Într-o rezoluție non-legislativă, dar cu rol de declarație politică, adoptată marți cu o majoritate covârșitoare, Parlamentul European afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație, iar acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023.

Rezoluția a fost adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri.

Constatând că spațiul Schengen este „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”, eurodeputații critică faptul că statele membre nu au luat încă o decizie privind admiterea Bulgariei și României, deși cele două țări îndeplinesc de mult timp condițiile necesare. Menținerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie și are un impact negativ asupra vieții lucrătorilor mobili și a cetățenilor, potrivit eurodeputaților. Obstrucționarea importurilor, a exporturilor și a liberei circulații a mărfurilor din porturi dăunează, de asemenea, pieței unice a UE.

Potrivit unui textului rezoluției consultat de CaleaEuropeană.ro, Parlamentul European ”reaminteşte că toate condiţiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria au fost deja îndeplinite de ambele state membre în 2011”, 

În documentul de șapte pagini, Parlamentul European își reafirmă poziţia de lungă durată, astfel cum a fost exprimată în rezoluţia sa din 11 decembrie 2018, în sprijinul aplicării integrale a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România şi se declară descurajat de faptul că, în ultimii 11 ani, Consiliul nu a reuşit să adopte o decizie privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Bulgaria şi România, în pofida apelurilor repetate în acest sens, atât din partea Comisiei Europene, cât şi a Parlamentului European.

Totodată, eurodeputații salută ”disponibilitatea României şi a Bulgariei de a găzdui în mod voluntar o misiune de informare, ceea ce constituie o expresie a principiului cooperării loiale şi încrederii reciproce din partea acestor state, deşi au îndeplinit deja toate cerinţele legale şi nu există motive pentru evaluări suplimentare”.

Rezoluția a fost depusă de şase grupuri politice din Parlamentul European – PPE, S&D, Renew Europe, Verzi, Conservatorii și Reformiștii Europeni şi Stânga. Printre inițiatori se numără toți eurodeputații români. Este vorba despre Rareş Bogdan, Vasile Blaga, Cristian Buşoi, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Marian-Jean Marinescu, Dan Motreanu, Siegfried Mureşan, Vlad Nistor, Traian Băsescu, Eugen Tomac, Lorant Vincze și Iuliu Winkler (din grupul PPE), Dan Nica (din grupul S&D) în calitate de șef și reprezentant al delegației europarlamentarilor români social-democrați, Vlad Botoș, Dacian Cioloş, Vlad Gheorghe, Alin Mituţa, Dragoş Pîslaru, Nicolae Ştefănuţă, Ramona Strugariu și Dragoş Tudorache (grupul Renew) şi Cristian Terheş (grupul ECR).

Parlamentul European nu are nici o putere în procesul de aderare a unui stat membru la Schengen, dar rezoluțiile sale au rolul de declarații politice prin care eurodeputații pot intensifica presiunile adresa Consiliului UE, instituția abilitată să decidă asupra extinderii spațiului de liberă circulație.

Documentul este adoptat ca urmare a dezbaterii care a avut loc în sesiunea plenară din perioada 3-7 octombrie.

Atunci, reprezentanții principalelor grupuri politice din Parlamentul European – PPE, S&D și Renew Europe – au solicitat aderarea cât mai curând posibilă a României și a Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen, precum și a Croației, în cadrul unei dezbateri organizate în hemiciclul sesiunii plenare a Parlamentului European de la Strasbourg.

Anterior, președinția cehă a Consiliului UE a asigurat că depune eforturi pentru adoptarea în luna decembrie a deciziei Consiliului UE privind aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen, iar Comisia Europeană, prin vocea vicepreședintelui Margaritis Schinas, a cerut adoptarea unei decizii istorice prin care statele membre să lase cetățenii din România, Bulgaria și Croația să beneficieze “pe deplin de succesul nostru prețuit în spațiul Schengen, făcându-ne mai puternici”.

Tema a căpătat avânt politic după ce cancelarul german Olaf Scholz a utilizat prilejul unui discurs privind viitorul UE pentru a afirma că “România, Bulgaria și Croația îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru calitatea de membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen” și că va acționa în acest sens. Aderarea României la Schengen este susținută și de către Franța și majoritatea țărilor UE, ultimul stat membru care mai rămâne de convins fiind Olanda.

Susținută de peste un deceniu de către Comisia Europeană și Parlamentul European, aderarea României, Bulgariei și a Croației la spațiul Schengen poate fi decisă printr-un vot în unanimitate la nivelul formațiunii Justiție și Afaceri Interne a Consiliului Uniunii Europene.

Aflat săptămâna trecută într-o vizită în România, premierul olandez Mark Rutte a avut o atitudine rezervată. El a afirmat că Olanda nu este, în principiu, împotriva aderării României la Schengen, însă a subliniat că trebuie îndeplinite toate condițiile, invocând Mecanismul de Cooperare și Verificare prin care România încă este monitorizată și problematica statului de drept.

Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.

Eurodeputații au solicitat ca Bulgaria și România să fie pe deplin admise în spațiul Schengen în mai multe rânduri, de exemplu în rezoluția din 2018 pe această temă, în rezoluția din 2020 referitoare la situația spațiului Schengen în contextul pandemiei și într-un raport din 2021 privind funcționarea spațiului de liberă circulație.

În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.