Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, efectuează zilele acestea o vizită la Washington, la reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional și Grupului Băncii Mondiale, fapt ce i-a oferit prilejul să se întâlnească cu oficiali ai acestor instituții financiare internaționale.

Vizita i-a oferit prilejul să se întâlnească cu înalți oficiali de ”al căror sprijin avem nevoie pentru ca toate oportunitățile pe care le avem prin PNRR (29 miliarde euro) și Politica de coeziune (46 miliarde euro) să fie valorificate”.

”<<Guvernele din regiune ar trebui să fie invidioase pe dumneavoastră>> ne-a transmis Eugene Ruggenaath, Director Executiv Constituenta Olandeză a Băncii Mondiale, într-o discuție despre investițiile istorice pe care le avem anul acesta în domeniul educației”, a dezvăluit Boloș într-un mesaj publicat pe Facebook.

Separat de întâlnirea cu Ruggenaath, ministrul Finanțelor a discutat și cu Antonella Bassani, vicepreședinte pentru Europa și Asia Centrală, din cadrul Băncii Mondiale, însoțită de echipa sa tehnică.

În acest sens, Boloș a anunțat că ”reprezentanții Băncii Mondiale au oferit asigurări că vor accelera procesul de contractare pentru împrumuturi de aproximativ 1 miliard de euro pentru”: 

• politici de dezvoltare care vizează creștere verde și incluzivă (Development Policy Financing/Loan – DPF/DPL);
• managementul riscurilor în caz de catastrofe (Catastrophic Deferred Drawdown Option- CAT-DDO).

”Dată fiind importanța împrumuturilor pentru politica de dezvoltare în promovarea măsurilor de reformă, suntem recunoscători pentru sprijinul remarcabil în implementarea și finalizarea cu succes a celor două operațiuni pentru creștere verde și favorabilă incluziunii în 2022 și 2023”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Partea română a subliniat că România va continua să își mențină echilibrul  macroeconomic și angajamentul ferm să continue reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, fonduri europene substanțiale care vor contribui la investiții cu efecte multiplicatoare semnificative. Oficialii români au precizat că este nevoie de sprijinul continuu al Băncii, pentru finanțare complementară, pentru ca toate aceste oportunități să fie valorificate.

Ministrul român de finanțe a transmis oficialilor Băncii Mondiale că se bazează în continuare pe sprijinul International Finance Corporation pentru investițiile private în România, prin identificarea de noi oportunități de finanțare, pentru a contribui la reducerea decalajelor de infrastructură din România la nivelul transporturilor, energiei regenerabile, deșeurilor și tratării apei. În acest sens, a invitat echipele tehnice ale Băncii Mondiale în România să colaboreze că echipa MF.

”Ne menținem angajamentul să promovăm stabilitatea macroeconomică și suntem ferm angajați într-un amplu proces de reforme, care au ca rezultat creșterea economiei românești și susținerea unui nou cadru de dezvoltare durabilă, justă și incluzivă”, a conchis Marcel Boloș.

De asemenea, IFC dorește să se implice activ în sprijinirea implementării proiectelor prioritare de parteneriat public-privat (PPP) în domeniul sănătății (Timișoara, Ploiești) sau managementul deșeurilor/economie circulară (Brașov, Constanța).

Reuniunile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Grupului Băncii Mondiale (BM) se desfășoară între 15-20 aprilie 2024. Printre temele abordate în cadrul Reuniunilor se numără perspectivele economice mondiale, eradicarea sărăciei, dezvoltarea economică.

Raportat la dimensiunea expunerii IFC în regiune, România este prima țară ca portofoliu IFC și în primele 10 state din lume, cu un portofoliu de 2,1 miliarde de dolari, reprezentând a zecea cea mai mare expunere la nivel global, cu peste 7 miliarde de dolari investiţi în diverse sectoare din 1991.

România continuă să atragă investitori din Emiratele Arabe Unite în infrastructura aeriană, digitalizare, energie și agricultură, a declarat premierul Marcel Ciolacu, înaintea vizitei de lucru în statul din Golf, care începe joi, 18 aprilie, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Potrivit sursei citate, consolidarea componentei economice, cu accent pe atragerea investițiilor emirateze, este un obiectiv important al vizitei de lucru a premierului în Emiratele Arabe Unite, în perioada 18-19 aprilie.

Prim-ministrul are programată o întrevedere cu Alteța Sa Șeicul Mohammed bin Zayed al Nahyan, președinte al Emiratelor Arabe Unite și conducătorul Emiratului Abu Dhabi, cu alți înalți oficiali emiratezi, cu reprezentanți ai unor companii relevante din Emiratele Arabe Unite, precum și cu membri ai comunității de români.

Agenda vizitei include, de asemenea, o întâlnire în plen a delegațiilor, prilej cu care va avea loc un schimb de documente bilaterale în domenii de interes comun.

„Ne dorim să întărim relațiile de colaborare cu Emiratele Arabe Unite, din perspectivă politică și economică. România continuă să atragă investitori emiratezi în infrastructura aeriană, modernizarea și extinderea Aeroportului Otopeni fiind un proiect viabil al colaborării noastre. Proiectele în domeniile digitalizării, energiei și agriculturii corespund, de asemenea, intereselor  noastre”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, referindu-se la obiectivele pe care delegația română și le-a propus pentru această vizită.

Prim-ministrul României va fi însoțit de ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, ministrul Afacerilor Externe, Luminița Odobescu, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan Ivan, președinte ANCOM, Valeriu Zgonea, președinte ANSVSA, Alexandru Bociu, președintele Hidroelectrica, Karoly Borbely, directorul Portului Constanța, Mihai Teodorescu. Miniștrii care fac parte din delegație vor avea întrevederi oficiale cu omologii din Emiratele Arabe Unite.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a participat la cea de-a 7-a ediţie a Forumului de Protejare a Infrastructurii Critice (CIP Forum), parte a Digital Innovation Summit Bucharest (DISB) 2024, prilej cu care a subliniat importanța fondurilor europene destinate digitalizării.

„Din perspectiva de finanţare, nu trebuie să omitem faptul că România beneficiază pentru digitalizare, până în 2029 de 7,5 miliarde de euro din fonduri europene, dincolo de fonduri naţionale, dincolo de integrarea sistemelor, dincolo de servicii publice de calitate oferite cetăţenilor, prin integrarea unor softuri care să aducă un beneficiu net şi o simplificare a serviciilor”, a subliniat oficialul MIPE în discursul său.

Potrivit înaltului oficial guvernamental, la nivel de reformă IT la nivel mondial, România devine un „producător, un investitor în partea de tehnologie şi trebuie în continuare să atragem alături de noi companii puternice, dar de ce nu împreună cu institutele pe care le avem, să creăm propriile noastre produse acum.”

De asemenea, acesta a subliniat că „este relevant de fiecare dată să ne aducem aminte care este avantajul net de care poate beneficia o economie, un mediu socio-economic, o ţară şi o regiune sau un continent din această revoluţie digitală, care trebuie înţeleasă cu riscurile transformaţionale pe care le aduce. Orice revoluţie aduce şi parte pozitivă, dar şi adaptare.”