Connect with us

INTERNAȚIONAL

Revenirea la formatul G8 provoacă dezacorduri între occidentali înaintea summitului din Franța: Am arăta slăbiciunea G7 dacă Rusia ar reveni fără condiții la masă

Published

on

Tema revenirii la formatul G8 (grupul celor opt) prin reintegrarea Rusiei, la cinci ani de la excluderea sa și de la reîntoarcerea la formatul G7, capătă tot mai mult interes în capitalele transatlantice înaintea summitului G7 care are loc la finele acestei săptămâni la Biarritz, în Franța.

După întâlnirea de luni dintre președintele francez Emmanuel Macron, gazda summitului G7 din weekend, și omologul său rus Vladimir Putin, liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a reluat teza readmiterii Rusiei în format și reapariția G8, declarându-se în favoarea acestui lucru.

Cred că este mult mai potrivit să avem Rusia. Ar trebui să fie G8, pentru că multe dintre subiectele despre care vorbim au legătură cu Rusia, aş vedea-o revenind la G8. Și dacă cineva ar susține acest lucru, voi fi dispus să mă gândesc la asta într-un mod foarte favorabil”, a spus Trump, în timpul unei întâlniri cu președintele român Klaus Iohannis, în condițiile în care liderul american va găzdui summitul G7 din 2020.

Președintele SUA a mai făcut afirmații similare și anul trecut, înaintea summitului G7 din Canada, sugerând că Rusia ar trebui reintegrată în format.

CNN: Rusia ar urma să fie invitată la summitul G7 de anul viitor, găzduit de Donald Trump

Ulterior, CNN a citat surse din cadrul Casei Albe potrivit cărora Trump şi Macron au abordat marţi la telefon subiectul reîntoarcerii Rusiei în G8 şi au căzut de acord în acest sens. Rusia ar urma să fie invitată la conferinţa G7 de anul viitor, care va avea loc în Statele Unite, spune CNN, citând surse de la Casa Albă.

Discuţia telefonică dintre cei doi a avut loc a doua zi de la vizita de lucru a preşedintelui rus Vladimir Putin la Fort Bregancon, reşedinţa de vacanţă a preşedintelui francez. În context, Emmanuel Macron a vorbit despre o apropiere între Rusia și Uniunea Europeană, precum și între Moscova și Paris, evocând conceptul unei Europe ”de la Lisabona la Vladivostok”.

Deși susținător al dialogului cu Rusia, Emmanuel Macron se manifestă prudent: Am arăta slăbiciunea G7 dacă Rusia ar reveni fără condiții la masă

După declarațiile lui Trump, președintele francez s-a referit miercuri la faptul că “este pertinent ca, în cele din urmă, Rusia să se poată alătura G8”, din care a fost exclusă în 2014 după anexarea Crimeii, însă a reamintit și condițiile necesare pentru acest lucru.

Exprimându-se în palatul prezidenţial Elysee în faţa Asociaţiei presei prezidenţiale, Macron a adăugat:”Divorţul a fost actul în momentul invadării Ucrainei. Condiţia prealabilă indispensabilă este ca o soluţie să fie găsită în legătură cu Ucraina pe baza acordurilor de la Minsk”.

“A spune că Rusia trebuie să revină fără condiţii la masă înseamnă întrucâtva să se arate slăbiciunea G7”, a adăugat preşedintele Macron, el fiind unul dintre actorii favorabili dialogului cu Moscova.

“Înseamnă a spune că cele şapte ţări care au decis în urmă cu cinci ani să îndepărteze Rusia şi-au dat seama că aceasta nu are nicio eficienţă, deci că Rusia poate reveni fără nicio problemă. Ar fi o eroare strategică pentru noi”, a afirmat el, citat de Agerpres.

Angela Merkel și Boris Johnson se opun reintegrării Rusiei în G7

Cancelarul german Angela Merkel şi premierul britanic Boris Johnson, care s-au întâlnit miercuri la Berlin pentru a identifica soluții în privința Brexit, au declarat că nu cred că este momentul oportun ca Rusia să se alăture G7.

Chiar dacă poziţia preşedintelui rus Vladimir Putin privind Ucraina a mai evoluat, aceasta nu este suficient pentru o reintegrare a Rusiei în G7, a mai spus Merkel în conferinţa de presă comună cu şeful guvernului britanic.

