Connect with us

U.E.

Rezoluție privind statul de drept adoptată de PPE, cel mai mare și influent partid european: Corupția reprezintă o amenințare la adresa democrației și justiției sociale

Published

on

Partidul Popular European a adopat miercuri la Congresul său aflat în desfășurare la Helsinki o rezoluție prin care solicită să fie respectate valorile și libertățile pe care se fundamentează Uniunea Europeană. Potrivit unor oficiali care iau parte la reuniune, această rezoluție este un mesaj îndreptat spre premierul Viktor Orban, dar cancelarul austriac Sebastian Kurz a dat o declarație, făcând trimitere și la alte state, printre acestea numărându-se și România.

Foto: PPE/ Flickr.com

”Extremismul populist şi naţionalist, dezinformarea, discriminarea şi ameninţările la adresa statului de drept reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa libertăţii şi democraţiei în Europa după căderea Cortinei de Fier”, este precizat în textul rezoluției.

”Subliniem că UE se bazează pe valorile respectului demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept (…) Cerem tuturor membrilor PPE şi asociaţiilor să respecte, să protejeze şi să promoveze aceste principii. Suntem convinși că corupția reprezintă o amenințare gravă la adresa statului de drept, a democrației, drepturile omului și justiția socială. Ea împiedică dezvoltarea economică și pune în pericol stabilitatea instituțiilor democratice și bazele morale ale societății. Transparenţa, responsabilitatea, integritatea electorală, procesele corecte, mass-media independente și societatea civilă sunt elemente cruciale pentru combaterea corupției”, se mai spune în același document.

Deși rezoluția nu face trimitere explicită la Ungaria, oficiali din Partidul Popular European au declarat că este un mesaj îndreptat către premierul ungar, Viktor Orban, prezent la Helsinki, și către partidul său, Fidesz.

La rândul său, cancelarul austriac Sebastian Kurz, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a spus că valorile blocului comunitar sunt ”sacre (…) indiferent din ce partid face parte şeful de guvern şi indiferent dacă este vorba despre Ungaria, România, Polonia, Malta, Grecia, Italia”, anunță Agerpres

Reamintim că Polonia și Ungaria sunt statele împotriva cărora a fost activat articolul 7 din Tratatul Uniunii Europene ca urmare a derapajelor de la valorile europene.

România s-a aflat și ea sub lupa instituțiilor europene, organizându-se luna trecută o dezbatere în Parlamentul European privind situația statului de drept din țara noastră.

Partidul Popular European a sprijinit inițiativa legislativului european din 12 septembrie, aceea de a activa articolul 7 împotriva Ungariei, cerere care invocă o serie de motive, printre care corupţia, situaţiei statului de drept şi acţiunile împotriva migraţiei, ceea ce ar putea conduce în final la suspendarea dreptului de vot al Ungariei în Consiliul Uniunii Europene, cu condiţia unui vot unanim în acest sens al tuturor celorlalte state din UE.

În pofida acestui fapt, PPE a evitat să ia o hotărâre cu privire la excluderea partidului premierului Viktor Orban, Fidesz, din acest grup politic, idee cu care nici președintele PPE, Joseph Daul, nu rezonează. ”Aşa cum am spus-o de multe ori, în fiecare familie există un copil teribil. Dar eu prefer să păstrez în familie copilul teribil şi să-l fac să asculte”, a afirmat Daul înaintea deschiderii congresului.

În ceea ce privește modul în care se poziționeză cei doi candidați aflați în cursa internă a PPE pentru obținerea poziției de Spitzenkandidat față de această chestiune, se pare că există o diferență.

Citiți și:

Alexander Stubb versus Manfred Weber. Cine sunt liderii PPE care au intrat în cursa pentru ocuparea funcției lui Jean-Claude Juncker

Dacă Alexander Stubb a cerut membrilor celul mai influent partid politic să ia în calcul excluderea din PPE a premierului de centru-dreapta al Ungariei, Viktor Orban,dex contracandidatul său, Manfred Weber, care, cel mai probabil va deveni candidatul cap de listă al Partidului Popular European în cursa pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, a adoptat un ton mai conciliant, făcând apel la dialog.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Marian-Jean Marinescu

Marian-Jean Marinescu a votat în Parlamentul European pentru inițiativa de angajare a tinerilor: ”Suntem datori să venim în sprijinul celor mai vulnerabili”

Published

on

© European Union 2018 - Source : EP

Europarlamentarul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE) salută rezoluția Parlamentului European prin care solicită creșterea fondurilor alocate Inițiativei pentru angajarea tinerilor – Youth Employment Initiative, rezoluție pe care a și votat-o în cadrul sesiunii plenare.

”Șomajul în rândul tinerilor este una dintre marile probleme ale Uniunii Europene și ale României. Pentru a veni în sprijinul lor, suntem datori să venim în sprijinul celor mai vulnerabili cetățeni și din păcate, mulți tineri sunt vulnerabili în fața acestui recul economic”,  a menționat într-un mesaj postat pe pagina de Facebook.

Rezoluția a fost votată cu 55 de voturi pentru, 128 împotrivă și 10 abțineri, solicitând măsuri radicale pentru a atenua șomajul în rândul tinerilor, potrivit comunicatului oficial. 

”Prin aprobarea acestei propuneri a Comisiei Europene în plenul Parlamentului European, bugetul programului dedicat reducerii șomajului în rândul tinerilor a fost suplimentat cu peste 28 milioane euro, astfel încât bugetul final pentru anul 2020 ajunge la 145 milioane euro”, mai explică Marian-Jean Marinescu.

Potrivit deputatului european, ”pandemia coronavirus a generat atât o criză de sănătate, cât și una economică, care afectează puternic piața muncii.”

Fondurile sunt alocate pentru a le oferi tinerilor posibilitatea de a-și continua educația prin stagii de ucenicie, training sau alte forme de profesionalizare, precum și pentru găsirea unui loc de muncă.

Prin intermediul NextGenerationEU și al viitorului buget al UE, Comisia a propus deja oportunități semnificative de finanțare din partea UE pentru ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor. Cel puțin 22 de miliarde euro ar trebui să fie cheltuite pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor.

Citiți și: Comisia Europeană lansează noi măsuri pentru sprijinirea ocupării forței de muncă în rândul tinerilor: Cel puțin 22 de miliarde de euro ar trebui cheltuite pentru viitoarea generație

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Europarlamentarii militează pentru o ”Uniune Europeană a sănătății” și solicită crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății

Published

on

© European Union 2019- Source : EP

Europarlamentarii, reuniți în sesiune plenară, au votat o rezoluție prin care și-au stabilit principiile viitoarei strategii a Uniunii Europene în domeniul sănătății publice după COVID-19, dorind să creeze o ”Uniune Europeană a sănătății”. 

Rezoluția fost adoptată vineri cu 526 voturi pentru, 105 împotrivă și 50 abțineri, potrivit comunicatului Legislativului.

Eurodeputații subliniază necesitatea de a desprinde învățămintele corespunzătoare în urma crizei provocate de COVID-19 și de a se angaja într-o cooperare mult mai solidă în domeniul sănătății pentru a crea o ”Uniune Europeană a Sănătății”.

Aceasta ar trebui să includă standarde minime comune pentru asistența medicală de calitate, pe baza testelor de rezistență a sistemelor de sănătate ale statelor membre pentru a identifica punctele slabe și a verifica dacă sunt pregătite pentru o posibilă resurgență a COVID-19.

Rezoluția solicită crearea rapidă a unui mecanism european de răspuns în domeniul sănătății, pentru a răspunde tuturor tipurilor de crize sanitare, pentru a consolida coordonarea operațională la nivelul UE și pentru a monitoriza constituirea și utilizarea rezervei strategice de medicamente și echipamente medicale.

Viitoarea strategie farmaceutică a UE trebuie să conțină măsuri pentru ca medicamentele esențiale să fie disponibile imediat în Europa. Trebuie instituite lanțuri de aprovizionare diversificate, pentru a garanta accesul la prețuri accesibile în orice moment.

Eurodeputații au salutat noul program UE de 9.4 miliarde EUR dedicat domeniului sănătății (EU4Health), considerând necesitatea investițiilor și angajamentelor pe termen lung.

De asemenea, sceștia solicită instituirea unui fond UE dedicat consolidării infrastructurii spitalicești și a serviciilor de sănătate. În plus, trebuie consolidate agențiile europene de sănătate, ECDC și EMA, precum și cercetarea comună în domeniul sănătății.

Având în vedere continuarea crizei provocate de COVID-19, eurodeputații și-au reiterat, de asemenea, solicitarea de a se asigura un acces rapid, echitabil, egal și la prețuri accesibile, pentru toate persoanele din întreaga lume, la viitoarele vaccinuri și tratamente pentru COVID-19, când acestea vor fi disponibile.

Achizițiile publice comune ale UE trebuie să fie utilizate în mod mai sistematic pentru a evita concurența dintre statele membre atunci când este în joc sănătatea publică.

Responsabilitatea principală pentru sănătatea publică și, în special, pentru sistemele de sănătate revine statelor membre. Cu toate acestea, UE joacă un rol important în îmbunătățirea sănătății publice, prevenirea și gestionarea bolilor, atenuarea surselor de pericol pentru sănătate și armonizarea strategiilor în materie de sănătate între statele membre.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bulgaria și Croația au aderat la anti-camera zonei euro. Comisia Europeană salută intrarea celor două țări în mecanismul ratelor de schimb, pre-condiție pentru aderarea la euro

Published

on

© European Central Bank/ Flickr

Comisia Europeană a salutat vineri seară decizia celor 19 țări membre ale zonei euro și a Băncii Centrale Europene de a include leva bulgară și kuna croată în mecanismul ratelor de schimb (ERM-II), considerat anti-camera zonei euro și care este o perioadă obligatorie de doi ani, înainte de adoptarea monedei euro.  De asemenea, executivul european a salutat decizia Consiliului guvernatorilor BCE privind cooperarea strânsă cu ambele țări, marcând intrarea lor în Uniunea bancară, informează un comunicat al CE.

Decizia reprezintă o etapă importantă în eforturile Bulgariei și Croației de a adera la zona euro. Ambele state membre trebuie să participe acum la mecanism fără tensiuni severe și, în special, fără a-și devaloriza rata centrală a monedei față de euro din proprie inițiativă, timp de cel puțin doi ani înainte să se poată califica pentru a adopta moneda euro. Comisia Europeană va continua să încurajeze și să sprijine eforturile autorităților bulgare și croate pentru a finaliza procesul de aderare la zona euro.

“Euro este un simbol tangibil al unității, prosperității și solidarității europene. Această decizie recunoaște reformele economice importante întreprinse deja de Bulgaria și Croația, confirmând totodată atractivitatea monedei unice a Europei. Vom continua să fim alături de ambele țări, întrucât vor face următorii și ultimii pași spre aderarea la zona euro”, a afirmat Ursula von der Leyen, citată în comunicat.

Mecanismul ERM-2 prevede că evoluţia cursului de schimb al monedei unei ţări candidate trebuie să rămână într-un interval de variaţie de plus/minus 15% faţă de un nivel central agreat, timp de doi ani înainte de adoptarea euro.

Recent, Banca Centrală Europeană anunțase că Bulgaria și Croaţia ar putea să se alăture în acest an la ERM-II.

Având în vedere că ţările candidate trebuie să rămână în sistemul ERM-2 timp de doi ani, pentru a dovedi că monedele lor sunt stabile, “prima fereastră de oportunitate disponibilă pentru Croaţia şi Bulgaria să adere la zona euro ar fi 2023, dacă toate evaluările preliminare vor fi încheiate cu succes”, a spus BCE recent.

Bulgaria a aderat la UE în 2007, alături de România, iar Croația în 2013, fiind cea din urmă țară care s-a alăturat Uniunii Europene.

Bulgaria şi Croaţia sunt singurele ţări membre ale Uniunii Europene care sunt interesate în mod activ să adopte moneda euro.

Pe de altă parte, România nu mai îndeplinește în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, se arată în raportul de convergenţă pe 2020 al Comisiei Europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending