Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Rezoluția eurodeputatului Victor Negrescu privind educația în contextul pandemiei COVID-19, dezbătută în Parlamentul European

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Parlamentul European a dezbătut, luni seara, în plenul reunit, rezoluția privind educația în contextul pandemiei COVID-19, realizată la inițiativa europarlamentarului Victor Negrescu (PSD, S&D).

„Am fost onorat să prezint rezoluția Parlamentului European privind educația în contextul pandemiei COVID-19. Iată că ceea ce am propus încă de la debutul crizei a devenit acum realitate. În această rezoluție Parlamentul European solicită Comisiei Europene și statelor membre alocarea de resurse financiare suplimentare educației și formării profesionale atât la nivel național, cât și european. În rezoluție solicităm triplarea programului european în domeniul educației, Erasmus+, dar și alocarea de resurse dedicate din planul european de relansare economică. Se are, de asemenea, în vedere îmbunătățirea cooperării și coordonării la nivelul UE în privința gestionării efectelor pandemiei asupra educației”, a declarat vicepreședintele Comisiei pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, Victor Negrescu.

Documentul, susținut de Comisia pentru Educație și Cultură din Parlamentul European, solicită instituțiilor europene să intensifice eforturile de cooperare și coordonare în domeniul educației, îndeosebi privind gestionarea efectelor pandemiei.

Plecând de la exemplele pozitive date de inițiativele multor cetățeni implicați și salutând eforturile extraordinare ale profesorilor, părinților, cursanților și actorilor relevanți în domeniu, eurodeputatul român a solicitat realizarea unei analize rapide și reale cu privire la impactul COVID-19 în toate statele membre și, mai ales, prezentarea unui plan clar de acțiuni ce urmează a fi implementat pentru a continua procesul educațional și a asigura accesul la educație de calitate, inclusiv utilizând mijloace digitale, pentru toți europenii.

„Regretăm sincer că s-au propus, de către Consiliu, reduceri bugetare tocmai în cazul acelor programe care sprijină politicile de educație și formare. Reiterăm apelul nostru în favoarea triplării bugetului Erasmus+, încurajând în același timp statele membre să suplimenteze considerabil cheltuielile publice pentru educație și Comisia Europeană să acorde prioritate educației și formării profesionale în planul de redresare economică, unii dintre noi solicitând chiar o alocare de 10% din bugetul aferent. Educația este un drept, iar accesul la educația digitală nu ar trebui să mai reprezinte un privilegiu! Prin urmare, cerem Consiliului și Comisiei să prezinte o evaluare transparentă și completă a impactului acestei crize. Este esențial să acționăm bazându-ne și pe lecțiile învățate pe durata acestei pandemii” a subliniat reprezentantul României în Parlamentul European.

În intervenția sa, europarlamentarul Victor Negrescu, s-a referit și la România, semnalând numărul semnificativ de elevi și studenți care nu au acces la nicio formă de învățământ online. În acest sens, a propus printre altele extinderea, la scară largă, a proiectului său pilot, în valoare de 2,4 milioane de euro, menit să asigure accesul la educație digitală pentru copiii din zonele defavorizate, rurale, montane sau izolate.

„94% din totalul cursanților la nivel global, adică aproape 1,6 miliarde de persoane, au fost afectați de închiderea instituțiilor de învățământ și formare profesională în vârful crizei, iar situația rămâne critică în contextul unui nou val pandemic. Din păcate, nu toată lumea a avut acces la educația digitală, cu lacune severe la nivelul Uniunii Europene. Până la 32% dintre elevi nu au avut deloc acces la educație timp de câteva luni. În unele state membre, cum ar fi de exemplu România, aproape un milion de copii nu au avut acces la educație online. În ciuda acestui fapt, multe țări sunt încă nepregătite să facă față celui de-al doilea val care lovește acum Europa. Trebuie depuse mai multe eforturi pentru a asigura accesul la educație și formare de calitate pentru toți europenii, iar pentru aceasta trebuie să investim mai mult în această direcție”, a explicat eurodeputatul.

Parlamentul European este așteptat să aprobe fără probleme rezoluția în cursul acestei săptămâni. Inedit a fost și formatul de desfășurare a reuniunii, europarlamentarul român fiind în direct, în plenul legislativul european, de la Biroul Parlamentului European din România. De altfel, acest nou mecanism a fost implementat pentru prima dată în această sesiune, ca urmare a unei solicitări venite din partea unui grup de europarlamentari, din care face parte și reprezentantul României, pentru a moderniza și digitaliza instituția în contextul COVID-19.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Cristian Bușoi

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Obiectivul foarte ambițios de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar printr-o extindere masivă a utilizării energiilor regenerabile, în toate domeniile, și investiții susținute în tehnologii inovatoare, a transmis eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European. 

„Conferința RESinvest 2022, la care am participat în calitate de președinte al Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, și la care au fost prezenți premierul României, Nicolae Ciucă, lideri și decidenți la nivel european și național, a atras atenția asupra acestui subiect esențial pentru securitatea energetică a României și a Uniunii, în ansamblul ei”, a scris deputatul european, pe Facebook.

Potrivit acestuia, 45% din consumul final brut de energie din surse regenerabile, până în 2030 este un angajament ferm pe care cel mai probabil Comisia ITRE îl va vota în săptămânile următoare, 40% fiind propunerea inițială a Comisiei Europene. 

„Realizarea acestui obiectiv ne va ajuta să oprim dependența de gazul din Rusia, care este folosit ca armă geopolitică și să implementăm cu succes Pachetul Fit for 55”, a adăugat Cristian Bușoi.

Mai mult, europarlamentarul a precizat că Uniunea Europeană pregătește noi orientări privind autorizarea folosirii energiilor regenerabile și o propunere legislativă care să ofere siguranță și predictibilitate celor care vor să investească în proiecte generatoare de energie verde.

„Chiar mâine așteptăm propuneri din partea Comisiei, pe care Comisia ITRE din Parlamentul European, pe care o conduc, le va analiza cu prioritate și maximă seriozitate. Am încredere că în scurt timp pe agenda discuțiilor vom aborda și subiectul stocării energiei, care are, de asemenea, nevoie de un cadru de reglementare în acord cu noul context”, a conchis Cristian Bușoi.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Europarlamentarul Gheorghe Falcă solicită un buget european dedicat turismului și crearea unei agenții europene pentru turism

Published

on

© Gheorghe Falcă - Arhivă Personală

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a solicitat luni, în calitate de raportor PPE pentru avizul Comisiei TRAN privind implementarea noii strategii industriale, crearea unui buget dedicat pentru turism, buget care  nu există în acest moment la nivelul Uniunii Europene, dar și o Agenție europeană pentru turism.

Europarlamentarul român a intervenit, luni, 16 mai, în Comisia Transporturi (TRAN) privind implementarea noii strategii industriale din poziția de raportor PPE pentru Avizul comisiei TRAN către Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

“Uniunea Europeană este cea mai vizitată regiune din lume, cu aproximativ 37% din totalul turiștilor internaționali în 2019. Acest lucru face din turism un sector economic cheie în UE, reprezentând 9,9% din PIB în 2019, care, din păcate, a scăzut la 4,9% în 2020”, a punctat Gheorghe Falcă în intervenția sa.

El a reamintit că pandemia COVID-19 a avut un impact dramatic și fără precedent asupra sectorului turismului, reducând drastic fluxurile turistice și, prin urmare, veniturile afacerilor din turism. Dincolo de acest șoc imediat, sectorul turismului se confruntă cu alte provocări, din cauza războiului, prin urmare, stimularea industriei turismului este un efort important în contextul noii strategii industriale a UE.

PPE solicită Comisiei, prin amendamentele propuse: crearea unor fonduri specifice pentru ecosistemul turistic în cadrul actualelor programe de finanțare ale CFM 2021-2027; stabilirea unei noi strategii pentru turism european, cu un plan de acțiune clar, pentru a sprijini investițiile și pentru a menține poziția Europei ca destinație lider și să faciliteze cooperarea între statele membre ale UE, în special prin schimbul de bune practici; încurajarea statelor membre să aplice proceduri de selecție pentru investițiile în turism finanțate din FEDR. 

“În plus, aș vrea să subliniez și necesitatea ca toate statele membre să aibă o rețea TEN-T bine dezvoltată care să faciliteze mobilitatea, conectivitatea și accesibilitatea teritorială în întreaga UE. Așadar, invit Comisia să acorde o atenție deosebită legăturilor transfrontaliere care lipsesc și finalizării acestora. Este momentul să solicităm un buget dedicat al UE pentru a relansa sectorul și întregul lanț de afaceri și, de asemenea, în numele PPE invit Comisia să înființeze o Agenție Europeană pentru turism, care, printre alte sarcini, să furnizeze sprijin tehnic și financiar statelor membre, să coordoneze elaborarea de strategii personalizate pentru a începe dezvoltarea unei agende europene pentru turism pentru 2050”, a conchis Falcă.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Maia Sandu merge la Bruxelles și Paris. Va deveni primul președinte al R. Moldova care va susține un discurs în plenul Parlamentului European

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, va efectua în zilele de 17-18 mai o vizită de lucru la Bruxelles, unde se va întâlni cu prim-ministrul Regatului Belgiei și va avea întrevederi cu oficiali ai instituțiilor UE, se arată într-un comunicat al președinției Republicii Moldova.

Miercuri, 18 mai, la ora locală 15.00, Maia Sandu va  ține un discurs în plenul Parlamentului European, iar la ora 15.30 – o  conferință de presă comună cu Roberta Metsola, președintele Parlamentului European. Joi, 19 mai, președintele Maia Sandu se va întâlni, la Paris, cu Emmanuel Macron, președintele Republicii Franceze.

După discursul Maiei Sandu, eurodeputații vor dezbate raportul anual de evaluare privind Acordul de asociere UE-Republica Moldova, iar votul asupra acestuia va avea loc joi.

Sandu, o pro-europeană convinsă desemnată inclusiv “Personalitatea publică a anului 2021” de revista Emerging Europe”, va deveni primul șef de stat al Republicii Moldova care se va adresa plenului Parlamentului European și îi va urma în această ipostază președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a vorbit în plenul PE, prin videoconferință, în primele zile ale războiului declanșat de Rusia împotriva țării sale.

În calitate de țară învecinată cu Ucraina, Republica Moldova a fost deosebit de grav afectată de războiul în curs. Pe lângă faptul că a primit un număr mare de refugiați ucraineni, țara s-a confruntat și cu atacuri cibernetice și o serie recentă de incidente de securitate în Transnistria, regiunea separatistă sprijinită de Rusia.

Președinta R. Moldova se va afla la Bruxelles în timp ce țara sa așteaptă un aviz din partea Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE. Republica Moldova a finalizat, la 22 aprilie, completarea primei părți a chestionarului de aderare la Uniunea Europeană pe care liderii țării – președinta Maia Sandu și premierul Natalia Gavrilița – l-au înmânat vineri ambasadorului Uniunii Europene în R. Moldova, în cadrul unei ceremonii organizate la Președinția de la Chișinău după ședința de constituire a Comisiei pentru integrare europeană condusă de șefa statului. La data de 12 mai, Republica Moldova a transmis și a doua parte a chestionarului de aderare la UE. Avizul din partea Comisiei Europene și o poziție din partea statelor membre privind acordarea statutului de țări candidate la UE Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei sunt așteptate la summitul Consiliului European din 23-24 iunie.

Republica Moldova este, totodată, cea mai afectată țară de conflictul declanșat de Rusia în Ucraina, fiind țara non-UE care a primit cel mai mare număr de refugiați ucraineni în timp ce se află într-o situație economică dificilă cauzată și de dependența de energia și gazele din Rusia.

Cu toate acestea, Chișinăul este sprijinit de Uniunea Europeană, dar și de state partenere în mod individual, precum România, Germania, Franța sau SUA. În acest sens, Republica Moldova a participat la finele săptămânii trecute pentru prima dată în istoria sa la o reuniune a țărilor G7.

La precedenta sesiune plenară din perioada 2-5 mai, Parlamentul European a solicitat statelor membre ale Uniunii Europene să acorde Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE, iar Comisia Europeană a decis să mobilizeze o sumă suplimentară de 52 de milioane de euro pentru Republica Moldova, destinată promovării rezilienței, redresării și reformelor pe termen lung ale acestei țări.

De asemenea, mai mulţi donatori europeni şi internaţionali au convenit la data de 5 aprilie să ofere Republicii Moldova ajutoare în valoare de 695 de milioane de euro, în cadrul unei conferințe organizate la Berlin de Germania, Franța și România prin care cele trei țări UE și NATO au lansat “Platforma de sprijin pentru Moldova”.

Continue Reading

Facebook

REPUBLICA MOLDOVA8 hours ago

Maia Sandu i-a transmis președintelui Consiliului European că “acordarea statutului de țară candidată Moldovei va reprezenta un semnal de încurajare și de sprijin”

NATO13 hours ago

Parlamentul Finlandei a votat pentru aderarea la NATO. Liderii Finlandei și Suediei, așteptați joi la Casa Albă de președintele SUA Joe Biden

Cristian Bușoi13 hours ago

Președintele Comisiei ITRE din PE, Cristian Bușoi: Obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 55%, până în 2030, poate fi atins doar prin extinderea masivă a utilizării energiilor regenerabile

SUA13 hours ago

Unitate transatlantică pentru Ucraina. SUA și UE, pregătite să împingă Rusia și mai mult spre ”o izolare economică, financiară și strategică”

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Volodimir Zelenski și Olaf Scholz au discutat despre situația de pe frontul ucrainean: Contăm pe asistența din partea Germaniei în vederea aderării Ucrainei la UE

NATO14 hours ago

Oficial: Suedia a semnat cererea de aderare la NATO printr-o “scrisoare istorică” transmisă secretarului general Jens Stoltenberg

ROMÂNIA14 hours ago

Ministerul Finanțelor a primit de la Banca Europeană de Investiții 368 de milioane de euro pentru construirea Spitalului Regional de la Craiova 

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Comisia Europeană va oferi sprijin tehnic pentru a ajuta 9 state membre, inclusiv România, să primească și să sprijine persoanele care fug din calea războiul din Ucraina

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Timiș și Cluj-Napoca, printre cele 63 de regiuni, șapte orașe și patru țări UE selectate de Comisia Europeană și CoR pentru o nouă acțiune-pilot privind parteneriatele pentru inovare regională

ROMÂNIA15 hours ago

Eurostat: În primul trimestru din 2022, România a avut cea mai mare creștere economică din UE, înregistând un avans de 5,2%

U.E.19 hours ago

Viktor Orban, în debutul celui de-al cincilea mandat de premier: Deceniul care vine va fi unul al pericolelor, insecurității și războiului

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Nicolae Ciucă a prezidat reuniunea Comitetului de monitorizare a PNRR: Timpul și ritmul în care acționăm sunt decisive pentru ca reformele și investițiile să se concretizeze cât mai repede

NATO3 days ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO3 days ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL3 days ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO3 days ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA6 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE1 week ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

Team2Share

Trending