La rândul său, premierul Johnson a subliniat şi alte provocări ale Rusiei pe plan internaţional, precum otrăvirea fostului agent rus Serghei Skripal în Marea Britanie anul trecut. În consecinţă, nu a sosit momentul ca Rusia să se alăture G7, a afirmat el.

Cum a reacționat Rusia: Moscova este dispusă ”examineze” o revenire

Rusia s-a declarat miercuri dispusă să “examineze” o eventuală revenire în G8 prin reintegrarea în cadrul grupului celor mai industrializate, din care a fost exclusă din 2014 din cauza crizei ucrainene, informează France Presse, potrivit Agerpres.

“Dacă o decizie care va fi luată în acest summit va privi Rusia, atunci bineînţeles noi o vom examina şi îi vom răspunde”, a declarat într-o conferinţă de presă şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov.

Rusia a fost exclusă din G8, unde se afla alături de Germania, Canada, SUA, Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit, după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea în martie 2014. Moscova asigurase anul trecut că nu are nicio intenţie de a se integra în G8 după un prim apel al lui Donald Trump în acest sens, declarându-se satisfăcută să lucreze în formatul G20.

Membrii G7 (Germania, Canada, SUA, Franţa, Italia, Japonia, Marea Britanie), împreună cu Uniunea Europeană, urmează să se întâlnească în acest weekend la Biarritz, în sud-vestul Franţei, într-un summit care se anunţă foarte tensionat din cauza dezacordurilor între Donald Trump şi aliaţii săi cu privire la mai multe subiecte, între care Iran, Siria sau acordul de la Paris asupra climatului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

România preia de la Polonia președinția Comunității Democrațiilor. Ceremonia de preluare va avea loc la New York, la sediul Organizației Națiunilor Unite

Published

on

© Community of Democracies

Începând cu 15 septembrie 2019, România exercită Președinția Comunității Democrațiilor (CoD), for multilateral prestigios care promovează principiile și practicile fundamentale ale democrației în lume, urmând a prelua formal și simbolic președinția acestui for la New York, la sediul Organizației Națiunilor Unite, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Încredințarea acestui mandat este o recunoaștere a convingerii cu care România respectă aceste valori, iar exercitarea sa pentru următorii doi ani va facilita consolidarea credibilității și prestigiului României în plan internațional, drept o democrație stabilă.

Alături de continuarea proiectelor pe care Comunitatea le-a inițiat deja în state aflate în tranziție democratică, România are prilejul să introducă teme și proiecte de interes direct în zone de interes strategic. O atenție deosebită va fi acordată implicării tinerilor în procesul decizional democratic și dezvoltării durabile ca unică perspectivă pentru creșterea calităţii vieţii a generaţiilor prezente şi viitoare.

Ceremonia care va marca preluarea de către România a acestei Președinții va avea loc la 26 septembrie 2019 la sediul central al Organizației Națiunilor Unite la New York, iar Ministrul român al afacerilor externe, Ramona-Nicole Mănescu, va prelua această funcție de la omologul polonez Jacek Czaputowicz.

”România se angajează să-și asume cu responsabilitate președinția Comunității Democrațiilor. (…) Într-o perioadă în care democrația este sub presiune în multe locuri din întreaga lume, asigurarea Președinției va multiplica eforturile noastre de a consolida statul de drept și democrația. Ne motivează să apărăm în continuare valorile, principiile și standardele democratice așa cum ne-am angajat la Varșovia, când România a semnat Declarația fondatoare În următorii doi ani, intenționăm să ne concentrăm eforturile pe două aspecte importante: participarea tinerilor la luarea deciziilor la toate nivelurile și rolul sectorului privat în implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Mizăm pe contribuția și sprijinul tuturor membrilor CoD. Democrația este un efort de echipă!”, a declarat Mănescu, conform paginii oficiale a CoD.

Comunitatea Democrațiilor este o structură inter-guvernamentală, de anvergură globală, care are ca obiective promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare  durabilă, accesul la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile. 

România se numără printre cele 106 state membre ONU care au semnat Declarația de la Varșovia – documentul fondator al Comunității Democrațiilor (CoD).

Comunitatea Democrațiilor a fost înființată în anul 2000. După președinția deținută de Statele Unite ale Americii în 2017, Comunitatea a înființat un Comitet Executiv alcătuit din țările Chile, Norvegia, Coreea de Sued, România, Suedia și Marea Britanie, fiecare dintre statele menționate urmând a asigura președinția acestui for pentru o perioadă de șase luni.

Între 15 septembrie 2017 și 15 septembrie 2019, președinția CoD a fost asigurată pe rând de Norvegia, Chile, Marea Britanie și Polonia.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Nicu Popescu, șeful diplomației de la Chișinău, vizită de lucru la Berlin pentru asigurarea sprijinului Germaniei pentru parcursul european al Republicii Moldova

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova

Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe și integrării europene din Republica Moldova, efectuează o vizită de lucru la Berlin, în perioada 15-17 septembrie, pentru a asigura sprijinul Germaniei pentru parcursul european al țării, se arată într-o postare pe Facebook a șefului diplomației de la Chișinău. 

În cadrul vizitei de lucru, Nicu Popescu va avea întrevederi cu omologul german Heiko Maas, dar și cu alți oficiali din cadrul Bundestagului, Cancelariei Federale, Biroului Președintelui Federal, precum și reprezentanții Fundației Konrad Adenauer.

De asemenea, acesta va susține și un discurs public la Asociația Germană pentru Politică Externă privind reformele democratice inițiate de Guvernul de la Chișinău și rolul UE în implementarea cu succes a acestora.

Scopul vizitei la Berlin este continuarea dialogului moldo-german la nivel înalt, consolidarea relațiilor bilaterale în mai multe domenii, precum și asigurarea sprijinului Germaniei pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Amintim că cea mai recentă vizită a minstrului de externe moldovean a fost la Moscova, pe 11 septembrie, când Nicu Popescu a vorbit cu omologul său rus Lavrov despre normalizarea relaţiilor bilaterale, care în ultima vreme practic nici nu au existat decât pe linia prezidențială. Aceasta vizită a fost prima vizită din 2016 a unui ministru de externe din Republica Moldova la Moscova și prima din mandatul lui Nicu Popescu ca șef la Externe, în guvernul Maia Sandu. 

Continue Reading

SUA

Ambasadorul SUA la UE îl critică pe viitorul comisar european pentru comerț: Este periculos că acest portofoliu va fi gestionat de cineva cu o ”atitudine războinică”

Published

on

© Gordon Sondland/ Twitter

Ambasadorul Statelor Unite la Uniunea Europeană, Gordon Sondland, l-a criticat duminică pe viitorul comisar european pentru comerț, irlandezul Phil Hogan, pentru criticile pe care acesta le-a adus președintelui american Donald Trump.

Sondland a declarat pentru Politico Europe că afirmațiile lui Hogan sunt ”nefolositoare” și făcute pe ”un ton de superioritate”.

Phil Hogan, actual comisar european pentru agricultură și desemnat pentru a prelua portofoliul comerțului la 1 noiembrie, a declarat pentru postul de radio irlandez RTE că va face tot ce poate ”pentru a-l determina pe domnul Trump să vadă greșelile pe care le face”.

Politicianul irlandez a mai spus că speră ca președintele american ”să renunță la comportamentul nesăbuit pe care îl vedem în relația sau cu China și în descrierea Uniunii Europene drept un risc de securitate”.

În context, Gordon Sondland a avertizat asupra pericolului ca ”portofoliul pentru comerți în UE să fie gestionat de cineva a cărui singură abordare este beligeranța”.

Pe de altă parte, declarațiile lui Sondland și ale lui Hogan vin după prima întrevedere între președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, în care ambele părți au agreat necesitatea relansării relației transatlantice

În ce-l privește pe Phil Hogan, Ursula von der Leyen i-a transmis acestuia va avea de gestionat și viziunile diferite ale Uniunii Europene și Statelor Unite asupra rolului pe care Organizația Mondială a Comerțului o are în ecuația multilateralismului global.

De altfel, în scrisoarea de misiune transmisă lui Phil Hogan, președintele ales al Comisiei Europene îi cere acestuia să întărească setul de instrumente în materie de comerț de care Uniunea dispune, inclusiv consolidarea legislației care permite utilizarea sancțiunilor în raport cu actorii internaționali care adoptă măsuri ilegale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending