Premierul Nicolae Ciucă a convocat, într-o reuniune extraordinară, Comitetul Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență. În cadrul reuniunii, au fost prezentate elementele de dialog cu Comisia Europeană realizate după depunerea de către țara noastră a primei cereri de plată aferente PNRR, în valoare de 3 miliarde de euro, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Cu același prilej, participanții au prezentat stadiul procedurilor de validare a jaloanelor și țintelor asumate pentru trimestrul I al acestui an. Totodată, a fost evaluat stadiul implementării măsurilor necesare pentru îndeplinirea țintelor și jaloanelor cu termen de realizare în trimestrul al doilea.

Mai mult, premierul Nicolae Ciucă a cerut dinamizarea ritmului de lansare a apelurilor și ghidurilor de proiecte din PNRR.

„Guvernul a lansat deja o serie de programe de finanțare, în domenii precum dezvoltarea comunităților locale, educație, energie, cultură. Anul acesta, România are șansa de a folosi 10 miliarde de euro din PNRR, din prefinanțări și cereri de plată. Toate ministerele trebuie să depună eforturile necesare pentru a implementa reformele asumate, dar să și atragă banii europeni conform programărilor. Alături de programele operaționale și cele naționale, vom genera, astfel, mecanismul necesar dezvoltării economice și modernizării țării”, a declarat șeful Executivului.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis Comisiei Europene, pe 31 mai, prima cerere de plată din cadrul PNRR, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro. Din această sumă, 2,03 miliarde euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil, iar 0,90 miliarde euro sprijin sub formă de împrumut. 

Din suma solicitată spre rambursare prin cererea de plată, România va încasa 2,56 miliarde euro, valoarea ce rezultă după deducerea prefinanțării primite până în prezent. Concret, din componenta de granturi va fi rambursată o sumă de 1,77 miliarde euro, iar din cea aferentă împrumuturilor 0,78 miliarde euro.

Comisia Europeană are o perioadă de două luni pentru verificarea cererii de plată, perioadă în care mai poate să solicite informaţii care consideră că mai sunt necesare pentru definitivarea verificărilor.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene anunță semnarea a 10 noi contracte de extindere a rețelei de distribuție a gazelor naturale în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare.

Potrivit unui comunicat al MIPE remis CaleaEuropeană.ro, peste 46.000 de gospodării, agenți economici și instituții publice din 29 de unități administrativ teritoriale aflate în județele Suceava, Hunedoara, Olt, Bihor, Sibiu, Călărași și Constanța vor beneficia de serviciul public de distribuție a gazelor naturale, iar rețeaua de transport și distribuție va fi extinsă cu aproximativ 1000 km.

”Prin Programul Operațional Infrastructură Mare, comunitățile locale au acces la finanțare pentru proiecte esențiale de modernizare, din bani europeni. În zonele rurale ale României, lipsa accesului la utilități încă afectează atât calitatea vieții oamenilor, cât și nivelul de dezvoltare economică. Cele 10 contracte de finanțare semnate astăzi se adaugă celor deja încheiate recent pentru a oferi acestor comunități șansa de a reduce decalajele față de alte zone din România și față de alte țări europene. Mesajul nostru către autoritățile locale este acela de a valorifica la maximum această șansă de construi proiecte durabile pentru comunitățile lor, cu bani europeni”, a declarat Carmen Moraru, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Valoarea totală a contractelor semnate astăzi este de peste 783 milioane de lei, iar finanțările vor fi acordate prin axa prioritară 8 – Sisteme inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale a Programului Operațional Infrastructură Mare.

În această lună au fost semnate alte 5 contracte în valoare de 457 milioane de lei pentru a asigura accesul la rețeaua de gaze a unor localități din județele Buzău, Giurgiu, Prahova, Hunedoara și Constanța. Astfel, valoarea cumulată a celor 15 contracte semnate se ridică la 1,23 miliarde lei.

Până la începutul lunii iunie 2022, Comisia Europeană a rambursat României aproximativ 5 miliarde euro în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare.

România și alte opt state membre UE solicită Comisiei Europene alocări suplimentare de fonduri pentru a gestiona creșterile de prețuri ce ar putea afecta proiectele de infrastructură.

”Într-un demers comun cu alte 8 state membre (Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia), am semnat astăzi o Declarație privind acțiunile la nivel european pentru finalizarea investițiilor în infrastructură. Vrem astfel să fie acordate fonduri suplimentare pentru a evita neîndeplinirea obiectivelor asumate în contractele semnate și rezilierea contractelor, din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcție”, a anunțat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, într-un mesaj publicat pe Facebook.

Acesta a detaliat că demersul urmărește să obțină sprijinul Comisiei Europene ”prin extinderea perioadei de eligibilitate pentru fondurile de coeziune până în 2024, pe modelul fondurilor gestionate de către DG MOVE”.

”Extinderea solicitată vizează obiectivul global de finalizare a rețelei TEN-T în termen și menținerea finanțării europene pentru proiectele contractate în curs de implementare sau planificate. Astfel, evităm un blocaj al proiectelor de infrastructură mare din Uniunea Europeană din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcție sau de lipsa/ întârzierea furnizării acestora”, a explicat Grindeanu.

Politica UE privind rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) vizează construirea în întreaga UE a unei rețele de transport eficace, multimodale și care să se întindă pe întregul teritoriul UE. Aceasta cuprinde căile ferate, căile navigabile interioare, rutele de transport maritim pe distanțe scurte și drumurile legate de orașe, porturile maritime și interioare, aeroporturi și terminale.

Politica TEN-T face acest lucru prin identificarea infrastructurii de transport din statele membre care are o valoare adăugată ridicată la nivel european și care ar trebui să facă parte din rețeaua TEN-T.

Aceasta stabilește, de asemenea, cerințe pe care această infrastructură trebuie să le respecte, inclusiv în ceea ce privește siguranța, calitatea pentru un transport foarte performant și alinierea la obiectivele de mediu.

Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050. 

În ceea ce privește România, țara noastră va fi traversată de două din cele nouă coridoare de transport, principalele artere de transport ale Uniunii Europene:

• Coridorul Rin-Dunăre reprezintă principala legătură est-vest din Europa continentală. Urmând traseul fluviului Dunărea, acesta leagă Strasbourg și sudul Germaniei de orașele central-europene Viena, Bratislava și Budapesta, înainte de a trece prin capitala României, București, pentru a se opri în portul Constanța de la Marea Neagră. O a doua ramură a coridorului urmărește o cale de la Frankfurt până la granița dintre Slovacia și Ucraina, legând München, Praga, Zilina și Kosice. Proiectele cheie situate de-a lungul coridorului includ îmbunătățiri ale stării de bună navigație a fluviului Dunărea în toate țările riverane;
• Coridorul ”Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee” cuprinde părți din fostul coridor al rețelei centrale ”Orient-Mediterana de Est” și din coridorul feroviar de transport de marfă ”Amber”. Acesta va dezvolta conexiuni de transport multimodal de la nordul la sudul frontierei estice a Uniunii Europene;
• O conexiune feroviară între Budapesta și București, al cărei termen-limită intermediar este 2040.