Connect with us

NATO

Reuniunea liderilor NATO de la Londra: România, reprezentată de Klaus Iohannis din postura țării care alocă 2% din PIB pentru Apărare și care este adepta ”unității și solidarității aliate”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la Londra

Preşedintele Klaus Iohannis va reprezenta România, marți și la miercuri, la reuniunea NATO la nivel înalt de la Londra, prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea Alianței, însă marcată de discuțiile aprinse între aliați declanșate de afirmațiile președintelui Franței privind viitorul NATO sau tema împărțirii echitabile a poverii financiare aspru promovată de președintele SUA.

Obiectivele pentru care președintele va merge la Londra, decise în cadrul reuniunii CSAT de miercuri și declarate public de Klaus Iohannis, vizează Marea Neagră, angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru Apărare și promvoarea unei abordări care duce o Alianță Nord-Atlantică puternică.

Este o întâlnire, un summit, cu tentă festivă, însă vom discuta teme grele. Noi vom sublinia două lucruri care ne privesc direct. Vom reitera importanța regiunii Mării Negre pentru NATO, pentru flancul estic și pentru România. România este în continuare hotărâtă să aloce 2% din PIB pentru Apărare. În rest, eu sunt adept al alianței NATO puternice și voi reitera importanța unei abordări care duce la o Alianță puternică și unită” a spus șeful statului, într-o conferință de presă.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, alături de momentele cu caracter ceremonial prilejuite de aniversarea Alianței, programul va include o sesiune de lucru, în cadrul căreia liderii aliaţi vor discuta priorităţile NATO în actualul context internaţional de securitate şi deciziile necesare în vederea continuării procesului de adaptare a Alianţei.

Între momentele cu caracter ceremonial se află și o recepție pentru liderii NATO găzduită în seara de 3 decembrie, la Palatul Buckingham, de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

În cadrul discuțiilor politice, liderii aliaţi vor analiza stadiul de implementare a măsurilor pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, precum şi a celor legate de rolul Alianţei în proiectarea stabilităţii şi acordarea de sprijin statelor partenere. În acelaşi timp, şefii de stat şi de guvern din statele membre aliate vor adopta decizii privind modernizarea NATO şi creşterea rolului său în combaterea actualelor ameninţări şi provocări la adresa securităţii euroatlantice.

“În cadrul dezbaterilor, preşedintele Klaus Iohannis va evidenţia contribuţiile României la NATO, precum şi importanţa fundamentală a unităţii şi solidarităţii aliate şi va expune evaluările naţionale cu privire la evoluţiile de securitate la nivel regional şi global subliniind, în acest context, necesitatea continuării procesului de adaptare a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic şi în regiunea Mării Negre“, arată Administraţia Prezidenţială.

Cum a prefațat Jens Stoltenberg mizele reuniunii aniversare de la Londra

Comunicatul Administrației Prezidențiale apare după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a prefațat vineri, la sediul NATO, mizele reuniunii de la Londra a liderilor euro-atlantici.

Într-o conferință de presă, Jens Stoltenberg a făcut din nou apel la conștientizarea importanței Alianței Nord-Atlantice ca ”piatră de temelie” a securității euro-atlantice și a prezentat noi cifre care indică o creștere semnificativă a contribuțiilor statelor aliate la securitatea comună, precum și o retrospectivă a eforturilor de adaptare ale NATO în ultimii doi ani, în ceea ce reprezintă un document strategic formulat ca răspuns la criticile președintelui francez.

”Alianța noastră este activă, agilă și se adaptează pentru viitor. Împreună, America de Nord și Europa reprezintă jumătate din puterea economică a lumii și jumătate din puterea militară a lumii. În perioade incerte, avem nevoie de instituții multilaterale puternice precum NATO”, a spus Stoltenberg, la o zi distanță după ce s-a aflat la Paris pentru a înțelege mai bine criticile lui Emmanuel Macron privind Alianța Nord-Atlantică.

România, între cele nouă state membre ale NATO care alocă minim 2% din PIB pentru Apărare

În ce privește bugetarea apărării în rândul aliaților europeni și Canadei, cifrele prezentate de secretarul general al NATO reprezintă o revizuire “în sus” a estimărilor anterioare, creşterea reală a acestor bugete pentru 2019 este de 4,6%. 

“Până la sfârşitul anului viitor, aliaţii europeni şi Canada vor fi investit cu mult peste 100 de miliarde de dolari în plus, începând din 2016. De fapt, această cifră se ridică acum la 130 de miliarde”, a spus Stoltenberg.

Până la sfârşitul lui 2024, suma ar urma să crească până la 400 de miliarde de dolari, a adăugat secretarul general al NATO.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA, Bulgaria, Grecia, Marea Britanie, Estonia, România, Lituania, Polonia și Letonia – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

Separat, aliaţii din NATO şi-au revizuit contribuţiile la bugetul comun al alianţei, mult mai mic şi care este menit să acopere cheltuieli comune cum sunt cele de funcţionare a sediului NATO, micşorând cota Statelor Unite şi crescând-o pe cea a Germaniei, aşa încât cele două vor plăti aceeaşi sumă.

SUA asigură în prezent 22,1% din bugetul NATO, care se ridică la 2,5 miliarde de dolari (2,37 miliarde de euro) în 2019, iar Germania 14,7%, potrivit unei noi formule bazate pe venitul naţional brut al fiecărei ţări. Franţa contribuie cu 10,5% din buget.

Acordul permite SUA să-şi reducă contribuţia la 16,35% din total. Germania o va aduce pe a ei la acelaşi nivel, iar ceilalţi aliaţi, cu excepţia Franţei, sunt de acord să plătească mai mult. Refuzul Franţei de a se asocia acestui acord i-a constrâns pe ceilalţi aliaţi să reexamineze principiul de repartiţie a efortului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Senatul a aprobat proiectul de lege privind achiziția a cinci avioane F-16 ca parte a realizării capabilității de apărare aeriană a României

Published

on

Senatul a aprobat, luni, proiectul de lege care prevede achiziţia a cinci avioane F16 în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene”.

Proiectul de lege pentru continuarea dezvoltării capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în Etapa de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene” a primit 77 de voturi ”pentru”, 2 “contra” şi 5 “abţineri”, informează Agerpres.

Senatul este prima Cameră sesizată pe acest proiect de lege.

Decizia Senatului vine după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării a avizat, la 27 noiembrie, proiectul de lege care prevede achiziția a cinci avioane F-16, ca parte a programului de modernizare a forțelor aeriene și ca soluție de îndeplinire a angajamentelor asumate la nivelul NATO cu privire la executarea misiunilor de poliție aeriană.

Amintim faptul că la 6 octombrie 2017, Forţele Aeriene Române au finalizat Faza I de introducere în serviciu a avioanelor multirol F-16 Fighting Falcon cu o escadrilă de 12 avioane multirol. Primele şase aeronave din escadrila de 12 avioane multirol incluse în acordul româno-portughez au intrat în dotarea Forţelor Aeriene Române în data de 29 septembrie 2016, iar următoarele trei pe 16 decembrie 2016.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, după primul summit NATO în calitate de secretar general adjunct: Articolul 5 este sacrosanct. La 70 de ani de la înființare, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând

Published

on

© NATO/ Flickr

Corespondență din Londra

Liderii statelor membre NATO au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public, a afirmat Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO.

Primul secretar general adjunct al NATO din Europa Centrală și de Est, Geoană a participat miercuri la prima reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul șefilor de stat și de guvern. De altfel, pentru prima dată în istoria apartenenței României la NATO, la masa Consiliului Nord-Atlantic s-au aflat doi români: președintele țării și noul secretar general adjunct.

”Liderii Alianței, reuniți la Londra, prima casă a NATO la înființarea sa în 1949, au demonstrat o exemplară unitate și solidaritate, îndepărtând multe dintre speculațiile și comentariile din spațiul public. NATO rămâne apărătorul indispensabil al securității transatlantice, al sistemului de valori democratice și temelie a prosperității și libertății în statele membre și în lume”, a scris Geoană pe Facebook.

Oficialul aliat a punctat faptul că articolul 5 din Tratatul NATO rămâne ”sacrosanct” și că adaptarea Alianței Nord-Atlantice  ”la provocările geopolitice și tehnologice la nivel global continuă cu vigoare și metodă”.

”La 70 de ani de la înființare și la 30 de ani de la căderea comunismului, NATO este mai relevant și indispensabil ca oricând. Mă bucură rolul, reputația și influența semnificativă a României în Alianța noastră și păstrarea vigilenței și implicării comune în asigurarea securității flancului estic și în zona Mării Negre”, a conchis Geoană, care marți a susținut un discurs busolă privind viitorul Alianței în cadrul evenimentului NATO Engages de la Londra.

Liderii statelor membre ale NATO, reuniți la Londra cu prilejul aniversării a 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, au adoptat o declarație în care și-au reafirmat angajamentul solemn consacrat în articolul 5 al Tratatului fondator de la Washington, potrivit căruia ”un atac împotriva unui aliat este un atac împotriva tuturor”, o dovadă de unitate transatlantică fundamentală având în vedere declarațiile recente ale președintelui Franței privind ”moartea cerebrală a NATO” și presiunea președintelui american la adresa aliaților europeni privind împărțirea poverii financiare. În schimb, liderii l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze și să coordoneze un proces de reflecție pentru consolidarea dimensiunii politice a NATO și au stabilit că se vor reuni, din nou, în 2021.

Declarația alcătuită din 9 paragrafe recunoaște spațiul cosmic drept domeniu operațional de luptă și reprezintă primul document oficial aliat care menționează China și care admite ”influența crescândă” a acesteia și deopotrivă ”provocările și oportunitățile” pe care politicile internaționale al Chinei le generează.

Continue Reading

NATO

Veste importantă pentru România și aliații de pe flancul estic: ”Planul celor patru 30” este gata. Jens Stoltenberg anunță că cel mai mare plan militar NATO după Războiul Rece este acum complet

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Londra

Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns la nivelul NATO, denumită NATO Readiness Initiative, a ajuns la capacitatea maximă propusă, a anunțat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, la finalul reuniunii liderilor aliați de la Londra. Lansată anul trecut, la summitul NATO de la Bruxelles, NATO Readines Initiative sau planul ”celor patru 30”, presupune ca țările aliate să dispună de 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă gata să fie desfășurate în 30 de zile sau mai puțin de la punerea în alertă.

”Am intensificat nivelul de pregătire al forțelor noastre. Pot să anunț că am atins rezultatele dorite cu Inițiativa de creștere a gradului de operativitate și răspuns la nivelul NATO. Aliații s-au angajat ca 30 batalioane, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă să poată fi puse la dispoziția NATO în timp de 30 de zile”, a declarat Stoltenberg, la finalul reuniunii aniversare prilejuită de marcarea a 70 de ani de la înființarea NATO.

Săptămâna trecută, înainte de reuniunea aliată de la Londra, secretarul general al NATO a anunțat 90% din componența acestei forțe este definitivată și a specificat că așteaptă rezultate concrete la finalul întrunirii din capitala britanică. 

Denumit anul trecut de Jens Stoltenberg drept ”cel mai mare plan reîntărire a apărării colective după Războiul Rece”, planul a fost propus de SUA și aprobat la summitul aliat din 11-12 iulie 2018 de la Bruxelles.

Decizia de atunci a făcut parte dintr-un pachet mai larg. Cel mai mare plan de reîntărire militară după Războiul Rece a revigorat o  ”cultură a pregătirii” forțelor militare aliate în situații de criză și de conflict. Liderii au decis transformarea structurii de comandă aliată printr-un comandament pentru Atlantic cu sediul în SUA și printr-un comandament logistic în Europa cu sediul în Germania (coloana vertebrală NATO) și sporirea măsurilor pentru descurajare și apărare colectivă prin adoptarea Readiness Initiative, un plan denumit informal ”Cei patru 30” și care îmbracă noua poziție avansată a NATO și prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

Orizontul de timp pentru ca această inițiativă să devină deplin operațională este anul 2020.

O astfel de măsură a venit anul trecut ca urmare a deciziilor adoptate și implementate la summit-urile NATO din Țara Galilor și din Polonia pe această linie. În 2014, aliații au anunțat măsuri de adaptare și asigurare prin intermediul unui Plan de Acțiune Rapidă care s-a concretizat prin triplarea forțelor aliate sub egida Forței de Răspuns a NATO (NATO Response Force) de la 13.000 de militari la 40.000, prin activarea unei Very High Readiness Joint Task Force compusă din 20.000 de militari. În aceeași logică de măsuri s-au înscris și structurile aliate înființate în țările NATO din Est (Unități de Integrare a Forțelor) și comandamentele multinaționale în România și în Polonia. Decizia din 2018 a avansat conceptul de reîntărire a Alianței prin forțe suplimentare, capabile să fie dislocate în caz de alertă. În egală măsură, a marcat trecerea de la o abordare sectorială pentru flancul estic al NATO (prezență înaintată avansată în Polonia și țările baltice și prezență înaintată adaptată în România și în Bulgaria) la prezența înaintată avansată a NATO ca întreg.


Citiți și
NATO încheie summitul de la Londra cu angajamentul solemn pentru Articolul 5. Declarație istorică adoptată de Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri aliați la 70 de ani de la înființare
Donald Trump, Klaus Iohannis și ceilalți lideri euro-atlantici l-au mandatat pe secretarul general Jens Stoltenberg să lanseze procesul de reflecție privind viitorul NATO
China, menționată pentru prima dată în istoria NATO într-o declarație aliată: ”Vom aborda provocările Chinei împreună ca o alianță”
O nouă premieră pentru NATO: Spațiul cosmic a fost declarat domeniu operațional de liderii statelor aliate

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending