Connect with us

U.E.

Reuters: Polonia vrea să aplice sistemul de licențe convenit de România și Ucraina privind comerțul cu produsele agricole

Published

on

© Kancelaria Premiera/ Flickr

Polonia are în vedere un acord de licențiere pentru comerțul agricol cu Ucraina, similar celui încheiat cu Kievul de România și Bulgaria, pentru a încerca să pună capăt unei dispute cu Kievul și să oprească protestele de la granița cu Ucraina, a declarat pentru Reuters un oficial familiarizat cu această chestiune.

Noul prim-ministru al Poloniei, Donald Tusk, a declarat că va vizita Kievul, în timp ce Varșovia face presiuni pentru a repara legăturile cu Ucraina – care aspiră să adere la UE și la NATO în timp ce luptă într-un război împotriva unei Rusii invadatoare – tensionate în perioada precedentului guvern conservator-naționalist.

Varșovia și Kievul au fost în dezacord în ceea ce privește exporturile ieftine de cereale ucrainene către Polonia și, prin Polonia, către restul Uniunii Europene, șoferii de camioane și fermierii polonezi blocând mai multe puncte de trecere a frontierei timp de câteva săptămâni.

Guvernul precedent de la Varșovia a fost acuzat de unii din centrul UE de la Bruxelles și de rivalii politici de acasă că a întârziat eforturile de a ajunge la un acord cu Kievul înainte de alegerile parlamentare din octombrie anul trecut din Polonia.

De atunci, ambele țări au declarat că vor încerca să-și depășească diferendele. Oficialul familiarizat cu aceste planuri a declarat că Varșovia se gândește la un sistem similar de licențe de import-export pe care Bucureștiul și Sofia l-au negociat cu Kievul.

În România, exportatorii ucraineni și importatorii locali trebuie să fie licențiați, aceștia din urmă trebuind să demonstreze că nu își pot acoperi nevoile cu producția națională. Niciun intermediar nu poate primi licența.

Exporturile de cereale sunt o sursă de tensiuni între Kiev şi ţările vecine membre UE, în condiţiile în care Bulgaria, Polonia, Ungaria, România şi Slovacia au devenit rute alternative de tranzit pentru cerealele ucrainene, în ideea de a contracara diminuarea exporturilor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră după invazia rusească care a început în februarie 2022. Fermierii din aceste state au protestat faţă de aceste livrări, susţinând că distorsionează pieţele locale.

În luna septembrie a anului trecut, Polonia, Ungaria şi Slovacia au anunţat că vor introduce propriile restricţii vizând importurile de cereale din Ucraina, după ce Comisia Europeană a decis să nu mai prelungească un embargou cu privire la cerealele ucrainene în cele cinci state membre din Europa de Est.

Deși, noul ministru polonez al agriculturii a indicat că dorește reluarea discuțiilor între Comisia Europeană, Ucraina şi statele vecine acesteia asupra importurilor de produse alimentare ucrainene, cinci țări membre UE din Europa de Est, printre care și Polonia și România, solicită Comisiei Europene să introducă taxe de import pentru cerealele din Ucraina.

Citiți și Zelenski, despre blocada agricolă impusă de Polonia: Slavă Domnului, au apărut România și președintele Iohannis care au ajutat fermierii noștri să supraviețuiască

România a asigurat tranzitul către piețele internaționale a peste 70% din totalul cerealelor ucrainene. Bucureștiul a participat la identificarea unei soluții, în parteneriat cu Comisia Europeană, prin crearea unui sistem de autorizare a exporturilor cu scopul de a proteja fermierii români și de a evita prelungirea restricțiilor importurilor cerealelor ucrainene, o poziție păstrată de state precum Polonia, Slovacia și Ungaria.

Această soluție a fost confirmată în cadrul unei întrevederi cvadrilaterale care a avut loc la Adunarea Generală a ONU de la New York între președinții Iohannis și Zelenski, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și vicepremierul Bulgariei.

Ulterior, în cadrul unei vizite a lui Zelenski la București, liderul ucrainean și omologul român, Klaus Iohannis, au discutat despre lansarea “coridorului de cereale” din Ucraina în România via Republica Moldova.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

U.E.

Olaf Scholz: Vom aminti fiecărei noi generații responsabilitatea sa permanentă de a nu accepta nicio relativizare a tragediei istorice a Holocaustului

Published

on

© Olaf Scholz/Facebook

Cancelarul federal german Olaf Scholz a făcut joi un apel către toți cetățenii germani, indiferent de vârstă, origine sau religie, să își asume responsabilitatea pentru „ruptura civilizațională” reprezentată de Holocaust. Declarațiile sale au fost făcute la Berlin, în cadrul unei ceremonii de comemorare a 80 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare Auschwitz, informează AFP, preluat de Agerpres.

„Fiecare din țara noastră poartă o responsabilitate – indiferent de propria sa istorie de familie, indiferent de religie sau de locul de naștere al părinților sau bunicilor”, a subliniat Scholz, reiterând angajamentul Germaniei de a nu tolera nicio relativizare a acestei tragedii istorice. „Nu trebuie și nu vom accepta nicio relativizare. Și noi vom aminti de asemenea fiecărei noi generații responsabilitatea sa permanentă”, a adăugat cancelarul.

Scholz a evidențiat „provocarea permanentă” de a menține vie memoria Holocaustului, prin educație și conștientizare: „În școli și universități, în instituțiile de formare profesională, la cursurile de integrare și în timpul vieții de zi cu zi”.

Într-un discurs rostit duminică la Frankfurt, cancelarul german Scholz a asigurat comunitatea evreiască că Germania nu va da pagina Holocaustului și a subliniat că este responsabilitatea țării sale de nu a permite promovarea expresiei „cu mult timp în urmă”.

Germania a înregistrat o creștere a incidentelor antisemite în contextul războiului din Fâșia Gaza, declanșat de atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023. Scholz a atras atenția asupra pericolelor antisemitismului și intoleranței, amintind că o nouă lege a cetățeniei, adoptată în 2023, exclude persoanele suspectate de antisemitism de la obținerea cetățeniei germane.

De asemenea, cancelarul a condamnat toate formele de ură și discriminare: „Antisemitismul și, mai general, ostilitatea împotriva unei credințe particulare, unor convingeri politice sau a unei alte identități sexuale, ura fățișă împotriva femeilor, împotriva persoanelor care nu au culoarea sau numele ‘care trebuie’, atacurile împotriva persoanelor cu handicap. Toate acestea sunt în creștere”, a spus Scholz.

În fața acestor provocări, Olaf Scholz a făcut un apel ferm la solidaritate și responsabilitate colectivă: „Responsabilitatea noastră, la 80 de ani după (Holocaust), este de asemenea să rezistăm acestei uri”, a concluzionat el.

Mai mult de un milion de oameni au murit în lagărul Auschwitz-Birkenau, construit de Germania nazistă atunci când a ocupat Polonia în cel de-al Doilea Război Mondial – majoritatea evrei, dar și polonezi neevrei, romi și soldați sovietici.

Din cele peste 1,3 milioane de persoane încarcerate acolo, 1,1 milioane – în principal evrei – au pierit, fie uciși în camerele de gazare, fie din cauza înfometării, epuizării și bolilor.

O ceremonie oficială va avea loc la sfârșitul acestei luni la amplasamentul lagărului, care este acum un muzeu.

Guvernul polonez a declarat la începutul acestei luni că se va asigura că cei mai înalți reprezentanți ai Israelului pot participa liber și în siguranță la cea de-a 80-a aniversare a eliberării lagărului de exterminare de la Auschwitz, la 27 ianuarie, după ce președintele țării a cerut o garanție că prim-ministrul Benjamin Netanyahu nu va fi arestat în conformitate cu un mandat de arestare al Curții Penale Internaționale pentru presupuse crime de război în Gaza, relatează DW.

Continue Reading

U.E.

Franța, Germania, România și alte opt state UE denunță interferențele Rusiei și ale actorilor pro-Kremlin: Trebuie să le expunem, să furnizăm fapte și adevărul și să sprijinim presa independentă

Published

on

© EEAS

Serviciul European de Acțiune Externă, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, România și Suedia denunță încercările continue și sistematice ale Rusiei de a manipula și de a interveni în spațiul informațional al societăților democratice, se arată într-o declarație comună publicată de agenția diplomatică a UE care avertizează că “operațiunile de manipulare și interferență a informațiilor străine împotriva Uniunii Europene și a partenerilor noștri vizează destabilizarea societăților noastre, semănarea neîncrederii în instituțiile noastre și subminarea sprijinului internațional și public pentru Ucraina”.

Statele membre semnatare și UE subliniază, într-un comunicat, că nu vor permite actorilor străini răuvoitori să își atingă obiectivele și asigură că Europa este bine pregătită și echipată pentru a detecta, expune și contracara operațiunile FIMI rusești.

Interferența și manipularea informațiilor străine reprezintă o parte fundamentală a activităților militare rusești. Scopul lor este de a crea neîncredere, de a stârni diviziuni interne și de a influența procesul decizional democratic. Trebuie să le combatem. Cea mai bună modalitate de a contracara astfel de activități malefice rămâne aceeași: să le expunem, să furnizăm fapte și adevărul și să sprijinim presa independentă“, a declarat Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Statul rus și actorii afiliați pro-Kremlin se coordonează pentru a efectua atacuri de manipulare și interferență a informațiilor străine (FIMI).

Aceste operațiuni sunt efectuate prin intermediul rețelei diplomatice și al serviciilor de securitate ruse, al mass-mediei controlate de stat, al canalelor de social media, al companiilor private și al proxy-urilor locale, utilizate în mod integrat pentru a se multiplica și a se amplifica reciproc.

Astfel, arată comunicatul citat, la 16 decembrie 2024, Uniunea Europeană a impus măsuri restrictive împotriva altor două persoane aflate în spatele campaniei „Doppelganger”, în temeiul unui nou cadru pentru măsuri restrictive ca răspuns la activitățile hibride și acțiunile destabilizatoare ale Rusiei în străinătate. Campania „Doppelganger”, descoperită pentru prima dată de EU Disinfo Lab în septembrie 2022 , este o tactică FIMI preferată de Kremlin, care se dă drept instituții media sau persoane de renume, încercând să inducă publicul în eroare pentru a consuma propaganda sa.

Potrivit sursei citate, UE și statele sale membre, partenerii internaționali și organizațiile societății civile colaborează îndeaproape pentru a expune și contracara operațiunile FIMI precum campania „Doppelganger”.

Aceasta include schimbul de măsuri și experiențe eficiente în aplicarea instrumentelor juridice naționale și ale UE prin intermediul sistemului de alertă rapidă, efectuarea de cercetări științifice și educarea diverselor grupuri ale societății cu privire la tacticile, tehnicile și procedurile rusești (TTP).

“Facem acest lucru pentru a proteja integritatea spațiului nostru informațional deschis și pentru a consolida reziliența democrațiilor noastre”, au transmis SEAE și țările semnatare.

“Rămânem vigilenți și conștienți de faptul că această campanie și altele similare fac parte din eforturile de lungă durată, persistente și sistematice ale Rusiei de a submina sprijinul internațional pentru Ucraina și de a alimenta diviziunile în cadrul UE și cu partenerii săi din întreaga lume. Suntem uniți cu Ucraina și cu forțele democratice din întreaga lume în angajamentul nostru de a contracara această amenințare, în deplin respect și conformitate cu drepturile omului și libertățile fundamentale, utilizând pe deplin instrumentele și mijloacele de care dispunem”, se mai arată în declarația comună.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Cine sunt eurodeputații români care vor activa în cele patru noi Comisii ale PE pentru securitate, sănătate, democrație și criza locuințelor

Published

on

© European Union 2025-2024 - Source : EP

Parlamentul European a anunțat constituirea oficială a două noi comisii permanente și două comisii speciale, mai exact: Comisia pentru Securitate și Apărare (SEDE), Comisia pentru Sănătate Publică (SANT), Comisia specială pentru „Scutul Democrației” (EUDS) și Comisia specială pentru Criza Locuințelor (HOUS).

În aceste patru comisii constituite în aceste zile la Strasbourg vor activa și europarlamentari români, aceștia vor fi membri cu drepturi depline, după cum urmează: 

  • În Comisia pentru Securitate și Apărare (SEDE) este membru europarlamentarul Mihai Tudose (S&D).
  • În Comisia pentru Sănătate Publică (SANT) este membru vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu (S&D).
  • În Comisia specială pentru Scutul Democrației (EUDS) sunt membri europarlamentarul Vasile Dîncu (S&D) și Cristian Terheș (ECR).
  • În Comisia Specială pentru Criza Locuințelor (HOUS) este membru europarlamentarul Teodorescu Georgiana (ECR). 

Responsabilitățile noilor comisii permanente vor fi complementare mandatelor adaptate ale comisiilor pentru afaceri externe (AFET) și pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI), care au fost comisiile “mamă” ale subcomisiilor preexistente. În consecință, comisia ENVI va fi, de asemenea, redenumită “Comisia pentru mediu, climă și siguranță alimentară”.

Reuniunile constitutive SEDE și SANT sunt programate pentru luni 27 ianuarie și, respectiv, miercuri 29 ianuarie. Comisiile speciale EUDS și HOUS își vor desfășura reuniunile constitutive fie joi, 30 ianuarie, fie luni, 3 februarie, dată la care va începe mandatul lor de 12 luni.

În cursul acestor prime reuniuni, fiecare comisie își va alege biroul de conducere (președintele și vicepreședinții) în conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
U.E.6 hours ago

Olaf Scholz: Vom aminti fiecărei noi generații responsabilitatea sa permanentă de a nu accepta nicio relativizare a tragediei istorice a Holocaustului

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul Tanczos Barna trasează prioritățile de finanțare pentru fiecare domeniu în parte: Investițiile vor depăși 7% din PIB pentru a susține creșterea economică și dezvoltarea țării

ROMÂNIA7 hours ago

Președintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților: În România, Strategia de digitalizare în sănătate va reduce timpul de așteptare pentru pacienți

ROMÂNIA7 hours ago

UE a aprobat înscrierea vinului Jidvei în Registrul denumirilor de origine protejată

U.E.7 hours ago

Franța, Germania, România și alte opt state UE denunță interferențele Rusiei și ale actorilor pro-Kremlin: Trebuie să le expunem, să furnizăm fapte și adevărul și să sprijinim presa independentă

ROMÂNIA7 hours ago

MApN: Presa rusă dezinformează cu privire la atacurile executate de propriile forțe în proximitatea granițelor României cu Ucraina

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 hours ago

Cine sunt eurodeputații români care vor activa în cele patru noi Comisii ale PE pentru securitate, sănătate, democrație și criza locuințelor

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE8 hours ago

Secretariatul General al Guvernului a găzduit evaluarea OCDE privind modul în care România a implementat recomandările organizației în domeniul guvernanței corporative

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

PE condamnă utilizarea de către Rusia a dezinformării pentru a-și justifica războiul din Ucraina

U.E.8 hours ago

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene Roxana Mînzatu pledează pentru o inteligență artificială ”centrată pe om, bazată pe egalitate, drepturi sociale” și ancorată în ”valorile europene”

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Donald Tusk le reamintește europenilor că au descoperit America și îl parafrazează pe Kennedy: Întrebați-vă ce poate face Europa pentru securitatea ei, nu SUA. Pentru a evita repetarea istoriei, trebuie să fim înarmați

INTERVIURI1 day ago

INTERVIU | La 62 de ani de la Tratatul de la Élysée, ambasadorii Franței și Germaniei asigură că motorul franco-german pentru Europa nu va eșua și au încredere că România va rămâne un partener și aliat valoros în NATO și UE

INTERNAȚIONAL2 days ago

Noul șef al diplomației SUA, Marco Rubio, promite “o politică externă a interesului național” și a păcii prin forță. Primele întâlniri, în format “Quad”, cu omologii din Australia, India și Japonia, pentru securitatea indo-pacifică

CHINA2 days ago

Vicepreședintele Chinei subliniază la Forumul Economic de la Davos că ”protecționismul nu duce nicăieri”: Multilateralismul este ”calea corectă pentru menținerea păcii mondiale”

SUA3 days ago

Donald Trump proclamă debutul “epocii de aur” în discursul inaugural: Declinul Americii a luat sfârșit. Am fost salvat de Dumnezeu pentru a face America măreață din nou

SUA3 days ago

Donald Trump a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite ale Americii

ROMÂNIA1 week ago

Românii își aleg președintele pe 4 mai. Campania electorală începe pe 18 februarie

SUA1 week ago

În discursul de adio înainte de a-i preda ștafeta puterii lui Trump, Joe Biden avertizează că SUA ar putea cădea în “mâinile unei oligarhii” care amenință democrația prin “abuz de putere”: “Este rândul vostru să stați de pază”

ROMÂNIA1 week ago

Ciolacu: Bugetul pentru 2025, construit pe o abordare prudentă care să permită închiderea anului cu un deficit de 7%

SUA1 week ago

Într-un discurs-moștenire, Biden îi predă lui Trump o politică externă în care SUA “câștigă competiția mondială”: China nu ne va depăși. De când a început războiul, eu am stat în centrul Kievului, nu Putin

Trending