Connect with us

ȘTIRI POZITIVE

Românca Tatiana Ţîbuleac, printre cei 14 câștigători ai Premiilor Uniunii Europene pentru Literatură

Published

on

© Tatiana Țibuleac/ Facebook

Românca Tatiana Ţîbuleac se numără printre cei 14 câştigători ai ediţiei 2019 a Premiilor Uniunii Europene pentru Literatură, anunţate miercuri de ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer-Daniel Breaz, şi Comisarul European pentru Educaţie, Cultură, Tineret şi Sport, Tibor Navracsics, în cadrul unui eveniment organizat la sediul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă UE.

Cei 14 câştigători ai ediţiei din acest an au fost: Laura Fredenthaler (Austria), Piia Leino (Finlanda), Sophie Daull (Franţa), Reka Man-Varhegyi (Ungaria), Beqa Adamashvili (Georgia), Nikos Chryssos (Grecia), Jan Carson (Irlanda), Giovanni Dozzini (Italia), Daina Opolskaite (Lituania), Marta Dzido (Polonia), Tatiana Ţîbuleac (România), Ivana Dobrakovova (Slovacia), Halya Kerosina Shyyan (Ucraina) şi Melissa Harrisson (Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord)“, informează Ministerul Culturii și Identității Culturale într-un comunicat.

Ministrul Valer-Daniel Breaz a declarat cu acest prilej că “obiectivele Premiului Uniunii Europene pentru Literatură sunt în deplină concordanţă cu cele ale Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, respectiv de a proteja şi promova bogata diversitate culturală şi lingvistică a UE, de a promova valorile comune europene şi de a stimula competitivitatea sectoarelor noastre culturale şi creative”.

“Literatura europeană este o componentă fundamentală a identităţilor noastre culturale, iar prin intermediul traducerilor contribuie la crearea unui spaţiu cultural comun. Sunt bucuros că familia câştigătorilor s-a extins astăzi şi va include mai mulţi autori ale căror opere vor fi traduse, facilitând circulaţia acestora la nivel transfrontalier, în interesul cetăţenilor europeni”, a spus Valer-Daniel Breaz.

La rândul său, Comisarul Tibor Navracsics a spus că “Premiul Uniunii Europene pentru Literatură arată creativitatea şi diversitatea literaturii europene şi recunoaşte importanţa sectorului nostru de carte”. “Prin intermediul programului Europa Creativă, Comisia Europeană ajută autori, editori, traducători şi comercianţi de cărţi să aducă varietate şi calitate pentru cititori din Europa şi dincolo de ea. Felicit călduros toţi câştigătorii din acest an”, a adăugat Navracsics.

Ceremonia de decernare a premiilor, în prezenţa tuturor autorilor câştigători, va avea loc la 2 octombrie, la Bozar, în Bruxelles.

Premiul Uniunii Europene pentru Literatură (EUPL) recunoaşte tinere şi emergente talente literare din Europa şi evidenţiază bogăţia literaturii europene contemporane, atrăgând totodată atenţia asupra unicităţii patrimoniului cultural şi lingvistic al continentului.

Până în prezent, EUPL a fost acordat unui număr de 108 autori din 41 ţări în decursul unui deceniu de la instituire. EUPL este organizat de un consorţiu format din Federaţia Europeană şi Internaţională a Librăriilor (EIBF), Consiliul Scriitorilor Europeni (EWC) şi Federaţia Editorilor Europeni (FEP), cu sprijinul Comisiei Europene. Finanţat de Europa Creativă, Premiul este accesibil tuturor ţărilor care participă la acest program de finanţare al UE, care sprijină sectoarele culturale şi creative în perioada 2014-2020. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ȘTIRI POZITIVE

FOTO & VIDEO Românii din întreaga lume marchează astăzi Ziua Universală a Iei, piesă emblematică a costumului popular național românesc

Published

on

În fiecare an, la 24 iunie este sărbătorită în România și în comunitățile românești din întreaga lume Ziua Universală a Iei, bluza tradițională românească fiind un simbol internațional al culturii române și o piesă emblematică a costumului popular național românesc.

Sărbătoarea “cămăşii cu altiţă”, cum mai este denumită ia, a fost iniţiată în anul 2013 de comunitatea La Blouse Roumaine, care a dorit ca bluza tradiţională românească împreună cu tradiţia noastră moştenită din timpuri imemoriale, să devină un adevărat brand de ţară, recunoscut în întreaga lume.

Chiar denumirea comunităţii reprezintă de fapt titlul unui tablou realizat de pictorul francez Henri Matisse care realiza o imortalizare a iei româneşti – “La blouse roumaine”, 1940 – creaţia fiind expusă la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris, informează Radio România Cultural.

Anul acesta, sărbătoarea este marcată prin mesaje transmise de instituțiile publice, de misiunile diplomatice ale României în străinătate sau de organizații precum Liga Studenților Români din Străinătate.

Ministerul Apărării Naționale a publicat pe pagina sa de Facebook o serie de fotografii cu femeile militar din cadrul detașamentului trimis de România în cadrul misiunii ONU din Mali îmbrăcate în ii.

 

În Japonia, Ambasada României la Tokyo, împreună cu Ambasada Republicii Moldova, marchează această zi prin realizarea unei parade digitale a portului popular.

 

Liga Studenților Români din Străinătate, prin filiala sa din Italia, sărbătorește Ziua Internațională a Iei cu o expoziție virtuală prin care arată că ia continuă să inspire și peste meleaguri.

 

Ziua de 24 iunie coincide cu Sărbătoarea Sânzienelor, aluzie la faptul că în tradiţia noastră populară, acestea erau îmbrăcate în ii.

Termenul „ie” este derivat din latinescul „tunicae lineae” – tunică subţire purtată pe piele şi se pare că apariţia ei trebuie căutată undeva în vremea civilizaţiei Cucuteni.

În secolul al VI-lea apar menţiuni în limba latină în “Glossarium mediae et infimae Latinitatis” al lui Du Cange, privind termenul de camisa – împrumutat de la celţi – alături de alte aspecte despre portul românesc.

Arta meşteşugului popular – şi a coaserii iei în special – era moştenită din generaţie în generaţie pentru a nu pierde această tradiţie care ne reprezintă, împreună cu rugăciunile potrivite care se spuneau obligatoriu înaintea începerii torsului lânii, a ţesutului sau a împletitului firelor. Însemnele magice cusute cu grijă, cu fiecare împunsătură de ac, aveau menirea de a proteja purtătorul de spiritele rele, de farmece, ori de soarta rea.

Ia – denumire dată la origini exclusiv piesei vestimentare feminine, cămaşă tradiţională românească de sărbătoare – este considerată cea mai importantă piesă din costumul popular, deoarece determină compoziţia ornamentală a costumului, restul pieselor asociindu-se cu cămaşa, cu care e obligatoriu să se acorde ca epocă, vârstă, ornamente şi cromatică.

Continue Reading

ȘTIRI POZITIVE

Matematicianul român Adrian Constantin a câștigat Premiul Wittgenstein, considerat cel mai valoros premiu ştiinţific acordat în Austria

Published

on

©www.fwf.ac.at

Matematicianul Adrian Constantin, originar din Timișoara, profesor la Universitatea din Viena, a câștigat Premiul Wittgenstein, cel mai valoros premiu ştiinţific acordat în Austria, considerat echivalentul austriac al Medaliei Fields, informează TVR.

Premiul este însoțit de o finanțare în valoare de 1,5 milioane euro pentru acoperirea costurilor întregii sale echipe de cercetare pe o perioadă de cinci ani.

”Adrian Constantin a adus contribuţii inovatoare la matematica propagării valurilor”, a spus juriul START Wittgenstein în motovarea deciziei de a acorda premiul.

Matematicianul Adrian Constantin este un specialist în valurile şi curenţii din oceane şi atmosferă. Cercetările și metodele dezvoltate au deschis noi direcții de cercetare și au fost aplicate în cazul unei varietăți largi de fenomene naturale, precum tsunami. De asemenea, acesta s-a ocupat de modelarea matematică a curenţilor şi valurilor care joacă un rol important în fenomenul climatic El Niño.

Cercetătorul român s-a născut pe 22 aprilie 1970, la Timişoara, România, unde a urmat Liceul Teoretic Nikolaus Lenau. Potrivit Fondul Științific Austriac, FWF, din 2008, acesta este profesor al Facultății de Matematică a Universității din Viena. Domeniile de expertiză ale matematicianului român sunt ecuațiile diferențiale parțiale neliniare ale fluxurilor de fluide.

Adrian Constantin a primit numeroase premii, precum Premiul Göran Gustafsson, acordat de Academia Regală Suedeză de Științe, dar și Premiul Friedrich Wilhelm Bessel, din partea Fundației Alexander von Humboldt.

Continue Reading

ROMÂNIA

Esquire Italia a inclus România pe lista foarte scurtă a destinațiilor europene sigure pentru vacanță: România este un adevărat paradis, iar costurile sunt foarte accesibile

Published

on

© Primaria Sinaia/ Facebook

România a fost inclusă de Esquire Italia, pe lista foarte scurtă a destinațiilor europene în care italienii își pot petrece vacanța de vară. Lista realizată de publicația italiană este completată de Grecia, Croația și Portugalia, țări în care numărul cazurile de COVID-19 este ”foarte mic și, deci, sunt considerate sigure”, informează Digi24. 

Aceasta mai subliniază că țările amintite se află la distanță relativ mică de Italia, iar turiștii nu sunt obligați să facă o călătorie foarte lungă pentru o vacanță de vară sigură.

”Din lista noastră de destinații turistice europene sigure și perfecte pentru această vară, România este cea pe care italienii au tendința să o viziteze cel mai puțin” ceea ce ”este o greșeală: pentru iubitorii de mâncare, drumeții pe munte și plimbări în orașe, România este un adevărat paradis. Iar costurile sunt foarte accesibile. 2020 este anul perfect pentru a o descoperi. România este printre cele mai sigure țări de pe tot continentul când vine vorba de pandemia de coronavirus”, precizează în articol cei de la Esquire Italia.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în primele șapte luni ale anului 2018, peste șase milioane de sosiri au fost înregistrate în structurile de primire turistică din România. Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini au fost ale celor din Europa (74,4% din total turişti străini), cei mai mulţi din Germania (182.800), Israel (153.300) şi Italia (133.600).

Pentru a veni în sprijinul sectorului turistic, Executivul european a prezentat la mijlocul lunii mai pachetul de recomandări și linii directoare pentru a ajuta statele membre să ridice treptat restricțiile de călătorie și să permită firmelor din domeniul turismului să își reia activitatea, după luni de carantină, respectând, în același timp, măsurile necesare de sănătate.

Pachetul de recomandări urmărește să ajute sectorul turistic europeană să-și revină în urma pandemiei de coronavirus, sprijinind întrepinderile, asigurându-se, în același timp, că Europa continuă să fie principala destinată a turiștilor.

În același timp, la mijlocul lunii iunie, Comisia Europeană a lansat o platformă web intitulată Re-open EU, dedicată sprijinirii reluării în siguranță a călătoriilor și a turismului în întreaga Europă și care va furniza informații în timp real privind frontierele și disponibilitatea mijloacelor de transport și a serviciilor de turism din statele membre.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending