Connect with us

U.E.

Rezoluție a PE privind soluții concrete pentru gestionarea Covid-19 și a efectelor sale economice: O strategie a UE de ieșire treptată din carantină, un pachet de investiții masive pentru relansare economică și actualizarea Strategiei Globale a UE, printre măsurile propuse

Published

on

© www.eppgroup.eu

Liderii principalelor grupuri politice (Manfred Weber, EPP;  Iratxe García Pérez, S&D; Dacian Cioloș, Renew Europe; Philippe Lamberts,  Verzi) din cadrul Parlamentului European sunt semnatarii unei rezoluții privind răspunsul Uniunii Europene privind combaterea pandemiei Covid-19 și a consecințelor sale, prin care solicită implicarea integrală a Legislativului European în procesul decizional legat de contextul crizei, înaintând, în același timp, o serie de sugestii privind un răspuns mai coordonat și solidar al statelor membre, precum și soluții concrete pentru gestionarea coronavirusului și a efectelor economice ale acestuia. 

Proiectul de rezoluție, consultat de caleaeuropeana.ro prin intermediul unor surse europene, conține recomandări pe cinci linii principale de acțiune, după cum urmează:

Un răspuns unitar și decisiv la o criză comună

Pe acest palier, Parlamentul European salută eforturile statelor membre și ale sistemelor sale de sănătate pentru salvarea de vieți omenești și limitarea răspândirii coronavirusului, însă critică incapacitatea inițială a țărilor europene de a-și coordona eforturile și de a coopera în situație de criză. Astfel, Parlamentul solicită ca toate acțiunile viitoare pentru combaterea pandemiei să fie realizate ținând cont de principiile fundamentale ale solidarității și cooperării loiale, deoarece statele membre și Uniunea Europeană dispun de resursele necesare pentru depășirea crizei, iar un răspuns comun este dovedit ca fiind cel mai eficient în această situație. 

Solidaritate europeană și acțiune în sectorul sănătății

Parlamentul European sugerează crearea unui Mecanism European de Răspuns la Crize de Sănătate care să coordoneze răspunsul comun la orice tip de criză de sănătate publică și care să funcționeze atât ca un hub pentru schimbul de informații esențiale între statele membre, cât și sub forma unei echipe specializate care să asigure libera circulație a echipamentelor sanitare, a medicamentelor și a altor tipuri de bunuri esențiale către zonele cele mai afectate. 

De asemenea, Parlamentul recomandă consolidarea competențelor, a bugetului și personalului Centrului European pentru Prevenirea și Combaterea Bolilor, precum și a Agenției Europene a Medicamentului pentru a putea acționa eficient și cu eficacitate în situații de criză. 

Totodată, Parlamentul solicită elaborarea unei strategii la nivelul UE privind revenirea treptată la viața publică după ridicarea măsurilor de carantină, astfel încât să se prevină o eventuală reinfectare cu coronavirus în rândul populației. Mai exact, Legislativul European îndeamnă statele membre să dezvolte criterii comune privind ridicarea măsurilor de carantină și ieșirea din starea de urgență ținând cont de importanța protejării vieții cetățenilor UE. Strategia europeană, care ar trebui elaborată de Comisia Europeană, ar trebui să prevadă testarea pe scară largă a cetățenilor din statele membre, precum și furnizarea de echipamente de protecție personală pe parcursul tranziției la viața obișnuită. 

Soluții europene pentru consecințele economice și sociale

Pe această linie de acțiune, Parlamentul European propune Comisiei Europene să elaboreze un pachet cuprinzător de recuperare și reconstrucție post-criză a economiei europene prin intermediul unor investiții masive care să fie finanțate din bugetul consolidat al viitorului Cadru Financiar Multianual (CFM) 2021-2027, precum și din fondurile și prin instrumentele pe care Uniunea le are deja la dispoziție. Parlamentul European punctează că acest pachet ar fi complementar măsurilor deja adoptate de Mecanismul European de Stabilitate, Banca Europeană de Investiții și de Banca Centrală Europeană și nu ar presupune mutualizarea datoriei existente, ci orientarea spre investiții viitoare

În acest sens, Parlamentul invită statele membre să ajungă la un acord rapid cu privire la viitorul CFM, ca instrument de solidaritate și coeziune; totodată, invită Comisia să prezinte un plan de urgență în cazul în care nu ar exista un acord, care să prelungească durata programelor de finanțare în curs, până la 31 decembrie 2020.

De asemenea, Parlamentul invită statele membre din zona euro să activeze cele 410 miliarde de euro ale Mecanismului European de Stabilitate sub forma unei linii de credit specifice, în condițiile în care precizează că această criză nu este responsabilitatea niciunui stat membru și că obiectivul principal ar trebui să fie combaterea consecințelor focarului de coronavirus. 

Protejarea democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale

Sub această linie de acțiune, Parlamentul European subliniază că toate măsurile luate la nivel național și / sau european trebuie să fie în conformitate cu statul de drept, strict proporționale cu cerințele situației, legate clar de criza de sănătate în curs, limitate în timp și supuse controlului periodic

În acest sens, Legislativul de la Bruxelles regretă decizia guvernului ungar de a prelungi starea de urgență pe termen nedefinit, care a permis guvernului să se pronunțe prin intermediul ordonanțelor de urgență fără limită de timp și slăbind, astfel supravegherea Parlamentului ungar. Totodată, sunt menționate măsurile luate de guvernul polonez, respectiv schimbarea codului electoral contrar hotărârii Tribunalului Constituțional și a dispozițiilor prevăzute de lege, de a organiza alegeri prezidențiale în mijlocul unei pandemii, care pot pune în pericol viața cetățenilor polonezi și pot submina conceptul de alegeri libere, egale, directe și secrete, astfel cum este asigurat în Constituția Poloniei.

Parlamentul European, invită, prin urmare, Comisia să evalueze urgent dacă măsurile de urgență luate în special de cele două state membre sunt în conformitate cu tratatele UE și să utilizeze pe deplin toate instrumentele și sancțiunile disponibile ale Uniunii, inclusiv cele bugetare, pentru a rezolva această încălcare gravă și persistentă, subliniind încă o dată nevoia iminentă de un mecanism al UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale. În acest sens, Parlamentul îndeamnă Consiliul să repună pe ordinea de zi discuțiile legate de procedurile în curs de aplicare a articolului 7

Acțiune externă, solidaritate și cooperare internațională

Pe acest palier, Parlamentul European solicită o actualizare rapidă a Strategiei Globale a UE, având în vedere impactul global al crizei și atrage în special atenția asupra așa-numitei „corona-diplomații”. Totodată, reiterează faptul că UE trebuie să fie gata să comunice strategic și să combată dezinformarea și propaganda externă, în special cea direcționată de China și Rusia, și să se adapteze continuu la schimbările geopolitice, fără a compromite niciodată valorile sale fundamentale. 

O Uniune Europeană post-criză, care este mai puternică și oferă acțiuni mai eficiente cetățenilor săi

Parlamentul European, sub această ultimă direcție de acțiune, sugerează că această strategie post-criză ar putea include competențe mai mari pentru Uniune de a acționa în cazul amenințărilor transfrontaliere pentru sănătate, cu instrumente noi și consolidate pentru a se asigura că, în viitor, UE poate acționa fără întârziere pentru a coordona răspunsul la nivel european și pentru a direcționa resursele necesare acolo unde sunt cele mai necesare, fie că sunt materiale (măști de față, respiratori, medicamente) sau financiare și permit colectarea de date standardizate de calitate.

În cele din urmă, liderii celor mai mari grupuri politice din Parlamentul European, semnatarii acestei rezoluții, solicită președintelui instituției, David Sassoli, să înainteze documentul cu propuneri și sugestii către Comisia Europeană, Consiliu și Consiliul European

Rezoluția urmează să fie dezbătută și votată în cadrul sesiunii plenare extraordinare a Parlamentului European, de pe 16-17 aprilie. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

CONSILIUL EUROPEAN

Angela Merkel l-a invitat pe Joe Biden la Berlin: Germania este gata să își asume responsabilitate internațională alături de partenerii europeni și transatlantici

Published

on

© Munich Security Conference

Cancelarul german Angela Merkel l-a invitat pe noul președinte american Joe Biden să efectueze o vizită în Germania, atunci când situația pandemică o va permite, în cadrul unei conversații telefonice pe care cei doi lideri transatlantici au avut-o luni seară.

Potrivit unui comunicat remis de guvernul federal de la Berlin, Angela Merkel l-a felicitat pe Joe Biden pentru inaugurare și l-a invitat pe președintele SUA să viziteze Germania de îndată ce situația pandemică va permite acest lucru.

Conform sursei citate, Merkel și-a manifestat “disponibilitatea Germaniei de a-și asuma responsabilitatea în gestionarea sarcinilor internaționale împreună cu partenerii săi europeni și transatlantici”, în condițiile în care relațiile cu precedenta administrație au fost tensionate pe fondul solicitărilor lui Donald Trump ca Berlinul să aloce 2% din PIB pentru apărare și să renunțe la construcția gazoductului Nord Stream 2.

De asemenea, arată comunicatul citat, cancelarul german și președintele american au fost de acord că sunt necesare mai multe eforturi internaționale pentru a face față pandemiei.

Angela Merkel a salutat revenirea SUA la Organizația Mondială a Sănătății, dar și decizia președintelui Biden de a readuce SUA la Acordul de la Paris.

Cei doi au mai discutat și despre probleme de politică externă, în special cele referitoare la Afganistan și Iran, precum și politica comercială și climatică.

Joe Biden este cel de-al patrulea președinte american care Merkel va colabora, după George W. Bush, Barack Obama și Donald Trump, cu cel din urmă având o relație tensionată și probată astfel prin disensiunile manifestate la summitul NATO din 2018 și la diferite summituri G7.

Convorbirea cu Merkel a reprezentat pentru Biden cea de-a cincea conversație telefonică cu un lider străin, de la instalarea sa în Biroul Oval, noul președinte american discutând cu prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, cu președintele Mexicului, Andrés Manuel López Obrador, cu premierul Marii Britanii, Boris Johnson și cu președintele Franței, Emmanuel Macron.

Pe de altă parte, comunicatul emis de guvernul german nu cuprinde mențiuni referitoare la Rusia și situația gazoductului Nord Stream 2 și a cazului Navalnîi sau la China și acordul de investiții negociat de președinția germană a Consiliului UE.

Săptămâna trecută, Angela Merkel a subliniat că relația transatlantică se va baza din nou pe convingeri comune odată cu învestirea lui Joe Biden, însă a indicat că atitudinea ei privind proiectul Nord Stream 2, căruia i se opun și democrații și republicanii din SUA, nu s-a schimbat.

Nu în ultimul rând, presa occidentală a speculat recent că acordul de investiții UE – China ar putea provoca tensiuni cu noua administraţie după ce Joe Biden a propus un dialog transatlantic cu privire la ”provocarea strategică reprezentată de asertivitatea internaţională crescândă a Chinei”.

Continue Reading

U.E.

Raport BEI: Investițiile în digitalizare, esențiale pentru o „Europă mai ecologică și inteligentă în era COVID”. UE, în urma SUA la inovare digitală și adoptarea tehnologiilor digitale

Published

on

© European Union, 2015

Criza generată de pandemia de coronavirus a dus la o recunoaștere mai largă a importanței inovării și transformării digitale. Conform ultimelor rezultate ale Sondajului BEI privind Investițiile (EIBIS), majoritatea firmelor din Uniunea Europeană și Statele Unite se așteaptă ca focarul COVID-19 să aibă un impact pe termen lung asupra utilizării tehnologiilor digitale, mai mult de o treime din firmele așteptându-se să le fie afectate serviciile și portofoliul de produse sau lanțul de aprovizionare. Acest lucru se datorează faptului că investițiile se prăbușesc din cauza pandemiei, iar multe firme ar putea să nu se adapteze noii realități digitale, alegând să se concentreze asupra strategiilor de supraviețuire pe termen scurt, care  pot întârzia sau anula investițiile în activități de inovare, ceea ce va împiedica crearea, transferul și adoptarea de noi tehnologii. Astfel, firmele din UE trebuie să își reevalueze contextul operațional și să investească proactiv, să inoveze și să se adapteze pentru a-și asigura durabilitatea și capacitatea de a prospera în noul mediu, este recomandarea făcută de specialiști în Raportul de Investiții pentru 2020/2021 al Băncii Europene de Investiții (BEI), intitulat „Construirea unei Europe mai inteligente și mai ecologice în era COVID-19”.

Uniunea Europeană, în urma SUA la inovare digitală și adoptarea tehnologiilor digitale

În ciuda acestor necesități și a faptului că se află în fruntea revoluției tehnologice, Uniunea Europeană investește mai puțin în cercetare și dezvoltare (C&D) ca procent din produsul intern brut (PIB) față de alte economii majore. Acest nivel mai scăzut de cercetare și dezvoltare poate avea implicații negative asupra inovării și creșterii pe termen lung. Cheltuielile mai mici din cercetare și dezvoltare sunt cauza decalajului înregistrat de UE în ceea ce privește obiectivele de cercetare și dezvoltare.

Uniunea Europeană este în urmă nu numai în ceea ce privește inovarea digitală, ci și în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor digitale. Ratele de adopție digitală sunt mai mici pentru firmele din UE decât pentru firmele din SUA. Firmele care au implementat tehnologii digitale, în special cele care utilizează mai multe tehnologii, tind să funcționeze mai bine decât firmele non-digitale. Ele investesc mai mult, sunt mai inovatoare, au practici de management mai bune, cresc mai repede și creează locuri de muncă mai bine plătite.

Firmele digitale sunt, de asemenea, mai susceptibile la a investi pentru a face față provocărilor schimbărilor climatice, cum ar fi pregătirea pentru evenimente meteorologice extreme și reducerea emisiilor de carbon. Acestea fiind spuse, firmele din UE tind să investească mult mai mult în aceste domenii decât firmele din SUA, în ciuda faptului că au rate de adopție digitală mai mici. Astfel, pentru a încuraja redresarea ecologică și pentru a aborda impactul pe termen lung al COVID-19, Uniunea Europeană va trebui să creeze condiții mai bune pentru inovare și digitalizare.

Investiții intangibile/necorporale în Uniunea Europeană și Statele Unite

Investițiile intangibile/necorporale (cheltuieli pentru cercetare – dezvoltare, crearea sau preluarea de rețele de distribuție pe piața națională sau europeană, cumpărare de patente și brevete) în Uniunea Europeană și în statele Unite ale Americii în cercetare și dezvoltare reprezintă o componentă importantă a performanței întreprinderilor, dar alte tipuri de active necorporale – inclusiv gestionarea software-ului și a datelor, formarea angajaților și capitalul organizațional – sunt din ce în ce mai importante. Conform datelor EIBIS, firmele din Uniunea Europeană și statele Unite au alocat 36% din totalul investițiilor lor necorporale în 2019 pe:  cercetare și dezvoltare, software și gestionarea datelor, formarea angajaților și îmbunătățirea proceselor organizaționale și de afaceri.

În cadrul Uniunii Europene, cota investițiilor cheltuite pe active necorporale este mai mică în Europa Centrală și de Est (26%) decât în Europa de Vest și de Nord (37%) sau în Europa de Sud (36%). 

Întreprinderile producătoare au tendința de a investi mai mult în cercetare și dezvoltare decât întreprinderile din alte sectoare, în timp ce întreprinderile din sectorul serviciilor alocă o cotă mai mare de investiții pentru software și date, rețele informatice și activități de internet.

Întreprinderile producătoare din Uniunea Europeană au alocat 13% din totalul investițiilor pentru cercetare și dezvoltare și 9% pentru software și date în 2019 . În aceeași perioadă, firmele din UE în domeniul serviciilor au alocat doar 4% cercetării și dezvoltării, dar peste 19% software-ului și datelor. Modelul pentru firmele americane este foarte similar. În general, mașinile și echipamentele rămân cel mai important domeniu de investiții pentru toate întreprinderile, chiar și pentru cele din domeniul serviciilor.

Firmele care investesc mai mult în active necorporale tind să fie mai productive și mai inovatoare. De asemenea, sunt mai predispuse să dezvolte sau să introducă noi produse, procese sau servicii. Ca atare, firmele mai inovatoare tind să raporteze că pandemia va avea un impact pozitiv pe termen lung asupra utilizării tehnologiilor digitale.

Majoritatea firmelor din Uniunea Europeană (52%) și Statele Unite (56%) se așteaptă ca pandemia să stimuleze digitalizarea, de exemplu pentru a preveni întreruperea afacerii sau pentru a îmbunătăți comunicarea cu clienții, furnizorii și angajații. În Uniunea Europeană, opiniile firmelor cu privire la impactul pandemiei depind de profilurile lor de inovare. În timp ce doar 46% dintre firmele neinovatoare se așteaptă ca utilizarea tehnologiilor digitale să crească pe termen lung din cauza pandemiei, această pondere crește la 54% pentru cei care adoptă și dezvoltatori și la 59% pentru inovatorii incrementali și de vârf. Relația este mai puțin clară pentru Statele Unite, unde o mare parte a firmelor care nu inovează se așteaptă, de asemenea, ca COVID-19 să stimuleze digitalizarea.

Adoptarea tehnologiilor digitale în Uniunea Europeană și Statele Unite

Digitalizarea este indispensabilă pentru prevenirea întreruperii activității companiilor, organizarea muncii de la distanță, îmbunătățirea comunicării cu clienții, furnizorii și angajații și vânzarea de produse și servicii online.

Ratele de adoptare a tehnologiilor digitale sunt mai mici pentru firmele din UE decât pentru firmele din SUA. În 2020, 37% dintre firmele din Uniunea Europeană nu au implementat nicio tehnologie digitală, comparativ cu doar 27% din firmele din Statele Unite. Ponderea firmelor cu cel puțin o tehnologie digitală a crescut comparativ cu rezultatele sondajului EIBIS de anul trecut, atât în ​​Uniunea Europeană, cât și în Statele Unite. Cu toate acestea, Uniunea Europeană nu și-a redus decalajul digital cu Statele Unite.

Diferența dintre ratele de adoptare digitală între Uniunea Europeană și Statele Unite este deosebit de mare în sectoarele construcțiilor și serviciilor. Ponderea firmelor de construcții care nu sunt digitalizate este de 60% în Uniunea Europeană, comparativ cu doar 23% în Statele Unite. Diferența dintre ratele de adopție digitală între firmele din UE și SUA este de 12 puncte procentuale în servicii, 6 puncte procentuale în sectorul infrastructurilor și 3 puncte procentuale în industria de prelucrare.

Firmele din UE au rate de adopție mai mici pentru internetul obiectelor decât firmele din SUA. Datele privind tehnologiile digitale specifice din cele patru sectoare (manufactură, servicii, infrastructură, construcții) indică faptul că diferențele între ratele de adopție din Uniunea Europeană și Statele Unite sunt determinate de ratele mai mici de adopție a tehnologiilor internetului obiectelor, cum ar fi dispozitivele electronice care comunică între ele fără asistență. În plus, firmele de construcții americane folosesc drone mai des decât firmele din Uniunea Europeană.

Dimensiunea firmelor și segmentarea pieței împiedică adoptarea tehnologiilor digitale de către firmele europene. Firmele din UE sunt, în medie, mai mici decât firmele din SUA. Investițiile în tehnologiile digitale implică adesea costuri fixe ridicate, facilitând adoptarea (a uneia sau a mai multor tehnologii) de către firmele mai mari, care pot împărți costurile pe un flux de venituri mai mare. Fragmentarea pieței în Uniunea Europeană împiedică firmele să adopte rapid tehnologii digitale, împiedicând totodată firmele din UE să reducă decalajul în raport cu corespondentele din SUA.

Firmele digitalizate se dezvoltă mai repede decât firmele care nu au implementat tehnologiile digitale. Este mai probabil ca firmele digitale să fi angajat noi angajați în ultimii trei ani, atât în Uniunea Europeană, cât și în Statele Unite, în timp ce o pondere mai mare a firmelor non-digitale stagnează la acest capitol.

De asemenea, firmele digitalizate plătesc salarii mai mari în medie. Mulți economiști susțin că tehnologiile digitale – cum ar fi inteligența artificială, învățarea automată și roboții industriali – au un impact asupra ocupării forței de muncă, a salariilor, a cererii de competențe și a polarizării locurilor de muncă din cauza automatizării și a schimbărilor tehnologice orientate spre abilități.

Analiza bazată pe sondajul EIBIS arată că firmele care au adoptat mai multe tehnologii tind să plătească salarii mai mari. În timp ce digitalizarea poate avea un efect perturbator asupra ocupării forței de muncă și a sarcinilor, locurile de muncă create de firmele digitalizate par să fie adesea relativ bine plătite. În comparație cu alte regiuni, salariile sunt mai mici în Europa Centrală și de Est, iar prima salarială pentru firmele digitalizate este mai slabă. 

Continue Reading

CONSILIUL UE

Cazul Navalnîi: Țările UE îl trimit pe Înaltul Reprezentant Josep Borrell la Moscova pentru a transmite “mesaje ferme” privind eliberarea opozantului rus

Published

on

© European Union, 2021

Miniștrii de externe din țările UE au convenit luni cu Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politică de securitate, Josep Borrell, ca acesta să efectueze o vizită la Moscova în timp ce statele membre au cerut din nou eliberarea necondiționată a opozantului Aleksei Navalnîi, preconizând totodată să adopte sancțiuni dacă preşedintele rus Vladimir Putin va continua reprimarea opoziţiei.

Țările UE “consideră complet inacceptabile” arestarea lui Aleksei Navalnîi și reprimarea manifestanților în timpul demonstrațiilor ce au avut loc sâmbătă, a afirmat șeful diplomației europene după reuniunea miniștrilor de externe.

“Consiliul a condamnat arestările în masă, brutalitatea forțelor de ordine în timpul protestelor de sâmbătă și facem apel la Rusia să-l elibereze pe domnul Navalnîi și pe toți cei reținuți”, a spus Borrell.

Înaltul Reprezentant a spus că va efectua o vizită la Moscova, precizând însă că va răspunde astfel unei invitații primite din partea șefului diplomației ruse, Serghei Lavrov.

“Am informat Consiliul despre intenția mea de a face o vizită la Moscova (…) care va avea loc în prima săptămână din februarie. Va fi o bună oportunitate să discut cu omologul meu rus toate problemele relevante și pentru a transmite mesaje ferme despre actuala situație”, a detaliat Josep Borrell.

O sursă diplomatică a precizat pentru AFP că “Josep Borrell va da raportul în legătură cu situaţia din Rusia în timpul următoarei reuniuni a miniştrilor de externe ai ţărilor din UE, pe 22 februarie”, informează Agerpres.

Adoptarea de sancţiuni a fost discutată luni de miniştrii afacerilor externe ai ţărilor din UE, însă ei au decis că este “prematur” să se recurgă la această opţiune. “Sancţiunile sunt un instrument util, însă trebuie să aşteptăm să vedem ce se întâmplă la Moscova”, a adăugat un alt diplomat.

Europenii cer de o săptămână eliberarea lui Aleksei Navalnîi, arestat pe 17 ianuarie la revenirea sa la Moscova după ce a fost tratat în Germania în urma otrăvirii sale cu un agent neurotoxic. UE a aplicat sancţiuni împotriva mai multor membri ai anturajului preşedintelui rus, pentru presupusă implicare în această tentativă de asasinat. Mai mult, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, l-a contactat telefonic, vineri, pe Vladimir Putin, pentru a cere eliberarea lui Navalnîi. Anterior, Parlamentul European a cerut „oprirea imediată” a finalizării gazoductului Nord Stream 2 și revizuirea relațiilor UE-Rusia după arestarea lui Aleksei Navalnîi, într-o rezoluție adoptată în aceeași zi cu 581 voturi pentru, 50 împotrivă și 44 abțineri.

Dintre miniștrii de externe care au susținut o abordare fermă față de Rusia se disting cei ai Germaniei, Lituaniei, Luxemburgului și României.

“UE trebuie să trimită un mesaj foarte clar şi hotărât pentru a transmite că aceasta nu este acceptabil. Avem un regim de sancţiuni pentru încălcări ale drepturilor omului şi cred că trebuie utilizat”, a susţinut luni dimineaţa şeful diplomaţiei lituaniene, Gabrielus Landsbergis.

“Principiile statului de drept trebuie de asemenea să se aplice în Rusia şi aşteptăm ca cei care au manifestat paşnic şi pentru arestarea cărora nu a existat niciun motiv să fie eliberaţi imediat”, a insistat și şeful diplomaţiei germane Heiko Maas.

“Un Navalnîi liber ar permite o nouă şi mai bună relaţie între UE şi Rusia. Am discuta despre cooperare cu Rusia în prezent şi în viitor, în loc de sancţiuni”, a subliniat și şeful diplomaţiei luxemburgheze Jean Asselborn.

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a reiterat luni, la Bruxelles, condamnarea de către România a arestării opozantului Aleksei Navalnîi de către autoritățile ruse, calificând această acțiune drept “inacceptabilă”.

“România condamnă arestarea domnului Navalnîi, care este inacceptabilă”, iar “represiunea față de opoziție, doar pentru faptul că este opoziție, este inacceptabilă și nedemocratică”, a transmis Aurescu, care a susținut declarații de presă la sosirea la Consiliul Afaceri Externe.

Mai mult, în timpul reuniunii miniștrilor de externe europeni, Bogdan Aurescu a reafirmat nevoia unei abordări unitare, principiale și coordonate a dialogului UE cu Rusia, orice contacte ale oficialilor europeni cu autoritățile ruse trebuind să fie pregătite minuțios, transparent și în conformitate cu interesele și principiile politicii europene comune care privește relațiile UE-Rusia.

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN8 hours ago

Angela Merkel l-a invitat pe Joe Biden la Berlin: Germania este gata să își asume responsabilitate internațională alături de partenerii europeni și transatlantici

U.E.11 hours ago

Raport BEI: Investițiile în digitalizare, esențiale pentru o „Europă mai ecologică și inteligentă în era COVID”. UE, în urma SUA la inovare digitală și adoptarea tehnologiilor digitale

CONSILIUL UE12 hours ago

Cazul Navalnîi: Țările UE îl trimit pe Înaltul Reprezentant Josep Borrell la Moscova pentru a transmite “mesaje ferme” privind eliberarea opozantului rus

COMUNICATE DE PRESĂ12 hours ago

New Strategy Center și think tank-uri din Ucraina au discutat despre riscurile generate de militarizarea regiunii Mării Negre

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, întâlnire cu ambasadorul Franței la Chișinău: Dorim dezvoltarea relațiilor economice și multiplicarea investițiilor franceze în țara noastră

CHINA14 hours ago

Forumul de la Davos: Președintele Chinei avertizează împotriva unui “nou război rece” și critică “perturbarea lanţurilor de aprovizionare”

CONSILIUL UE14 hours ago

România cere un mecanism UE pentru accesul Republicii Moldova și al celorlalte țări partenere la vaccinul anti-COVID-19: UE nu poate fi în siguranță și sănătoasă dacă vecinii ei nu sunt în siguranță și sănătoși

Daniel Buda15 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda: Piața unică este principalul motor economic al Uniunii Europene

CONSILIUL UE15 hours ago

Bogdan Aurescu, la reuniunea miniștrilor de externe din UE: România condamnă arestarea lui Aleksei Navalnîi, care este inacceptabilă

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană actualizează recomandările privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE, în contextul depistării unor noi tulpini de coronavirus

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac6 days ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE6 days ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac7 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.2 weeks ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA3 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending