Connect with us

ROMÂNIA

România a atras până la finele lui 2018 finanțări în valoare de 1,12 miliarde euro pentru proiecte de mediu, dezvoltare urbană, sănătate, educație sau IMM-uri

Published

on

În perioada 14-15 februarie 2019, Regiunea Nord-Est a fost gazda primei întâlniri a Comitetului de Monitorizare al Programului Operaţional Regional 2014 – 2020 (CMPOR) din acest an. Astfel, cei peste 80 de reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Consiliilor pentru Dezvoltare Regională, Agențiilor pentru Dezvoltare Regională și ai altor organizaţii relevante implicate în procesul de elaborare şi implementare a politicii de dezvoltare regională în România au analizat stadiul implementării POR 2014-2020 pe axe prioritare și tipuri de instrumente teritoriale și financiare, se arată într-un comunicat al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

Până la finalul lunii decembrie 2018, au fost certificate, de Comisia Europeană, cheltuieli în valoare de 1,12 miliarde de euro în cadrul celor 11 axe prioritare pentru care au fost lansate apeluri de proiecte, respectiv: Axa 2 – IMM- uri, Axa 3 – Reducerea de CO2, Axa 4 – Dezvoltare urbană, Axa 5 – Patrimoniu cultural, Axa 6 – Drumuri județene, Axa 7– Turism, Axa 8 – Sănătate, Axa 10 – Educație, Axa 11 – Cadastru, Axa 12 – Asistență Tehnică și Axa 15 – Iniţiativa pentru IMM-uri.

În acest context, reprezentanții Autorităţii de Management (AM) a Programului Operaţional Regional (POR) au mulțumit celor implicați în implementarea Programului pentru efortul deosebit în evitarea dezangajării sumelor alocate prin POR.

Concret, 383 de IMM-uri au beneficiat de finanțare prin POR, Axa 2, finalizând deja proiectele, 12.166 de gospodării au o clasificare superioară privind consumul de energie, 11 obiective de patrimoniu cultural au fost restaurate, 420 de ambulanțe au fost livrate, iar de infrastructura medicală construită/ reabilitată/ modernizată/ extinsă/ dotată cu sprijinul POR beneficiază 737.281 persoane.

Un alt punct de pe Agenda de lucru, vizând principalele caracteristici ale noului cadru pentru Politica de Coeziune 2021-2027, prezintă un mare interes. Concentrarea investițiilor va avea în vedere următoarele cinci obiective tematice: cercetare-dezvoltare-inovare IMM-uri, reducerea de CO2, mobilitate și conectivitate (transport, mobilitate urbană și TIC), Europa socială (sănătate, educație, social, ocuparea forței de muncă) și dezvoltare integrată și sustenabilă pentru zonele urbane, rurale și inițiative locale.

CMPOR este structura națională de tip partenerial, fără personalitate juridică, cu rol decizional și strategic în procesul de implementare a Programului Operațional Regional 2014-2020.

Programul Operațional Regional 2014-2020 este unul dintre programele operaționale din generația 2014-2020 implementate în România, cofinanțate din fondurile europene structurale și de investiții şi gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice, în calitate de Autoritate de Management și de Agențiile pentru Dezvoltare Regională, în calitate de Organisme Intermediare.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

ROMÂNIA

Ludovic Orban: Eforturile președintelui Klaus Iohannis și ale PNL vor da roade și Laura Codruța Kövesi va fi numită procuror-șef european

Published

on

© Partidul Național Liberal/ Facebook

Președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, este convins că eforturile președintelui Iohannis și cele ale PNL “vor da roade” și Laura Codruța Kövesi va fi numită procuror-șef european.

Mâine este o zi decisivă. Consiliul Uniunii Europene se va pronunța asupra candidaturii Laurei Codruța Kovesi pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European. Sunt convins că eforturile diplomatice ale președintelui Klaus Iohannis și ale Partidului Național Liberal vor da roade, și că un român va conduce această importantă instituție europeană”, a scris Ludovic Orban, într-o postare pe Facebook.

Acesta a adăugat că un succes al candidatului român la șefia Parchetului European este un succes al României.

”În ciuda campaniei agresive dusă de PSD și de guvernul Dăncilă împotriva unui român aflat în competiție cu candidați ai unor țări puternice, noi am reușit să obținem susținerea Parlamentului European pentru candidatul român (după ce Consiliul votase pentru candidatul francez), să menținem această susținere și după alegerile europene, să accelerăm formarea comisiei de negociere și să convingem mai mulți parteneri din PPE (și nu numai) să își modifice poziția și să susțină candidatura doamnei Kovesi. Un succes al candidatului român este un succes al României”, a conchis președintele PNL.

Reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta joi privind desemnarea procurorului-șef al european, iar o posibilă decizie va fi favorabilă candidaturii Laurei Codruța Kövesi, a anunțat eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, în urma unei noi runde de negocieri între echipa de negociatori a Parlamentului European și cea a Consiliului Uniunii Europene.

Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că dacă statele membre vor vota în favoarea candidaturii Laurei Codruța Kövesi, atunci aceasta va deveni primul procuror-șef al Uniunii Europene.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European va fi votată joi de statele membre UE

Negociatorii Consiliului Uniunii Europene şi cei ai noului Parlament European format după alegerile din 23-26 mai au avut marţi o primă rundă de discuţii cu privire la desemnarea şefului Biroului Procurorului Public European (EPPO), poziţie pentru care se află în cursă şi Laura Codruţa Kövesi.

La 12 septembrie, Parlamentul European, care după alegerile europene din luna mai şi-a reconfirmat sprijinul pentru candidata Laura Codruţa Kövesi, şi-a desemnat noua echipă de negociatori pentru funcţia de procuror-şef european.

Noua echipă este formată din preşedinta Comisiei de control bugetar (CONT) a PE, Monika Hohlmeier, eurodeputată germană din grupul Partidului Popular European (PPE) din PE, Juan Fernando Lopez Aguilar, preşedintele Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), membru al grupului S&D din Spania, şi Maite Pagazaurtundua, vicepreşedintă a comisiei LIBE şi membră a grupului Renew Europe, tot din Spania, a anunţat joi pe contul său de Facebook eurodeputatul român Siegfried Mureşan.

De asemenea, la 18 iulie, noul Parlament European și-a reconfirmat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European.

Reamintim că procurorul Jean-François Bohnert, candidatul francez pentru același post, a fost propus în luna iulie de ministrul francez al Justiţiei pentru a conduce Parchetul Naţional Financiar (PNF) din Franţa, lăsându-i practic cale liberă pentru şefia Parchetului European contracandidatei sale Laura Codruța Kövesi. Ulterior, președinții Franței și României, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, au avut o convorbire telefonică în care liderul francez a transmis că va retrage candidatura lui Jean-François Bohnert și că o va susține pe Laura Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European.

Istoricul tratativelor

Negocierile între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea procurorului-şef european, funcţie pentru care candidează şi fostul procuror-şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, s-au încheiat în aprilie fără niciun acord şi dosarul rămâne pe agenda viitorului Parlament European, format după alegerile europene din mai.

Anterior, în urma unui vot secret, în luna februarie, Comisia LIBE a selectat-o pe Kövesi pe primul loc în lista de candidaţi pentru postul de procuror-şef european. Rezultatul a fost: Laura Codruţa Kövesi – 26 de voturi, Jean-François Bohnert (Franţa) – 22 voturi, iar Andreas Ritter (Germania) – 1 vot. Kövesi a fost preferată anterior şi în Comisia CONT.

În schimb, în urma votului reprezentanţilor permanenţi ai statelor în Consiliul Uniunii Europene, Jean-François Bohnert s-a clasat pe primul loc pe lista pentru desemnarea procurorului-şef european, fiind urmat de Laura Codruţa Kövesi, din România, şi de germanul Andreas Ritter.

Reprezentanţii Parlamentului European şi cei ai Consiliului UE au avut trei runde de negocieri – în 20 martie, 27 martie şi 4 aprilie.

În reuniunea din 4 aprilie, echipa de negociere a Parlamentului European a reiterat că Laura Codruţa Kövesi rămâne candidatul preferat al instituţiei pentru a deveni primul procuror-şef al noului Parchet European şi a cerut Consiliului, care îl susține pe Jean-François Bohnert, să îşi reconsidere poziţia.

Despre Parchetul European

Parchetul European se așteaptă să fie operațional în 2020 și este creat pe baza cooperării consolidate între 22 de state membre. Cele 6 state care nu participă sunt: Suedia, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc, cu excepția Danemarcei care are drept de opt-out asupra chestiunilor ce țin de afaceri interne și justiție și a Marii Britanii, care se va retrage din UE.

Însărcinată cu investigarea, urmărirea şi aducerea în faţa justiţiei a infracţiunilor împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, corupţia sau frauda transfrontalieră de TVA de peste 10 milioane de euro, instituția EPPO va avea competența de a investiga și a urmări penal infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE și va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol. Lista infracțiunilor va putea fi extinsă în viitor pentru a include, de exemplu, activități teroriste.

Procurorul-șef european va fi responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia.

Parchetul UE va avea o structură pe două niveluri. Nivelul strategic va fi compus din procuror-șef european, responsabil cu gestionarea EPPO și organizarea activității acestuia, și de un colegiu al procurorilor, responsabil de luarea deciziilor privind chestiuni strategice.

Nivelul operațional va cuprinde procurori europeni delegați, responsabili pentru desfășurarea investigațiilor și urmăririlor penale, și camere permanente, care vor monitoriza și direcționa investigațiile și vor lua decizii privind chestiuni operaționale.

Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg.

Continue Reading

ROMÂNIA

Premierul Viorica Dăncilă: România va vota împotriva candidaturii Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European

Published

on

© European Parliament

Guvernul nu susţine un mandat pentru Laura Codruţa Kövesi în funcţia de procuror-şef european, a declarat miercuri prim-ministrul Viorica Dăncilă.

Am spus şi repet acest lucru. Nu susţin, nu susţinem un mandat pentru Laura Codruţa Kövesi. Nu susţinem acest mandat pentru că, mi se pare o abordare firească, atunci când sunt anumite acuze, atunci când există suspiciuni asupra oricărui om, indiferent de funcţia pe care o ocupă sau postul pentru care candidează, trebuie să lămurească aceste lucruri şi pe urmă să ocupe această funcţie. Deci, îmi menţin poziţia pe care am avut-o până acum“, a declarat Viorica Dăncilă după şedinţa CExN al PSD, întrebată cum va vota ambasadorul României la UE, Luminiţa Odobescu, în Consiliul Uniunii Europene în privinţa numirii Laurei Codruţa Kövesi în funcţia de procuror-şef european, relatează Agerpres.

Premierul a menţionat că votul Luminiţei Odobescu va fi unul împotriva numirii lui Kövesi, întrebată în acest sens. “Am spus, ‘împotrivă’ “, a subliniat Dăncilă, conform sursei citate

Reprezentanții statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta joi privind desemnarea procurorului-șef al european, iar o posibilă decizie va fi favorabilă candidaturii Laurei Codruța Kövesi, a anunțat eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședintele grupului PPE în Parlamentul European, în urma unei noi runde de negocieri între echipa de negociatori a Parlamentului European și cea a Consiliului Uniunii Europene.

Surse europene au declarat pentru CaleaEuropeană.ro că dacă statele membre vor vota în favoarea candidaturii Laurei Codruța Kövesi, atunci aceasta va deveni primul procuror-șef al Uniunii Europene.

Citiți, pe larg, despre Epopeea ”primului procuror-șef european”, aproape de final: Candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European va fi votată joi de statele membre UE

Continue Reading

NEWS

Ministerul Sănătății va reorganiza activitatea de transplant cu fonduri europene

Published

on

Ministerul Sănătății a informat că activitatea de transplant va fi reorganizată cu fonduri de la Uniunea Europeană, urmând să fie utilizate peste 15.6 milioane de euro pentru dezvoltarea Registrului naţional în domeniu, actualizarea ghidurilor şi protocoalelor, dar şi pentru sistematizarea şi simplificarea legislaţiei, anunță un comunicat al Ministerului Sănătății, citat de Agerpres.

Proiectul ”Îmbunătăţirea procesului de reglementare în domeni ul transplantului”, unul dintre cele şapte depuse în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă (POCA), a primit săptămâna aceasta aprobare pentru finanţare.

”În urma acestui proiect, tot domeniul de transplant va fi reformat. Vor fi elaborate politici publice care să ducă la îmbunătăţirea activităţii de transplant, dar şi la asigurarea transparenţei în acest domeniu. Vom începe printr-o analiză care vizează restructurarea tuturor actelor normative care guvernează activitatea de transplant din România, astfel încât să eliminăm redundanţele legislative, elementele din legislaţie care nu mai au legătură cu situaţia existentă. Vom transpune în legislaţia noastră corect şi complet toate directivele europene şi vom reaşeza actele normative prin eliminarea elementelor care conţin contradicţii”, a declarat ministrul Sorina Pintea, citată în comunicat.

În cadrul proiectului va fi dezvoltat Registrul Național de Transplant sub forma unui sistem informatic unic integrat de înregistrare și colectare date cu caracter personal și medical a potențialilor donatori, a donatorilor în moarte cerebrală, a bolnavilor ce au ca indicație procedura de transplant, precum și a celor care au beneficiat de o procedură de transplant.

Tot în cadrul proiectului va fi inventariată fiecare activitate și va fi elaborată o metodologie de calcul a costurilor generate de aceasta.

Vor fi actualizate protocoalele și ghidurile de practică medicală în transplant, pentru fiecare tip de activitate (testare, coordonare, transport, prelevare, transplant, evaluare post transplant, stocare) și pentru fiecare tip de transplant (rinichi, ficat, cord, piele, cornee, os-tendon, pulmonar, pancreas, celule stem, celule reproducătoare umane).

Registrul Național de Transplant care va fi dezvoltat se va interconecta cu toți actorii implicați în activitatea de transplant și va fi elaborat și aprobat Codul transplantului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending