Connect with us

NATO

Reuniunea liderilor NATO de la Londra: România, reprezentată de Klaus Iohannis din postura țării care alocă 2% din PIB pentru Apărare și care este adepta ”unității și solidarității aliate”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență de la Londra

Preşedintele Klaus Iohannis va reprezenta România, marți și la miercuri, la reuniunea NATO la nivel înalt de la Londra, prilejuită de aniversarea a 70 de ani de la înființarea Alianței, însă marcată de discuțiile aprinse între aliați declanșate de afirmațiile președintelui Franței privind viitorul NATO sau tema împărțirii echitabile a poverii financiare aspru promovată de președintele SUA.

Obiectivele pentru care președintele va merge la Londra, decise în cadrul reuniunii CSAT de miercuri și declarate public de Klaus Iohannis, vizează Marea Neagră, angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru Apărare și promvoarea unei abordări care duce o Alianță Nord-Atlantică puternică.

Este o întâlnire, un summit, cu tentă festivă, însă vom discuta teme grele. Noi vom sublinia două lucruri care ne privesc direct. Vom reitera importanța regiunii Mării Negre pentru NATO, pentru flancul estic și pentru România. România este în continuare hotărâtă să aloce 2% din PIB pentru Apărare. În rest, eu sunt adept al alianței NATO puternice și voi reitera importanța unei abordări care duce la o Alianță puternică și unită” a spus șeful statului, într-o conferință de presă.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, alături de momentele cu caracter ceremonial prilejuite de aniversarea Alianței, programul va include o sesiune de lucru, în cadrul căreia liderii aliaţi vor discuta priorităţile NATO în actualul context internaţional de securitate şi deciziile necesare în vederea continuării procesului de adaptare a Alianţei.

Între momentele cu caracter ceremonial se află și o recepție pentru liderii NATO găzduită în seara de 3 decembrie, la Palatul Buckingham, de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

În cadrul discuțiilor politice, liderii aliaţi vor analiza stadiul de implementare a măsurilor pentru consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare, precum şi a celor legate de rolul Alianţei în proiectarea stabilităţii şi acordarea de sprijin statelor partenere. În acelaşi timp, şefii de stat şi de guvern din statele membre aliate vor adopta decizii privind modernizarea NATO şi creşterea rolului său în combaterea actualelor ameninţări şi provocări la adresa securităţii euroatlantice.

“În cadrul dezbaterilor, preşedintele Klaus Iohannis va evidenţia contribuţiile României la NATO, precum şi importanţa fundamentală a unităţii şi solidarităţii aliate şi va expune evaluările naţionale cu privire la evoluţiile de securitate la nivel regional şi global subliniind, în acest context, necesitatea continuării procesului de adaptare a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic şi în regiunea Mării Negre“, arată Administraţia Prezidenţială.

Cum a prefațat Jens Stoltenberg mizele reuniunii aniversare de la Londra

Comunicatul Administrației Prezidențiale apare după ce secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a prefațat vineri, la sediul NATO, mizele reuniunii de la Londra a liderilor euro-atlantici.

Într-o conferință de presă, Jens Stoltenberg a făcut din nou apel la conștientizarea importanței Alianței Nord-Atlantice ca ”piatră de temelie” a securității euro-atlantice și a prezentat noi cifre care indică o creștere semnificativă a contribuțiilor statelor aliate la securitatea comună, precum și o retrospectivă a eforturilor de adaptare ale NATO în ultimii doi ani, în ceea ce reprezintă un document strategic formulat ca răspuns la criticile președintelui francez.

”Alianța noastră este activă, agilă și se adaptează pentru viitor. Împreună, America de Nord și Europa reprezintă jumătate din puterea economică a lumii și jumătate din puterea militară a lumii. În perioade incerte, avem nevoie de instituții multilaterale puternice precum NATO”, a spus Stoltenberg, la o zi distanță după ce s-a aflat la Paris pentru a înțelege mai bine criticile lui Emmanuel Macron privind Alianța Nord-Atlantică.

România, între cele nouă state membre ale NATO care alocă minim 2% din PIB pentru Apărare

În ce privește bugetarea apărării în rândul aliaților europeni și Canadei, cifrele prezentate de secretarul general al NATO reprezintă o revizuire “în sus” a estimărilor anterioare, creşterea reală a acestor bugete pentru 2019 este de 4,6%. 

“Până la sfârşitul anului viitor, aliaţii europeni şi Canada vor fi investit cu mult peste 100 de miliarde de dolari în plus, începând din 2016. De fapt, această cifră se ridică acum la 130 de miliarde”, a spus Stoltenberg.

Până la sfârşitul lui 2024, suma ar urma să crească până la 400 de miliarde de dolari, a adăugat secretarul general al NATO.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA, Bulgaria, Grecia, Marea Britanie, Estonia, România, Lituania, Polonia și Letonia – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

Separat, aliaţii din NATO şi-au revizuit contribuţiile la bugetul comun al alianţei, mult mai mic şi care este menit să acopere cheltuieli comune cum sunt cele de funcţionare a sediului NATO, micşorând cota Statelor Unite şi crescând-o pe cea a Germaniei, aşa încât cele două vor plăti aceeaşi sumă.

SUA asigură în prezent 22,1% din bugetul NATO, care se ridică la 2,5 miliarde de dolari (2,37 miliarde de euro) în 2019, iar Germania 14,7%, potrivit unei noi formule bazate pe venitul naţional brut al fiecărei ţări. Franţa contribuie cu 10,5% din buget.

Acordul permite SUA să-şi reducă contribuţia la 16,35% din total. Germania o va aduce pe a ei la acelaşi nivel, iar ceilalţi aliaţi, cu excepţia Franţei, sunt de acord să plătească mai mult. Refuzul Franţei de a se asocia acestui acord i-a constrâns pe ceilalţi aliaţi să reexamineze principiul de repartiţie a efortului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NATO

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO: La 75 de ani de la eliberarea lagărului de la Auschwitz, antisemitismul rămâne. Trebuie să rămânem vigilenți și să fim pregătiți pentru a acționa

Published

on

© Oana Lungescu/ Twitter

Organizația Tratatului Atlanticului de Nord a fost creată pentru a apăra valorile universale înscrise în Carta Națiunilor Unite și pentru a proteja popoarele din Europa și America de Nord de tirania care a dus a Holocaust, a declarat secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană în cadrul evenimentelor de comemorare a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare Auschwitz-Birkenau, organizate la sediul NATO de la Bruxelles, potrivit unui comunicat al NATO. 

”Holocaustul a reprezentat un atac asupra întregii umanități. A fost despre exterminarea celui diferit, iar ceea ce ce ne face diferiți, unici, este ceea ce ne face umani”, a declarat Geoană cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Acesta a amintit că, după cel de-Al Doilea Război Mondial  ”națiunile libere au căutat o nouă cale, o cale bazată pe respectarea valorilor universale înscrise în Carta Națiunilor Unite, precum dreptul la viață, la libertatea religioasă, la libertate, în sine. NATO a fost creată pentru a apăra acele valori și pentru a proteja popoarele din Europa și America de Nord de tirania care a dus la Holocaust. Trebuie mereu să ne amintim. Trebuie să rămânem mereu vigilenți și trebuie să fim pregătiți pentru a acționa. La 75 de ani de la Holocaust, antisemitismul rămâne. Nu putem accepta acest lucru”, a transmis Mircea Geoană.

Pe 27 ianuarie 1945, cel mai mare lagăr de exterminare nazist de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat de armata sovietică. Soldații ruși au descoperit 7500 de prizonieri în viață și 600 de cadavre. În total, prin lagărul nazist au trecut peste un milioan de prizonieri.

Regimul nazist a ucis în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial mai bine de 6 milioane de evrei, romi, persoane ce făceau parte din alte grupuri entice slave, persoane cu probleme locomotorii sau mintale sau cu orientări sexuale diferite.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

La nivel național, în anul 2018 a fost adoptată o lege specială pentru combaterea antisemitismului, consolidându-se, astfel, cadrul legislativ în materie, iar în 2019 a fost adoptată legea prin care se înființează Muzeul Național de Istorie a Evreilor și Holocaustului din România.

Continue Reading

NATO

MApN anunță că Forțele Terestre Române vor lua parte la Defender Europe 20, cel mai mare exercițiu militar organizat de SUA în Europa în ultimii 25 de ani

Published

on

© NATO/ Flickr

Forțele terestre ale Armatei României vor lua parte, anul acesta, la Defender Europe 20, cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimul sfert de secol și pentru care forțele americane au început joi pregătirile.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, pentru anul 2020, structurile celei mai numeroase categorii de forţe din Armata României vor rămâne angajate în importante evenimente de instrucţie, în context multinaţional şi întrunit, la exerciţii naţionale şi în afara spaţiului naţional.

”Forţele terestre vor fi implicate şi în exerciţiul Defender Europe 20, ca parte a Operațiunii Atlantic Resolve”, se arată în comunicatul citat.

Armata americană a început joi pregătirile pentru Defender Europe 20, cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimii 25 de ani, la care vor participa peste 28.000 de militari americani, a anunțat Ambasada SUA la București într-o postare pe pagina sa de socializare, însoțită de un infografic ce detaliază aspecte.

Exerciţiul va creşte nivelul de pregătire şi mobilitatea forţelor NATO, mai informează misiunea diplomatică.

Defender Europe 20 va spori pregătirea și interoperabilitatea strategică prin exercitarea capacității militare a Statelor Unite de a implementa rapid o forță și echipamente credibile de luptă din Statele Unite către Europa. 

Potrivit EUCOM, Defender Europe confirmă faptul că angajamentul SUA față de NATO și apărarea Europei rămâne neclintit.

Exercițiul comun de pregătire multinațională este programat să se desfășoare din aprilie până în mai 2020, cu mișcări de personal și echipamente care se desfășoară în perioada februarie – iulie 2020. 

Celor 20.000 de militari americani – dintre care 12.250 activi, 7.000 din partea Gărzii Naționale și 750 în rezervă – li se vor alătura aproximativ 9.000 de militari SUA staţionaţi în Europa. În total, urmează să participe 37.000 de militari aliaţi. Potrivit unui comunicat al MApN, forţele terestre ale Armatei Românei vor fi implicate în acest exercițiu militar.

Exerciţiile vor avea loc în 10 state diferite, dar cele mai importante dintre ele se vor desfăşura în Germania şi Polonia. În total, vor fi desfășurate 20.000 de echipamente militare.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA au început pregătirile pentru Defender 2020: Peste 28.000 militari vor fi desfășurați la cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimii 25 de ani

Published

on

© EUCOM/ Facebook

Armata americană a început joi pregătirile pentru Defender Europe 2020, cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimul sfert de secol, la care vor participa peste 28.000 de militari americani, anunță Ambasada SUA la București într-o postare pe pagina sa de socializare, însoțită de un infografic ce detaliază aspecte.

Exerciţiul va creşte nivelul de pregătire şi mobilitatea forţelor NATO, mai informează misiunea diplomatică.

Defender Europe 20 va spori pregătirea și interoperabilitatea strategică prin exercitarea capacității militare a Statelor Unite de a implementa rapid o forță și echipamente credibile de luptă din Statele Unite către Europa. 

Potrivit EUCOM, Defender Europe confirmă faptul că angajamentul SUA față de NATO și apărarea Europei rămâne neclintit.

Exercițiul comun de pregătire multinațională este programat să se desfășoare din aprilie până în mai 2020, cu mișcări de personal și echipamente care se desfășoară în perioada februarie – iulie 2020. 

Celor 20.000 de militari americani – dintre care 12.250 activi, 7.000 din partea Gărzii Naționale și 750 în rezervă – li se vor alătura aproximativ 9.000 de militari SUA staţionaţi în Europa. În total, urmează să participe 37.000 de militari aliaţi. Potrivit unui comunicat al MApN, forţele terestre ale Armetei Românei vor fi implicate în acest exercițiu militar.

Exerciţiile vor avea loc în 10 state diferite, dar cele mai importante dintre ele se vor desfăşura în Germania şi Polonia. În total, vor fi desfășurate  20.000 de echipamente militare.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending