Reuniune extraordinară a miniștrilor de interne din UE privind Afganistan: ”Dorim ca UE să aibă o poziție coordonată”

Uniunea Europeană începe în această săptămână să discute despre implicațiile evenimentelor recente din Afganistan pentru securitatea și migrația în cadrul Uniunii celor 27 de țări. Președinția slovenă a Consiliul UE a convocat o reuniune extraordinară a miniștrilor afacerilor interne din UE cu privire la situația actuală din Afganistan, informează comunicatul oficial. 

Reuniunea va fi prezidată de ministrul de interne, Aleš Hojs, și va avea loc marți, 31 august 2021, începând cu ora 14:00, ora României.

„Dorim să avem o poziție coordonată a UE cu privire la modul în care să răspundem la situația din Afganistan, dar și la impactul privind migrația și securitatea în UE”, a declarat ministrul Aleš Hojs.

#Afghanistan | #HomeAffairs ministers to discuss a uniform EU 🇪🇺 response regarding Afghanistan.

The meeting will be chaired by the Minister of the Interior, @aleshojs, and will take place on 31 August 2021 at 13:00 in Brussels.

More 👉https://t.co/2llV2cF0VQ pic.twitter.com/ugu6ARg5Yu

— EU2021SI (@EU2021SI) August 27, 2021

În vederea asigurării unei abordări concertate și a unei comunicări coordonate, președinția slovenă va depune eforturi pentru adoptarea unei declarații comune a miniștrilor afacerilor interne din UE în cadrul reuniunii: „Obiectivul este, de asemenea, de a elabora un set de măsuri care să contribuie la prevenirea repetării scenariului din 2015, când statele membre s-au confruntat cu o presiune migratorie uriașă.”

Pe lângă miniștri, la reuniune sunt invitați să participe și reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Serviciului European de Acțiune Externă, ai Frontex, ai Europol, ai Biroului European de Sprijin pentru Azil și ai coordonatorului UE pentru combaterea terorismului.

Slovenia deține în prezent președinția rotativă a Uniunii Europene, ceea ce înseamnă că este responsabilă de reuniunile miniștrilor UE.

Ministrul român de interne, Lucian Bode, a precizat luni că România are capacitatea de a primi migranți din Afganistan, dar condiționat, și anume ca verificările să fie efectuate de structurile de securitate ale statului român.

Acesta a detaliat că țara noastră are două centre de custodie cu peste 200 de locuri cu grad de ocupare de sub 60%, acestea fiind cu regim închis, și șase centre de azil care au capacitatea normală de funcționare de 1.100 de locuri, din care libere sunt 751.

Săptămâna trecută, prim-ministrul sloven Janez Jansa a declarat că UE nu va permite un val de migranți afgani, în condițiile în care preluarea Afganistanului de către talibani a alimentat temerile privind o repetare a crizei migrației din Europa din 2015, când peste 1 milion de persoane care au fugit de războiul și sărăcia din Orientul Mijlociu au ajuns în blocul european.

„UE nu va deschide niciun coridor european umanitar sau de migrație pentru Afganistan. Nu vom permite ca greșeala strategică din 2015 să se repete”, a scris Jansa pe Twitter la 22 august.

UE va accepta doar persoanele care au ajutat misiunea NATO din Afganistan și va consolida în rest frontiera externă a blocului, a declarat Jansa.

Cancelarul german Angela Merkel, care va demisiona după alegerile federale din 26 septembrie, a cerut săptămâna trecută o acțiune coordonată și „controlată” a UE în domeniul migrației.

Merkel a declarat reporterilor la Berlin, la 17 august, că persoanele care fug din Afganistan ar trebui să fie ajutate în țările vecine, în coordonare cu agenția ONU pentru refugiați.

„Apoi ne putem gândi, ca un al doilea pas, dacă persoanele deosebit de afectate pot fi aduse în Europa într-un mod controlat”, a adăugat cancelarul german, menționând că problemele refugiaților au divizat profund blocul de 27 de membri în ultimii ani.

La 22 august, cancelarul austriac Sebastian Kurz a declarat că țara sa nu este dispusă să primească niciun afgan.

„Nu sunt de părere că ar trebui să primim mai mulți oameni în Austria, ci dimpotrivă”, a declarat Kurz într-un interviu acordat postului de televiziune PULS 4.

Cu peste 40.000 de afgani care trăiesc deja în Austria, Kurz a spus că aceștia reprezintă o problemă de integrare „deosebit de dificilă”. „A primi oameni care apoi nu pot fi integrați este o problemă uriașă pentru noi ca țară”, a explicat cancelarul austriac.

Citiți și Austria va propune UE crearea unor ”centre de deportare” a afganilor în țările vecine cu Afganistan: Trebuie avute în vedere alternative

Grecia și Turcia, care nu este membră a UE, sunt de asemenea îngrijorate de un nou val de migranți spre Europa și au început să coordoneze un răspuns.

Turcia găzduiește aproape 4 milioane de refugiați sirieni și 300.000 de afgani, pe lângă migranți și refugiați din alte părți ale lumii.

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat la 19 august că Turcia nu are responsabilitatea de a fi „depozitul de refugiați al Europei”. De asemenea, liderul turc a subliniat că Turcia și-a îndeplinit responsabilitățile și se așteaptă ca statele membre ale UE să facă același lucru pe fondul crizei actuale din Afganistan, solicitând blocului să materializeze toți termenii acordului din 2016 și să reia negocierile de aderare a Turciei, în cadrul unei convorbiri telefonice avute duminică, 22 august, cu președintele Consiliului European, Charles Michel.

Grecia a devenit un stat de primă linie în timpul crizei europene a migrației, deși sosirile din Turcia au scăzut din 2016, când UE a ajuns la un acord cu Ankara pentru a stopa fluxul în schimbul unui sprijin financiar de miliarde de euro.

Turcia și Grecia și-au întărit recent frontierele. Turcia ridică ziduri și șanțuri de-a lungul frontierei cu Iranul, precum și sisteme de monitorizare electronică, pe fondul îngrijorării legate de refugiații afgani.

Grecia a declarat la 20 august că a finalizat un gard de 40 de kilometri la granița sa cu Turcia și un nou sistem de supraveghere pentru a opri posibilii solicitanți de azil.

Potrivit ONU, peste 5 milioane de afgani au fost deja strămutați în afara țării de la invazia sovietică din 1979 și valurile de violență care au urmat. 90% dintre aceștia trăiesc în Iran sau Pakistan.