Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Rezoluție a Parlamentului European: Timpul limbajului frumos și diplomatic a trecut. Rusia nu mai poate fi considerată un „partener strategic”

Published

on

Membrii Parlamentului European susțin că Federația Rusă nu mai poate fi considerată un „partener strategic”, într-o rezoluție votată marți în care eurodeputații au căzut de acord asupra faptului că UE trebuie să rămână deschisă impunerii de sancțiuni suplimentare în cazul în care Rusia continuă să încalce dreptul internațional.

Rezoluția, votată cu 402 voturi pentru, 163 împotrivă și 89 de abțineri, solicită Rusiei să ”restabilească integritatea teritorială a Ucrainei” și face referire la o ”cooperare selectivă” între UE și Rusia.

Timpul limbajului frumos și diplomatic a trecut. Există foarte puține șanse de cooperare atâta timp cât Rusia continuă să ocupe părți ale Ucrainei și să atace alte state europene” a spus raportorul Sandra Kalniete, eurodeputat PPE din Letonia.

Potrivit unui comunicat oficial, europarlamentarii solicită prelungirea sancțiunilor și recomandă revizuirea actualului Acord de parteneriat și cooperare de către UE și limitarea cooperării cu Rusia la domenii de interes comun.

Poziția Parlamentului European contravine unor mesaje politice la nivel înalt din ultimii ani, îndeosebi cele ale președintelui Comisiei Europene sau ale actualului prim-ministru al Italiei, care s-au referit în mai multe rânduri la Rusia ca la un ”partener strategic”.

Eurodeputații au remarcat că începând cu anul 2015 au apărut noi tensiuni între UE și Rusia, printre care intervențiile Rusiei în Siria, imixtiunea acesteia în țări precum Libia si Republica Centrafricană și acțiuni agresive continue în Ucraina. Se subliniază de asemenea sprijinul Rusiei pentru partide anti-UE și mișcări de extremă dreaptă și amestecul în procesele electorale și încălcarea drepturilor omului pe propriul teritoriu.

Având în vedere aceste încălcări ale dreptului internațional, eurodeputații subliniază faptul ca UE trebuie să fie pregătită să adopte sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, mai ales cele adresate anumitor persoane. Sancțiunile trebuie să fie proporționale cu amenințările reprezentate de Rusia, mai este menționat în text. În decembrie anul trecut, Consiliul a prelungit sancțiunile economice până la 31 iulie 2019.

Rezoluția recomandă revizuirea actualului Acord de parteneriat și cooperare de către UE și limitarea cooperării cu Rusia la domenii de interes comun. Provocări gobale precum schimbăile climatice, secutiatea energetică, digitalizarea, inteligența artificială și lupta împotriva terorismului solicită o implicare selectivă, în opinia eurodeputaților.

Potrivit europarlamentarilor, ”relații mai apropiate vor fi posibile numai dacă Rusia implementează integral așa-zisele acorduri de la Minsk privind sfârșitul războiului din Ucraina de est și începe să respecte dreptul internațional”.

De asemenea, eurodeputații condamnă campaniile de dezinformare și atacurile cibernetice ale Rusiei, în scopul creșterii tensiunilor cu UE și statele membre. Aceștia sunt profund îngrijorați că răspunsul UE la adresa propagandei și dezinformării este insuficient și ar trebui întărit, mai ales înaintea alegerilor europene din mai 2019. În acest scop, finanțarea și resursele umane alocate grupului operativ East Stratcom trebuie mărite semnificativ, spun eurodeputații.

Parlamentul European denunță violarea spațiului aerian și apelor teritoriale ale statelor membre, în special în regiunea baltică. Această încălcare a regulilor internaționale este o amenințare la adresa vecinilor Rusiei din Marea Neagră, Marea Baltică și din regiunile mediteraneene.

În ce privește Nord Stream 2, eurodeputații reiterează de asemenea îngrijorările referitoare la faptul că proiectul Nord Stream 2 poate amplifica dependența UE de resursele de gaze naturale rusești și amenința piața internă europeană.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Cine au fost cei mai activi eurodeputați români în mandatul 2014-2019 în funcție de apartenența la grupurile politice din Parlamentul European

Published

on

Eurodeputații Marian-Jean Marinescu, Siegfried Mureșan și Cristian Preda sunt membrii români ai Parlamentului European cu cele mai multe rapoarte coordonate în legislatura 2014-2019, conform unei analize realizată de Europuls – Centrul de Expertiză Europeană și cuprinsă în ”Ghidul alegătorilor români informați – 26 mai 2019”. În ce privește distribuția dosarelor coordonate în raport cu apartenența la marile grupuri politice, cei mai activi eurodeputați români sunt Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), Norica Nicolai (ALDE România/ ALDE Europa) și Emilian Pavel (PSD, S&D).

Primele două locuri sunt ocupate de europarlamentarii PNL Marian-Jean Marinescu (cu 15 rapoarte coordonate) și de Siegfried Mureșan (cu 14 rapoarte). Marinescu este, totodată, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European, în vreme ce Mureșan, purtător de cuvânt al PPE, este vicepreședinte al Comisiei pentru bugete și a fost negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul UE pe anul 2018. Pe poziția a treia se clasează Cristian Preda, membru al grupului PPE în PE, coordonator al grupului pentru politică externă și actualmente membru PLUS la nivel național, cu 12 rapoarte, urmat de eurodeputatul ECR Monica Macovei (8 rapoarte) și de europarlamentarul ALDE Norica Nicolai (7 rapoarte).

Eurodeputatul PSD cu cele mai multe rapoarte este Emilian Pavel, cu 6 rapoarte coordonate, la egalitate cu europarlamentarul Ramona Mănescu, membru al grupului PPE în Parlamentul European.

Informațiile analizate de Europuls au fost extrase din datele Parlamentului European.

În ce privește distribuția rapoartelor coordonate la nivel de partide sau grupuri politice, Emilian Pavel (foto) este urmat în top-ul eurodeputaților PSD de Maria Grapini (5 rapoarte) și de Ioan Mircea Pașcu (4 rapoarte).

©️ European Parliament

La nivelul PNL, Marian-Jean Marinescu (foto, 15) și Siegfried Mureșan (14) sunt urmați de Adina Vălean (5 rapoarte), președinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European.

© European Parliament

Cu privire la ALDE, Norica Nicolai (foto) este urmată de Renate Weber (2 rapoarte coordonate).

Iuliu Winkler (foto) și Csaba Sogor de la UDMR au coordonat, în legislatura 2014-2019, trei rapoarte, respectiv un raport.

La nivelul eurodeputaților care figurează ca independenți politic din punct de vedere național, Monica Macovei a coordonat 8 rapoarte, Ramona Mănescu 6, Mircea Diaconu 2, Sorin Moisă 2, Damian Drăghici 1.

În legislatura 2014-2019, România a fost reprezentată în Parlamentul European de 32 de eurodeputați, număr pe care țara noastră și-l va păstra și după alegerile europene din 23-26 mai în condițiile în care Marea Britanie va lua parte la acest scrutin.

Europuls – Centrul de Expertiză Europeană a publicat duminică, cu o săptămână înainte de alegerile pentru Parlamentul European, ”Ghidul alegătorilor români informați – 26 mai 2019”, un document lansat pentru ”nevoia de informare a cetățenilor români înaintea unor alegeri atât de importante pentru viitorul Uniunii Europene”

Ghidul este disponibil aici.

Continue Reading

Emilian Pavel

INTERVIU Europarlamentarul Emilian Pavel (PSD, S&D): România a dovedit prin președinția la Consiliul Uniunii Europene că avem o preocupare cu privire la dezvoltarea proiectului european

Published

on

România a dovedit cu această președinție la Consiliul Uniunii Europene că avem o preocupare cu privire la dezvoltarea proiectului european, dând dovadă de asumare politică, a declarat europarlamentarul Emilian Pavel (PSD, S&D) într-un interviu pentru CaleaEuropeană.ro.

”Avem un rezultat de 90 de dosare finalizate în 100 de zile calendaristice. Avem un interes de a ne integra mai adânc în UE. Am aderare la UE, dar nu la tot ceea ce înseamnă structuri europene, fie că vorba de Schengen, Zona euro, viitoarea armată euroepană. Am scos dosare din sertare care zăceau”, a precizat eurodeputatul român.

Referindu-se la miza alegerilor europarlamentare, cruciale pentru viitorul Europei, Emilian Pavel a spus că este important să ”arătăm că suntem mai uniși ca aleși ai românilor. Cred că am putea avea români mai hotărâți și constructivi, români care să colaboreze mai mult unii cu alții”.

”O majoritate la nivelul Parlamentului European și o majoritate la nivelul oricărui stat membru, diferă foarte mult. La nivel european astăzi putem facem majoritatea cu popularii, verzii și liberalii și mâine facem o majoritate cu alte grupuri politice, fără populari. Va fi pentru prima dată când PPE și S&D nu vor avea o majoritate necesară pentru a instala Comisia Europeană sau pentru a trece anumite legi, însă nu este necesară o majoritate clasică, așa cum o știm noi. În statele membre, majoritatea parlamentară susține guvernul și trece legile acestuia, respingând, mai mult sau mai puțin, legile opoziției. Dar aici avem o majoritate volatilă, care își schimbă mereu culorile. Părerea mea este că vom avea o majoritate pro-europeană în proporție de 75%, ceea ce este încă un procent bun”, a explicat membrul Parlamentului European, făcând referire la modul în care va arăta viitoarea configurație a puterii după alegerile europene.

Făcând trimitere la obiectivele asumate pentru viitorul mandat în Parlamentul European, eurodeputatul român, membru al Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale din Legislativul european, a menționat că ”un punct foarte important în programul PSD este introducerea unui salariu minim european” pe baza principiului ”muncă egală, plată egală”.

”(…) Oamenii își doresc un viitor mai bun aici, pentru copiii, nepoții lor sau chiar pentru ei înșiși. Pentru asta, trebuie să continuăm acest proces de recuperare a decalajelor la nivel european și nu să le adâncim. Încercăm să eliminăm barierele din Europa, care pot duce la o percepție greșită asupra proiectului euroepan și la un euroscepticism care nu poate fi benefic acestui proiect frumos”, a explicat europarlamentarul român.

În ceea ce privește aderarea României la Spațiul Schengen, în viziunea eurodeputatului România ”ar trebui să pună pe agenda JAI aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen. Dacă nu mă înșel, următorul JAI este în 4-6 iunie. Noi îndeplinim toate criteriile tehnice”, a explicat acesta.

Din punctul de vedere al eurodeputatul român, pentru a menține spiritul pro-european, ”este nevoie de eliminarea dublului standard. ”Ne propunem să introducem laboratoare de testare pe lângă ANPC care, la sesizarea consumatorilor, să facă teste de calitate, iar dacă rezultatul iese nefavorabil, atunci producătorul sau comerciantul produsului respectiv să poată fi sancționat cu până la 4% din cifra de afaceri. Noua lege europeană a dublului standard va proteja consumatorii și se va aplica și în domenii precum cel al automobilelor, unde există dubii că mașinile din Estul UE au probleme de la ieșirea din fabrică, al protecției sociale”, a mai spus Emilian Pavel.

Referitor la percepția pe care o poate genera punerea la colț a partidelor din arcul guvernamental din România de către marile familii politice europene, în speță PES și ALDE, pentru nerespectarea statului de drept, eurodeputatul social-democrat a spus că există un dialog constant și civilizat atât cu formațiunea mamă de la nivel european, cât și cu prim vicepreședintele Comsiei Europene, Frans Timmermans, însă, ,,dialogul civilizat există atunci când se discută detalii tehnice, concrete refritoare la direcția sistemului de justiției din România, dar comunicarea externă este total diferită”.

În opinia lui Emilian Pavel, exprimarea de tipul ,,suntem îngrijorați că, ne temem că” arată, de fapt, reținerea oficialilor Comisiei Europene de a explica în mod public care este adevăratul conținut al discuțiilor cu partea română: ,,Dacă luăm articol cu articol, vom vedea că acele îngrijorări sunt complet nejustificate”.

În acest context, eurodeputatul este de părere că după alegerile europene nu se va mai putea continua pe același ,,ton de război” în cadrul familiilor europene, cu trimitere la suspendarea Fidesz din PPE și la intenția PES și ALDE de a exlude formațiunile politice din coaliția de guvernământ din România din rândurile lor, deoarece acest lucru nu ar face decât să ,,alimenteze extremele din Europa, fie că vorbim despre extrema stângă sau dreapta care doresc distrugerea proiectului european”.

Europarlamentarul Emilian Pavel a estimat, de asemenea, că viitorul președinte al Comisiei Europene ”nu va fi nici Timmermans, nici Weber. Cred că, după modul în care celelalte partide din PE s-au pronunțat” cu privire ca modul de desemnare a președintelui Comisiei Europene – Spitzenkandidat – nu este agreat de toate grupările politice din Parlamentul European. ”Cred că ne vom întoarce la o negociere în Consiliul European. Cred că în acea negociere nu are șanse” niciunul dintre cei doi amintiți mai sus, a spus eurodeputul român, arătându-și speranța că lucrurile nu vor sta așa.

Întrebat dacă acest lucru reprezintă o lovitură dată legăturii dintre cei care aleg și cei care sunt aleși, Pavel a punctat că ”este un pas înapoi. Mi-aș fi dorit pentru următorul mandat, poate reușim pentru celălalt, dar asta implică o modificare de tratat, o mai mare putere pentru Parlamentul European, iar noi am votat aceste aspecte în diferite amendamente la diferite rapoarte, cerând dreptul de inițiativă legislativă”.

Emilian Pavel (PSD, S&D) a primit titlul europarlamentarul anului pentru ”Ocuparea forței de muncă” și a fost nominalizat ca europarlamentarul anului pentru ”Promovarea drepturilor femeilor”. În cei aproape cinci ani de mandat, eurodeputatul Emilian Pavel a depus peste 2.300 de amendamente, a avut peste 50 de luări de cuvânt în plenul Parlamentului European pe diferite teme, a fost raportor pentru peste 20 de dosare.

Este membru în mai multe comisii și delegații din Parlamentul European: Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, Delegația pentru relațiile cu Israel, Delegația la Adunarea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterana, Grupul de lucru Schengen Scrutiny. Este membru supleant în Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne, Delegația la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Serbia, PANAMA – Comisia de anchetă pentru examinarea fraudei de spălare de bani și evaziune fiscală. ( Mai multe informații despre activitatea acestuia AICI).

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Klaus Iohannis, mesaj pe Twitter pentru cetățenii europeni: ”Fiecare vot contează și încurajez pe toată lumea să se implice pentru viitorul Europei”

Published

on

©️ Klaus Iohannis/ Facebook

Președintele Klaus Iohannis a făcut un îndemn luni, pe Twitter, către cetățenii europeni să meargă la urne la scrutinul de la finalul acestei săptămâni și să voteze pentru viitorul Europei.

În această săptămână, cetățenii europeni sunt așteptați să voteze la alegerile europene. Fiecare vot contează și încurajez pe toată lumea să se implice pentru viitorul Europei”, a scris șeful statului, într-un mesaj însoțit și de hashtag-urile #ThisTimeImVoting și #EUelections2019.

Alegerile pentru Parlamentul European, ce se desfășoară în perioada 23-26 mai și care au o miză crucială, vor avea loc la două săptămâni distanță după ce liderii europeni s-au reunit, în premieră de Ziua Europei, la summitul de la Sibiu, unde și-au luat angajamentul să apere ”o singură Europă” și să fie împreună ”la bine și la rău”, reuniunea fiind găzduită de președintele Klaus Iohannis.

În România, alegerile europene se vor desfășura pe 26 mai, concomitent având loc și un referendum național pe tema justiției inițiat de Klaus Iohannis.

Continue Reading
Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending