Comisia pentru Afaceri Juridice (JURI) a Parlamentului European a votat în unanimitate pentru ridicarea imunității lui Andrea Cozzolino și Marc Tarabella, cei doi deputați europeni implicați în scandalul de corupție Qatargate, deschizând calea pentru un vot final joi, în plen, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Adrián Vázquez Lázara, deputatul spaniol Renew, care prezidează comisia, a transmis pe Twitter că JURI a votat asupra sorții celor doi eurodeputați cu 23 de voturi pentru și niciunul împotrivă în fiecare caz. Parlamentul, reunit în plen, trebuie acum să revoce privilegiul legal de care se bucură deputații europeni pentru ca justiția din Belgia să-i investigheze și eventual să-i pună sub acuzare.

Following the request of the Belgian authorities, @EP_Legal has decided, by unanimity, to waive the immunities of two Members of the European Parliament.

Marc Tarabella:👍23, 👎0, ⭕️0
Andrea Cozzolino:👍23, 👎0, ⭕️0

— Adrián Vázquez Lázara 🇪🇦🇪🇺 (@AdrianVL1982) January 31, 2023

Manon Aubry, co-lidera grupului Stângii din Parlament și europarlamentar coordonator al ambelor dosare, a declarat jurnaliștilor că votul comisiei s-a desfășurat „fără surprize” și că întregul Parlament va organiza joi un vot final privind ridicarea imunității celor doi eurodeputați.

Immunités de Tarabella & Cozzolino: la commission JURI adopte à l’unanimité mes rapports en faveur de la levée, à confirmer en plénière jeudi.

La justice avance.

Malheureusement, le Parlement 🇪🇺 n’est pas aussi efficace pour adopter les réformes contre la corruption. #Qatargate

— Manon Aubry (@ManonAubryFr) January 31, 2023

„Sper că vom avea un vot similar și va fi dovada că justiția își poate face treaba”, a spus aceasta. O a doua persoană din sală a confirmat planul de a finaliza joi ridicarea imunității.

Cozzolino – un deputat socialist italian care a prezidat Comisia parlamentară UE-Maroc – și socialistul belgian Tarabella, au fost implicați în scandalul de corupție care implică actuali și foști europarlamentari și lobbyiști acuzați că au primit bani în schimbul influențării activității Parlamentului în favoarea Qatarului și Marocului. Ambii eurodeputați au negat cu tărie că ar fi comis vreo infracțiune.

Au apărut detalii vagi despre presupusa implicare a lui Tarabella, inclusiv rapoarte din presa belgiană potrivit cărora acesta ar fi primit 120.000 de euro de la Pier Antonio Panzeri, fostul europarlamentar aflat în centrul scandalului ca persoană de legătură pentru guvernele qatarez și marocan.  Panzeri a ajuns la o înțelegere cu procurorii la începutul lunii ianuarie, ceea ce a stârnit temeri că cercul celor implicați s-ar putea extinde la mai mulți europarlamentari.

Cozzolino și Tarabella riscă să fie investigați oficial de autoritățile belgiene imediat după votul de joi.

Procurorii federali belgieni au cerut pe 2 ianuarie ridicarea imunității celor doi eurodeputați, ceea ce a determinat-o pe președinta Parlamentului, Roberta Metsola, să promită că va acționa rapid în această privință.

Eurodeputatul Vasile Blaga (PNL, PPE), membru al Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne din Parlamentul European, a estimat într-o evaluare remisă CaleaEuropeană.ro că rezultatele alegerilor din Austria asupra extinderii Schengen ”nu sunt optimiste” și că ”mai degrabă ne încurcă decât ne ajută”.

”Observ un entuziasm nefiresc privind rezultatul alegerilor din Austria. Scăderea procentelor Partidului Popular Austriac (OVP), partidul cancelarului Nehammer, are relevanță doar pe planul politic intern al Austriei. În privința consecințelor pe care acest rezultat le are asupra extinderii Schengen, ele nu sunt optimiste. Trebuie remarcat faptul că procentele pierdute de partidul lui Nehammer se regăsesc în cele ale extremei drepte (FPO – Partidul Libertății) al cărei discurs anti-migrație va deveni, probabil, și mai radical în următoarea perioadă”, a apreciat Blaga în mesajul mai sus menționat.

Conform acestuia, ”rezultatul alegerilor ne prezintă o tendință care se manifestă în planul societății austriece, un răspuns la o situație de criză a migrației care, desigur, nu are nicio legătură directă cu România”.

În pofida acestui fapt, ”în actualul context rezultatul alegerilor din Austria mai degrabă ne încurcă decât ne ajută”, semnalează eurodeputatul.

”În opinia mea, trebuie să ne concentrăm mai puțin pe rezultatul alegerilor din Austria și, în schimb, să continuăm eforturile în plan diplomatic. Subiectul Schengen nu trebuie să se stingă, trebuie menținut treaz, demersurile din zona diplomatică trebuie să continue. La fel, în Parlamentul European, toate delegațiile europarlamentarilor români trebuie să acționeze și să comunice la unison și permanent pe subiectul integrării României și Bulgariei în spațiul Schengen”, este apelul lansat de Vasile Blaga.

Partidul Popular Austriac (OeVP, conservatorii aflaţi la putere) şi-a pierdut majoritatea absolută la alegerile regionale desfăşurate duminică în cel mai mare land din Austria, înregistrând o scădere de circa 10 puncte procentuale, în timp ce Partidul Libertăţii (FPOe), de extremă dreapta, a obţinut cel mai bun rezultat al său de până acum, conform Agerpres.

Citiți și:

Bogdan Aurescu anunță că România și Austria vor demara “discuții la nivel de experți în perioada imediat următoare”: Rezultatul alegerilor arată absenţa impactului folosirii temei Schengen

OeVP, marcat de anchete de corupţie, dar şi de crizele globale, a ajuns la 39,8% – cel mai slab rezultat din 1945 – şi şi-a pierdut majoritatea absolută din parlamentul Austriei inferioare şi probabil şi în guvernul regional. În schimb, FPOe a întrunit 24,5%, cel mai bun rezultat al său de până acum în provincia estică.

Olanda și Austria și-au exprimat săptămâna trecută, în timpul unei întrevederi între premierul Mark Rutte și cancelarul Karl Nehammer, dorința de a solicita împreună soluții în lupta împotriva migrației ilegale în cadrul summitului special al UE din februarie, cele două state opunându-se în acest moment extinderii spațiului Schengen.

Dacă Austria nu dă semne că și-a reconsiderat poziția, Olanda parte să practice un dublu mesaj. În cadrul vizitei sale în România, ministrul batav de externe, Wopke Hoekstra, a avut întrevederi cu mai mulți oficiali de la București, între care omologul Bogdan Aurescu, premierul Nicolae Ciucă și președintele Klaus Iohannis, asigurându-i pe aceștia de sprijinul țării sale pentru aderarea României la Schengen.

Eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) solicită premierul României, Nicoale Ciucă, printr-o scrisoare deschisă să ”demareze procedura de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos” cu privire la aderarea României la spațiul Schengen.

Acesta a explicat că ”un proces la Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu suspendă negocierile”, ci ”doar schimbă datele problemei și arată că România știe, în sfârșit, să se apere cu instrumentele oferite de UE”.

”Vă solicit ca, în numele Guvernului României, să faceți toate demersurile necesare, astfel încât românii să poată circula liber în spațiul Schengen. Concret, să demarați procedura de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene privind nelegalitatea dreptului de veto exprimat de Austria și Țările de Jos la ședința Consiliului JAI din 8 decembrie 2022. În condițiile în care lucrurile sunt foarte clar stipulate în Tratate și în Acordul Schengen, avem elemente suficient de puternice pentru a susține o acțiune la CJUE. Românii trebuie să beneficieze de aceleași drepturi ca orice alt cetățean european, conform Tratatelor constitutive ale UE. Încălcarea acestora este sancționabilă de către CJUE, existând chiar precedente cu privire la acțiuni de succes din partea României”, a explicat Tomac în scrisoare.

În viziunea sa, acest demers este unul ”legitim din perspectivă juridică” și reprezintă ”o chestiune de onoare”.

Pentru a-și susține argumentul, eurodeputatul a listat o serie de dispoziții legale care au fost încălcare de cele două țări în cadrul ședinței Consiliului justiție și afaceri interne din 8 decembrie, și anume:

”Înainte să ne acorde alții drepturile, trebuie să înțelegem că 20 de milioane de români sunt cetățeni europeni și un drept esențial le-a fost încălcat.

În viziunea sa, acest demers este unul ”legitim din perspectivă juridică” și reprezintă ”o chestiune de onoare”.

Pentru a-și susține argumentul, eurodeputatul a listat o serie de dispoziții legale care au fost încălcare de cele două țări în cadrul ședinței Consiliului justiție și afaceri interne din 8 decembrie, și anume: