Connect with us

NATO

Reuniune pentru combaterea terorismului la summitul NATO: Ministrul Teodor Meleșcanu a reafirmat intenția României de a contribui la noua misiune aliată în Irak

Published

on

Corespondență de la NATO

Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a evidenţiat la dineul de lucru al miniştrilor de externe ai Alianţei Nord-Atlantice, în contextul participării, în cadrul delegaţiei conduse de preşedintele Klaus Iohannis, la Summitul NATO de la Bruxelles, importanţa continuării sprijinului Alianţei pentru partenerii estici, Georgia, Ucraina şi Republica Moldova.

FOTO: MAE

Potrivit unui comunicat al MAE, remis CaleaEuropeana.ro, şeful diplomaţiei române a luat parte la dineul de lucru al miniştrilor de externe NATO, cu participarea omologilor lor din Iordania, Tunisia şi Irak, precum şi a înaltului reprezentant UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini.

“Miniştrii au discutat despre evoluţiile situaţiei de securitate din vecinătatea sudică a Alianţei, precum şi despre contribuţia pe care NATO o poate aduce la stabilitatea zonei, în colaborare atât cu cei trei parteneri prezenţi la reuniune, cât şi cu celelalte state din cadrul Dialogului Mediteranean şi al Iniţiativei de Cooperare de la Istanbul, precum şi cu UE şi organizaţiile regionale. Ministrul român de externe a exprimat sprijinul României pentru pachetele de asistenţă în domeniul dezvoltării capacităţilor de apărare ale Iordaniei şi Tunisiei, decise la Summit, precum şi faţă de lansarea Misiunii de instruire a NATO în Irak. A evidenţiat, în acelaşi timp, importanţa continuării sprijinului Alianţei pentru partenerii estici, Georgia, Ucraina şi Republica Moldova“, se arată în comunicat.

Sursa citată menţionează că joi Meleşcanu a participat la o reuniune ministerială a Coaliţiei internaţionale anti-Daesh, coprezidată de secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi reprezentantul special al Administraţiei Prezidenţiale americane, Brett McGurk.

În cadrul discuţiilor, statele membre ale Coaliţiei au confirmat victoria militară împotriva Daesh, subliniind, totodată, importanţa stabilizării Irakului şi a sprijinului pe care Coaliţia îl poate acorda Misiunii NATO în Irak.

Ministrul român a subliniat necesitatea susţinerii dezvoltării economice şi sociale a Irakului, precum şi a consolidării instituţiilor de stat, pentru a se evita reapariţia cauzelor care au facilitat dezvoltarea Daesh. A evidenţiat contribuţia României la activităţile de instruire ale Coaliţiei, precum şi intenţia ţării noastre de a participa şi la noua Misiune a NATO din Irak“, se precizează în comunicat.

MAE menţionează că, în marja Summitului, ministrul român al afacerilor externe a avut şi o întrevedere bilaterală cu omologul său olandez, Stef Blok.

“Discuţiile au vizat agenda de priorităţi a Preşedinţiei României a Consiliului UE în prima parte a anului 2019, precum şi oportunităţi de dezvoltare a dialogului politic şi cooperării economice bilaterale”, se mai arată în comunicat.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Noul ministru german al Apărării promite că Germania va respecta ținta NATO de a aloca 2% din PIB pentru cheltuieli militare

Published

on

© Bundeswehr

Noul ministru german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, și-a anunțat angajamentul de a crește bugetul militar al țării la 2% din PIB până în anul 2024, urmând să îndeplinească astfel criteriile NATO și să mai atenueze din criticile pe care administrația Trump le aduce cele mai puternice economii europene.

Succesoarea Angelei Merkel la șefia CDU și a Ursulei von der Leyen la Bundeswehr (m.r. – Ministerul Apărării), Annegret Kramp-Karrenbauer a spus că Germania ”are nevoie să se îndrepte în această direcție”.

Într-un interviu pentru ediția de duminică a publicației Frankfurter Allgemeine Zeitung, Kramp-Karrenbauer a precizat că guvernul va încerca să îndeplinescă această țintă NATO, însă a adăugat că ea ”nu va obținută peste noapte”.

Potrivit Deutsche Welle, ea a spus că va înainta acest obiectiv în calitate de ”ministru și lider al CDU” atât în cabinetul guvernamental, cât și în cadrul coaliției CDU-SPD.

Acest obiectiv a fost însușit și de Ursula von der Leyen, cea care a fost aleasă săptămâna trecută în funcția de președinte al Comisiei Europene, însă a întâmpinat opoziție din partea SPD, precum și a Verzilor.

În context, Thorsten Schäfer-Gümbel, liderul în exercițiu al SPD, a criticat declarațiile lui Annegret Kramp-Karrenbauer, precizând că noul ministru riscă să construiască ”o politica de înarmare militară în conformitate cu dorințele lui Donald Trump”, aceasta reflectând și poziția oficială de lungă durată a social-democraților germani.

El a mai spus că partenerii de guvernare au convenit asupra bugetului Germaniei, inclusiv cel al Apărării, și că discuția nu poate fi redeschisă. De altfel, Olaf Scholz, ministrul social-democrat al Finanțelor, a frânat demersul, el planificând pentru anul 2020 un buget în valoare de 44,7 miliarde de euro pentru Armata germană, în timp ce Von der Leyen ceruse 47,2 miliarde de euro, ceea ce ar fi reprezentat numai 1,35% din PIB.

Potrivit raportului secretarului general al NATO pentru anul 2018, mai multe state euro-atlantice şi-au majorat cheltuielile de apărare în 2018, dar numai șapte ţări au atins ţinta de 2% din PIB convenită la summit-ul din Țara Galilor din 2014 şi cerută insistent de administrația lui Donald Trump.

Alături de SUA, care alocă peste 3,3% din PIB pentru bugetul Pentagonului, au mai alocat cel puțin 2% din PIB pentru Apărare aliați precum Estonia, Grecia, Lituania, Letonia, Polonia și Marea Britanie.

Germania, țara vizată de cele mai multe critici din partea SUA, a alocat în jur de 1,2 – 1,3%, menținând astfel riscul unor animozități transatlantice pe axa Berlin-Washington. De asemenea, trei țări – Belgia, Luxemburg și Spania – au alocat sub 1% din PIB pentru Apărare.

Mai mult, raportul anual al NATO indică faptul că 11 aliați sunt mai aproape de nivelul de alocare 1% din PIB, decât cel de 2%.

Cu toate acestea, în 2018, aliații europeni și Canada au sporit cheltuielile lor de apărare cu aproape 4%. Începând cu anul 2016, acești aliați au cheltuit cu 41 de miliarde de dolari mai mult pentru dimensiunea militară, iar această sumă este așteptată să crească până la 100 de miliarde până la finele anului 2020.

Continue Reading

NATO

MAE: Numirea lui Mircea Geoană ca secretar general adjunct, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO

Published

on

© NATO

Ministerul Afacerilor Externe salută numirea lui Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO.

Preluarea acestei funcții de înaltă responsabilitate la nivel aliat, cea mai înaltă poziție ocupată de România în ierarhia NATO, reprezintă o recunoaștere deosebită a rolului și contribuției semnificative ale României în cadrul NATO, la 15 ani de la aderarea la Alianța Nord-Atlantică”, a scris MAE pe Facebook.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct, fostul ministru de Externe al României devenind primul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

El o va înlocui pe Rose Gottemoeller din Statele Unite, care și-a preluat poziția în octombrie 2016.

Anterior lui Mircea Geoană, cea mai importantă poziție deținută de România în cadrul NATO a fost postul de asistent al secretarului general al NATO pentru provocări de securitate emergente din cadrul Alianței Nord-Atlantice. Totodată, din anul 2010, purtătorul de cuvânt al NATO este o româncă, fosta jurnalistă BBC Oana Lungescu.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României, ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). El își va ocupa noua funcție la mijlocul lunii octombrie 2019.

În perioada în care Geoană a fost ambasador al României în SUA, Washington-ul și Bucureștiul au lansat Parteneriatului Strategic bilateral, iar Emil Constantinescu a devenit primul și singurul președinte român care s-a adresat Congresului SUA.

Mai mult, în calitate de ministru de Externe al României în perioada 2000-2004, Mircea Geoană a reprezentat țara noastră la ceremonia de arborare pentru prima dată a drapelului național la sediul NATO, la 2 aprilie 2004.

Continue Reading

NATO

Ce responsabilități va avea Mircea Geoană în calitate de secretar general adjunct al NATO

Published

on

© Mircea Geoană/ Facebook

Poziția de secretar general adjunct al NATO, funcția numărul doi în ierarhia civilă a Organizației Tratatului Atlanticului de Nord, va fi deținută începând cu octombrie 2019 de către Mircea Geoană, deopotrivă primul român și primul reprezentant din Europa de Est în această poziție.

Până în prezent, cea mai importantă poziție deținută de România în organigrama civilă a NATO a fost funcția de asistent al secretarului general pentru provocări de securitate emergente, post ocupat de ambasadorul Sorin Ducaru în perioada 2013-2017, actualmente director al Centrului Satelitar al Uniunii Europene.

Mircea Geoană ”va fi primul român care va deține această poziție”, a spus secretarul general Jens Stoltenberg, după ce a anunțat decizia sa.

Potrivit site-ului NATO, atribuțiile secretarului general adjunct al NATO prevăd sprijinirea activității și a mandatului secretarului general și înlocuirea acestuia la nevoie.

Secretarul general adjunct al NATO este, de asemenea, președintele unui număr important de comitete la nivel înalt, grupuri ad hoc și grupuri de lucru.

În cazul în care este nevoit să îl înlocuiască pe secretarul general al Alianței, secretarul general adjunct îi preia, pentru perioada respectivă, atribuțiile de prezidare a Consiliului Nord-Atlantic, principalul organism decizional al Alianței, dar și a Grupului pentru Planificare Nucleară, a Consiliului NATO-Rusia și a Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic.

Citiți și

România dă primul est-european în conducerea NATO: Mircea Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO

Mircea Geoană, prima reacție după ce a fost numit numărul doi în NATO: Reprezintă o recunoaștere a contribuției României în cadrul Alianței Nord-Atlantice

Jens Stoltenberg, după ce l-a numit pe Mircea Geoană în funcția de secretar general adjunct al NATO: Va fi primul român care va deține această poziție

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending