Connect with us

INTERNAȚIONAL

Reuniune internaţională la Paris privind viitorul politic al orașului Mosul. Șeful diplomației franceze: Este necesară stabilizarea orașului după intervenția militară

Published

on

Franța și Irakul organizează joi la Paris o reuniune ministerială cu douăzeci de țări pentru “a pregăti viitorul politic al (orașului) Mosul” după ofensiva Jean-Marc_Ayrault_(1)lansată de coaliția internațională pentru izgonirea jihadiștilor din gruparea Stat Islamic (SI), a anunțat marți șeful diplomației franceze, Jean-Marc Ayrault, citat de AFP, potrivit Agerpres.ro.

”Este necesar să se anticipeze, să se pregătească <ziua de după> și stabilizarea orașului Mosul după intervenția militară”, a declarat Jean-Marc Ayrault.

Ministrul de Externe francez a adăugat că Iranul, țară încă foarte influentă în conflictul din Irak, nu a fost invitat.

Zeci de mii de oameni – militari, poliţişti, rebeli kurzi şi membri ai coaliţiei anti-ISIS au început asaltul asupra oraşului Mosul, ultimul bastion important al teroriştilor în Irak. Pierderea acestui oraș, apreciază unii oficiali, ar marca înfrangerea definitivă a Statului Islamic în Irak.

Săptămâna trecută, ONU a avertizat că se pregătește pentru cele mai mari și complexe eforturi umanitate după bătălia care se așteaptă să strămute peste 1 milion de oameni și în cadrul căreia este posibil ca oamenii să fie folosiți ca scuturi umane.

.

MAREA BRITANIE

Germania și Regatul Unit avertizează: O nouă agresiune militară în Ucraina „va avea costuri ridicate” pentru Rusia

Published

on

Photo collage © PES/ Flickr and © No. 10/ Flickr

Germania și Regatul Unit au avertizat că o nouă agresiune militară în Ucraina „va avea costuri ridicate” pentru Rusia, după apelul telefonic de joi între premierul britanic Boris Johnson și cancelarul german Olaf Scholz, informează Downing Street.

Potrivit sursei citate, liderii au discutat despre evoluțiile îngrijorătoare de la granița ucraineană și au convenit că o nouă agresiune militară ar avea un cost ridicat pentru Rusia.

Aceștia și-au împărtășit îngrijorarea profundă față de acțiunea destabilizatoare în curs de desfășurare a Rusiei în Ucraina și au declarat că orice invazie în Ucraina ar fi o gravă greșeală strategică.

De asemenea, cu ocazia unei vizite în Australia, ministrul de externe britanic Liz Truss l-a îndemnat pe președintele rus Vladimir Putin „să renunțe și să se retragă din Ucraina înainte de a face o greșeală strategică masivă”. Kremlinul, a spus aceasta, „nu a învățat lecțiile istoriei”, iar o „invazie va duce doar la un impas teribil și la pierderi de vieți omenești, așa cum o știm din războiul sovieto-afgan și din conflictul din Cecenia”.

În context, Boris Johnson a subliniat importanța colaborării aliaților din NATO pentru un răspuns coordonat.

Liderii britanic și german au convenit să rămână în contact strâns pe această temă, iar premierul Boris Johnson a declarat că așteaptă cu nerăbdare să colaboreze îndeaproape cu cancelarul Scholz pe parcursul președinției G7, deținută de Regatul Unit. 

Rusia a masat 140.000 de trupe la granița cu Ucraina, sub pretextul unei mobilizări defensive în raport cu apropierea prea mare a NATO de teritoriul său, însă aliații occidentali acuză Moscova că pregătește o nouă incursiune militară în Ucraina, după anexarea Crimeei în 2014. 

De asemenea, forţe şi echipamente militare ruse au început să sosească în Belarus în această săptămână pentru a participa la exerciţiile ‘Allied Resolve’, care se vor desfăşura în apropierea frontierei fostei republici sovietice cu Polonia şi Lituania, state membre ale NATO.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care le cere statelor să respingă orice negare sau deformare a Holocaustului ca eveniment istoric

Published

on

© United Nations

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat joi, prin consens, o rezoluţie propusă de Israel prin care le cere statelor să lupte împotriva negării Holocaustului şi contra antisemitismului, mai ales pe reţelele sociale, informează AFP, potrivit Agerpres

Rezoluţia respinge şi condamnă fără rezerve orice negare, totală sau parţială, a istoricităţii Holocaustului, genocidul a 6 milioane de evrei din Europa comis între 1939 şi 1945 de nazişti şi aliaţi ai lor.

„Nu putem niciodată să lăsăm garda jos în fața încercărilor tot mai dese de a nega, denatura sau minimaliza Holocaustul. Salut adoptarea rezoluției Adunării Generale a ONU de condamnare și combatere activă a negării Holocaustului. Nu vom uita niciodată”, a scris secretarul general al ONU, Antonio Guterres, pe Twitter.

 

Prezentând rezoluția, ambasadorul Israelului la ONU, a declarat că lumea trăiește “într-o eră în care ficțiunea devine acum realitate, iar Holocaustul devine o amintire îndepărtată”.

„Negarea Holocaustului s-a răspândit sub ochii noștri”,  a avertizat el.

Potrivit rezoluției, acest genocid va fi pentru totdeauna un avertisment pentru toți oamenii cu privire la pericolele urii,  rasismului și prejudecăților. În text, statele membre își exprimă îngrijorarea cu privire la „prevalența tot mai mare a negării sau denaturării Holocaustului prin utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor”.

Textul angajează cu putere toate statele membre să respingă fără rezerve orice negare sau deformare a Holocaustului ca eveniment istoric şi felicită ţările care prezervă siturile care le-au servit drept lagăre ale morţii, lagăre de concentrare, lagăre de muncă forţată, locuri de execuţie şi închisori naziştilor în timpul Holocaustului.

Totodată, rezoluţia îndeamnă statele membre să elaboreze programe educative care vor întipări în spiritul generaţiilor viitoare învăţămintele Holocaustului pentru a ajuta la prevenirea actelor de genocid. Mai mult, rezoluția le cere giganţilor internetului (Facebook, Twitter, Instagram etc) să lupte împotriva conţinuturilor de ură pe reţelele sociale

Prima rezoluţie, în 2015, a făcut din 27 ianuarie Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului.

Continue Reading

SUA

SUA și Germania subliniază importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea globală și transmit Rusiei pe o singură voce că va suporta ”costuri severe” în cazul escaladării agresiunii împotriva Ucrainei

Published

on

© Secretary Antony Blinken/ Twitter

Secretarul de stat American, Antony Blinken, a avut o întrevedere cu cancelarul german, Olaf Scholz, cu ocazia vizitei sale la Berlin, parte a unui turneu în Europa care se va încheia astăzi la Geneva, unde oficialul american se va întâlni cu omologul rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre tensiunile de la granița ucraineană, provocate de Moscova.

”Cancelarul Scholz și secretarul Blinken au reafirmat angajamentul nostru comun de a consolida în continuare parteneriatul SUA – Germania și au subliniat importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea și prosperitatea globală. Cancelarul și secretarul au reiterat sprijinul nostru ferm pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și angajamentul comun de a impune consecințe masive și costuri severe în cazul în care Rusia își intensifică agresiunea împotriva Ucrainei”, a transmis purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price.

Cei doi oficiali au abordat și ”provocările pe care le ridică Republica Populară Chineză”, reiterând ”angajamentul comun de a susține valorile universale”.

Acordul nuclear cu Iranul a fost o altă temă dezbătută de Blinken cu Scholz, amândoi apreciind urgența identificării unei înțelegeri pentru a ca acesta să fie pus în aplicare, înaintea de închiderea ”ferestrei de oportunitate”.

Săptămâna aceasta, Kievul a fost martorul mai multor întâlniri între oficiali ucraineni și occidentali pentru a transmite Rusiei un ”mesaj pe o singură voce”.

Astfel, ministrul german de externe, Annalena Baerbock,  a avut întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune. 

Mesajul său a fost dublat de șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.

”Orice incursiune în Ucraina ar fi urmată de consecinţe grave, inclusiv sancţiuni coordonate, foarte dure”, a declarat ministrul canadian Melanie Joly în timpul unei conferinţe de presă cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba.

Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

Șefa diplomației germane nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie ”să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, care leagă Germania de Rusia, ocolind Ucraina, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

În pofida acestor declarații, situația tensionată de la granița ucraineană pune presiune pe Berlin, care s-ar putea afla în poziția de a alege între viabilitatea politică a gazoductului Nord Stream 2, având în vedere deficitul de gaz din Europa, și amploarea sancțiunilor economice împotriva Moscovei, în cazul unui atac al Rusiei înmpotriva Ucraina.

Nu trebuie ignorată nici presiunea care ar putea veni de peste ocean, din partea Washingtonului. Să nu uităm că Senatul american a dezbătut joia trecută un proiect de sancțiuni prezentat de republicani ce vizează Nord Stream 2, o măsură care a eșuat.

Berlinul este conștient că Joe Biden a respins această intenție republicană de a aplica sancțiuni noi asupra Nord Stream 2 tocmai pentru că dorește conservarea relațiilor, după cum însuși președintele american a declarat de nenumărate ori însă, dacă nu există reciprocitate din partea Berlinului, este posibil ca Washington să își revizuiască atitudinea cu privire la acest gazoduct.

Dovadă în acest sens stă un alt proiect de lege dezvăluit săptămâna trecută de mai mulți senatori democrați de prim rang care vizează pedepsirea preşedintelui rus Vladimir Putin în cazul în care Rusia invadează Ucraina.

Textul, sprijinit de Casa Albă, încurajează mai ales Statele Unite ”să ia în considerare toate măsurile disponibile şi adecvate” pentru a se asigura că Nord Stream 2, descris ca ”un instrument de influenţă rău intenţionată al Federaţiei Ruse”, nu devine operaţional.

Revenind la eforturile diplomatice întreprinse de Occident în criza ucraneană din această săptămână, trebuie să amintim aici vizita secretarului de stat american, Antony Blinken, la Kiev  de unde a anunțat deblocarea unui ajutor de 200 de milioane de dolari pentru apărarea Ucrainei. 

Acesta se adaugă ajutorului trimis Ucrainei de Regatul Unit, ce constă în arme antitanc, ca răspuns la ”comportamentul din ce în ce mai amenințător al Rusiei”, completându-l pe cel din noiembrie, când Londra și Kiev au semnat un tratat pentru modernizarea flotei navale ucrainene. 

La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic, după ce mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost vizate de un astfel de atac. 

Oficialul american a poposit apoi la Berlin, unde s-a întâlnit cu miniștrii de externe german și francez, Annalena Baerbock, respectiv Jean-Yves Le Drian, și ministrul de stat britanic James Cleverly, de unde a anunțat sancțiuni împotriva a patru agenți ruși.

Tot de la Berlin, secretarul general al NATO, Jens Stoltenbeg, a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.

”Aliații NATO și Rusia s-au întâlnit săptămâna trecută în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar aliații NATO sunt pregătiți să se întâlnească din nou, pentru a înainta propuneri concrete și pentru a pune pe masă propuneri scrise și pentru a căuta rezultate constructive. Am invitat astăzi toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de reuniuni“, a menționat acesta. 

Aceeași intenție în direcția avansării unei propuneri europene de securitate a fost manifestată și de președintele francez, Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri prioritățile președinției la Consiliul Uniunii Europene, idee respinsă de Înaltul Reprezent al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell. 

Săptămâna trecută au avut loc trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina. De altfel, Rusia a informat că trimite două batalioane de sisteme de rachete sol-aer S-400 în Belarus pentru a se alătura exerciţiilor militare care vor avea loc luna viitoare, potrivit Agerpres. 

Există temeri exprimate de Washington că acesta ”pregătește terenul pentru fabricarea unui pretext de invazie în estul Ucrainei”, regiune pe care urmărește să o ”integreze de facto”, conform mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell.

Acesta este unul dintre motivele pentru care președinții american și francez, Joe Biden, respectiv Emmanuel Macron, și-au arătat deschiderea de a consolida flancul estic al NATO prin creșterea prezenței militare în România, gest salutat de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă

De altfel, consilierul pentru securitate al liderului de la Casa Albă, Jake Sullivan, a dat asigurări că SUA vor continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO, acesta fiind un ”semnal clar și ferm al angajamentului puternic al Statelor Unite și NATO pentru securitatea flancului estic”, potrivit aprecierilor ministrului de externe, Bogdan Aurescu

Pentru a arătat încă o dată ”forța Occidentului unit” și pentru că ”securitatea Europei este imposibilă fără restaurarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”, secretarul de stat american Antony Blinken urmează să aibă astăzi o întrevedere cu Serghei Lavrov, la Geneva, în vederea continuării căii diplomatice

Continue Reading

Facebook

MAREA BRITANIE3 mins ago

Germania și Regatul Unit avertizează: O nouă agresiune militară în Ucraina „va avea costuri ridicate” pentru Rusia

INTERVIURI5 mins ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

INTERNAȚIONAL8 mins ago

Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție prin care le cere statelor să respingă orice negare sau deformare a Holocaustului ca eveniment istoric

U.E.1 hour ago

Ungaria consideră Rusia un partener de importanță strategică în domeniul cooperării economice, al asigurării securității energetice și al combaterii COVID-19

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Deputații europeni solicită includerea dreptului la avort legal și sigur în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

SUA2 hours ago

SUA și Germania subliniază importanța relațiilor transatlantice pentru securitatea globală și transmit Rusiei pe o singură voce că va suporta ”costuri severe” în cazul escaladării agresiunii împotriva Ucrainei

Eugen Tomac2 hours ago

Eugen Tomac a susținut în plenul PE necesitatea unui pachet legislativ care să reglementeze piața online: Actul privind Serviciile Digitale este esențial în acest sens

MAREA BRITANIE2 hours ago

Șefa diplomației britanice îl îndeamnă pe Vladimir Putin „să renunțe și să se retragă din Ucraina înainte de a face o greșeală strategică masivă”

Corina Crețu2 hours ago

Corina Crețu a fost numită membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European

NATO2 hours ago

Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă se întâlnesc vineri pentru a discuta situația de securitate de pe flancul estic al NATO

INTERVIURI5 mins ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda18 hours ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending