În contextul în care campania de vaccinare reprezintă subiectul prinicipal de discuții la nivel național și european, deputații europeni Cristian Bușoi (PNL, PPE) și Nicu Ștefănuță (Alianța USR PLUS-Renew Europe) au făcut un rezumat al acțiunilor Uniunii Europene din ultimele luni de pandemie și au reiterat rolul esențial al Comisiei Europene în negocierea pentru cele peste două miliarde de doze de vaccin pentru cetățenii europeni, în cadrul dezbaterii organizate de Calea Europeană, intitulată „Soluționarea crizei de sănătate din UE”. 

UE a găsit soluții. Parlamentul European este implicat în campania de vaccinare din UE, iar România nu ar fi avut astăzi vaccinuri dacă nu era stat membru UE

„În foarte multe domenii intervenția UE este benefică. UE a avut această soluție foarte importantă de a achiziționa dozele de vaccin pentru cetățenii europeni. Fără negocierea și achiziționarea de către Comisia Europeană ar fi fost imposibil să avem astăzi vaccinuri. UE s-a implicat clar în a găsii soluții pentru rezolvarea acestei crize. Dacă România nu era membră a Uniunii Europene, am fi fost în situația țărilor balcanice, care sunt puternic dependente de un vaccin chinezesc sau rusesc și nu am fi avut vaccin”, a subliniat Cristian Bușoi în intervenția sa. 

Companiile farmaceutice trebuie să își respecte angajamanetele

„Suntem parteneri corecți și vrem să îi sprijinim, dar nu tolerăm ca angajamentele din contract să nu fie onorate. În momentul în care vom avea cele șapte opțiuni, evident că lucrurile vor fi diferite în sens pozitiv pentru Uniunea Europeană.  Parlamentul European este implicat și monitorizează atent situația. Ce s-a promis trebuie livrat”, a mai adăugat europarlamentarul liberal.

Pandemia, oportunitate pentru sistemul de sănătate din România

„Oportunitatea europeană pentru România este fantastică. Încercăm să reformăm sistemul de sănătate din CFM și PNRR. Atragem resurse de peste tot. Suntem într-un moment favorabil și e bine că există coordonare între Parlamentul European și Guvern. Mă bucur să văd reformele pe care Ministrul Vlad Voiculescu le aduce în sistem. Este un moment favorabil pentru sănătatea din România. Campania de vaccinare europeană va ajunge la o viteză de croazieră și vom avea suficientă populație vaccinată”, a menționat eurodeputatul Nicu Ștefănuță în intervenția sa.

De asemenea, eurdeputatul Nicu Ștefănuță a reiterat rolul solidarității europene în soluționarea crizei sanitare: „Criza ne-a dat oportunitatea să fim solidari. România a fost solidară cu Republica Moldova și alte state membre. Asta e frumusețea Uniunii Europene, solidaritatea. Astăzi, europenii ar fi fost dezbinați și în pragul disoluției europene dacă nu am fi cumpărat împreună vaccinul”, a subliniat europarlamentarul Renew Europe.

Referitor la „pașaportul de vaccinare”, deputatul european Nicu Ștefănuță preferă mai de grabă un certificat: „Dacă vom merge pe piste individuale ajungem într-un haos total. Nu agreez ideea de pașaport, ci un certificat verde. Acest certificat ar fi o superputere. Ar reduce din restricții, din testările repetate și măsurile de restricții din Europa. Soluția este europeană și digitală”, a mai adăugat acesta.

Citiți și: Dezbatere: Eurodeputații Cristian Bușoi si Nicu Ștefănuță: Este inadmisibil să avem prețuri diferențiate la tratamente. România are nevoie de o politică a medicamentului inteligentă

Reamintim că ieri, liderii a șapte companii care produc vaccin împotriva COVID-19: AstraZeneca, Moderna, Pfizer, Novavax, CureVac, Johnson & Johnson și Sanofi au fost audiați  într-o ședință comună a comisiilor ENVI și ITRE în Parlamentul European.Alături de aceștia, la dezbatere au mai fost prezenți comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, comisarul pentru Piață Internă, Thierry Breton și reprezentanții Global Health Center. 

Eurodeputații Cristian Bușoi (PNL, PPE) și Nicu Ștefănuță (Alianța USR-PLUS, Renew Europe) au discutat în dezbaterea „Soluționarea crizei de sănătate în UE”, organizată de Calea Europeană, despre noua Strategie farmaceutică a Uniunii Europene, dar și despre poziția României, și nu în ultimul rând despre diferențele de prețuri în tratamentele cetățenilor europeni. 

Diferența în privința accesului la tratament și medicemente, inadmisibilă

„UE ar trebui să folosească ceea ce știe mai bine astfel încât să ajungă o Uniune a Sănătății. Este inadmisibil să avem diferențe în privința accesului la tratament și la medicamente. Nu cred în formula prețurilor diferențiate și susțin ce este în planul pentru cancer, acel registru al inegalităților. Trebuie sa avem rețele oficiale pentru citostatice”, a comentat eurodeputatul Nicu Ștefănuță, coordonatorul Grupului Renew Europe în Comisia de luptă împotriva cancerului (BECA) din PE.

România susține o Uniune Europeană a Sănătății 

„România susține această inițiativă, așa cum susține și crearea unei Uniuni a Sănătății. Noua Agenție Hera este și ea susținută de România. Discuțiile din EUCO, la care participă și președintele Klaus Iohannis, nu au fost strict legate doar de vaccinuri și aprovizionare, ci și de ce vom face în viitor. Pe noi ne avantajează o Uniune a Sănătății. Cu cât sunt mai multe prerogative și oportunități, respectiv fonduri la nivel european și cu cât vom reuși noi din Centrul și Estul Europei să punem accent pe reducerea inegalităților, cu atât mai mult România va fi avantajată”, susține Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru cercetare și inovare (ITRE) din PE.

Potrivit deputatului european Cristian Bușoi, strategia farmaceutică europeană nu intră în detaliile legate de formarea prețurilor sau de metodele de rambursare: „Aici încă vorbim de competențele statelor membre. În ceea ce privește prețurile diferențiate și fenomenul comerțului paralel deranjează companiile farmaceutice și pe bună dreptate pentru că banii investiți în cercetare și tehnologii trebuie să îi recupereze cumva și nu este corect ca în diferențele de prețuri să nu se regăsească în veniturile acestei companii, ci în anumite mecanisme interne”, a mai adăugat acesta.

România trebuie să își realizeze propria politică a medicamentului și să fie una ”inteligentă”

„România nu poate determina foarte mult scăderea prețurilor din Germania și Franța, pentru că  nu vor vrea nici companiile farma, iar dacă vom crește prețurile în România, cu un sistem dual, este foarte greu. Până la urmă există un principiu al liberei circulații a mărfurilor în interiorul Uniunii Europene. Fenomenul este un pic complex. Trebuie să venim noi cu o politică a medicamentului mult mai inteligentă. La nivel european trebuie să existe o strategie pentru penuria de medicamente”, a subliniat Cristian Bușoi în intervenția sa.

România poate ajuta UE să devină mai puțin dependentă de China și India privind medicamentele generice

„Aici marea discuție este dacă reușim să aducem în Europa o parte din siturile de medicamente din China și India pentru medicamente generice. Trebuie să vedem în ce masură le aducem în UE. România este bine plasată prin oferta de munca, prin teren disponibil, poziția geografică care ar ajuta ca medicamentele să meargă către toate direcțiile și nu doar către  țările europene”, a conchis eurodeputatul liberal Cristian Bușoi.

Reamintim că Executivul European a adoptat la sfârșitul lunii noiembrie 2020 o Strategie farmaceutică pentru Europa, vizând asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente inovatoare și accesibile financiar, precum și sprijinirea competitivității, a capacității de inovare și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE

Strategia va permite Europei să își satisfacă nevoile farmaceutice, inclusiv în perioade de criză, prin intermediul unor lanțuri de aprovizionare solide. O componentă esențială a construirii unei Uniuni Europene a sănătății mai puternice, astfel cum a menționat-o președinta von der Leyen în discursul ei privind starea Uniunii, strategia va contribui la instituirea unui sistem farmaceutic al UE care să fie adaptat exigențelor viitorului și rezistent la crize.

Vineri, 26 februarie, începând cu ora 10:30, CaleaEuropeana.ro organizează dezbaterea “Soluționarea crizei de sănătate din UE”, împreună cu Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie (ITRE) și negociator al Parlamentului European pe Programul de Sănătate al UE (EU4Health) și Nicu Stefănuță, membru în Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) și coordonator al grupului Renew Europe în cadrul Comisiei speciale de luptă împotriva cancerului (BECA).

Dezbaterea va avea loc la o zi distanță după audierea comună din cadrul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) și Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European a reprezentanților industriei farmaceutice implicați în dezvoltarea, fabricarea și desfășurarea portofoliului UE de vaccinuri împotriva COVID-19. Audierea, co-prezidată de eurodeputatul Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Parlamentul European a organizat mai multe dezbateri în diferite comisii, precum și în cadrul sesiunilor plenare cu privire la diferite aspecte ale strategiei de vaccinare COVID-19. În cadrul ultimei dezbateri plenare din februarie 2021, deputații europeni au subliniat că UE trebuie să își continue eforturile concertate de combatere a pandemiei COVID-19 și să ia măsuri urgente pentru a crește producția de vaccinuri pentru a satisface așteptările cetățenilor.

De asemenea, Comisia Europeană a adoptat la sfârșitul lunii noiembrie 2020 o Strategie farmaceutică pentru Europa, vizând asigurarea disponibilității pentru pacienți a unor medicamente inovatoare și accesibile financiar, precum și sprijinirea competitivității, a capacității de inovare și a sustenabilității industriei farmaceutice din UE

Strategia va permite Europei să își satisfacă nevoile farmaceutice, inclusiv în perioade de criză, prin intermediul unor lanțuri de aprovizionare solide. O componentă esențială a construirii unei Uniuni Europene a sănătății mai puternice, astfel cum a menționat-o președinta von der Leyen în discursul ei privind starea Uniunii, strategia va contribui la instituirea unui sistem farmaceutic al UE care să fie adaptat exigențelor viitorului și rezistent la crize.

Totodată, Comisia Europeană are mai multe programe în derulare pentru a realiza o Uniune a Sănătății. EU4Health și Planul European de combatere a cancerului sunt două noi programe emblematice în sectorul sănătății.

EU4Health sau Programul „UE pentru sănătate” este răspunsul UE la criza COVID-19, care a avut un impact major asupra personalului medical și sanitar, asupra pacienților și asupra sistemelor de sănătate din Europa. Cu fonduri de 5,1 miliarde de euro, „UE pentru sănătate” este cel mai valoros program în domeniul sanitar. El va oferi finanțare țărilor UE, organizațiilor și ONG-urilor din domeniul sănătății. Solicitările de finanțare se vor putea depune în 2021.

De asemenea, după 12 luni de consultare publică, Executivul European a lansat pe 3 februarie, Planul european de luptă împotriva cancerului, un pilon cheie pentru o Uniune Europeană a Sănătății, plan care are alocată o sumă de 4 miliarde de euro.

Planul de combatere a cancerului stabilește o nouă abordare a UE în materie de prevenire, de tratament și de îngrijire în domeniul cancerului. Acest plan va aborda întregul parcurs al bolii, de la prevenire la calitatea vieții pacienților bolnavi de cancer și a persoanelor care au supraviețuit acestei boli, concentrându-se asupra acțiunilor în cazul cărora UE poate genera cea mai mare valoare adăugată.

Pentru ca Uniunea Europeană să devină o adevărată Uniune a Sănătății, agențiile europene din domeniul sănătății vor avea nevoie cel mai probabil de o restructurare. Chiar dacă Tratatul UE prevede că sănătatea este o competența ce revină exclusiv statelor membre, pandemia de COVID-19 ar putea aduce modificări majore privind atribuțiile UE în gestionarea problemelor legate de sănătate.

Astfel, Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) și-a prezentat o nouă strategie pentru perioada 2021-2027 care este direcționată atât către publicul extern, cât și către cel intern și este transformatoare în sensul că oferă o direcție clară cu privire la modificările necesare pentru a face ca munca ECDC să aibă un impact mai mare.

Mai multe informații despre strategia ECDC, aici.