Connect with us

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Rolul global al UE și relațiile Europei cu SUA și Rusia, temă centrală la Conferința de Securitate de la München. Delegația României va fi condusă de ministrul Apărării, Mihai Fifor

Published

on

Corespondență de la München – Robert Lupițu

Cel mai prestigios forum dedicat securității internaționale, Conferința de Securitate de la München (MSC), debutează vineri în capitala bavareză sub semnul unei lumi care oscilează între ”marginea prăpastiei și înapoi”, conform temei ediției din acest an care reverberează în definiție una dintre etapele Războiului Rece și care va reuni peste o sută de lideri, specialiști și factori de decizie importanți în materie de securitate și apărare. Delegația României va fi condusă de ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor.

Criza ordinii internaționale liberale, impactul primului an al președinției lui Donald Trump, noul impuls acordat politicii europene de apărare și impactul potențial al Brexit reprezintă liniile generale printre care participanții vor trebui să formuleze răspunsuri și să prezinte poziții oficiale. În mod particular însă, conferința va fi consacrată viitorului rol al Uniunii Europene ca actor global și relațiile sale cu Rusia și Statele Unite ale Americii. CaleaEuropeana.ro va relata, în premieră, de la acest important for de dezbateri consacrat securității și apărării.

“Anul trecut, lumea a ajuns prea aproape de pragul unui conflict semnificativ. Retorica escaladată a factorilor de decizie individuali este o evoluție foarte deranjantă. Fie în peninsula coreeană, în Golful Persic sau Europa de Est – o singură decizie greșită luată în aceste situații încărcate ar putea declanșa rapid o reacție în lanț periculoasă. De aceea este cu atât mai important să se promoveze dialogul și întâlnirile dintre actorii cheie. Conferința de Securitate de la München este tocmai forumul potrivit pentru acest lucru, în cazul în care Conferința nu ar fi existat deja, ar trebui foarte bine reinventată în situația globală actuală”. (ambasadorul Wolfgang Ischinger, președintele MSC, prefațând ediția a -54-a a conferinței) – Raportul conferinței poate fi consultat aici.

Prezența internațională de la nivelul conferinței cuprinde reprezentanții celor mai importante organizații exponente ale ordinii internaționale liberale, și anume secretarul general al ONU, Antonio Guterres, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, Înaltul Reprezentant al UE, Federica Mogherini, și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. 

Capcanii dublării și pledoaria complementarității: NATO și UE

Reprezentanții UE și NATO vor participa la acest important for de dezbateri cu elemente de noutate pe radarul cooperării euro-atlantice și europene. Conferința de Securitate de la München urmează, în mod tradițional, reuniunii miniștrilor Apărării din țările NATO, în cadrul căreia cele 29 de țări aliate au decis transformarea structurii de comandă a Alianței Nord-Atlantice prin înființarea unor noi comandamente, unul dedicat protejării liniilor de comunicare maritimă între ambele maluri ale Atlanticului și un altul consacrat desfășurării și mobilizării rapide a forțelor aliate pe teritoriul Europei.

Pe de altă parte, Uniunea Europeană își pregătește bugetul pentru următoarea perioadă de programare financiară, una în care va fi lipsită de contribuția Marii Britanii, și în care dimensiuni precum securitatea și apărarea vor deveni priorități. Astfel, Comisia Europeană a lansat miercuri, având la baza Fondul European pentru Apărare, o recomandare cu trei scenarii privind dezvoltarea unei ”autentice Uniuni Europene a Apărării”, care necesită o alocare bugetare cuprinsă între 3.5 și 10 miliarde de euro pentru următorul exercițiu bugetar european post-2020. Mai mult, eforturile europene în materie de apărare au înregistrat o dinamică nemaiîntâlnită post-referendum privind Brexit, culminând la finele lui 2017 cu lansarea Cooperării Structurate Permanente (PeSCo), o inițiativă din care face parte și România și despre care NATO și SUA solicită să fie un demers complementar Alianței Nord-Atlantice și nu transformat într-o alternativă.

Securitatea europeană post-Brexit: Theresa May participă în premieră la MSC

La cel mai înalt nivel politic vor fi reprezentate Marea Britanie, Austria, Israel sau Ucraina. Premierul Theresa May va participa în premieră la Conferința de Securitate de la München, în condițiile în care viitorul UE post-Brexit și viitorul Marii Britanii în arhitectura de securitate globală vor fi analizate și discutate la acest eveniment. Pentru prima oară în calitate de cancelar va fi prezent și Sebastian Kurz, fostul ministru de Externe al Austriei. La Conferință vor fi, de asemenea, prezenți președintele ucrainean, Petro Poroshenko, și prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu.

Acestora li se vor alătura cei mai influenți oficiali din administrațiile SUA, Rusiei sau Turciei.

Cei mai influenți reprezentanți ai administrației Trump aduc mesajul președintelui: SUA sporesc bugetul Inițiativei Europene de Descurajare

Statele Unite vor fi reprezentate pentru al doilea an consecutiv de către secretarul Apărării, Jim Mattis, în contextul în care Pentagonul a anunțat intenția de a suplimenta cu 1.7 miliarde de dolari bugetul Inițiativei Europene de Descurajare pentru anul 2019. Administrația Trump va fi reprezentată și de către consilierul pentru securitate națională, H.R. McMaster, considerat unul dintre cei mai reputați specialiști în domeniu. Delegația Congresului SUA va fi condusă de către influentul senator John McCain.

Moscova va fi reprezentată, în mod tradițional, de Serghei Lavrov, șeful diplomației ruse numărându-se printre oaspeții constanți ai prestigiosului forum. Participarea lui Lavrov are loc și în condițiile în care raportul Conferinței de Securitate de la München relevă o preocupare crescândă vis-a-vis de opțiunile descurajării nucleare și rolul Rusiei și al SUA în această privință.

Delegația României condusă de ministrul Mihai Fifor. 50% dintre români consideră că sunt parte a Occidentului; 81% sunt de acord ca țara lor să își apere aliații din NATO

La nivelul miniștrilor de Externe vor mai participa Mohammad Javad Zarif (Iran), Mevlüt Çavuşoğlu (Turcia) și Adel Al-Jubeir (Arabia Saudită). Printre miniștrii Apărării care vor participa se află Roberta Pinotti (Italia), iar România va fi reprezentată de ministrul Apărării Naționale, Mihai Fifor, prezent în aceste zile la reuniunea miniștrilor Apărării din cadrul NATO.

”Voi conduce delegația României la Conferința de Securitate de la München”, a declarat ministrul Mihai Fifor pentru CaleaEuropeana.ro.

De asemenea, reprezentantul președintelui Klaus Iohannis, participant la conferință în anul 2016, va fi consilierul pentru securitate națională, Ion Oprișor, a confirmat Administrația Prezidențială pentru CaleaEuropeana.ro.

De altfel, în raportul ediției din anul 2018 a Conferinței – To the Brink – and Back? România se situează printre țările Europei Centrale și de Est cu cel mai ridicat sentiment de apartenență față de Occident, iar cetățenii români susțin în procente covârșitoare ca țara lor să apere, în caz de atac, aliații din NATO.

Ministrul german de Externe: Nu există nici un fel de vid în politica internațională

Țara gazdă – Germania – va fi prezentă cu actuala garnitură de miniștri de profil, în condițiile în care negocierile pentru formarea unei noi coaliții au fost prelungite intens. La Conferința de Securitate vor participa șeful diplomației de la Berlin, Sigmar Gabriel, ministrul Apărării, Ursula von der Leyen, dar și actualul ministru de Interne, Thomas de Maziere.

Germania se află în această perioadă în atenția partenerilor euro-atlantici nu numai din privința depășirii impasului politic, ci și în contextul în care miniștrii Apărării din țările NATO au discutat la Bruxelles problema celor ”2% alocați Apărării”, termenul de specialitate uzitat fiind partajarea echilibrată a responsabilităților. În calitate de cea mai puternică economie europeană, Germania este îndemnată atât de SUA, cât și de secretarul general al NATO, să își sporească cheltuielile militare până la acest prag. În timp ce actualul ministru al Apărării de la Berlin s-a declarat în multiple rânduri în favoarea unei creșteri substanțiale și progresive, șeful diplomației germane, social-democratul Sigmar Gabriel, a manifestat o constantă reticență pe acest subiect, dovedită inclusiv în divergențele CDU-SPD privind formarea unei noi mari coaliții.

Pe de altă parte, Gabriel s-a lansat recent într-o simbolistică declarativă privind arhitectura ordinii internaționale. Astfel, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron anunța din China că ”Europa s-a întors”, ministrul german de Externe a avertizat că atunci când Statele Unite se retrag, Rusia și China intervin. 

Nu există nici un fel de vid în politica internațională. Dacă SUA pleacă din cameră, alte puteri intră imediat”, a spus acesta luna trecută într-o frază pe care și organizatorii Conferinței de la München o percep ca definitorie, incluzând-o printre declarațiile de poziție cheie din ultimul an la nivelul relațiilor internaționale.

În ultimele cinci decenii, Conferința de Securitate de la München a devenit o întâlnire esențială anuală pentru comunitatea strategică internațională. De la înființarea sa în 1963 ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” (n.r – reuniune internațională de apărare), MSC s-a transformat într-un forum independent dedicat promovării soluționării pașnice a conflictelor și a cooperării internaționale și dialogului. În plus, față de conferința emblematică anuală din februarie, MSC găzduiește în mod regulat alte evenimente de mare amploare în capitalele din întreaga lume.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Peste 2.000 de politicieni PPE se reunesc la Congresul de la Zagreb: O nouă conducere, combaterea schimbărilor climatice, sprijinirea tinerilor și Balcanii de Vest

Published

on

Dan Cărbunaru

Liderii PPE se reunsesc, în această săptămână, la Zagreb, unde timp de două zile – miercuri și joi – are loc Congresul popularilor europeni, cea mai importantă forță politică din Uniune.

Singur candidat la poziția de Președinte PPE, polonezul Donald Tusk îl va înlocui pe francezul Joseph Daul. Acesta din urmă va găzdui Congresul, alături de premierul croat Andrej Plenkovic și secretarul general al PPE, Antonio Lopez Isturiz.

Pe lângă alegerea noii garnituri de lideri – președinte, 10 vicepreședinți, secretar general și trezorier -, cei peste 2000 de participanți din 40 de țări vor discuta despre soluțiile de combatere a schimbărilor climatice, sprijinirea tinerei generații și despre Balcanii de Vest, zonă care a resimțit din plin efectele veto-ului președintelui francez Emanuel Macron din Consiliul European, care a blocat începerea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia de Nord.

Între delegațiile naționale prezente la Congres se află și cea a Partidului Național Liberal, care va participa cu 30 de delegați, începând cu președintele Klaus Iohannis, președintele PNL și prim-ministrul Ludovic Orban, cei zece eurodeputați din partea PNL și alți 18 delegați naționali.

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat deja prezența la Zagreb, unde va sosi a doua zi după dezbaterea organizată de SNSPA în cadrul campaniei pentru alegerile prezidențiale.

Urmăriți corespondența noastră de la Zagreb pentru a afla care sunt deciziile luate de liderii PPE și cum va fi reprezentată România.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Galerie FOTO/VIDEO din Bruxelles: Peste 1000 de români așteaptă să voteze la una dintre cele 8 secții de votare din Belgia

Published

on

©️ CaleaEuropeană.ro
Corespondență din Bruxelles

Corespondentul Calea Europeană, directorul Dan Cărbunaru, se află la Bruxelles de unde relatează cele mai proaspete informații privind alegerile pentru Parlamentul European, pe măsură ce acestea vor fi difuzate.

Duminică, sediul Parlamentului European din Bruxelles este transformat într-un uriaș centru de informare, în care aproximativ 1.300 de jurnaliști din țări UE și non-UE vor relata despre alegerile europene, considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene, informează Parlamentul European printr-un comunicat.

S-au format cozi deja la secțiile de votare din principalele orașe din Europa. Sute de români așteaptă să-și exercite dreptul la vot. În Bruxelles există 8 secții de votare, iar la secția de votare de pe strada Montoyer peste 1000 de români așteaptă să voteze. În 2 ore s-a avansat maxim 20-30 de metri.  Există și o coadă specială pentru familiile care au venit împreună cu copiii. Coada formată de oameni se întinde deja pe o distanță de 3 străzi, informează jurnalistul Dan Cărbunaru.

UPDATE 26 mai, ora 14:55 

Poliția este prezentă în Belgia pe strada Montoyer din Bruxelles, unde zeci de români împreună cu familiile așteaptă să voteze atât pentru alegerile europarlamentare, cât și pentru referendum.

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

©️ CaleaEuropeană.ro

Cetățenii români, alături de cetățenii din alte 20 de state membre ale Uniunii Europene, își aleg duminică reprezentanții în Parlamentul European pentru următorii cinci ani în cadrul unor alegeri europene cruciale ce vor da startul deopotrivă unei schimbări la nivelul de vârf al ierarhiei instituțiilor europene și unui nou ciclu decizional pentru viitorul Uniunii Europene.

Votul în cadrul celor 441 de secţii organizate în străinătate se va desfăşura pe durata a 33 de ore, în intervalul 25 mai ora 22.00 – 27 mai ora 7.00 (orele României), când se vor închide secţiile de votare de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii (Los Angeles, San Francisco, Sacramento, Seattle, Las Vegas, Phoenix, Portland) şi cea de la Vancouver (Canada), conform paginii de internet a Ministerului Afacerilor Externe.

Alegătorii români şi comunitari care se află în străinătate în ziua votului pot vota pentru ambele scrutine la oricare dintre aceste secţii între orele locale 07.00 – 21.00. Alegătorii care la ora închiderii se vor afla în sala în care se votează pot să îşi exercite dreptul de vot.

Citiți și: Alegeri europene 2019: Românii din diaspora au format deja cozi la vot. LISTA COMPLETĂ a celor 441 de secții unde votează românii din străinătate

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinatate. De asemenea, pot vota cetăţenii cu drept de vot din alte state membre ale Uniunii Europene care s-au înscris pe listele speciale pentru a vota membrii din România în Parlamentul European.

În străinătate se poate vota cu paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; cartea de identitate; cartea de identitate provizorie; cartea electronică de identitate; buletinul de identitate.

Nu se poate vota pe baza titlului de călătorie şi nu se utilizează cărţile de alegător.

CaleaEuropeană.ro vă va ține la curent cu cele mai importante evoluții – prezența la urne, declarații politice, proiecții și rezultate – pe parcursul acestor alegeri pe care România le organizează, în premieră, din postura de țară ce asigură președinția Consiliului Uniunii Europene.

Continue Reading

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ

Președintele PE, Antonio Tajani, reiterează poziția de susținere pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef european, arătând că nu este dispus să facă nicio concesie Consiliului pentru deblocarea negocierilor în favoarea candidatului francez

Published

on

Corespondență Bruxelles

Antonio Tajani, președintele Parlamentului European, a reiterat sprijinul instituției pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European într-un moment în care nu se cunoaște data la care vor fi reluate discuțiile eșuate cu Consiliul UE, transmite corespondentul CaleaEuropeană.ro de la Bruxelles.

,,Poziția Parlamentului European este foarte clară: avem un candidat român și pe acesta îl susținem pentru funcția de procuror-șef european”, a răspuns Tajani la o întrebare adresată de un jurnalist cu privire la felul în care s-ar putea soluționa blocajul din procesul de negociere pe această chestiune între Consiliu și Parlament. ,,Dezbaterea rămâne deschisă”, a adăugat acesta fără a indica că PE ar putea face o concesie Consiliului UE, respectiv statelor membre, în favoarea alegerii candidatului francez Jean-Francois Bohnert. 

De altfel, după cea de-a treia rundă de negocieri interinstituționale, care s-a încheiat fără vreun rezultat săptămâna trecută, PE a acuzat Consiliul UE că ,,cedează presiunii guvernului român de a susține un candidat mult mai slab”, fiind esențial ca acesta ,,să aleagă un candidat care să facă instituția (Parchetul European n.r.) puternică și credibilă”, afirma Ingeborg Gräßle (PPE, Germania), președintele comisiei pentru control bugetar (CONT) a Parlamentului.

De asemenea, Judith Sargentini (Grupul Verzilor, Olanda), vicepreședintele Comisiei pentru Libertăți Civile, justiție și afaceri interne (LIBE), declara tot atunci că ,,opoziția cu care se confruntă în prezent dna. Kövesi din partea autorităților române scoate în evidența curajul și independența sa, ambele fiind cerințe esențiale pentru funcționarea eficientă a Parchetului European”. Sargentini punea blocajul apărut în negocierile dintre Parlament și Consiliu pe seama faptului că ,,hărțuirea din partea guvernului român (a Laurei Codruța Kövesi n.r.) a condus și la o discreditare totală a candidatului Consiliului”, care pare acum singurul instrument la îndemâna statelor membre pentru a o bloca pe Kövesi, de altfel, ,,de departe cel mai puternic și mai promițător candidat pentru acest post”.

Amintim faptul că cele două comisii, LIBE și CONT au avut un rol esențial în evaluarea celor trei candidați aflați în cursa pentru ocuparea funcției de procuror-șef european. 

Cea de-a patra rundă de negocieri între Parlament și Consiliu ar fi trebuit să aibă loc astăzi, 10 aprilie, însă a fost anulată pe fondul urgențelor prezentate de Brexit. Consiliul UE s-a arătat deschis la continuarea tratativelor săptămâna aceasta, însă Parlamentul European nu a dat curs acestei propuneri, au declarat surse europene în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

,,Parlamentul nu a răspuns la propunerea Consiliului de a continua negocierile. Discuțiile pe actuala legislatură mai pot avea loc maxim până la data de 18 aprilie”, au explicat sursele citate, arătând astfel că în cazul nu care nu se va ajunge la un compromis între cele două instituții, numirea procurorului-șef european va fi amânată până la formarea noii configurații a Parlamentului European. De altfel, chiar Consiliul recunoștea săptămâna trecută, într-un comunicat de presă, că ,,în cazul în care negocierile nu vor fi încheiate până săptămâna viitoare, este probabil ca acestea să fie reluate odată ce noul Parlament intră în funcțiune”.

În orice caz, procurorul-şef trebuie să fie numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu în urma negocierilor, pentru un mandat de șapte ani. Astfel, cele două instituții vor fi nevoite să găsească o cale de a ieși din impas, în condițiile în care co-legislativul european o susține pe Laura Codruța Kövesi, spre deosebire de preferințele Consiliului UE, unde țările membre au optat prin vot secret pentru candidatul francez Jean-Francois Bohnert.

Parchetul European se așteaptă să devină operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Antonio Tajani a făcut această declarație în cadrul evenimentului ,,Choose Your Future”, organizat de Parlamentul European pentru presa din statele membre, ca parte a campaniei de promovare a alegerilor europene din 23-26 mai 2019. Evenimentul se desfășoară la Bruxelles în perioada 9-10 aprilie. 

Continue Reading

Facebook

SUA7 hours ago

Președintele Joe Biden a semnat un ordin executiv care restabilește relațiile SUA cu Organizația Mondială a Sănătății

SUA7 hours ago

Președintele Joe Biden a semnat revenirea SUA în Acordul climatic de la Paris. Uniunea Europeană salută decizia

PPE9 hours ago

Angela Merkel: Inaugurarea lui Joe Biden și a Kamalei Harris, “o sărbătoare a democrației americane și un nou capitol al prieteniei germano-americane”

SUA9 hours ago

Președintele francez Emmanuel Macron, către noul omolog american Joe Biden: Bine ați revenit în Acordul de la Paris

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Liderii UE și NATO îi felicită pe Joe Biden și pe Kamala Harris: Astăzi este începutul unui nou capitol pentru relația transatlantică. Europa este pregătită

SUA12 hours ago

Joe Biden, promisiune către aliați în primul discurs ca președinte al SUA: Ne vom repara alianțele și vom conduce prin puterea exemplului. Vom fi judecați prin modul cum rezolvăm crizele în cascadă din epoca noastră

ROMÂNIA12 hours ago

Klaus Iohannis, mesaj pentru președintele Joe Biden după inaugurarea în funcție: Vom dezvolta Parteneriatul România-SUA și vom lucra în adevăratul spirit al valorilor transatlantice

Dragoș Pîslaru13 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

SUA13 hours ago

Joe Biden a depus jurământul solemn și a devenit oficial cel de-al 46-lea președinte al Statelor Unite

SUA13 hours ago

Kamala Harris a depus jurământul și a devenit oficial prima femeie vicepreședinte din istoria Statelor Unite

Dragoș Pîslaru13 hours ago

Dragoș Pîslaru: Statele membre ar trebui să profite de majorarea de 3% din FEAD pentru a sprijini persoanele defavorizate în timpul pandemiei COVID-19

Eugen Tomac18 hours ago

Eugen Tomac i-a solicitat șefului politicii externe a UE să creeze mecanisme care să condiționeze sprijinul financiar acordat partenerilor de garantarea accesului minorităților naționale la educație în limba maternă

RENEW EUROPE19 hours ago

Președintele Consiliului European îi propune lui Joe Biden ca în prima zi de mandat la Casa Albă să construiască un nou pact fondator cu UE pentru „o lume mai bună”

COMISIA EUROPEANA21 hours ago

Președinta Comisiei Europene: Jurământul lui Joe Biden, un mesaj de speranță pentru o lume care așteaptă ca SUA să revină în cercul de state cu idei similare

Eugen Tomac2 days ago

Eurodeputatul Eugen Tomac: Rusia de astăzi se transformă într-un gulag și UE are obligația să acționeze

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Florin Cîțu s-a vaccinat împotriva COVID-19: Am vrut să dau un semnal românilor să se vaccineze

U.E.1 week ago

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan dorește să ”repună pe șine” relațiile Turciei cu UE: Este prioritatea noastră să facem din 2021 un an de succes

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Intenţia noastră este ca de la jumătatea săptămânii viitoare să trecem la etapa a doua de vaccinare

Gheorghe Falcă4 weeks ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă se va vaccina împotriva COVID-19 și îndeamnă la responsabilitate pentru „noi și cei de lângă noi”: Vaccinarea, testul nostru de maturitate

ROMÂNIA4 weeks ago

Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Advertisement
Advertisement

Trending