Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Reuniunea Consiliul European, la final. Liderii europeni au convenit că sunt necesare măsuri pentru protejarea sistemelor democratice ale UE și combaterea dezinformării, în contextul viitoarelor alegeri europene

Published

on

Corespondență din Bruxelles – Teodora Ion 

UE va continua să își consolideze mijloacele de descurajare și reziliența față de amenințările hibride, cibernetice, dar și față de cele chimice, biologice, radiologice și nucleare, este precizat în comunicatul care anunță încheierea reuniunii Consiliului European, desfășurat în perioada 17-18 octombrie.

Foto: CaleaEuropeană.ro

Temele care au dominat agenda liderilor europeni care s-au întrunit în cele două zile la Bruxelles u fost migrația și securitaea internă, dar și chestiuni legate de politică externă.

I. Migrație – Directiva privind returnarea și consolidarea Frontex, măsuri de combatere a migrației ilegale 

Potrivit documentului amintit mai sus, Consiliul European a punctat necesitatea accelerării luptei împotriva rețelelor de introducere ilegală de persoane. ”Ar trebui înființat un grup operativ comun la Europol, în cadrul Centrului european privind introducerea ilegală de migranți. Comunicațiile online ale rețelelor de persoane care introduc ilegal migranți ar trebui să fie mai bine monitorizate și subminate. În acest sens, Consiliul este invitat să elaboreze până la sfârșitul lunii decembrie, cu sprijinul Comisiei, un set de măsuri cuprinzător și operațional”, este precizat în comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Astfel, pentru combaterea migrației ilegale, ”Consiliul European invită Parlamentul European și Consiliul să examineze cu prioritate propunerile recente ale Comisiei referitoare la Directiva privind returnarea, la Agenția pentru Azil și la poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european (Frontex), asigurând utilizarea optimă a resurselor și elaborând standarde minime comune în ceea ce privește supravegherea frontierelor externe, cu respectarea, în mod corespunzător, a responsabilității statelor membre.

”Acordurile de readmisie existente ar trebui să fie mai bine puse în aplicare, în mod nediscriminatoriu față de toate statele membre, și ar trebui încheiate noi acorduri și înțelegeri, concomitent cu crearea și

folosirea pârghiilor necesare prin recurgerea la toate politicile și instrumentele relevante ale UE, inclusiv la cele din domeniile dezvoltării, comerțului și vizelor. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a pune în aplicare pe deplin Declarația UE-Turcia”, mai este menționat în comunicat.

II. Securitatea internă – protejarea sistemelor democratice ale Uniunii și combaterea dezinformării, inclusiv în contextul viitoarelor alegeri europene, un deziderat ce nu suferă amânare

În ceea ce privește securitatea internă, liderii europeni au salutat adoptarea ”noului regim de măsuri restrictive menite să abordeze amenințarea pe care o reprezintă armele chimice și așteaptă cu interes progrese rapide cu privire la includerea pe listă a persoanelor și entităților relevante”.

Făcând trimitere la atacurile cibernetice de la începutul lunii, de care Rusia se face vinovată, în viziunea liderilor occidentali, șefii de stat și de guvern și-au reafirmat ”hotărârea noastră comună de a consolida și mai mult securitatea internă a UE și capacitatea și capabilitățile noastre de a detecta, preveni și submina activitățile ostile desfășurate pe teritoriile noastre, dar și în mediul online, de către rețele de informații externe, precum și de a reacționa la aceste activități”.

Astfel în urma întrevederii din aceste zile, s-a convenit că sunt necesare măsuri pentru:

– combaterea infracțiunilor cibernetice sau facilitate prin mijloace informatice, precum și a activităților rău intenționate de acest tip, și consolidarea securității cibernetice. În urma concluziilor Consiliului din 19 iunie 2017, ar trebui înregistrate progrese în cadrul lucrărilor privind capacitatea de a descuraja atacurile cibernetice și de a reacționa la acestea prin intermediul măsurilor restrictive ale UE. Pentru a consolida reziliența UE la atacurile cibernetice, negocierile cu privire la toate propunerile în materie de securitate cibernetică ar trebui încheiate înainte de sfârșitul legislaturii;

– protejarea sistemelor democratice ale Uniunii și combaterea dezinformării, inclusiv în contextul viitoarelor alegeri europene, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. În acest sens, măsurile propuse de Comisie privind rețelele de cooperare în materie electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică, manipularea ilegală a datelor și combaterea campaniilor de dezinformare și înăsprirea normelor privind finanțarea partidelor politice europene merită să fie examinate rapid de către autoritățile competente și să determine acțiuni ulterioare de natură operațională din partea acestora. Comisia va evalua, până la sfârșitul anului, punerea în aplicare a Codului de bune practici privind dezinformarea. Consiliul European așteaptă cu interes planul de acțiune pentru un răspuns coordonat din parteaUE, care urmează a fi prezentat până în decembrie 2018, astfel cum se prevede în concluziile sale din iunie;

– consolidarea capacității de a preveni radicalizarea și terorismul și de a răspunde în mod eficace la aceste fenomene, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Propunerea Comisiei privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist ar trebui examinată în mod prioritar. Ar trebui să se găsească soluții de asigurare a accesului transfrontalier rapid și eficient la probele electronice, pentru a lupta în mod eficace împotriva terorismului și a altor forme de criminalitate gravă și organizată, atât în interiorul UE, cât și la nivel internațional; ar trebui ca, până la sfârșitul legislaturii, să se convină asupra propunerilor Comisiei privind probele electronice și accesul la informații financiare, precum și privind o mai bună combatere a spălării banilor. De asemenea, Comisia ar trebui să prezinte urgent mandate de negociere pentru negocierile internaționale privind probele electronice.

– dotarea Europolului, a Eurojustului și a autorităților de aplicare a legii din statele membre cu resursele adecvate pentru a face față noilor provocări generate de evoluțiile tehnologice și de situația în continuă evoluție a amenințărilor la adresa securității, inclusiv prin punerea în comun de echipamente, prin parteneriate consolidate cu sectorul privat, prin cooperarea dintre agenții și prin îmbunătățirea accesului la date;

– îmbunătățirea interoperabilității sistemelor de informații și a bazelor de date. S-au realizat deja progrese importante în dezvoltarea sistemelor de informații și a schimbului de informații, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a le face să funcționeze împreună, în special prin intermediul unui registru comun de date de identitate. Negocierile cu privire la propunerile în curs de examinare, inclusiv privind consolidarea Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare, ar trebui încheiate până la sfârșitul anului și ar trebui să se acorde prioritate absolută luării tuturor măsurilor necesare pentru punerea lor în aplicare;

– consolidarea capacității noastre de gestionare a crizelor, precum și consolidarea coerenței și eficacității mecanismelor de răspuns în caz de criză, la nivelul UE și la nivel național. Negocierile referitoare la propunerea privind mecanismul de protecție civilă al UE ar trebui încheiate până la sfârșitul anului.

III. Relații Externe – relațiile UE-Africa, de o importanță capitală

Saultând propunerea Comisiei privind o nouă alianță Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile, liderii europeni au invocat necesitatea de a trece la un nou nivel de cooperare, inclusiv prin intermediul Planului european de investiții externe și al Fondului fiduciar de urgență pentru Africa.

În document mai este precizat că UE și statele membre își mențin angajamentul ferm față de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă față de punerea în aplicare a acesteia, salutând, în același timp intenția Comisiei de a publica, în 2018, documentul său de reflecție, care ar trebui să deschidă calea către adoptarea în 2019 a unei strategii cuprinzătoare de punere în aplicare.

De asemenea, în vederea COP24 care va avea loc în Polonia începând cu 2 decembrie 2018, Consiliul European a aprobat concluziile Consiliului privind pregătirile pentru reuniunile Convenției cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice de la Katowice și a asigurat Polonia de sprijinul său deplin pentru organizarea COP24.

Acest COP24 ar trebui să conducă la adoptarea unor norme ambițioase și cuprinzătoare de punere în aplicare a Acordului de la Paris, iar rezultatul dialogului Talanoa ar trebui să reprezinte un angajament pentru toate părțile de a reflecta asupra nivelurilor lor de ambiție și să fundamenteze pregătirea contribuțiilor stabilite la nivel național (CSN) ale tuturor părților, în temeiul articolului 4 din Acordul de la Paris.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

CONSILIUL EUROPEAN

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

Published

on

© European Union, 2022

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, aflat în vizită în oraşul japonez Hiroshima, primul din istorie care a fost atacat cu bombă nucleară, a declarat vineri că invazia rusă în Ucraina constituie o ameninţare la adresa securităţii globale și a denunțat faptul că Moscova face “referiri rușinoase și inacceptabile la utilizarea armelor nucleare”.

Charles Michel a subliniat că Hiroshima constituie “un memento puternic al urgenţei” de a întări regulile internaţionale pentru dezarmare nucleară şi controlul armelor.

“Dar în acest moment, securitatea globală este amenințată. Rusia, un stat înarmat nuclear și un membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, atacă națiunea suverană a Ucrainei, făcând în același timp referiri rușinoase și inacceptabile la utilizarea armelor nucleare”, a spus Michel, conform unui discurs difuzat pe pagina web a Consiliului.

 

El a atenționat că acest lucru “nu numai că zguduie securitatea Europei, ci crește periculos miza pentru întreaga lume” și a invocat în această privință și “testele ilegale și provocatoare de rachete ale Coreei de Nord”

“Aceste provocări urgente sunt tocmai motivul pentru care parteneriatele bazate pe pace și pe o ordine internațională bazată pe reguli – precum parteneriatul nostru Japonia-UE – sunt atât de importante, sunt atât de vitale”, a explicat Michel, la o zi după ce a participat, la Tokyo, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și de premierul nipon Fumio Kishida la summitul UE – Japonia.

În același context, președinta Comisiei Europene a afirmat că Rusia este astăzi cea mai directă amenințare la adresa ordinii mondiale, ducând un “război barbar împotriva Ucrainei” și având un pact “îngrijorător” cu China, alături de care face apel la “noi – și foarte arbitrare – relații internaționale”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Prin ideea unei noi “comunități politice europene”, Emmanuel Macron spulberă visul Ucrainei de a adera rapid la UE: Procedura ar putea dura “decenii”

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Prin propunerea sa de creare a unei ”comunităţi politice europene” noi ca alternativă la o procedură de aderare pentru țări ca Ucraina care ar putea dura câteva decenii, președintele francez Emmanuel Macron a spulberat visul Ucrainei că o eventuală aderare la Uniunea Europeană s-ar realiza rapid.

La Strasbourg, de Ziua Europei, președintele francez a închis lucrările Conferinței privind viitorul Europei, lansând un apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii” și s-a arătat “favorabil” unei “revizuiri a tratatelor” Uniunii Europene, propunând ca liderii celor 27 de țări să discute despre aceasta la summitul lor din iunie.

“Această nouă organizație europeană ar permite națiunilor europene democratice care aderă la setul nostru de valori să găsească un nou spațiu de cooperare politică, de securitate și de cooperare. (…) Va trebui să ne reformăm textele, asta este evident. Una dintre modalitățile de a face acest lucru este convocarea unei convenții pentru revizuirea tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European și o susțin“, a declarat președintele francez în fața Parlamentului European, în primul său discurs despre Europa de la realegerea sa, o alocuțiune care a pus capăt lucrărilor Conferinței.

Ulterior, în cadrul unei conferințe de presă ce a urmat închiderii Conferinței, el a avertizat că pentru a se pune capăt războiului din Ucraina, pacea va trebui să se construiască fără “umilirea” Rusiei.

Aflat în aceeași zi la Berlin, Macron a sugerat că Regatul Unit, prima țară din istorie care s-a retras din Uniunea Europeană la 1 februarie 2020, ar putea avea “un loc deplin într-o nouă comunitate politică” europeană, în care şi-a exprimat dorinţa de a fi primite ţări apropiate, dar care nu sunt membre ale UE, făcând referire inițială la Ucraina.

Această nouă entitate “ar putea fi de asemenea un mijloc de a regăsi o stabilitate şi o altă formă de cooperare cu ţări ca Regatul Unit, care a decis să părăsească Uniunea noastră Europeană, dar care şi-ar putea avea un loc deplin în această comunitate politică”, a declarat şeful statului francez într-o conferinţă de presă la Berlin, liderul de la Elysee rezervând, conform tradiţiei, prima sa vizită oficială cancelarului german Olaf Scholz, o confirmare a prieteniei franco-germane, ”cu un simbolism şi mai puternic chiar de Ziua Europei”.

Această idee, pe care cancelarul german Olaf Scholz a considerat-o ”foarte interesantă” în timpul unei întâlniri cu Macron la Berlin, este totuşi susceptibilă să creeze frustrări printre ţările deja candidate – declarate sau potenţiale – la aderarea la UE.

De asemenea, nici ideea revizuirii tratatelor, susținută de Parlamentul European și de președintele Emmanuel Macron nu se bucură de prea mult entuziasm prin partea a jumătate dintre statele membre. România și alte 12 state UE s-au opus luni unei “încercări necugetate” care nu a făcut parte din scopul Conferinței, subliniind că actuala Uniune Europeană a arătat că funcționează.

Franţa asigură preşedinţia semestrială a Consiliului UE până la 30 iunie şi Macron doreşte ca această chestiune să fie abordată ”cu curajul şi libertatea necesare” cu liderii celorlalte ţări membre la summitul din 23-24 iunie, ultimul din timpul președinției franceze.

Citiți și De Ziua Europei, Ucraina a trimis oficialilor europeni a doua parte a chestionarului de aderare la UE. Se așteaptă decizia Comisiei Europene în iunie

Înaintea discursului lui Emmanuel Macron de la Strasbourg şi după o convorbire telefonică avută cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a afirmat că Ucraina va primi un prim răspuns în luna iunie în legătură cu cererea sa de aderare la UE

Zelenski a anunţat că Ucraina a predat răspunsurile la partea a doua a chestionarului pe care fiecare ţară aspirantă trebuie să îl completeze în vederea aderării, exprimându-şi speranţa că ţara sa va primi în iunie statutul de candidată la aderare.

La 28 februarie, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat cererea de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană pe fondul invaziei militare a Rusiei asupra țării sale.

Ulterior, cele 27 de state membre ale UE au convenit la data de 7 martie iniţierea procesului prin care Ucraina, Republica Moldova şi Georgia vor putea deveni, în viitor, membre ale Uniunii Europene, solicitând Comisiei Europene să facă primul pas pe acest drum, prin elaborarea unui raport pe baza căruia statele membre vor decide dacă acordă statutul de ţară candidată Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei.

La 11 martie, la Versailles, cei 27 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană în frunte cu Emmanuel Macron au recunoscut “aspirațiile europene și alegerea căii europene de către Ucraina” și au cerut Comisiei Europene să își prezinte avizele cu privire la cererile de aderare la UE depuse de Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

O nouă decizie de etapă este așteptată la summitul european din luna iunie.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron propune crearea unei “comunități politice europene” și “revizuirea tratatelor” UE

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

La un an distanță de la momentul în care lansa Conferința privind viitorul Europei, de la același pupitru al democrației europene – scena hemiciclului Parlamentului European – președintele francez Emmanuel Macron a închis luni, la Strasbourg, lucrările Conferinței privind viitorul Europei, un demers pe care liderul francez l-a promovat intens încă de la alegerile europene din 2019. Învestit sâmbătă pentru cel de-al doilea mandat de președinte și la o zi distanță după ce a găzduit ceremonia de comemorare a 77 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Emmanuel Macron s-a adresat de Ziua Europei cetățenilor și oficialilor europeni reuniți în plenul de la Strasbourg înainte de a deplasa la Berlin, rezervând, conform tradiţiei, prima sa vizită oficială cancelarului german Olaf Scholz, o confirmare a prieteniei franco-germane, ”cu un simbolism şi mai puternic chiar de Ziua Europei”. Cu o zi a Europei marcată de imaginea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, șeful statului francez, a cărui țară asigură președinția semestrială a Consiliului UE, a făcut apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii” și s-a arătat “favorabil” unei “revizuiri a tratatelor” Uniunii Europene, propunând ca liderii celor 27 de țări să discute despre aceasta la summitul lor din iunie. Pe de altă parte, el a avertizat că pentru a se pune capăt războiului din Ucraina, pacea va trebui să se construiască fără “umilirea” Rusiei.

Macron și-a început discursul citându-l pe fostul ministru de externe francez Robert Schuman, autor al declarației din 9 mai 1950 care îi poartă numele și care reprezintă piatra de temelie a Uniunii Europene de astăzi: “Pacea mondială poate fi salvată doar prin eforturi creative care să reflecte amenințările care ne pun în pericol.

În opinia lui Macron, aceste eforturi creative corespund “vremurilor pe care le trăim și astăzi sunt mai necesare decât în trecut”, acum când “războiul s-a întors pe continentul nostru”.

“Într-un moment în care poporul ucrainean luptă pentru libertatea sa, voi, cetățeni europeni, membri ai Parlamentului și Comisiei, ați realizat un exercițiu de democrație fără precedent în istoria noastră și în lume”, a spus el, invocând o “vibrantă Europă creativă”. Asumându-și cel de-al doilea mandat de președinte, el a asigurat că “Franța nu se va îndepărta de sarcina pe care o avem în fața noastră, deoarece Franța a ales cu hotărâre Europa, votând așa cum a făcut-o pentru a-mi da un nou mandat pentru a construi o Europă mai puternică, mai robustă, mai suverană”.

El a adus un omagiu fostului președinte al Parlamentului European, David Sassoli, decedat la începutul acestui an, și a salutat contribuția premierului Portugaliei, Antonio Costa, alături de care, la 9 mai 2021, a descris lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, considerată un exerciţiu de democraţie deliberativă fără precedent în istoria Uniunii Europene și lansată cu ocazia Zilei Europei.

Apel la crearea unei comunități politice europene

În continuare, el a abordat provocarea principală cu care ordinea europeană de securitate se confruntă după data de 24 februarie, când Rusia a invadat Ucraina, generând o reacție de solidaritate cu aceasta din urmă, sancțiuni fără precedent la adresa Moscovei, izolarea internațională a acesteia și consolidarea alianței transatlantice între UE și SUA și în cadrul NATO.

Războiul din Ucraina ne invită să regândim geografia și organizarea continentului nostru“, a declarat Macron. “Ucraina, prin lupta și curajul său, este un membru de bază al Europei noastre. Dar chiar dacă i s-ar acorda mâine statutul de candidat, știm că procesul de aderare va dura câteva decenii”, a adăugat el.

De aceea, el a făcut apel la crearea unei “comunități politice europene” care să primească în special Ucraina, în paralel cu o procedură de aderare la UE care ar dura “decenii”. De asemenea, liderul de la Elysee s-a arătat “în favoarea” unei “revizuiri a tratatelor” Uniunii Europene, propunând ca liderii celor 27 de țări să discute acest lucru la summitul din iunie.

“Această nouă organizație europeană ar permite națiunilor europene democratice care aderă la setul nostru de valori să găsească un nou spațiu de cooperare politică, de securitate și de cooperare”, a declarat Emmanuel Macron la închiderea Conferinței privind viitorul Europei.

Macron, von der Leyen și Parlamentul European susțin revizuirea tratatelor UE

Va trebui să ne reformăm textele, asta este evident. Una dintre modalitățile de a face acest lucru este convocarea unei convenții pentru revizuirea tratatelor. Este o propunere a Parlamentului European și o susțin“, a declarat președintele francez în fața Parlamentului European, în primul său discurs despre Europa de la realegerea sa, o alocuțiune care a închis ceremonia de la Strasbourg și în cadrul căreia au mai vorbit președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Sprijinul său pentru revizuirea tratatelor vine în favoarea rezoluției pe care Parlamentul European a votat-o săptămână trecută, dar și a poziționării similare a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, din cadrul aceluiași eveniment, însă opțiunea politică a lui Macron este un contrast cu cea a unei treimi din statele membre ale UE. Astfel, în timp ce liderii UE au primit la Strasbourg recomandările Conferinței privind viitorul Europei, nouă țări membre au semnat o scrisoare prin care au indicat că se opun schimbării tratatelor europene. Textul cu pricina a fost semnat de Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Slovenia şi Suedia, la câteva zile după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care susține că revizuirea Tratatelor este necesară pentru implementarea propunerilor Conferinței privind Viitorul Europei.

Concluziile Conferinței privind viitorul Europei. Cum ar putea fi declanșată revizuirea tratatelor?

Plenul Conferinței privind viitorul Europei a adoptat cele 49 de propuneri ale raportului Conferinței pe 30 aprilie 2022. Acestea includ peste 300 de măsuri în cadrul a nouă teme și s-au bazat pe 178 de recomandări ale grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni, pe contribuții din partea grupurilor de dezbatere și evenimentelor naționale, pe idei din cadrul Evenimentului tineretului european și pe 43.734 de contribuții privind 16.274 de idei înregistrate pe platforma digitală multilingvă.

Anterior intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona în 2009, exista o singură procedură de revizuire a tratatelor pe care se întemeiază UE: convocarea unei conferințe interguvernamentale. Din 2009, articolul 48 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) prevede două proceduri de revizuire a tratatelor.

Prima procedură – revizuirea ordinară – se referă la modificări-cheie privind competențele UE și necesită convocarea unei conferințe interguvernamentale pentru adoptarea prin consens a propunerilor de modificări. Toate țările UE trebuie să ratifice modificările aduse tratatului pentru ca acestea să intre în vigoare.

Cea de-a doua procedură – revizuirea simplificată – stipulează că în cazul în care modificările propuse se referă la politicile și acțiunile interne ale UE, Consiliul European adoptă în unanimitate o decizie în privința modificărilor după consultarea Comisiei, a Parlamentului European și a Băncii Centrale Europene. Noile prevederi ale tratatului intră în vigoare numai după ratificarea acestora de către toate țările UE în conformitate cu procedurile constituționale proprii ale acestora.

Continue Reading

Facebook

NATO4 hours ago

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Cristian Bușoi4 hours ago

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

SUA4 hours ago

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO6 hours ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA6 hours ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA7 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

ENERGIE7 hours ago

Nicolae Ciucă s-a întâlnit cu conducerea Black Sea Oil & Gas: Exploatarea gazelor din Marea Neagră va asigura din acest an 10% din producția necesară la nivel național

U.E.10 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO2 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO2 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL2 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO2 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE7 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending