Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Reuniunea Consiliul European, la final. Liderii europeni au convenit că sunt necesare măsuri pentru protejarea sistemelor democratice ale UE și combaterea dezinformării, în contextul viitoarelor alegeri europene

Published

on

Corespondență din Bruxelles – Teodora Ion 

UE va continua să își consolideze mijloacele de descurajare și reziliența față de amenințările hibride, cibernetice, dar și față de cele chimice, biologice, radiologice și nucleare, este precizat în comunicatul care anunță încheierea reuniunii Consiliului European, desfășurat în perioada 17-18 octombrie.

Foto: CaleaEuropeană.ro

Temele care au dominat agenda liderilor europeni care s-au întrunit în cele două zile la Bruxelles u fost migrația și securitaea internă, dar și chestiuni legate de politică externă.

I. Migrație – Directiva privind returnarea și consolidarea Frontex, măsuri de combatere a migrației ilegale 

Potrivit documentului amintit mai sus, Consiliul European a punctat necesitatea accelerării luptei împotriva rețelelor de introducere ilegală de persoane. ”Ar trebui înființat un grup operativ comun la Europol, în cadrul Centrului european privind introducerea ilegală de migranți. Comunicațiile online ale rețelelor de persoane care introduc ilegal migranți ar trebui să fie mai bine monitorizate și subminate. În acest sens, Consiliul este invitat să elaboreze până la sfârșitul lunii decembrie, cu sprijinul Comisiei, un set de măsuri cuprinzător și operațional”, este precizat în comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Astfel, pentru combaterea migrației ilegale, ”Consiliul European invită Parlamentul European și Consiliul să examineze cu prioritate propunerile recente ale Comisiei referitoare la Directiva privind returnarea, la Agenția pentru Azil și la poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european (Frontex), asigurând utilizarea optimă a resurselor și elaborând standarde minime comune în ceea ce privește supravegherea frontierelor externe, cu respectarea, în mod corespunzător, a responsabilității statelor membre.

”Acordurile de readmisie existente ar trebui să fie mai bine puse în aplicare, în mod nediscriminatoriu față de toate statele membre, și ar trebui încheiate noi acorduri și înțelegeri, concomitent cu crearea și

folosirea pârghiilor necesare prin recurgerea la toate politicile și instrumentele relevante ale UE, inclusiv la cele din domeniile dezvoltării, comerțului și vizelor. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a pune în aplicare pe deplin Declarația UE-Turcia”, mai este menționat în comunicat.

II. Securitatea internă – protejarea sistemelor democratice ale Uniunii și combaterea dezinformării, inclusiv în contextul viitoarelor alegeri europene, un deziderat ce nu suferă amânare

În ceea ce privește securitatea internă, liderii europeni au salutat adoptarea ”noului regim de măsuri restrictive menite să abordeze amenințarea pe care o reprezintă armele chimice și așteaptă cu interes progrese rapide cu privire la includerea pe listă a persoanelor și entităților relevante”.

Făcând trimitere la atacurile cibernetice de la începutul lunii, de care Rusia se face vinovată, în viziunea liderilor occidentali, șefii de stat și de guvern și-au reafirmat ”hotărârea noastră comună de a consolida și mai mult securitatea internă a UE și capacitatea și capabilitățile noastre de a detecta, preveni și submina activitățile ostile desfășurate pe teritoriile noastre, dar și în mediul online, de către rețele de informații externe, precum și de a reacționa la aceste activități”.

Astfel în urma întrevederii din aceste zile, s-a convenit că sunt necesare măsuri pentru:

– combaterea infracțiunilor cibernetice sau facilitate prin mijloace informatice, precum și a activităților rău intenționate de acest tip, și consolidarea securității cibernetice. În urma concluziilor Consiliului din 19 iunie 2017, ar trebui înregistrate progrese în cadrul lucrărilor privind capacitatea de a descuraja atacurile cibernetice și de a reacționa la acestea prin intermediul măsurilor restrictive ale UE. Pentru a consolida reziliența UE la atacurile cibernetice, negocierile cu privire la toate propunerile în materie de securitate cibernetică ar trebui încheiate înainte de sfârșitul legislaturii;

– protejarea sistemelor democratice ale Uniunii și combaterea dezinformării, inclusiv în contextul viitoarelor alegeri europene, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. În acest sens, măsurile propuse de Comisie privind rețelele de cooperare în materie electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică, manipularea ilegală a datelor și combaterea campaniilor de dezinformare și înăsprirea normelor privind finanțarea partidelor politice europene merită să fie examinate rapid de către autoritățile competente și să determine acțiuni ulterioare de natură operațională din partea acestora. Comisia va evalua, până la sfârșitul anului, punerea în aplicare a Codului de bune practici privind dezinformarea. Consiliul European așteaptă cu interes planul de acțiune pentru un răspuns coordonat din parteaUE, care urmează a fi prezentat până în decembrie 2018, astfel cum se prevede în concluziile sale din iunie;

– consolidarea capacității de a preveni radicalizarea și terorismul și de a răspunde în mod eficace la aceste fenomene, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Propunerea Comisiei privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist ar trebui examinată în mod prioritar. Ar trebui să se găsească soluții de asigurare a accesului transfrontalier rapid și eficient la probele electronice, pentru a lupta în mod eficace împotriva terorismului și a altor forme de criminalitate gravă și organizată, atât în interiorul UE, cât și la nivel internațional; ar trebui ca, până la sfârșitul legislaturii, să se convină asupra propunerilor Comisiei privind probele electronice și accesul la informații financiare, precum și privind o mai bună combatere a spălării banilor. De asemenea, Comisia ar trebui să prezinte urgent mandate de negociere pentru negocierile internaționale privind probele electronice.

– dotarea Europolului, a Eurojustului și a autorităților de aplicare a legii din statele membre cu resursele adecvate pentru a face față noilor provocări generate de evoluțiile tehnologice și de situația în continuă evoluție a amenințărilor la adresa securității, inclusiv prin punerea în comun de echipamente, prin parteneriate consolidate cu sectorul privat, prin cooperarea dintre agenții și prin îmbunătățirea accesului la date;

– îmbunătățirea interoperabilității sistemelor de informații și a bazelor de date. S-au realizat deja progrese importante în dezvoltarea sistemelor de informații și a schimbului de informații, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a le face să funcționeze împreună, în special prin intermediul unui registru comun de date de identitate. Negocierile cu privire la propunerile în curs de examinare, inclusiv privind consolidarea Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare, ar trebui încheiate până la sfârșitul anului și ar trebui să se acorde prioritate absolută luării tuturor măsurilor necesare pentru punerea lor în aplicare;

– consolidarea capacității noastre de gestionare a crizelor, precum și consolidarea coerenței și eficacității mecanismelor de răspuns în caz de criză, la nivelul UE și la nivel național. Negocierile referitoare la propunerea privind mecanismul de protecție civilă al UE ar trebui încheiate până la sfârșitul anului.

III. Relații Externe – relațiile UE-Africa, de o importanță capitală

Saultând propunerea Comisiei privind o nouă alianță Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile, liderii europeni au invocat necesitatea de a trece la un nou nivel de cooperare, inclusiv prin intermediul Planului european de investiții externe și al Fondului fiduciar de urgență pentru Africa.

În document mai este precizat că UE și statele membre își mențin angajamentul ferm față de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă față de punerea în aplicare a acesteia, salutând, în același timp intenția Comisiei de a publica, în 2018, documentul său de reflecție, care ar trebui să deschidă calea către adoptarea în 2019 a unei strategii cuprinzătoare de punere în aplicare.

De asemenea, în vederea COP24 care va avea loc în Polonia începând cu 2 decembrie 2018, Consiliul European a aprobat concluziile Consiliului privind pregătirile pentru reuniunile Convenției cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice de la Katowice și a asigurat Polonia de sprijinul său deplin pentru organizarea COP24.

Acest COP24 ar trebui să conducă la adoptarea unor norme ambițioase și cuprinzătoare de punere în aplicare a Acordului de la Paris, iar rezultatul dialogului Talanoa ar trebui să reprezinte un angajament pentru toate părțile de a reflecta asupra nivelurilor lor de ambiție și să fundamenteze pregătirea contribuțiilor stabilite la nivel național (CSN) ale tuturor părților, în temeiul articolului 4 din Acordul de la Paris.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk, reacție tranșantă după scrisoarea trimisă de Boris Johnson: Cei care nu propun alternative realiste la plasa de siguranță susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru

Published

on

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a afirmat marți că scrisoarea trimisă de prim-minsitrul britanic, Boris Johnson, nu include nicio ”alternativă realistă” la controversata ”plasă de siguranță”, anunță Reuters, citat de Agerpres.

”Plasa de siguranţă este o poliţă de asigurare pentru a evita o frontieră dură pe insula Irlanda dacă nu, sau până când, este găsită o alternativă. Aceia care sunt împotriva plasei de siguranţă şi care nu propun alternative realiste susţin, de fapt, reintroducerea unei frontiere, chiar dacă ei nu recunosc acest lucru”, a scris Donald Tusk pe Twitter, răspunzând astfel la scrisoarea trimisă luni de şeful executivului britanic.

Premierul britanic Boris Johnson i-a transmis luni o scrisoare președintelui Consiliului European, Donald Tusk, prin care acesta îi propunea înlocuirea mecanismului de backstop cu un angajament de aplicare a unor aranjamente alternative la încheierea unei perioade de tranziție post-Brexit. 

Într-o dovadă a unui răspuns coordonat la nivel european, și Comisia Europeană a reacționat la câteva minute distanță față de replica dată de Tusk, într-un mesaj în concordanță cu opinia președintelui Consiliului European.

”Brexit-ul este cel care creează dificultăți pentru insula Irlandei … (n.r. mecanismul) de backstop este singurul mijloc identificat de ambele părți pentru a onora acest angajament (de a evita o frontieră dură)”, potrivit The Guardian.

Purtătoarea de cuvânt a Executivului european Natasha Bertaud a precizat în cadrul unei conferințe de presă că ”scrisoarea (n.r. trimisă luni de Boris Johnson) nu oferă o soluţie juridică funcţională pentru a preveni revenirea la o frontieră dură pe insula Irlanda. Poziţia noastră este binecunoscută. (Plasa de siguranţă) Este singura modalitate identificată până acum de ambele părţi pentru a onora acest angajament”.

Descris ca o ”plasă de siguranță” sau ca o ”poliță de asigurare”, mecanismul de backstop este o prevedere a Acordului de retragere menită să asigure evitarea unei granițe dure între provincia nord-irlandeză și Republica Irlanda, chiar dacă nu vor fi stabilite un acord privind comerțul și dispoziții de securitate.

Mecanismul de backstop, cuprins în Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, încheiat de fostul prim-ministru britanic, Theresa May, cu negociatorii europeni, în luna noiembrie a anului 2018, a fost stabilit în luna decembrie 2017, fiind inserat în forma inițială a Acordului de retragere.

În plus, această ”poliță de asigurare” reprezintă o garanție a respectării Acordului din Vinerea Mare (Acordului de la Belfast) care a pus capăt conflictului dintre Irlanda și Irlanda de Nord, ce a avut ca motiv neînțelegerile religioase dintre protestanți, aripa unionistă, majoritară, care dorea unirea cu Marea Britanie, și romano-catolici, tabăra naționalistă ce urmărea o Irlandă unită.

Acesta a fost semnat la 10 aprilie 1998 de fostul premier britanic laburist, Tony Blair, șef al Executivului de la Londra între 1997 și 2007, și fostul prim-ministru al Irlandei, Bertie Ahern, în funcție în perioada 1997 – 2008, punând la acea vreme capăt celor 30 de ani de ciocniri sângeroase soldate cu moartea a aproximativ 3.500 de oameni.

Mai mult, potrivit declarațiilor făcute de premierul irlandez, Leo Varadkar, la 28 iulie, un Brexit fără acord ar putea aduce în discuție o reunificare a Irlandei și ar pune în situație dificilă Regatul Unit.

”Dacă Londra scoate Irlanda de Nord din Uniunea Europeană împotriva voinţei majorităţii populaţiei nord-irlandeze, astfel luându-i cetăţenia europeană şi subminând Acordul din Vinerea Mare, atunci aceste chestiuni vor fi ridicate, fie că ne place sau nu”, a spus Varadkar la o conferinţă din cadrul Şcolii de vară MacGill, organizată în nord-vestul Irlandei.

La fel ca și în cadrul Scoției, și nord-irladenzii au votat în cadrul referendumului din 23 iunie 2016 pentru rămânerea Regatului Unit în Uniunea Europeană, cifra ridicându-se la 56% din populație.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Ziua Internațională a Tineretului. Donald Tusk: Mai mult ca niciodată, tinerii au încredere în Uniunea Europeană

Published

on

©️ Donald Tusk/ Facebook

Președintele Consiliului European Donald Tusk a transmis luni, cu ocazia Zilei Internaționale a Tineretului, un mesaj în care salută încrederea tinerilor în Uniunea Europeană și implicarea acestora.

2019 a adus mai multe vești bune pentru viitorul UE! Șomajul în rândul tinerilor este la cel mai scăzut nivel din ianuarie 2000, mai mulți tineri ca niciodată au încredere în UE și au votat la ultimele alegeri europene”, a scris Tusk pe contul său de Twitter.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,93%, o contribuție însemnată la acest procent fiind determinată de prezența tinerilor la urne. În 2014, doar 28% dintre tineri au participat la vot, în timp ce la alegerile din 23-26 mai, peste 42% s-au prezentat la urne.

În ce privește șomajul în rândul tinerilor, acesta era la un nivel de 15,3% în anul 2018. Prin comparație, în anul 2000, șomajul în rândul tinerilor era de 18%.

De asemenea, pe plan european, 52% dintre tineri au încredere în UE, față de 40% în 2013.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a desemnat, în 1999, data de 12 august în vederea marcării Zilei internaţionale a tineretului, promovată drept o sărbătoare anuală a tinerilor, femei şi bărbaţi, ca parteneri esenţiali în schimbare şi ca oportunitate de a creşte gradul de conştientizare cu privire la provocările şi problemele cu care se confruntă tinerii din întreaga lume.

În prezent există în lume 1,8 miliarde de tineri cu vârste între 10 şi 24 de ani. Potrivit ONU, este cea mai mare populaţie de tineri din toate timpurile.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk îl felicită pe Boris Johnson pentru numirea sa în funcția de prim-ministru al Marii Britanii, după ce în urmă cu câteva luni se întreba dacă există ”un loc special în iad pentru cei care au promovat Brexit”

Published

on

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, l-a felicitat miercuri pe noul premier britanic Boris Johnson şi s-a declarat nerăbdător să discute “în detaliu” despre cooperarea lor, în condițiile în care noul șef al Executivului de la Londra a promis că Marea Britanie va ieși ”din Uniunea Europeană pe 31 octombrie, fără doar și poate”.

Abia aştept să ne întâlnim pentru a discuta, în detaliu, despre cooperarea noastră“, a scris Donald Tusk, în scrisoarea tradițională pe care o transmite noilor membri ai Consiliului European.

Dragă domnule Johnson, dragă Boris, din partea Consiliului European, aș dori să te felicit pentru numirea ta ca prim-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord”,  și-a început Tusk mesajul.

Boris Johnson a fost felicitat și de Jean-Claude Juncker, actualul președinte al Comisiei Europene, însă cu o zi înainte de învestitura sa în funcția de prim-ministru. În egală măsură, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis că așteaptă cu nerăbdare să aibă o bună relație de lucru cu Boris Johnson.

Consiliul European este instituția care stabileşte orientările și principiile de negociere ale Uniunii privind Brexit, liderii europeni agreând deja de mai multe ori prelungirea termenului pentru Brexit, actualmente scadent la 31 octombrie.

Pe de altă parte, Donald Tusk nu ezitat în a deplânge opțiunea Marii Britanii de a ieşi din Uniunea Europeană, stârnind inclusiv o polemică în relaţia cu Londra întrebându-se “ce loc special în iad” le va fi rezervat “celor care au promovat Brexit-ul fără ca măcar să redacteze un plan pentru a realiza acest lucru în deplină securitate”

Unul dintre principalii susținători ai Brexit-ului a fost chiar Boris Johnson, fost primar al Londrei și fost ministru de Externe în guvernul Theresei May.

Boris Johnson a promis, şi a repetat după anunţul victoriei sale, că va scoate ţara din UE pe 31 octombrie, data fixată acum pentru Brexit, prevăzut iniţial pentru 29 martie şi amânat în două rânduri. Şi chiar dacă vrea să ajungă la o soluţie negociată cu UE, el este gata şi să scoată ţara din Uniune fără acord şi nu va accepta o nouă amânare.

Totuşi, dacă liderii UE sunt “gata să lucreze din nou la declaraţia privind noul parteneriat” între Marea Britanie şi UE după Brexit, ei se opun unei redeschideri a negocierilor privind acordul de retragere. Acesta stabileşte condiţiile de divorţ şi prevede un dispozitiv controversat numit “plasa de siguranţă” sau backstop care îşi propune să evite o frontieră fizică între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord după Brexit.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending