Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Rezoluție a Parlamentului European: ”Situația din Polonia și din Ungaria s-a deteriorat”. Eurodeputații cer înființarea unui mecanism european permanent pentru statul de drept

Published

on

© EU Multimedia Center

Parlamentul European a avertizat joi, într-o rezoluție adoptată la Strasbourg, că situația statului de drept din Polonia și din Ungaria s-a deterioriat, în timp ce eurodeputații fac un apel pentru crearea unui mecanism permanent pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale.

Într-o rezoluție adoptată cu 446 de voturi pentru, 178  împotrivă și 41 de abțineri, deputații subliniază faptul că rapoartele și declarațiile Comisiei Europeană și ale organismelor internaționale, cum ar fi ONU, OSCE și Consiliul Europei, indică faptul că ”situația din Polonia și din Ungaria s-a deteriorat de la declanșarea articolului 7 alineatul (1)”.

Eurodeputații subliniază că audierile organizate de Consiliu în temeiul articolului 7 din Tratatul UE nu sunt organizate în mod regulat, nici structurat, și solicită Consiliului să adreseze recomandări concrete țărilor în cauză, inclusiv termenele limită, pentru a asigura respectarea legislației UE.

”Eșecul Consiliului în a face uz efectiv de articolul 7 din TUE continuă să submineze integritatea valorilor comune europene, încrederea reciprocă și credibilitatea Uniunii în ansamblu”, susține Parlamentul European.

Textul rezoluției invită de asemenea Comisia să utilizeze pe deplin instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a lua măsuri în legătură cu existența unui risc clar de încălcare gravă de către Polonia și Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea, în special procedurile accelerate de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și cererile de măsuri provizorii adresate Curții de Justiție.

De asemenea, europarlamentarii s-au plâns că nu li s-a permis să participe la audieri, chiar dacă Parlamentul a fost cel care a inițiat procedurile legate de articolul 7 și au insistat asupra faptului că Parlamentului ar trebui să i se ofere posibilitatea de a-și prezenta oficial propunerea motivată în fața Consiliului.

În cele din urmă, rezoluția subliniază ”nevoia stringentă” a unui mecanism al UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, după modelul propus de Parlamentul European. Aceasta ar trebui să fie o revizuire independentă anuală care evaluează, în condiții de egalitate, conformitatea tuturor statelor membre cu valorile prevăzute la articolul 2 din Tratat.

În septembrie 2018, Parlamentul European a solicitat Consiliului UE să acționeze pentru a împiedica autoritățile maghiare să încalce valorile fondatoare ale UE. Deputații erau preocupați în principal de independența judiciară, libertatea de exprimare, corupția, drepturile minorităților și situația migranților și a refugiaților.

În cazul Poloniei, Comisia Europeană a solicitat acțiuni ale UE în decembrie 2017, având în vedere amenințările percepute la adresa independenței sistemului judiciar. Într-o rezoluție adoptată în martie 2018, Parlamentul European a fost de acord cu Comisia cu privire la riscurile de încălcare a principiilor statul de drept în Polonia.

În conformitate cu articolul 7 din Tratat, în urma acestor solicitări, Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare gravă a valorilor UE în țările în cauză. Înainte de a face acest lucru, miniștrii vor asculta părerile autorităților naționale. Aceasă procedură ar putea determina sancțiuni, precum suspendarea dreptului de vot în cadrul Consiliului.  

Miniștrii UE au organizat două audieri cu guvernul maghiar, în septembrie 2019 și decembrie 2019. Deputații europeni s-au plâns în mod repetat că nu au fost incluși în mod oficial în aceste discuții. Autoritățile poloneze s-au apărat în fața Consiliului cu trei ocazii, între iunie și decembrie 2018.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European organizează miercuri la Bruxelles o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz

Published

on

Parlamentul European va organiza miercuri, 29 ianuarie, o ceremonie în amintirea victimelor Holocaustului, potrivit unui comunicat al Legislativului european. 

Evenimentul comemorativ este dedicat împlinirii a 75 de ani de la eliberarea lagărului nazist de concentrare şi exterminare Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945, dată care marchează și sfârșitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei, romi și alte persoane aparținând unor grupuri persectutate au fost ucise de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Această ceremonia are loc la doar două zile distanță față de ceremoniile organizate de Polonia, unde participă peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, precum și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE.

Potrivit Guvernului, premierul României, Ludovic Orban, va participa la ceremonia oficială desfășurată în fața fostului lagăr de concentrare Auschwitz II, urmând apoi să ia parte la marșul comemorativ, la depunerea de candele și la tributul adus victimelor fascismului la Monumentul Internațional de la Birkenau.

Aceste evenimente au loc după ce, peste 40 de lideri mondiali, alături de președintele României, Klaus Iohannis, s-au reunit săptămâna trecută la cea de-a cincea ediție a Forumului liderilor internaţionali dedicat Comemorării Victimelor Holocaustului, care a avut loc la Yad Vashem și care s-a concentrat pe consolidarea angajamentului global faţă de memoria Holocaustului şi a luptei la nivel mondial împotriva antisemitismului şi a rasismului.

Tot miercuri, Parlamentul European va vota în plen Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, după ce proeictul de lege a trecut miercurea trecută de ultima etapă parlamentară, Camera Lorzilor aprobând legislația care îi va permite Regatului Unit să devină primul stat care părăsește Uniunea Europeană după aproape jumătate de secol de apartenență la familia europeană.

Camera Comunelor a aprobat încă de la 9 ianaurie legislația care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, punând astfel capăt epopeii de trei ani și jumătate, începută la 23 iunie 2016.

Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European (AFCO) și-a dat joia trecută acordul asupra Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Pentru ca acordul să poată intra în vigoare, acesta trebuie să fie aprobat cu majoritate simplă.

Odată ce Legisativul european își dă consimțământul, Consiliul European va adopta, prin procedură scrisă, decizia privind încheierea Acordului în numele Uniunii Europene.

Într-o rezoluție adoptată de Legislativul european cu largă majoritate la 15 ianuarie, deputații europeni au avertizat că aprobarea acordului depinde de felul în care guvernul Regatului Unit abordează îngrijorările legate de drepturile cetățenilor.

Un alt subiect care va fi abordat în cadrul sesiunii plenare este cel privind extinderea Uniunii Europene.

Astfel, președintele Parlamentului European, David Sassoli și președinții parlamentelor din Croația, țară care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, și alte țări din Balcanii de Vest vor dezbate marți negocierile privind extinderea.

În luna decembrie a anului trecut, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că metodologia revizuită pentru tratativele de extindere, care urmează să fie propună în această lună, va face negocierile de aderare mai ”credibile şi predictibile pentru toate părţile”.

Acesta a adăugat că noul proces de reformă a extinderii UE va garanta că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă trebuie să facă la fel”.

În luna octombrie 2019, Franța, alături de Danemarca și Olanda, au blocat lansarea negocierilor Albaniei și Macedoniei de Nord la UE.

Statele consideră că cele două țări care aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene au nevoie de reforme suplimentare în adminsitrație și sistemul de justiție.

În luna noiembrie a anului trecut, Parisul declarat că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE şi că blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi membri.

Continue Reading

Dan Motreanu

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE): Două proiecte vitale pentru județul Ilfov, apă-canal și colectarea-valorificarea deșeurilor, în valoare de 360 de milioane de euro, vor fi finanțate cu bani europeni datorită administrației liberale a Consiliului Județean Ilfov

Published

on

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE) a anunțat într-o postare pe Facebook că două proiecte vitale pentru județul Ilfov, și anume apă-canal și colectarea-valorificarea deșeurilor, în valoare de 360 de milioane de euro, vor fi finanțate cu bani europeni datorită administrației liberale a Consiliului Județean Ilfov.

În cadrul aceleiași postări, eurodeputatul român a mai spus că șeful Unității de dezvoltare pentru România din cadrul DB Regio, Carsten Rasmussen, a transmis că sprijină și construirea Parcului Științific Măgurele, un hub pentru inovare pe 50 de hectare, care va face transferul de la cel mai puternic Laser din lume către cercetare și mediul de business.

”Banii europeni vor fi folosiți și pentru rețeaua smart de stații de autobuz din Ilfov, cu display-uri care vor afișa programul autobuzelor, prize pentru telefoane, trotinete sau mașini electrice și senzori de măsurare a calității aerului, dar și pentru Nodul Intermodal de la Moara Vlăsiei, care va interconecta transportul pe calea rutieră și calea ferată spre portul Constanța și aeroportul Otopeni.”, a explicat europarlamentarul român.

”PNL este singurul partid din România care are cele mai puternice și solide relații din UE. Acest lucru se vede în performanțele administrațiilor locale PNL, unde absorbția și folosirea banilor europeni au dus la dezvoltare și la creșterea calității vieții românilor.”, a mai scris Dan Motreanu.

Amintim că săptămâna trecută, președintele Consiliului Județean Ilfov, Marius Petrache, anunța de la Bruxelles că Șeful Unității de Dezvoltare pentru România, Carsten Rasmussen, că proiectele pentru Măgurele Science Park vor avea parte de susținere financiară europeană.

”I-am arătat lui Carsten Rasmussen că ele sunt într-o viziune integrată și că fără apă, canal, plan de gestionare a deșeurilor și mobilitate urbană nu se poate. E pentru prima oară când a înțeles exact ce vrem noi să facem și a fost total de acord. Odată am văzut că se destinde!”, se arată în mesajul Consiliului Județean Ilfov.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. Dacian Cioloș, liderul grupului Renew Europe din PE: Nu vom lăsa istoria să se repete. Crimele împotriva umanităţii nu îşi au şi nu îşi vor mai avea niciodată locul în Europa

Published

on

Istoria nu trebuie uitată, trebuie să ne păstrăm moștenirea și memoria colectivă și să învățăm în continuare din toate acestea pentru a lua decizii mai bune astăzi și în viitor, a scris liderului grupului Renew Europe, Dacian Cioloș într-o postare pe Facebook, transmisă cu ocazia Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

”Retorica politică toxică folosită în ultimii ani de diferiţi lideri europeni, pentru a polariza societatea împotriva minorităţilor, aduce aminte de părţi întunecate din trecutul nostru care nu trebuie repetate. PLUS şi Renew Europe sunt parteneri de încredere în lupta pentru combaterea antisemitismului, rasismului şi xenofobiei. Este responsabilitatea noastră să lucrăm împreună şi să fim uniţi sub un singur mesaj: nu vom lăsa istoria să se repete – crimele împotriva umanităţii nu îşi au şi nu îşi vor mai avea niciodată locul în Europa”, a subliniat Cioloş.

Președintele grupului Renew Europe a anunțat în cadrul aceleiași postări că va participa, alături de alți lideri europeni și supraviețuitori ai Holocaustului, la ceremonia dedicată Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, la 75 de ani de la la eliberarea lagărului nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau.

La evenimentul comemorativ participă peste 200 de supraviețuitori ai Holocaustului, alături de delegații din peste 50 de țări, dar și reprezentanți ai Uniunii Europene, Consiliului Europei, ONU, OSCE.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending