Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Reuniunea Consiliul European, la final. Liderii europeni au convenit că sunt necesare măsuri pentru protejarea sistemelor democratice ale UE și combaterea dezinformării, în contextul viitoarelor alegeri europene

Published

on

Corespondență din Bruxelles – Teodora Ion 

UE va continua să își consolideze mijloacele de descurajare și reziliența față de amenințările hibride, cibernetice, dar și față de cele chimice, biologice, radiologice și nucleare, este precizat în comunicatul care anunță încheierea reuniunii Consiliului European, desfășurat în perioada 17-18 octombrie.

Foto: CaleaEuropeană.ro

Temele care au dominat agenda liderilor europeni care s-au întrunit în cele două zile la Bruxelles u fost migrația și securitaea internă, dar și chestiuni legate de politică externă.

I. Migrație – Directiva privind returnarea și consolidarea Frontex, măsuri de combatere a migrației ilegale 

Potrivit documentului amintit mai sus, Consiliul European a punctat necesitatea accelerării luptei împotriva rețelelor de introducere ilegală de persoane. ”Ar trebui înființat un grup operativ comun la Europol, în cadrul Centrului european privind introducerea ilegală de migranți. Comunicațiile online ale rețelelor de persoane care introduc ilegal migranți ar trebui să fie mai bine monitorizate și subminate. În acest sens, Consiliul este invitat să elaboreze până la sfârșitul lunii decembrie, cu sprijinul Comisiei, un set de măsuri cuprinzător și operațional”, este precizat în comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Astfel, pentru combaterea migrației ilegale, ”Consiliul European invită Parlamentul European și Consiliul să examineze cu prioritate propunerile recente ale Comisiei referitoare la Directiva privind returnarea, la Agenția pentru Azil și la poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european (Frontex), asigurând utilizarea optimă a resurselor și elaborând standarde minime comune în ceea ce privește supravegherea frontierelor externe, cu respectarea, în mod corespunzător, a responsabilității statelor membre.

”Acordurile de readmisie existente ar trebui să fie mai bine puse în aplicare, în mod nediscriminatoriu față de toate statele membre, și ar trebui încheiate noi acorduri și înțelegeri, concomitent cu crearea și

folosirea pârghiilor necesare prin recurgerea la toate politicile și instrumentele relevante ale UE, inclusiv la cele din domeniile dezvoltării, comerțului și vizelor. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a pune în aplicare pe deplin Declarația UE-Turcia”, mai este menționat în comunicat.

II. Securitatea internă – protejarea sistemelor democratice ale Uniunii și combaterea dezinformării, inclusiv în contextul viitoarelor alegeri europene, un deziderat ce nu suferă amânare

În ceea ce privește securitatea internă, liderii europeni au salutat adoptarea ”noului regim de măsuri restrictive menite să abordeze amenințarea pe care o reprezintă armele chimice și așteaptă cu interes progrese rapide cu privire la includerea pe listă a persoanelor și entităților relevante”.

Făcând trimitere la atacurile cibernetice de la începutul lunii, de care Rusia se face vinovată, în viziunea liderilor occidentali, șefii de stat și de guvern și-au reafirmat ”hotărârea noastră comună de a consolida și mai mult securitatea internă a UE și capacitatea și capabilitățile noastre de a detecta, preveni și submina activitățile ostile desfășurate pe teritoriile noastre, dar și în mediul online, de către rețele de informații externe, precum și de a reacționa la aceste activități”.

Astfel în urma întrevederii din aceste zile, s-a convenit că sunt necesare măsuri pentru:

– combaterea infracțiunilor cibernetice sau facilitate prin mijloace informatice, precum și a activităților rău intenționate de acest tip, și consolidarea securității cibernetice. În urma concluziilor Consiliului din 19 iunie 2017, ar trebui înregistrate progrese în cadrul lucrărilor privind capacitatea de a descuraja atacurile cibernetice și de a reacționa la acestea prin intermediul măsurilor restrictive ale UE. Pentru a consolida reziliența UE la atacurile cibernetice, negocierile cu privire la toate propunerile în materie de securitate cibernetică ar trebui încheiate înainte de sfârșitul legislaturii;

– protejarea sistemelor democratice ale Uniunii și combaterea dezinformării, inclusiv în contextul viitoarelor alegeri europene, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. În acest sens, măsurile propuse de Comisie privind rețelele de cooperare în materie electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică, manipularea ilegală a datelor și combaterea campaniilor de dezinformare și înăsprirea normelor privind finanțarea partidelor politice europene merită să fie examinate rapid de către autoritățile competente și să determine acțiuni ulterioare de natură operațională din partea acestora. Comisia va evalua, până la sfârșitul anului, punerea în aplicare a Codului de bune practici privind dezinformarea. Consiliul European așteaptă cu interes planul de acțiune pentru un răspuns coordonat din parteaUE, care urmează a fi prezentat până în decembrie 2018, astfel cum se prevede în concluziile sale din iunie;

– consolidarea capacității de a preveni radicalizarea și terorismul și de a răspunde în mod eficace la aceste fenomene, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Propunerea Comisiei privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist ar trebui examinată în mod prioritar. Ar trebui să se găsească soluții de asigurare a accesului transfrontalier rapid și eficient la probele electronice, pentru a lupta în mod eficace împotriva terorismului și a altor forme de criminalitate gravă și organizată, atât în interiorul UE, cât și la nivel internațional; ar trebui ca, până la sfârșitul legislaturii, să se convină asupra propunerilor Comisiei privind probele electronice și accesul la informații financiare, precum și privind o mai bună combatere a spălării banilor. De asemenea, Comisia ar trebui să prezinte urgent mandate de negociere pentru negocierile internaționale privind probele electronice.

– dotarea Europolului, a Eurojustului și a autorităților de aplicare a legii din statele membre cu resursele adecvate pentru a face față noilor provocări generate de evoluțiile tehnologice și de situația în continuă evoluție a amenințărilor la adresa securității, inclusiv prin punerea în comun de echipamente, prin parteneriate consolidate cu sectorul privat, prin cooperarea dintre agenții și prin îmbunătățirea accesului la date;

– îmbunătățirea interoperabilității sistemelor de informații și a bazelor de date. S-au realizat deja progrese importante în dezvoltarea sistemelor de informații și a schimbului de informații, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a le face să funcționeze împreună, în special prin intermediul unui registru comun de date de identitate. Negocierile cu privire la propunerile în curs de examinare, inclusiv privind consolidarea Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare, ar trebui încheiate până la sfârșitul anului și ar trebui să se acorde prioritate absolută luării tuturor măsurilor necesare pentru punerea lor în aplicare;

– consolidarea capacității noastre de gestionare a crizelor, precum și consolidarea coerenței și eficacității mecanismelor de răspuns în caz de criză, la nivelul UE și la nivel național. Negocierile referitoare la propunerea privind mecanismul de protecție civilă al UE ar trebui încheiate până la sfârșitul anului.

III. Relații Externe – relațiile UE-Africa, de o importanță capitală

Saultând propunerea Comisiei privind o nouă alianță Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile, liderii europeni au invocat necesitatea de a trece la un nou nivel de cooperare, inclusiv prin intermediul Planului european de investiții externe și al Fondului fiduciar de urgență pentru Africa.

În document mai este precizat că UE și statele membre își mențin angajamentul ferm față de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă față de punerea în aplicare a acesteia, salutând, în același timp intenția Comisiei de a publica, în 2018, documentul său de reflecție, care ar trebui să deschidă calea către adoptarea în 2019 a unei strategii cuprinzătoare de punere în aplicare.

De asemenea, în vederea COP24 care va avea loc în Polonia începând cu 2 decembrie 2018, Consiliul European a aprobat concluziile Consiliului privind pregătirile pentru reuniunile Convenției cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice de la Katowice și a asigurat Polonia de sprijinul său deplin pentru organizarea COP24.

Acest COP24 ar trebui să conducă la adoptarea unor norme ambițioase și cuprinzătoare de punere în aplicare a Acordului de la Paris, iar rezultatul dialogului Talanoa ar trebui să reprezinte un angajament pentru toate părțile de a reflecta asupra nivelurilor lor de ambiție și să fundamenteze pregătirea contribuțiilor stabilite la nivel național (CSN) ale tuturor părților, în temeiul articolului 4 din Acordul de la Paris.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Donald Tusk anunță primul summit UE-Ucraina după ce ucrainienii și-au ales un nou președinte în persoana lui Volodimir Zelenski

Published

on

Foto: Donald Tusk- Consilium/ Volodimir Zelenski- @zeteam_official Twitter

Președintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunțat după primul apel telefonic pe care l-a avut cu noul președinte al Ucrainei că în luna iulie va avea loc Summit-ul UE-Ucraina.

Totodată, în mesajul său de pe Twitter, Donald Tusk l-a asigurat pe Volodimir Zelenski de sprijinul ferm pe care Uniunea Europenă îl va acorda Ucrainei.

„În primul rând, am avut un apel telefonic bun cu noul președinte ales al Ucrainei, Volodimir Zelenski. L-am asigurat de sprijinul ferm pe care UE îl va acorda Ucrainei. Aștept cu nerăbdare cooperarea noastră și Summit-ul UE-Ucraina din iulie.”

Dorința Bruxelles-ului de a-l primi pe noul președinte al Ucrainei în „capitala” UE a fost exprimată și în scrisoarea comună a celor doi președinți, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker, trimisă luni președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski: „așteptăm cu nerăbdare să vă întâlnim la cea mai apropiată dată convenită de comun acord.”

Citiți și: Donald Tusk și Jean-Claude Juncker îl felicită pe noul președinte al Ucrainei: Puteți conta pe sprijinul puternic al Uniunii Europene

FOTO: European Commission/ Facebook

În calitate de președinte al Ucrainei, puteți conta pe sprijinul puternic al UE pentru calea reformelor Ucrainei, inclusiv consolidarea statului de drept, combaterea corupției, menținerea stabilității macrofinanciare și continuarea reformei esențiale a sectorului energetic. Suntem convinși că implementarea în continuare a Acordului de asociere de către UE și Ucraina, inclusiv zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, poate fi un instrument crucial în acest sens. Puteți, de asemenea, să vă bazați pe sprijinul continuu și constant al UE pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Ucrainei”, au transmis Juncker și Tusk în scrisoarea remisă CaleaEuropeană.ro.

 

Continue Reading

#RO2019EU

Ieșirea Marii Britanii din UE, amânată până cel târziu la 31 octombrie. Președintele Klaus Iohannis a susținut acordarea prelungirii și un parteneriat viitor ”cuprinzător și ambițios” între UE și Regatul Unit

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a participat miercuri, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a Consiliului European (Art. 50) pe tema retragerii Regatului Unit al Marii Britanii din Uniunea Europeană (UE), context în care a susţinut acordarea prelungirii suplimentare a Brexit pentru a permite ratificarea acordului cu UE în Parlamentul britanic, astfel încât să aibă loc o retragere ordonată a acestei ţări care să asigure certitudine pentru cetăţeni, companii şi mediul de afaceri.

Preşedintele României a susţinut acordarea prelungirii suplimentare pentru a permite ratificarea acordului în Parlamentul britanic din perspectiva necesităţii de a avea o retragere ordonată, care să asigure certitudine pentru cetăţenii europeni din Regatul Unit şi pentru cei britanici din UE, dar şi pentru companii şi mediul de afaceri“, a informat Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Şeful statului s-a pronunţat şi pentru un parteneriat viitor “cuprinzător şi ambiţios” între Uniunea Europeană şi Marea Britanie, care să cuprindă atât aspecte economice şi comerciale, cât şi aspectele privind securitatea, apărarea şi relaţiile externe.

Citiți și Liderii europeni acceptă amânarea Brexit până la cel târziu 31 octombrie 2019: ”Nu pierdeți timpul”. Emmanuel Macron își asumă responsabilitatea blocării unui extinderi mai lungi în numele ”binelui colectiv”

Discuţiile în Consiliul European au vizat solicitarea adresată de premierul britanic, Theresa May, cu privire la acordarea unei prelungiri până la data 30 iunie. Liderii europeni, în format UE 27, au decis să acorde o prelungire suplimentară până la data de 31 octombrie. Această prelungire va fi una flexibilă, astfel încât să permită, în situaţia în care Acordul de Retragere va fi ratificat de Parlamentul britanic mai devreme, retragerea Marii Britanii din UE în prima zi calendaristică a lunii imediat următoare momentului ratificării. În situaţia în care Acordul de Retragere nu va fi ratificat până la data de 22 mai, Regatul Unit va trebui să organizeze alegeri pentru Parlamentul European. Dacă Marea Britanie nu va respecta această obligaţie, retragerea acesteia din UE ar urma să aibă loc la data de 1 iunie.

Liderii europeni au acordat această prelungire suplimentară în baza angajamentului Regatului Unit de a acţiona de o manieră constructivă şi responsabilă în toată această perioadă, în conformitate cu principiul cooperării sincere, şi de a nu bloca deciziile care se vor lua la nivelul Uniunii în acest timp.

De asemenea, conform Concluziilor Consiliului European (Art. 50) adoptate de liderii europeni, Acordul de Retragere nu poate fi redeschis, iar, în timpul perioadei de prelungire suplimentară acordată, nu vor putea începe negocierile privind relaţiile viitoare. În egală măsură, şefii de stat şi de guvern au reiterat disponibilitatea de a reevalua Declaraţia Politică, în cazul în care poziţia britanică se va modifica pe acest subiect.

Acordul de retragere, negociat între Uniunea Europeană şi partea britanică, rămâne cel mai bun instrument pentru garantarea retragerii ordonate. Pe baza acestui acord, vor putea fi asigurate drepturile cetăţenilor, vor fi rezolvate aspectele legate de contribuţia Marii Britanii la bugetul UE şi va fi asigurată o soluţie optimă pentru frontiera cu Irlanda de Nord. Pe de altă parte, ratificarea acordului de retragere va permite demararea discuţiilor pentru următoarea etapă a relaţiilor viitoare între UE şi Marea Britanie. 

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Liderii europeni acceptă amânarea Brexit până la cel târziu 31 octombrie 2019: ”Nu pierdeți timpul”. Emmanuel Macron își asumă responsabilitatea blocării unui extinderi mai lungi în numele ”binelui colectiv”

Published

on

Liderii statelor membre ale UE-27 au ajuns miercuri noaptea spre joi dimineața la un consens pentru a prelungi, din nou, termenul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană până cel târziu la data 31 octombrie 2019, data la care actuala Comisie Europeană își încheie mandatul. Premierul Theresa May a acceptat imediat noua amânare, afirmând că, în pofida acesteia, Regatul Unit încă poate părăsi Uniunea Europeană la 22 mai.

După mai bine de opt ore de discuții, prelungite ca urmare a refuzului președintelui Franței de a identifica un consens mai rapid, principalele elemente agreate de liderii europeni vizează extinderea articolului 50 până la 31 octombrie 2019, participarea Marii Britanii la alegerile europene dacă acordul de retragere nu va fi ratificat până la data de 22 mai 2019, imposibilitatea de a renegocia acordul de retragere și aplicarea principiului sincerei cooperări cu Regatul Unit.

Mai mult, printre principalele concluzii ale summit-ului remise CaleaEuropeană.ro se află și prevederea unei retrageri imperative la 1 iunie 2019 dacă Marea Britanie, în baza neratificării acordului de retragere, nu respectă obligația de a organiza alegeri pentru Parlamentul European. O altă prevedere cheie este cea potrivit căreia liderii europeni vor evalua progresul făcut de Marea Britanie în direcția ratificării acordului la Consiliul European din 22-23 iunie 2019.

Donald Tusk, către britanici: Nu pierdeți timpul/ Jean-Claude Juncker: Decât un Brexit fără acord, prefer un acord fără Brexit

“Aceasta înseamnă şase luni în plus pentru ca Regatul Unit să găsească ca mai bună soluţie”, afirmat Donald Tusk, președintele Consiliului European, la finalul summit-ului extraordinar, admițând că există posibilitatea ca Marea Britanie să poată solicita și o treia extindere.

”Această extindere este la fel de flexibilă cum mă așteptam și puțin mai scurtă decât mă așteptam, dar este suficient să găsim cea mai bună soluție posibilă. Nu pierdeți timpul”, a mai completat Tusk

De cealaltă parte, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a declarat încrezător că va exista o retragere a Marii Britanii din UE până la 31 octombrie, ultima zi a mandatului său.

”Decât un Brexit fără acord, prefer un acord fără Brexit”, a mai adăugat el, într-o declarație caracteristică, relatează Politico Europe.

Theresa May: ”Încă putem ieși la 22 mai”

© Donald Tusk/ Facebook

Într-o conferință presă susținută în cursul nopţii de miercuri spre joi Theresa May s-a declarat optimistă că Marea Britanie încă ar mai putea părăsi UE până la 22 mai, pentru a nu fi nevoită să participe la alegerile europene, argumentând prin alternativele pe care le-a propus liderilor europeni, inclusiv dialogul pe care l-a început cu liderul opoziției Jeremy Corbyn pentru a aproba acordul de retragere în Parlament.

”Continui să cred că trebuie să părăsim UE, cu o înțelegere cât mai curând posibil. Și în mod vital, UE a fost de acord că extinderea poate fi încheiată odată cu ratificarea acordului de retragere – ceea ce a fost solicitarea mea principală. De exemplu, aceasta înseamnă că dacă vom reuși să aprobăm acordul în primele trei săptămâni ale lunii mai, nu va trebui să participăm la alegerile europene și vom părăsi oficial UE în ziua de sâmbătă, 1 iunie”, a afirmat premierul britanic, potrivit The Guardian.

Emmanuel Macron își asumă responsabilitatea blocării unei extinderi mai lungi

Preşedintele francez, cel care s-a opus unor discuții mai rapide și mai facile, a salutat joi acordul celor 27 la Bruxelles privind amânarea Brexitului pentru 31 octombrie ca fiind “cel mai bun compromis posibil”, care a “permis păstrarea unităţii celor 27”, scriu AFP și Reuters, citate de Agerpres.

Emmanuel Macron a declarat că și-a asumat responsabilitatea de a bloca o lungă întârziere a Brexit-ului și de ai convinge pe alți lideri ai Uniunii Europene să fie de acord cu o extindere mai scurtă, spunând că a făcut acest lucru “pentru binele colectiv”.

Noul termen, “31 octombrie, ne protejează”, pentru că este “o dată cheie, înainte de instalarea unei noi Comisii Europene”, a explicat şeful statului francez, în condițiile în care presa a relatat asupra faptului că o condiție cheie impusă de Macron în aceste negocieri a fost ca, în cazul unei prelungiri mai lungi, Marea Britanie să își piardă portofoliul de comisar european.


Textul integral al concluziilor summit-ului special din 10 aprilie

1. Consiliul European ia act de scrisoarea prim-ministrului Theresa May din 5 aprilie 2019 prin care se solicită o nouă prelungire a termenului menționat la articolul 50 alineatul (3) din TUE.

2. În replică, Consiliul European convine asupra unei prelungiri pentru a permite ratificarea Acordului privind retragerea. Această prelungire ar trebui să dureze numai atât cât este necesar și, în niciun caz, nu ar trebui să depășească data de 31 octombrie 2019. Dacă Acordul privind retragerea este ratificat de ambele părți înainte de această dată, retragerea va avea loc în prima zi a lunii următoare.

3. Consiliul European subliniază că nu se poate permite ca această prelungire să submineze funcționarea normală a Uniunii și a instituțiilor sale. Dacă Regatul Unit va fi încă stat membru al UE la 23-26 mai 2019 și dacă nu va ratifica Acordul privind retragerea până la 22 mai 2019, atunci acesta trebuie să organizeze alegeri pentru Parlamentul European în conformitate cu dreptul Uniunii. Dacă Regatul Unit nu respectă această obligație, retragerea va avea loc la 1 iunie 2019.

4. Consiliul European reiterează faptul că nu este posibilă o repunere în discuție a Acordului privind retragerea și că orice angajament, orice declarație sau orice alt act, emis(ă) în mod unilateral ar trebui să fie compatibil(ă) cu litera și spiritul Acordului privind retragerea și nu trebuie să constituie un obstacol în calea punerii în aplicare a acestuia.

5. Consiliul European subliniază că o astfel de prelungire nu poate fi folosită pentru a începe negocieri privind viitoarele relații. Cu toate acestea, în cazul în care poziția Regatului Unit ar suferi o schimbare, Consiliul European este pregătit să reexamineze Declarația politică privind viitoarele relații în conformitate cu pozițiile și principiile stabilite în orientările și în declarațiile sale, inclusiv în ceea ce privește domeniul de aplicare teritorială al viitoarelor relații.

6. Consiliul European precizează că, pe perioada prelungirii, Regatul Unit va rămâne stat membru cu drepturi și obligații depline, în conformitate cu articolul 50 din TUE, precum și că Regatul Unit are dreptul să își revoce notificarea în orice moment.

7. Consiliul European ia act de angajamentul asumat de Regatul Unit de a acționa în mod constructiv și responsabil pe toată durata prelungirii, în conformitate cu obligația de cooperare loială, și se așteaptă ca Regatul Unit să îndeplinească acest angajament și obligația prevăzută în tratat într-un mod care să reflecte situația sa de stat membru aflat în proces de retragere. În acest sens, Regatul Unit va facilita îndeplinirea atribuțiilor Uniunii și nu va recurge la niciun fel de măsură care ar putea periclita atingerea obiectivelor Uniunii, în special atunci când participă la procesele decizionale ale Uniunii.

8. În plus față de reuniunile în temeiul articolului 50 din TUE, cele 27 de state membre și Comisia, împreună cu alte instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii dacă este cazul, vor continua să se întâlnească separat, la toate nivelurile, pentru a discuta chestiuni legate de situația care va urma retragerii Regatului Unit.

9. Consiliul European va continua să se ocupe de această chestiune și va analiza progresele înregistrate în cadrul reuniunii sale din iunie 2019.


Un summit extraordinar al Consiliului European, atât în prezența premierului britanic Theresa May, cât și în format Brexit (articolul 50), a avut loc miercuri seară până spre joi dimineața la Bruxelles, caracterul crucial și decisiv fiind starea de ordine care a descris reuniunea la care liderii europeni au prelungit din nou termenul pentru ieșirea Marii Britanii din UE.

Deznodământul acestei ”tragedii la care nici măcar Shakespeare nu s-ar fi putut gândi” se prelungește, astfel, până cel târziu la 31 octombrie 2019.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending