Reuniunea Consiliul European, la final. Liderii europeni au convenit că sunt necesare măsuri pentru protejarea sistemelor democratice ale UE și combaterea dezinformării, în contextul viitoarelor alegeri europene

Corespondență din Bruxelles – Teodora Ion 

UE va continua să își consolideze mijloacele de descurajare și reziliența față de amenințările hibride, cibernetice, dar și față de cele chimice, biologice, radiologice și nucleare, este precizat în comunicatul care anunță încheierea reuniunii Consiliului European, desfășurat în perioada 17-18 octombrie.

Foto: CaleaEuropeană.ro

Temele care au dominat agenda liderilor europeni care s-au întrunit în cele două zile la Bruxelles u fost migrația și securitaea internă, dar și chestiuni legate de politică externă.

I. Migrație – Directiva privind returnarea și consolidarea Frontex, măsuri de combatere a migrației ilegale 

Potrivit documentului amintit mai sus, Consiliul European a punctat necesitatea accelerării luptei împotriva rețelelor de introducere ilegală de persoane. ”Ar trebui înființat un grup operativ comun la Europol, în cadrul Centrului european privind introducerea ilegală de migranți. Comunicațiile online ale rețelelor de persoane care introduc ilegal migranți ar trebui să fie mai bine monitorizate și subminate. În acest sens, Consiliul este invitat să elaboreze până la sfârșitul lunii decembrie, cu sprijinul Comisiei, un set de măsuri cuprinzător și operațional”, este precizat în comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Astfel, pentru combaterea migrației ilegale, ”Consiliul European invită Parlamentul European și Consiliul să examineze cu prioritate propunerile recente ale Comisiei referitoare la Directiva privind returnarea, la Agenția pentru Azil și la poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european (Frontex), asigurând utilizarea optimă a resurselor și elaborând standarde minime comune în ceea ce privește supravegherea frontierelor externe, cu respectarea, în mod corespunzător, a responsabilității statelor membre.

”Acordurile de readmisie existente ar trebui să fie mai bine puse în aplicare, în mod nediscriminatoriu față de toate statele membre, și ar trebui încheiate noi acorduri și înțelegeri, concomitent cu crearea și

folosirea pârghiilor necesare prin recurgerea la toate politicile și instrumentele relevante ale UE, inclusiv la cele din domeniile dezvoltării, comerțului și vizelor. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a pune în aplicare pe deplin Declarația UE-Turcia”, mai este menționat în comunicat.

II. Securitatea internă – protejarea sistemelor democratice ale Uniunii și combaterea dezinformării, inclusiv în contextul viitoarelor alegeri europene, un deziderat ce nu suferă amânare

În ceea ce privește securitatea internă, liderii europeni au salutat adoptarea ”noului regim de măsuri restrictive menite să abordeze amenințarea pe care o reprezintă armele chimice și așteaptă cu interes progrese rapide cu privire la includerea pe listă a persoanelor și entităților relevante”.

Făcând trimitere la atacurile cibernetice de la începutul lunii, de care Rusia se face vinovată, în viziunea liderilor occidentali, șefii de stat și de guvern și-au reafirmat ”hotărârea noastră comună de a consolida și mai mult securitatea internă a UE și capacitatea și capabilitățile noastre de a detecta, preveni și submina activitățile ostile desfășurate pe teritoriile noastre, dar și în mediul online, de către rețele de informații externe, precum și de a reacționa la aceste activități”.

Astfel în urma întrevederii din aceste zile, s-a convenit că sunt necesare măsuri pentru:

– combaterea infracțiunilor cibernetice sau facilitate prin mijloace informatice, precum și a activităților rău intenționate de acest tip, și consolidarea securității cibernetice. În urma concluziilor Consiliului din 19 iunie 2017, ar trebui înregistrate progrese în cadrul lucrărilor privind capacitatea de a descuraja atacurile cibernetice și de a reacționa la acestea prin intermediul măsurilor restrictive ale UE. Pentru a consolida reziliența UE la atacurile cibernetice, negocierile cu privire la toate propunerile în materie de securitate cibernetică ar trebui încheiate înainte de sfârșitul legislaturii;

– protejarea sistemelor democratice ale Uniunii și combaterea dezinformării, inclusiv în contextul viitoarelor alegeri europene, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. În acest sens, măsurile propuse de Comisie privind rețelele de cooperare în materie electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică, manipularea ilegală a datelor și combaterea campaniilor de dezinformare și înăsprirea normelor privind finanțarea partidelor politice europene merită să fie examinate rapid de către autoritățile competente și să determine acțiuni ulterioare de natură operațională din partea acestora. Comisia va evalua, până la sfârșitul anului, punerea în aplicare a Codului de bune practici privind dezinformarea. Consiliul European așteaptă cu interes planul de acțiune pentru un răspuns coordonat din parteaUE, care urmează a fi prezentat până în decembrie 2018, astfel cum se prevede în concluziile sale din iunie;

– consolidarea capacității de a preveni radicalizarea și terorismul și de a răspunde în mod eficace la aceste fenomene, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Propunerea Comisiei privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist ar trebui examinată în mod prioritar. Ar trebui să se găsească soluții de asigurare a accesului transfrontalier rapid și eficient la probele electronice, pentru a lupta în mod eficace împotriva terorismului și a altor forme de criminalitate gravă și organizată, atât în interiorul UE, cât și la nivel internațional; ar trebui ca, până la sfârșitul legislaturii, să se convină asupra propunerilor Comisiei privind probele electronice și accesul la informații financiare, precum și privind o mai bună combatere a spălării banilor. De asemenea, Comisia ar trebui să prezinte urgent mandate de negociere pentru negocierile internaționale privind probele electronice.

– dotarea Europolului, a Eurojustului și a autorităților de aplicare a legii din statele membre cu resursele adecvate pentru a face față noilor provocări generate de evoluțiile tehnologice și de situația în continuă evoluție a amenințărilor la adresa securității, inclusiv prin punerea în comun de echipamente, prin parteneriate consolidate cu sectorul privat, prin cooperarea dintre agenții și prin îmbunătățirea accesului la date;

– îmbunătățirea interoperabilității sistemelor de informații și a bazelor de date. S-au realizat deja progrese importante în dezvoltarea sistemelor de informații și a schimbului de informații, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a le face să funcționeze împreună, în special prin intermediul unui registru comun de date de identitate. Negocierile cu privire la propunerile în curs de examinare, inclusiv privind consolidarea Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare, ar trebui încheiate până la sfârșitul anului și ar trebui să se acorde prioritate absolută luării tuturor măsurilor necesare pentru punerea lor în aplicare;

– consolidarea capacității noastre de gestionare a crizelor, precum și consolidarea coerenței și eficacității mecanismelor de răspuns în caz de criză, la nivelul UE și la nivel național. Negocierile referitoare la propunerea privind mecanismul de protecție civilă al UE ar trebui încheiate până la sfârșitul anului.

III. Relații Externe – relațiile UE-Africa, de o importanță capitală

Saultând propunerea Comisiei privind o nouă alianță Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile, liderii europeni au invocat necesitatea de a trece la un nou nivel de cooperare, inclusiv prin intermediul Planului european de investiții externe și al Fondului fiduciar de urgență pentru Africa.

În document mai este precizat că UE și statele membre își mențin angajamentul ferm față de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă față de punerea în aplicare a acesteia, salutând, în același timp intenția Comisiei de a publica, în 2018, documentul său de reflecție, care ar trebui să deschidă calea către adoptarea în 2019 a unei strategii cuprinzătoare de punere în aplicare.

De asemenea, în vederea COP24 care va avea loc în Polonia începând cu 2 decembrie 2018, Consiliul European a aprobat concluziile Consiliului privind pregătirile pentru reuniunile Convenției cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice de la Katowice și a asigurat Polonia de sprijinul său deplin pentru organizarea COP24.

Acest COP24 ar trebui să conducă la adoptarea unor norme ambițioase și cuprinzătoare de punere în aplicare a Acordului de la Paris, iar rezultatul dialogului Talanoa ar trebui să reprezinte un angajament pentru toate părțile de a reflecta asupra nivelurilor lor de ambiție și să fundamenteze pregătirea contribuțiilor stabilite la nivel național (CSN) ale tuturor părților, în temeiul articolului 4 din Acordul de la Paris.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.