Connect with us

#RO2019EU

#RO2019EU. De la București, ministrul de Externe, Peter Szijjarto, solicită accelerarea procesului de extindere a UE către Balcanii Occidentali

Published

on

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a declarat joi, în marja reuniunii informale a Miniștrilor Afacerilor Externe ai statelor membre, desfășurată la București, că statele din Balcanii de Vest ar trebui integrate în Uniunea Europeană într-un ritm mult mai rapid decât se întâmplă în prezent.

Întrebat dacă își menține punctul de vedere referitor la faptul că statele din Balcanii de Vest ar trebui să adere la Uniuena Europeană până la finalul anului 2025, acesta a spus că Serbia și Muntenegru ar trebui să devină membre ale Uniunii chiar mai rapid, informează Agerpres. 

”Este foarte important ca procesul de extindere să continue. Suntem foarte nemulţumiţi de viteza cu care se desfăşoară procesul de extindere, deoarece considerăm că statele din Balcanii de Vest ar trebui integrate într-un ritm mult mai rapid decât se întâmplă în prezent. Considerăm că atât Serbia, cât şi Muntenegru ar merita să devină membre ale UE cu mult înainte de 2025. De obicei, punem această întrebare Comisiei: de ce e nevoie de timp atât de mult? Credem că procesul de aderare a acestor state ar putea şi ar trebui să fie accelerat şi că ele ar trebui să devină membre ale UE mult mai repede de anul 2025. E o chestiune în interesul economic şi al securităţii UE. Din păcate, din anumite motive, statele vest-europene şi Comisia Europeană nu înţeleg această chestiune aşa cum ar trebui. Noi, central-europenii, români, unguri, polonezi, care trăim în vecinătate, înţelegem mult mai bine. Dar cred că asta e geografia”, a arătat el într-o declaraţie acordată presei.

Amintim faptul că ministrul de Externe al României, Teodor Meleșcanu, a precizat în cadrul discursului său de prezentare a priorităților Președinției române a Consiliului Uniunii Europene, susținut în Comisia pentru Afaceri Externe (AFET) a Parlamentului European că statul nostru va avea în atenție, pe durata mandatului de șase luni, regiunea Balcanilor de Vest și asigurarea consistenței politicii UE în vecinătatea estică și sudică, dar și coordonarea profilului UE în arhitectura multilaterală.

La data de 6 februarie, Comisia Europeană a adoptat Strategia pentru Balcanii de Vest, în care sunt prezentate prioritățile și domeniile în care se va aplica o cooperare comună consolidată și abordează provocările specifice cu care se confruntă Balcanii de Vest, în special necesitatea unor reforme fundamentale și a unor relații de bună vecinătate.

Actuala agendă de extindere cuprinde țările partenere din Balcanii de Vest și Turcia. Negocierile de aderare au început în 2012 cu Muntenegru, în 2014 cu Serbia și în 2005 cu Turcia. Fosta Republică iugoslavă a Macedoniei este țară candidată începând din 2005, iar Albania a obținut statutul de țară candidată în 2014. Bosnia și Herțegovina (care a depus cererea de aderare la UE în februarie 2016) și Kosovo (Acordul de stabilizare și de asociere a intrat în vigoare în aprilie 2016) sunt țări potențial candidate.

În privința Balcanilor de Vest dar și în textul concluziilor convenite de țările UE, Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea integrării europene. Uniunea Europeană și Muntenegru, țară care în 2017 a devenit stat membru NATO, au deschis până în prezent 31 din 35 de capitole de negociere, dintre care 3 au fost agreate provizoriu. În privința Serbiei, au fost deschise 14 capitole de tratative din cele 35, dintre care 2 au fost adoptate provizoriu.

Un viitor summit UE-Balcanii de Vest ar putea fi organizat în anul 2020, sub președinția Croației la Consiliul UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Luminița Odobescu, reprezentantul permanent al României la UE, a predat Finlandei ștafeta Președinției Consiliului: Ziua de astăzi a fost pentru mine și echipa de la Bruxelles una plină de emoții, de gânduri bune, de mândrie și de satisfacție

Published

on

© Luminița Odobescu/Facebook

Luminița Odobescu, reprezentantul permanent al României la UE, a predat ștafeta Președinției Consiliului colegilor din Finlanda, la ultima reuniune a ambasadorilor COREPER II prezidată de aceasta în ultimele 6 luni. 

© Luminița Odobescu/Facebook

Potrivit unui mesaj publicat pe Facebook, reuniunea de miercuri a fost ,,un moment de bilanț” și de exprimare a recunoștinței fată de instituțiile de la Bruxelles, inclusiv față de serviciile tehnice din cadrul acestora, pentru sprijinul acordat pentru desfășurarea fără incidente a activității Președinției române în primul său mandat la cârma Consiliului. 

,,Astăzi, am avut ultima reuniune a ambasadorilor COREPER II (Comitetul Reprezentanților Permanenți), pe care am avut onoarea să o prezidez în ultimele 6 luni, pe durata Președinției române a Consiliului Uniunii Europene. A fost un moment de bilanț, o bună ocazie ca să le impărtășesc colegilor mei, ambasadorii Statelor Membre ale Uniunii Europene, aprecierea pentru faptul că am reușit împreună să găsim soluții la probleme dificile cu care Uniunea se confruntă. Au fost 6 luni în care ne-am exersat capacitatea de negociere, creativitatea, răbdarea, cunoașterea aprofundată a mecanismelor și legislației europene, respectul reciproc, spiritul de echipă, și, parcurgând acest drum, cred că am demonstrat că dacă există voință și multă muncă, orice lucru bun este realizabil. A fost un bun moment să le adresez mulțumiri nu numai colegilor din Statele Membre, dar și colaboratorilor noștri din Secretariatul General al Consiliului, care ne-au fost mereu alături și cu care am făcut o echipă extraordinară, iar aici includ experți, interpreți și pe toți cei care ne-au asigurat cele mai bune condiții pentru a munci eficient și adesea pană la ore târzii, oricând a fost nevoie. Mulțumirile s-au îndreptat și către colegii din Comisia Europeană, cu care am lucrat foarte bine în toată această perioadă”, a scris Luminița Odobescu. 

© Luminița Odobescu/Facebook

Șefa Reprezentanței Permanente a României la Bruxelles a mai spus că, potrivit tradiției, în ultima reuniune a COREPER II,  ,,am predat ștafeta Președinției UE colegilor noștri finlandezi, cărora le-am urat succes și cu care vom continua să lucrăm aproape în cadrul Trio-ului de Președinții, împreună cu Croația”.

© Luminița Odobescu/Facebook

Potrivit acesteia, ziua de ieri a fost pentru ea și echipa de la Bruxelles ,,una plină de emoții, de gânduri bune, de mândrie și de satisfacție” generată, mai ales, ,, atunci când ai alături oameni care cred cu convingere și seriozitate în ceea ce fac”, a fost mesajul transmis de Luminița Odobescu. 

Continue Reading

#RO2019EU

Președinția Consiliului UE, compromis pentru un nou pas înainte privind măsurile care vor permite reutilizarea apelor reziduale pentru irigații

Published

on

© Holger Schué/Pixabay License

UE ia noi măsuri pentru reducerea riscului unor penurii ale apei necesare pentru irigarea culturilor. Consiliul UE, prezidat de România, a convenit asupra unei abordări generale cu privire la un regulament prin care apele urbane reziduale vor fi mai ușor  de utilizat pentru irigații agricole, se arată într-un comunicat

Aceste norme noi ajută Europa să se adapteze la consecințele schimbărilor climatice. Regulamentul respectă pe deplin principiile economiei circulare și va avea ca efect mărirea cantității de apă disponibile și încurajarea utilizării eficiente a acesteia. Dacă se asigură disponibilitatea unor cantități suficiente de apă pentru irigarea câmpurilor, în special în timpul valurilor de căldură și al secetelor grave, se poate contribui la prevenirea pierderilor de recolte și a penuriilor de alimente.

Abordarea generală la care s-a ajuns astăzi constituie mandatul Consiliului pentru viitoarele negocieri cu Parlamentul European. Se preconizează că negocierile din cadrul trilogului vor demara în cursul președinției finlandeze.

,,Apa este o resursă prețioasă. Astăzi s-a făcut un pas important în direcția introducerii unor norme noi care ne vor permite să recuperăm apa într-un mod sigur pentru oameni și animale și bun pentru mediu. E bine să stabilim standarde minime armonizate în ceea ce privește calitatea apei recuperate și monitorizarea conformității, pentru ca fermierii noștri să poată utiliza apa recuperată. În parte este vorba de a învăța din experiența unor state membre, care înregistrează succese de zeci de ani în materie de reutilizare a apei”, a declarat Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor

Există mai multe state membre cu o experiență îndelungată și de succes în materie de reutilizarea apei pentru diferite scopuri, inclusiv pentru irigații în agricultură. Acest mod de reutilizare a apei este mai benefic pentru mediu decât metodele alternative de alimentare cu apă, cum ar fi transferurile de apă sau desalinizarea. Noile norme propuse vor fi deosebit de utile în regiunile în care, în ciuda unor măsuri preventive prin care se vizează diminuarea cererii, cererea de apă continuă să fie mai mare decât oferta. 

De asemenea, în poziția convenită astăzi Consiliul acordă flexibilitate statelor membre, dându-le posibilitatea să decidă dacă să folosească sau nu respectivele resurse de apă pentru irigații, dat fiind că între statele membre există diferențe mari din punct de vedere geografic și climatic. Un stat membru poate decide că nu este oportun să folosească, pe întreg teritoriul său sau în anumite părți ale acestuia, ape recuperate pentru irigațiile agricole.

Propunerea conține cerințe stricte în ceea ce privește calitatea apelor recuperate și monitorizarea acestei calități, astfel încât să se garanteze că sunt protejate atât sănătatea oamenilor și a animalelor, cât și mediul.

Continue Reading

#RO2019EU

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, participă la cel de-al 8-lea Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării

Published

on

©Corina Crețu/Facebook

Comisarul European pentru politică regională, Corina Crețu, participă joi, 27 iunie, la cel de-al 8-lea Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării, forum organizat sub egida președinției române la Consiliul UE. Această structură macro-regională reunește 14 țări din UE și din afara ei, ce cooperează în vederea gestionării provocărilor comune, cum ar fi cele din domeniul mobilității sau al protecției mediului, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.


“La 8 ani de când a fost înființată, Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării se află la un moment de răscruce, iar noi vom face tot ce este posibil pentru a dezvolta un nou plan de acțiune, care să o transforme într-o strategie adecvată următorului deceniu. Comisia este pregătită să ofere asistență atât prin expertiza proprie în domeniul strategiilor macro-regionale, cât și prin alocarea corespunzătoare de fonduri pentru proiectele  comune în cadrul viitorului buget UE pe termen lung”, a declarat comisarul Corina Crețu înaintea participării la eveniment.


România a preluat acum 8 luni, la finalul celei de-a șaptea ediții a Forumului SUERD de la Sofia, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării de la Bulgaria, iar mandatul țării noastre a debutat formal la 1 noiebrie noiembrie 2018 și se va încheia pe 31 octombrie 2019.

Calendarul Preşedinţiei române a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, compus din peste 50 de reuniuni şi evenimente tematice.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este una din cele patru strategii macroregionale ale UE. SUERD reprezintă o platformă de cooperare a statelor din bazinul Dunării destinată dezvoltării economice și sociale a macro-regiunii dunărene şi un cadru de articulare între obiectivele prioritare de dezvoltare națională și cele ale Strategiei „Europa 2020“ pentru o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, asumată de către statele membre ale Uniunii Europene.

La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina). Strategia are patru mari obiective, respectiv: interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului ambiant în regiunea Dunării, creșterea prosperității în regiunea Dunării și consolidarea regiunii Dunării, fiind structurată pe 11 arii prioritare.

Citiți și: România își începe astăzi mandatul președinției anuale a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Care sunt obiectivele țării noastre

Continue Reading

Summitul pentru simplificarea accesării fondurilor structurale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending