Ministrul polonez al apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a anunțat joi că ”numărul de persoane care ar fi trebuit să se alăture ucrainenilor” în brigada internațională a cărei înființare a fost anunțată în iulie ”este prea mic”, conform EFE, citat de Agerpres.

”Declaraţiile ucrainenilor (atunci când a fost anunţată crearea brigăzii) au fost foarte optimiste (şi au indicat că) ar exista suficienţi voluntari pentru a forma o brigadă – iar asta înseamnă mii de oameni -, dar nu sunt atât de mulţi”, a declarat ministrul într-un interviu acordat portalului de ştiri ”Wirtualna Polska”, publicat joi.

Acesta a indicat că ”responsabilitatea recrutării” voluntarilor care doresc să se alăture respectivei unități ”revine părții ucrainene”.

Polonia, a adăugat Kosiniak-Kamysz, ”va fi responsabilă de pregătirea şi instruirea lor, ceva pentru care ne-am pregătit încă de la începutul lunii septembrie”.

El a reiterat că Varșovia este un aliat de nădejde al Ucrainei și a ”antrenat până în prezent peste 20.000 de luptători ucraineni” pe teritoriul polonez, ”mai mult decât orice altă țară din UE”.

Anunţul privind crearea unui corp internaţional de voluntari care să lupte alături de Ucraina în război a fost lansat în iulie de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în timpul vizitei sale oficiale la Varşovia, alături de ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski, cu ocazia semnării unui acord bilateral polono-ucrainean de securitate.

Amintim că la începutul acestui an, Ucraina a adoptat o lege care intensifică ritmul mobilizării, deoarece are nevoie disperată de noi trupe pentru a roti soldații epuizați și a suplini pierderile de pe front, conform Politico Europe.

În declaraţii făcute în ziua acestui anunţ, Sikorski afirmase că ”câteva mii” de ucraineni cu reşedinţa în Polonia s-au ”înrolat deja” în ceea ce el a numit ”Legiunea ucraineană”.

În conformitate cu noua lege, Kievul i-a obligat pe bărbații ucraineni care trăiesc în străinătate să își reînnoiască online informațiile privind recrutarea militară și i-a încurajat să se întoarcă în Ucraina și să se alăture luptei.

”Interesant este că mulți dintre ei doresc să își servească și să îi înlocuiască pe compatrioți, dar spun: <<Nu vrem să fim aruncați în luptă fără a fi instruiți și echipați corespunzător>>. Iar noi vom face acest lucru pentru ei”, a spus Sikorski la acel moment.

El a încurajat atunci și alte țări europene care găzduiesc, de asemenea, refugiați ucraineni de sex masculin sau cu minorități ucrainene semnificative să facă același lucru.

Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, a efectuat joi prima sa vizită de la preluarea mandatului, la Kiev, de unde a exercitat presiuni asupra țărilor occidentale ezitante care au refuzat să acorde Ucrainei dreptul de a utiliza arme avansate pentru a lovi ținte militare din interiorul Rusiei, relatează Politico Europe.

În timpul unei vizite neanunțate la Kiev, la doar 48 de ore după preluarea conducerii NATO, Rutte a declarat într-o conferință de presă alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski că “Ucraina are în mod evident dreptul de a se apăra, iar dreptul internațional este de partea Ucrainei”.

Dreptul Ucrainei la autoapărare, potrivit lui Rutte, “nu se termină la graniță, iar Rusia continuă acest război ilegal, ceea ce înseamnă că țintirea avioanelor de luptă și a rachetelor rusești înainte ca acestea să poată fi folosite împotriva infrastructurii civile a Ucrainei poate contribui la salvarea de vieți”.

Ucraina a susținut mult timp că este necesar ca țările occidentale să dea permisiunea de a efectua astfel de lovituri. Statele Unite, Germania și unele țări europene, pe de altă parte, se tem că acest lucru ar putea duce la o escaladare cu președintele rus Vladimir Putin, în timp ce Moscova și-a revizuit recent doctrina privind utilizarea armelor nucleare pentru a amplifica amenințarea.

Sprijinul lui Rutte pentru Kiev pe această temă vine înaintea unei reuniuni la nivel înalt cruciale din 12 octombrie, care va fi condusă de președintele american Joe Biden și va include toți ceilalți lideri care susțin Ucraina, în așa-numitul format Ramstein. Washingtonul a fost presat să ridice astfel de restricții înainte de o iarnă dificilă pentru Ucraina, în care majoritatea infrastructurilor energetice este probabil să fie vizate de Rusia.

“Singura țară de aici care a depășit o linie roșie nu este Ucraina. Este Rusia, prin declanșarea acestui război”, a spus Rutte.

Zelenski a spus că unele țări NATO “prelungesc procesul” – fără a da nume. De asemenea, el a făcut apel la țările occidentale să ajute la doborârea dronelor ucigașe rusești.

“Cea mai bună modalitate de a nu uita de Ucraina este de a furniza armament, de a oferi permisiunile respective … și de a ajuta la doborârea – apropo, aceleași rachete și drone iraniene – de a le doborî, la fel cum sunt doborâte pe cerul Israelului”, a declarat Zelenski.

Germania nu își va schimba cursul de acțiune în privința sprijinului cuprinzător pentru Ucraina, în timp ce singura soluție de pace posibilă este cea care aduce “pace și securitate Europei și în special Ucrainei”, a explicat ambasadorul german la București, Peer Gebauer, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro cu ocazia împlinirii a 34 de ani de la Reunificarea Germaniei și a 35 de ani de la căderea Zidului Berlinului.

Gebauer a explicat că Germania, al doilea cel mai mare donator al sprijinului occidental pentru Ucraina, după SUA, pune “mare accent” pe decizii coordonate cu aliații în privința sprijinului pentru Ucraina, într-o reacție la faptul că Berlinul a fost criticat pentru că ar tergiversa sau ar respinge anumite livrări de armament, inclusiv rachete cu rază lungă de acțiune capabile să lovească ținte militare din interiorul teritoriului Rusiei, pe care Ucraina le consideră legitime.

Diplomatul german a ținut să precizeze că această abordare trebuie înțeleasă pentru că este prudentă și sobră, fără decizii rapide sau pripite sau în absența unei o strânse coordonări cu partenerii și aliații.

“Cancelarul pune un mare accent pe legătura strânsă cu partenerii, în special, desigur, cu SUA, Franța, Regatul Unit. Ați văzut acest lucru atunci când a apărut dezbaterea privind tancurile de luptă, iar Germania a acționat în mod concertat cu ceilalți aliați prin livrarea tancurilor. Cred că această abordare este foarte ușor de înțeles și acest lucru marchează și dezbaterea privind utilizarea armelor cu rază lungă de acțiune (…) Germania este un mare susținător al acestei abordări pe care am văzut-o în ultimii ani și care a făcut ca răspunsul nostru occidental la agresiunea rusă să fie, cred eu, unul puternic. (…)  Și sunt foarte sigur că nu va exista o schimbare în cursul acțiunii germane, ci o continuare a sprijinului nostru cuprinzător pentru Ucraina.”, a subliniat ambasadorul german.

El a salutat decizia României de a livra un sistem de rachete Patriot către Ucraina și a arătat că Rusia trebuie oprită, cea mai “înțeleaptă” abordare fiind aceea de a sprijini Ucraina.

“Dacă vrei să eviți ca Rusia să aibă un cuvânt de spus, de exemplu, asupra viitorului României în NATO, atunci trebuie să oprim Rusia și trebuie să facem totul pentru ca Putin să nu aibă succes în războiul său împotriva Ucrainei. A spera pur și simplu să se oprească nu ar ajuta, ar prelungi pur și simplu conflictul, așa că este o abordare înțeleaptă și corectă din partea Germaniei, a României și a tuturor partenerilor și aliaților săi de a sprijini Ucraina în cel mai bun mod posibil”, a adăugat Peer Gebauer.

Ambasadorul Germaniei s-a referit și la poziția exprimată de cancelarul Olaf Scholz într-un interviu pentru Radioul Public German, în care a vorbit despre o viitoare conferință de pace între Ucraina și Rusia. Scholz a estimat că a sosit momentul intensificării eforturilor diplomatice care să conducă la pace în Ucraina, adăugând că în discuţiile recente cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski ei au fost de acord asupra nevoii unei noi conferinţe pentru pace, care să includă şi Rusia, după conferinţa desfăşurată în iunie în Elveţia fără participarea Moscovei.

Gebauer a explicat că poziția Germaniei și cea exprimată recurent de Scholz este că “nu ne putem mulțumi cu o pace dictată, dictată de Rusia, o pace în termenii Rusiei“, deoarece acest lucru nu ar aduce pace, nu ar elibera Ucraina și ar face Ucraina dependentă de Rusia.

“Simpla oprire a luptelor în acest moment nu ar oferi nicio garanție că luptele nu vor continua într-o etapă ulterioară, după ce Rusia își va recăpăta puterea și capacitatea militară. Oricare ar fi soluția pentru care lucrăm, aceasta trebuie să fie o soluție care să aducă pace și securitate Europei și Ucrainei în special. Speranța unora care spun că dacă vă opriți și lăsați armele să tacă, atunci vom avea din nou pace este naivă. Rusia nu se va opri. Am văzut acest lucru în trecut. După agresiunile anterioare ale Rusiei, anexarea Crimeei și apoi invazia în Donbas, eforturile de soluționare a conflictului au fost valabile doar pentru o perioadă de timp, iar Rusia a folosit acest timp pentru a-și reconstrui trupele, capacitățile militare, și apoi a întreprins din nou o agresiune în toată regula. Trebuie să găsim o modalitate de a găsi pacea, dar care să nu ducă la izbucnirea, din nou, a conflictului, ci să ducă la o pace stabilă”, a detaliat Peer Gebauer.