Connect with us

INTERNAȚIONAL

Revenirea la formatul G8 provoacă dezacorduri între occidentali înaintea summitului din Franța: Am arăta slăbiciunea G7 dacă Rusia ar reveni fără condiții la masă

Published

on

Tema revenirii la formatul G8 (grupul celor opt) prin reintegrarea Rusiei, la cinci ani de la excluderea sa și de la reîntoarcerea la formatul G7, capătă tot mai mult interes în capitalele transatlantice înaintea summitului G7 care are loc la finele acestei săptămâni la Biarritz, în Franța.

După întâlnirea de luni dintre președintele francez Emmanuel Macron, gazda summitului G7 din weekend, și omologul său rus Vladimir Putin, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a reluat teza readmiterii Rusiei în format și reapariția G8, declarându-se în favoarea acestui lucru.

Cred că este mult mai potrivit să avem Rusia. Ar trebui să fie G8, pentru că multe dintre subiectele despre care vorbim au legătură cu Rusia, aş vedea-o revenind la G8. Și dacă cineva ar susține acest lucru, voi fi dispus să mă gândesc la asta într-un mod foarte favorabil”, a spus Trump, în timpul unei întâlniri cu președintele român Klaus Iohannis, în condițiile în care liderul american va găzdui summitul G7 din 2020.

Președintele SUA a mai făcut afirmații similare și anul trecut, înaintea summitului G7 din Canada, sugerând că Rusia ar trebui reintegrată în format.

CNN: Rusia ar urma să fie invitată la summitul G7 de anul viitor, găzduit de Donald Trump

Ulterior, CNN a citat surse din cadrul Casei Albe potrivit cărora Trump şi Macron au abordat marţi la telefon subiectul reîntoarcerii Rusiei în G8 şi au căzut de acord în acest sens. Rusia ar urma să fie invitată la conferinţa G7 de anul viitor, care va avea loc în Statele Unite, spune CNN, citând surse de la Casa Albă.

Discuţia telefonică dintre cei doi a avut loc a doua zi de la vizita de lucru a preşedintelui rus Vladimir Putin la Fort Bregancon, reşedinţa de vacanţă a preşedintelui francez. În context, Emmanuel Macron a vorbit despre o apropiere între Rusia și Uniunea Europeană, precum și între Moscova și Paris, evocând conceptul unei Europe ”de la Lisabona la Vladivostok”.

Deși susținător al dialogului cu Rusia, Emmanuel Macron se manifestă prudent: Am arăta slăbiciunea G7 dacă Rusia ar reveni fără condiții la masă

După declarațiile lui Trump, președintele francez s-a referit miercuri la faptul că “este pertinent ca, în cele din urmă, Rusia să se poată alătura G8”, din care a fost exclusă în 2014 după anexarea Crimeii, însă a reamintit și condițiile necesare pentru acest lucru.

Exprimându-se în palatul prezidenţial Elysee în faţa Asociaţiei presei prezidenţiale, Macron a adăugat:”Divorţul a fost actul în momentul invadării Ucrainei. Condiţia prealabilă indispensabilă este ca o soluţie să fie găsită în legătură cu Ucraina pe baza acordurilor de la Minsk”.

“A spune că Rusia trebuie să revină fără condiţii la masă înseamnă întrucâtva să se arate slăbiciunea G7”, a adăugat preşedintele Macron, el fiind unul dintre actorii favorabili dialogului cu Moscova.

“Înseamnă a spune că cele şapte ţări care au decis în urmă cu cinci ani să îndepărteze Rusia şi-au dat seama că aceasta nu are nicio eficienţă, deci că Rusia poate reveni fără nicio problemă. Ar fi o eroare strategică pentru noi”, a afirmat el, citat de Agerpres.

Angela Merkel și Boris Johnson se opun reintegrării Rusiei în G7

Cancelarul german Angela Merkel şi premierul britanic Boris Johnson, care s-au întâlnit miercuri la Berlin pentru a identifica soluții în privința Brexit, au declarat că nu cred că este momentul oportun ca Rusia să se alăture G7.

Chiar dacă poziţia preşedintelui rus Vladimir Putin privind Ucraina a mai evoluat, aceasta nu este suficient pentru o reintegrare a Rusiei în G7, a mai spus Merkel în conferinţa de presă comună cu şeful guvernului britanic.

La rândul său, premierul Johnson a subliniat şi alte provocări ale Rusiei pe plan internaţional, precum otrăvirea fostului agent rus Serghei Skripal în Marea Britanie anul trecut. În consecinţă, nu a sosit momentul ca Rusia să se alăture G7, a afirmat el.

Cum a reacționat Rusia: Moscova este dispusă ”examineze” o revenire

Rusia s-a declarat miercuri dispusă să “examineze” o eventuală revenire în G8 prin reintegrarea în cadrul grupului celor mai industrializate, din care a fost exclusă din 2014 din cauza crizei ucrainene, informează France Presse, potrivit Agerpres.

“Dacă o decizie care va fi luată în acest summit va privi Rusia, atunci bineînţeles noi o vom examina şi îi vom răspunde”, a declarat într-o conferinţă de presă şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov.

Rusia a fost exclusă din G8, unde se afla alături de Germania, Canada, SUA, Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit, după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în martie 2014. Moscova asigurase anul trecut că nu are nicio intenţie de a se integra în G8 după un prim apel al lui Donald Trump în acest sens, declarându-se satisfăcută să lucreze în formatul G20.

Membrii G7 (Germania, Canada, SUA, Franţa, Italia, Japonia, Marea Britanie), împreună cu Uniunea Europeană, urmează să se întâlnească în acest weekend la Biarritz, în sud-vestul Franţei, într-un summit care se anunţă foarte tensionat din cauza dezacordurilor între Donald Trump şi aliaţii săi cu privire la mai multe subiecte, între care Iran, Siria sau acordul de la Paris asupra climatului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Înaintea summitului NATO, Germania anunță o creștere cu peste 6% a bugetului apărării pentru anul 2020: Berlinul va aloca peste 50 de miliarde de euro pentru cheltuieli militare

Published

on

© Bundeswehr

Bugetul militar al Germaniei pentru 2020 se va ridica la 50,25 miliarde de euro, cu 6,2% mai mult faţă de previziunile anunţate în primăvară, relevă cifrele oficiale făcute publice luni de guvernul german, citate de DPA şi AFP, informează Agerpres.

Suma anunţată reprezintă 1,42% din produsul intern brut al Germaniei, cifră care aduce Berlinul mai aproape de angajamentele sale internaţionale şi de ținta de 2% din PIB prevăzută de NATO pentru alocări bugetare în domeniul apărării. Bugetul anunțat luni a fost precedat de o declarație a ministrului german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, în care aceasta a promis că Germania va îndeplini ținta asumată la nivelul Alianței Nord-Altantice de a aloca 2% din PIB pentru Apărare la orizontul anului 2031, cu șapte ani peste limita termenului convenit de aliații NATO pentru anul 2024.

Potrivit DPA, cifra anunţată luni este mai mare decât cea evocată în mai, când se anticipa un buget al apărării de 47,32 miliarde de euro pentru 2020. De asemenea, pentru anul 2019, Germania a alocat 47,9 miliarde de euro pentru apărare.

Anunţul vine cu trei săptămâni înaintea summitului NATO de la Londra din 3-4 decembrie, la care partajarea echitabilă a responsabilităților financiare (n.r. – burden sharing) se va afla din nou pe agenda discuțiilor, acesta subiect de polemică între Washington şi aliaţii europeni. De altfel, președinte american Donald Trump și cancelarul german Angela Merkel au purtat discuții tensionate la summitul NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie 2018 pe această temă, liderul de la Casa Albă reproșând Germaniei faptul că investește în construcția gazoductului Nord Stream 2 cu Rusia, dar că nu alocă sumele necesare pentru apărare.

În egală măsură, anunțul bugetar de la Berlin survine și după ce ministrul german al Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, s-a distanțat de criticile recente ale lui Emmanuel Macron cu privire la NATO, precizând că în timp ce președintele francez vrea să înlocuiască alianța militară, Germania dorește să întărească NATO.

Într-un interviu pentru The Economist, publicat la 6 noiembrie, Macron a afirmat că ”asistăm la moartea cerebrală a NATO” și a spus la îndoială ”eficacitatea” Articolul 5 din Tratatul NATO, clauza care prevede apărarea colectivă a tuturor membrilor Alianței, explicându-şi opinia prin dezangajarea SUA şi comportamentul Turciei. După ce a afirmat că ”suntem pe punctul de a asista la moartea cerebrală a NATO”, președintele francez Emmanuel Macron a vorbit pe un ton sumbru și cu privire la viitorul Uniunii Europene, declarându-se îngrijorat de “fragilitatea extraordinară a Europei”, care “va dispărea dacă ea nu se va considera ca o putere în această lume”. Mai mult, Franța a reluat săptămâna trecută, prin vocea ministrului Apărării Florence Parly, teza construirii unui ”pilon european” în cadrul Alianței Nord-Atlantice și a precizat că Franța va cere lansarea unui proces de reflecție privind viitorul NATO la summitul de la Londra, apărând în egală măsură afirmațiile președintelui francez.

Kramp-Karrenbauer, văzută drept o potențială succesoare a Angelei Merkel la funcția de cancelar al Germaniei, a preluat în vara acestui an funcția de ministru al Apărării de la Ursula von der Leyen, care a fost aleasă președinte al Comisiei Europene.

În ce privește cheltuielile bugetare pentru apărare, șapte aliați NATO alocă minim 2% din PIB pentru bugetul militar: SUA (3,42%), Grecia (2,24%), Estonia (2,13%), Marea Britanie (2,13%), Polonia (2,01%), Lituania (2,01%) și România (2%).

Continue Reading

NEWS

Ziua mondială a toaletei: România, singura ţară din UE unde peste un sfert din populaţie are toaleta în curte

Published

on

© Eurostat

Peste un sfert (27,7%) din populaţia României trăia, în 2018, într-o locuinţă care nu avea toaleta în interiorul casei, în scădere faţă de procentul de 29,7% înregistrat în 2017, însă de peste zece ori mai mare decât media de 2,1% înregistrată în 2018 la nivelul Uniunii Europene, arată datele publicate marţi de Eurostat, cu ocazia Zilei mondiale a toaletei (World Toilet Day).

În nu mai puţin de 19 state membre UE, ponderea populaţiei care trăia în 2018 într-o locuinţă care nu avea toaleta în interiorul casei era mai mică de 1%, în cazul Germaniei, Luxemburgului, Olandei şi Suediei procentul fiind chiar apropiat de zero.

La polul opus 27,7% din populaţia României locuia în 2018 într-o locuinţă care nu avea toaleta în interiorul casei, acesta fiind de departe cel mai ridicat procent din UE. România este urmată la distanţă de Bulgaria unde 15,3% din populaţie are toaleta în afara casei, Lituania (10,6%), Letonia (9,9%) şi Estonia (5,3%).

Agerpres relatează că, în fiecare an, la 19 noiembrie, se marchează Ziua mondială a toaletei (World Toilet Day), cu scopul de a atrage atenţia asupra faptului că circa 4,5 miliarde de oameni de pe glob trăiesc fără acces la condiţii sigure de salubritate (WC-uri), în ciuda dreptului recunoscut la apă şi igienă.

Organizaţia Naţiunilor Unite îşi propune, prin Obiectivul de dezvoltare durabilă numărul 6 (ODD 6), să garanteze că până în 2030 toţi oamenii vor avea acces la toalete şi canalizare. Dacă acest obiectiv nu este atins, întreaga Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă este compromis.

Ziua de 19 noiembrie a fost desemnată de ONU ca Ziua mondială a toaletei, în iulie 2013, prin Rezoluţia “Igienă pentru toţi”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Rusia returnează Ucrainei navele capturate anul trecut în strâmtoarea Kerchi, cu trei săptămâni înainte de o nouă rundă de discuții în format ,,Normandia”

Published

on

©️ zeteam_official Twitter/ Kremlin

Trei nave ucrainene au fost returnate luni la aproape un an după ce marina rusă a confiscat navele în strâmtoarea Kerchi, informează Agerpres.

Oficialii ucraineni au confirmat returnarea, la o zi după ce nave remorcher au fost văzute remorcând navele prin strâmtoarea care separă Crimeea de teritoriul rusesc. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei anunțase deja predarea navelor luni. 

Mișcarea a fost „în conformitate cu acordurile încheiate cu partea ucraineană”, au declarat pentru agenția rusă de presă Interfax surse din Biroul Federal de Securitate, filiala Crimeea, relatează Deutsche Welle.

Armata rusă a capturat un remorcher și două nave de artilerie mici, în noiembrie anul trecut, după ce echipajele ucrainene au încercat să obțină acces la Marea Azov prin strâmtoarea Kerchi. Strâmtoarea este singurul punct de acces naval către două dintre cele mai mari porturi ale Ucrainei, Mariupol și Berdyansk.

Rusia a acuzat marina ucraineană că a încercat să pună în scenă o „provocare” și să intre ilegal în apele teritoriale rusești, în timp ce Ucraina a descris incidentul drept un act de agresiune rusă.

În cele din urmă, după deschiderea focului asupra navelor ucrainene, autoritățile ruse i-au arestat pe toți cei 24 de marinari și i-au trimis ulterior în judecată pentru „trecerea ilegală a frontierei”. 

Returnarea navelor de către Rusia este considerată un pas important în rezolvarea conflictului de cinci ani în estul Ucrainei și vine după un alt moment foarte important din septembrie când toți cei 24 de marinari reținuți au fost eliberați în cadrul unui schimb de prizonieri. 

De asemenea, decizia Rusiei este de bun augur în contextul găzduirii la Paris a unei noi runde de discuții în format ,,Normandia”, la care vor participa cele două părți aflate în conflict, Rusia și Ucraina, reprezentate de președinții Vladimir Putin, respectiv Volodymyr Zelenski, și președintele Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel, în calitate de mediatori. 

Întâlnirea va avea loc pe 9 decembrie și va marca primele discuții la cel mai înalt nivel după 3 ani, pentru rezolvarea conflictului din estul Ucrainei. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending