Connect with us

JUSTIȚIE

România a decis să nu conteste decizia CEDO privind revocarea Laurei Codruța Kövesi de la șefia DNA

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe, a decis să nu fie solicitată retrimiterea la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărârii CEDO în cazul Kövesi c. România, pronunțată la data de 5 mai 2020, termenul limită până la care se putea efectua cererea de retrimitere fiind astăzi, 5 august 2020.

Decizia, luată conform prevederilor legale aplicabile de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu la propunerea Agentului Guvernamental pentru CEDO și a departamentului de specialitate din cadrul MAE, a fost solid fundamentată pe o analiză complexă juridică şi politico-diplomatică și a avut în vedere opinia argumentată, în același sens al netrimiterii la Marea Cameră a CEDO, a Ministerului Justiției, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Laura Codruța Kövesi a câștigat procesul la CEDO împotriva statului român privind revocarea sa de la șefia DNA

Astfel, decizia a avut în vedere importanța deosebită a hotărârii din 5 mai 2020 pentru consolidarea independenței procurorilor și, deci, a sistemului de justiție din România prin punerea în aplicare, prin măsuri de executare cu caracter general monitorizate de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a constatărilor CEDO din hotărârea menționată. Aceste constatări se află în consonanță cu opiniile, evaluările, concluziile și recomandările din documentele organismelor europene şi internaţionale privind România (cum ar fi opiniile Comisiei de la Veneția sau rapoartele Comisiei Europene privind MCV) şi în cadrul cărora statul român şi-a asumat o serie de obligaţii, aceste documente fiind avute în vedere de însăşi CEDO în adoptarea hotărârii sale din luna mai.

Este important de menționat că o solicitare de retrimitere la Marea Cameră a CEDO ar amâna momentul la care hotărârea din 5 mai 2020 rămâne definitivă, cu efecte în consecință asupra punerii sale în executare.

De altfel, susținerea independenței procurorilor și, mai larg, a justiției din România sunt valori împărtășite și de Uniunea Europeană și statele sale membre, precum și de alți parteneri strategici ai României, fiind asociate direct cu parcursul și orientarea pro-europene și pro-euroatlantice ale României.

În luarea deciziei a fost luat în considerare şi faptul că retrimiterea la Marea Cameră nu este o obligaţie pentru niciuna dintre părţi, atât Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cât şi Regulile de procedură ale Curţii subliniind caracterul excepţional al unui astfel de demers. Relevantă în acest sens este incidenţa extrem de redusă a cererilor de retrimitere formulate de statele părţi la Convenţie, precum şi a celor admise pentru retrimitere. Totodată, astfel cum indică însăşi CEDO în ghidul său cu privire la cererile de retrimitere, din anul 2011 (”The General Practice followed by the Panel of the Grand Chamber when deciding on requests for referral in accordance with article 43 of the Convention”), Marea Cameră nu reprezintă o instanță de apel menită a corecta pretinse erori de fapt sau de evaluare juridică a caracteristicilor din fiecare caz individual, comise de Camere, iar simplul fapt că un caz este complex factual sau sensibil politic nu justifică, în sine, retrimiterea.

Soliditatea raționamentului și a concluziilor din hotărâre sunt confirmate de faptul că hotărârea Camerei a fost adoptată cu unanimitate, fără opinii separate, fiind în deplină consonanţă cu jurisprudenţa anterioară, de dată recentă, a CEDO cu privire la accesul la justiţie şi libertatea de exprimare ale magistraţilor. În același timp, CEDO nu a decis acordarea unei sume de bani ca satisfacție echitabilă reclamantei, neexistând astfel niciun prejudiciu material pentru stat; de asemenea, reinstalarea reclamantei în funcția anterioară nu este de actualitate.

Totodată, raportat la jurisprudența de dată recentă a Marii Camere, nu au fost identificate temeiuri pertinente care să susțină o evaluare obiectivă privind obținerea unei soluții contrare celei reținute de Cameră, în urma unei eventuale reexaminări de către Marea Cameră, privind cele două încălcări constatate prin hotărârea din 5 mai 2020.

De altfel, nici Camera care a pronunțat hotărârea din 5 mai 2020 nu a considerat necesară desesizarea acesteia în favoarea Marii Camere – în aplicarea prevederilor art. 30 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

La data de 5 mai 2020, CEDO a pronunțat hotărârea sa în cauza Kövesi c. România, prin care a constatat, în unanimitate, încălcarea articolelor 6 şi 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul dreptului de acces la o instanță şi, respectiv, al libertății de exprimare. Cauza a avut la bază plângerea formulată de reclamantă cu privire la negarea accesului la o instanţă de judecată pentru a contesta încheierea prematură a mandatului de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. De asemenea, reclamanta a invocat faptul că mandatul său a fost încheiat din cauza punctelor de vedere şi a poziţiilor pe care le-a exprimat în public, în considerarea calităţii sale oficiale, cu privire la reformele legislative care priveau sistemul judiciar.

Conform art. 1 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă, ”Prerogativele de agent guvernamental în procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei se exercită, în numele Guvernului României, de Ministerul Afacerilor Externe.” De asemenea, potrivit art. 9 din același act normativ, ”Exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor Curții se face de către Agentul guvernamental, cu aprobarea ministrului afacerilor externe.”

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

JUSTIȚIE

Premierul Florin Cîțu: Raportul GRECO spune că România este ”pe drumul cel bun”. Legile Justiţiei nu vor mai fi abuzate

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Premierul Florin Cîțu a precizat miercuri că raportul GRECO arată că România este ”pe drumul cel bun”, iar actuala guvernare nu va mai ”abuza” Legile Justiției.

”Tot raportul spune un lucru foarte important: suntem pe drumul cel bun. Această coaliţie este pe drumul cel bun şi trebuie să continue reformele pe care le-am început. În primul rând, am oprit răul şi am inversat efectele negative ale reformelor iniţiate în perioada 2017 – 2019. Acesta a fost primul lucru pe care l-am făcut. Am oprit ceea ce s-a întâmplat atunci. În acest moment, suntem în plin proces de reformă a Legilor Justiţiei, acestea se discută în coaliţie. Cred că mergem în direcţia cea bună, dar ceea ce pot să spun eu este că în această administraţie, în acest Guvern, Legile Justiţiei nu vor mai fi abuzate şi nu vom mai vedea ceea ce s-a întâmplat în perioada 2017 – 2019”, a declarat Cîţu, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.

Într-un raport dat publicității miercuri, organismul anticorupție al Consiliului Europei a concluzionat că nivelul de respectare de către România a recomandărilor sale de prevenire a corupţiei cu privire la parlamentari, judecători şi procurori rămâne per ansamblu la un nivel nesatisfăcător, în ciuda unor progrese şi reforme planificate aflate încă într-un stadiu incipient.

GRECO a concluzionat că România a implementat în totalitate doar cinci din cele 18 recomandări ce rezultă dintr-o evaluare din 2015 şi dintr-o procedură de evaluare ad-hoc a Regulii 34 lansate în 2017 cu privire la aspecte legate de reforma judiciară.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Raport: Implementarea recomandărilor GRECO de către România cu privire la parlamentari, judecători și procurori rămâne ”nesatisfăcătoare”

Published

on

© European Commission/ Twitter

Organismul anticorupție al Consiliului Europei (GRECO) a concluzionat în cel mai recent raport al său, publicat miercuri, 5 mai, că nivelul de respectare de către România a recomandărilor sale de prevenire a corupţiei cu privire la parlamentari, judecători şi procurori rămâne per ansamblu la un nivel nesatisfăcător, în ciuda unor progrese şi reforme planificate aflate încă într-un stadiu incipiente.

GRECO concluzionează că România a implementat în totalitate doar cinci din cele 18 recomandări ce rezultă dintr-o evaluare din 2015 şi dintr-o procedură de evaluare ad-hoc a Regulii 34 lansate în 2017 cu privire la aspecte legate de reforma judiciară.

Întregul raport aici.

În ceea ce priveşte membrii parlamentului, nivelul de implementare rămâne neschimbat, cu excepţia unor cerinţe procedurale, cu doar două din cele nouă recomandări implementate. Având în vedere importanţa acestor recomandări pentru prevenirea corupţiei în rândul parlamentarilor, GRECO subliniază că este necesară o acţiune mai hotărâtă pentru implementarea acestora.

În legătură cu prevenirea corupţiei cu privire la judecători şi procurori, în urma reformelor puternic criticate ale sistemului de justiţie penală (2017-2018) din România şi a deciziei GRECO de a aplica procedura sa ad-hoc, GRECO recunoaşte acum că au fost luate unele măsuri şi iniţiative mai promiţătoare sunt în curs care au potenţialul de a rectifica multe dintre neajunsuri.

Un proiect promiţător de lege privind statutul magistraţilor din România este în curs de desfăşurare şi este în prezent supus consultării publice. Acesta prevede o procedură mai transparentă şi criterii de evaluare mai obiective pentru numirea procurorilor în funcţiile cele mai înalte şi se ocupă de asemenea de răspunderea judecătorilor.

Un rol mai puternic pentru Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) în acest proces este încă necesar, iar implicarea puterii executive, adică a ministrului justiţiei, în numirea sau revocarea celor mai înalţi procurori ar trebui diminuată pentru a asigura independenţa judiciară. De asemenea, trebuie stabilite criterii obiective şi clare, bazate pe merit şi calificare, pentru promovarea judecătorilor şi procurorilor în funcţii superioare.

GRECO salută de asemenea consolidarea în continuare a competenţelor de supervizare ale CSM şi Inspecţiei Judiciare, precum şi desfăşurarea iniţiativelor de formare şi conştientizare ce vizează întărirea, consolidarea integrităţii judiciare şi asigurarea unor proceduri disciplinare mai uniforme şi rapide în sistemul judiciar.

GRECO a solicitat autorităţilor române să furnizeze un actualizare a măsurilor luate pentru implementarea recomandărilor aflate în aşteptare până cel târziu la 31 martie 2022.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ministerul Justiției a demarat procedura de selecție a candidatului României pentru funcția de judecător la Tribunalul UE

Published

on

© Vera Jourova/ Twitter

Ministerul Justiției a demarat procedura de selecție a candidatului României pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene, întrucât unul dintre cele două posturi se vacantează începând cu data de 7 octombrie, informează un comunicat al instituției.

La data de 7 aprilie 2021 a fost aprobată de către Guvernul României, prin memorandum, Procedura pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Tribunalul Uniunii Europene.

 România este invitată să transmită o propunere pentru postul vacant de judecător până la finalul lunii iunie 2021. Mandatul de judecător pentru care se va transmite propunerea rezultată din prezenta procedură de selecție va acoperi perioada 7 octombrie 2021 – 31 august 2022.

Membrii Tribunalului sunt aleși dintre persoane care oferă depline garanții de independență și care au capacitatea cerută pentru exercitarea unor înalte funcții jurisdicționale. Aceștia sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre, pentru o perioadă de șase ani, după consultarea comitetului.

Judecătorii nu pot exercita nicio funcție politică sau administrativă. Aceștia nu pot exercita nicio activitate profesională, fie că este sau nu remunerată, în afara cazului în care Consiliul, hotărând cu majoritate simplă, acordă o derogare cu titlu excepțional.

La instalarea în funcție, judecătorii își iau angajamentul solemn de a respecta, pe durata funcției lor și după încetarea acesteia, obligațiile care decurg din această funcție, în special îndatoririle de a da dovadă de onestitate și de discreție în acceptarea anumitor poziții sau avantaje, după încetarea funcției lor.

Persoanele interesate își pot depune candidatura până la data de 16 mai, exclusiv în format electronic, la adresa de email: selectie.tue@just.ro. 

Candidații ale căror dosare au fost selectate vor fi notificați individual, în vederea susținerii unui interviu în fața Comisiei de selecție, prezidate de ministrul justiției. Interviul va fi organizat în perioada 7-10 iunie 2021, la sediul Ministerului Justiției sau prin mijloace de comunicare la distanță.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

Dacian Cioloș12 hours ago

Dacian Cioloș, despre rezolvarea situației românilor reținuți în centrele pentru migranți din Regatul Unit: Nu ați greșit când ați trimis opt deputați USR PLUS în PE

INTERNAȚIONAL12 hours ago

Campania de reducere a extremismului online inițiată de Emmanuel Macron și Jacinda Ardern a fost impulsionată cu sprijinul SUA

Alin Mituța12 hours ago

Alin Mituța: Poliția de frontieră britanică va opri reținerile cetățenilor români în centrele pentru migranți

SUA16 hours ago

Bloomberg: SUA și UE au ajuns la un acord temporar privind tarifele la importurile de oțel și aluminiu

U.E.16 hours ago

UE salută comunicarea la nivel tehnic între Armenia și Azerbaidjan și continuă monitorizarea situației îngrijorătoare din zona comună de graniță

SUA17 hours ago

Secretarul de stat american Antony Blinken a trimis un emisar la Tel Aviv pentru detensionarea conflictului dintre Israel și militanții palestinieni

ROMÂNIA19 hours ago

Marcel Ciolacu, sunat de premierul Florin Cîțu privind PNRR: Îi voi pune la dispoziție toți specialiștii PSD

NATO1 day ago

Ministrul apărării și comandantul Forțelor pentru Operații Speciale SUA în Europa au discutat despre descurajarea Rusiei și asigurarea stabilității la Marea Neagră

FONDURI EUROPENE2 days ago

Ministrul Cristian Ghinea, despre viziunea integratoare buget național – PNRR: “Cine coordonează asta? Eu împreună cu primul ministru”

POLITICĂ2 days ago

Ziua națională a victimelor comunismului. PMP aduce un omagiu martirilor regimului comunist și îndeamnă partidele să respingă tendințele extremiste

Mircea Hava4 days ago

Mircea Hava regretă lipsa consultărilor cu eurodeputații români pe tema PNRR: Dacă nu ne ducem foarte bine pregătiți la sfârșitul lui mai, nu ne vom întoarce cu 29,2 mld. de euro

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO5 days ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO6 days ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN6 days ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru7 days ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru1 week ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

Advertisement
Advertisement

Trending