.
“Este clar că, în calitate de zonă economică puternică, ne putem modela propriul viitor și putem reacționa la politicile tarifare … Dar perspectiva și obiectivul ar trebui să fie ca lucrurile să ducă la cooperare”, a spus el.
La rândul său, președintele francez Emmanuel Macron a declarat, înaintea summitului, că Europa va trebui să se facă respectată, dacă va fi atacată în interesele sale comerciale.
“Dacă am fi atacați pe probleme comerciale, Europa, ca putere care contează, va trebui să se facă respectată și, prin urmare, să reacționeze“, a spus Macron.
De altel, într-o reacție la decizia liderului american de a impune tarife Canadei, Mexicului și Chinei, Uniunea Europeană a avertizat că ”va riposta ferm” dacă va fi vizată de tarife americane ”nedrepte”.
Anticipând aceste mutări politice din partea lui Donald Trump, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a prevalat de discursul susținut la finele lunii trecute la Forumul Economic Mondial de la Davos pentru a avertiza că miza relațiilor dintre UE și SUA este mare de ambele părți.
“Nicio altă economie din lume nu este atât de integrată cum suntem noi. Companiile europene din SUA angajează 3,5 milioane de americani. Și încă un milion de locuri de muncă americane depind direct de comerțul cu Europa. Lanțuri întregi de aprovizionare se întind pe ambele maluri ale Atlanticului. De exemplu, un avion american este construit cu sisteme de control și fibre de carbon din Europa. Iar medicamentele americane sunt fabricate cu substanțe chimice și instrumente de laborator care provin din partea noastră a Atlanticului. În același timp, Europa importă de două ori mai multe servicii digitale din SUA decât o facem din întreaga regiune Asia-Pacific. Din totalul activelor americane din străinătate, două treimi sunt în Europa. Iar SUA ne furnizează peste 50% din GNL. Volumul schimburilor comerciale dintre noi este de 1,5 trilioane de euro, reprezentând 30% din comerțul mondial. Miza este mare pentru ambele părți. Prin urmare, prima noastră prioritate va fi să ne angajăm din timp, să discutăm interesele comune și să fim pregătiți să negociem. Vom fi pragmatici, dar ne vom baza întotdeauna pe principiile noastre pentru a ne proteja interesele și a ne susține valorile – aceasta este calea europeană“, a spus atunci von der Leyen.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Klaus Iohannis evocă “acțiunile subversive ale Rusiei în România” în mesajul marcării a 35 de ani de la înființarea SIE: Informările și semnalele transmise au asigurat fundamentarea deciziilor importante ale statului român

UE: Prin noile modificări legislative, Georgia marchează un regres grav în parcursul său democratic

Țările baltice s-au deconectat definitiv de la rețeaua electrică a Rusiei. Kallas: O victorie pentru unitatea europeană

Pete Hagseth efectuează prima sa vizită în Europa în calitate de șef al Pentagonului. Ce planuri are în Germania, Belgia și Polonia

Eurodeputatul Siegfried Mureșan, despre bugetul UE post-2027: Să fie mai flexibil, transparent și cu mai puțină birocrație

Colegiul comisarilor europeni, vizită în Gdańsk (Polonia). Von der Leyen: Este nevoie să integrăm securitatea în fiecare politică și acțiune europeană

România, alături de alte 11 țări, solicită statelor G7 să ia măsuri suplimentare pentru a reduce veniturile obținute de Rusia din energie

Marcel Ciolacu, discuții cu FMI: Valorificăm fereastra de oportunitate investițională și de reformă prin PNRR, convergentă obiectivului de aderare la OCDE în 2026

Premierul britanic și omologul său olandez au discutat despre cooperarea împotriva crimei organizate și a migrației ilegale

Cancelarul german Olaf Scholz respinge „complet” planul lui Trump pentru Gaza: Nu este corect

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe

PE marchează Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului printr-o ședință solemnă dedicată celor șase milioane de victime. Povestea violoncelistului Pál Hermann, ucis de naziști, a răsunat în hemiciclu

În fața Curții de Justiție a UE, Ursula von der Leyen se angajează să exploreze noi căi pentru a proteja tratatele și valorile atemporale ale Uniunii într-o lume aflată în schimbare

MNIR, detalii despre furtul artefactelor din tezaurul dacic: Jaful nu este comun, fiind primul incident din Europa în care s-a folosit explozibil în cazul unui muzeu
Trending
- U.E.1 week ago
Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali
- CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Liderii europeni se întrunesc într-un summit al apărării UE – NATO – Regatul Unit: Klaus Iohannis va pleda pentru o responsabilitate crescută a UE în domeniul apărării
- ROMÂNIA4 days ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine
- COMISIA EUROPEANA1 week ago
Prioritățile vicepreședintei CE Roxana Mînzatu pentru Busola competitivității: Uniunea Competențelor, locuri de muncă de calitate și prima strategie UE de combatere a sărăciei
- NATO6 days ago
NATO are idei “secrete” privind pacea în Ucraina: “Putin nu va mai încerca niciodată după asta” să cucerească Ucraina